MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 927/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 927         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 19 decembrie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 565 din 16 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. M) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

157. - Ordin pentru aprobarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate

 

Rectificări la:

 - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 565

din 16 octombrie 2014

referitoare la excepţia de ne constituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. hi) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Elena Constanţa Ciocârlan în Dosarul nr. 9.405/118/2013 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 323D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 426D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. hi) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Ionel Rada în Dosarul nr. 9.489/118/2013 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicată în dosarele anterior menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 426D/2014 la Dosarul nr. 323D/2014. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 426D/2014 la Dosarul nr. 323D/2014, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 1 aprilie 2014 şi Sentinţa nr. 1.144/CA din 10 aprilie 2014, pronunţate în dosarele nr. 9.405/118/2013 şi nr. 9.489/118/2013, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţii ridicate de Elena Constanţa Ciocârlan şi, respectiv, de Ionel Rada, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor privind anularea unor hotărâri de consilii locale, prin care, în temeiul art. 9 alin. (2) lit. N) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, s-au declarat vacante mandate ale unor consilieri locali.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale criticate sunt discriminatorii şi încalcă dreptul la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. În acest sens se arată că, potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 67/2004, atât depunerea candidaturii, cât şi obţinerea mandatului de consilier local nu sunt condiţionate de afilierea la un partid politic, legea prevăzând şi posibilitatea depunerii unor candidaturi independente. În acest context, dispoziţia legală criticată, care prevede încetarea de drept a mandatului de consilier local sau de consilier judeţean, ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului politic ori al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, este de natură a genera o situaţie juridică discriminatorie între consilierii aleşi pe listele unui partid/unei organizaţii a minorităţilor naţionale, pe de o parte, şi consilierii care au candidat în mod independent, pe de altă parte, al căror mandat nu depinde de sprijinul politic al vreunui partid/vreunei organizaţii a minorităţilor naţionale. Mai mult, se arată că exercitarea funcţiei publice de consilier local/judeţean presupune calităţi personale ale celui care o exercită, şi anume aceea de a fi un bun administrator, şi nu are în vedere apartenenţa politică. În acest sens, prevederile art. 56 alin. (1) din actul normativ criticat instituie răspunderea în nume propriu a consilierilor, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, de unde rezultă că principala îndatorire a acestora este aceea de a servi interesele comunităţii locale din care fac parte, iar nu cele ale formaţiunii politice pe listele căreia a fost ales.

9. Se mai susţine că prevederea legală criticată contravine dreptului constituţional la vot, precum şi dreptului de a fi ales, deoarece opinia exprimată de către cetăţenii unei comunităţi locale, în cadrul unui vot direct şi liber exprimat, “este lăsată în voia discreţionară a unui partid politic”, cu atât mai mult cu cât, în temeiul art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului. În aceste condiţii este încălcat atât dreptul de vot al persoanelor care şi-au exprimat consimţământul în vederea alegerii membrilor consiliilor locale sau judeţene, cât şi dreptul de a fi ales al consilierului, care “este practic obligat să rămână în cadrul unui partid politic, de teamă de a nu pierde funcţia publică pe care o exercită”.

10. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate în sensul respingerii acesteia ca neîntemeiată. În acest sens arată că reglementarea cazului de încetare a mandatului consilierului local/judeţean, înainte de expirarea duratei normale, în cazul în care alesul local pierde calitatea de membru al partidului pe listele căruia a fost ales, este o reflectare pe planul legii organice a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Se apreciază că invocarea pretinsei discriminări între consilierii locali, din perspectiva riscului consilierilor locali aleşi pe listele unui partid politic de a le înceta de drept mandatul de consilier, pe de o parte, şi consilierii care au candidat independent, pe de altă parte, care nu sunt supuşi acestui risc, nu este de natură a conduce la concluzia nesocotirii dispoziţiilor art. 37 alin. (1) din Constituţie, de vreme ce situaţiile sunt obiectiv diferite şi prin urmare se justifică tratamentul diferenţiat. Se mai apreciază, în acest context, că, în privinţa consilierului local/judeţean ales ca urmare a înscrierii pe lista unui partid politic, alegătorii şi-au exprimat votul în considerarea programului politic al partidului din care făcea parte în momentul alegerii şi pe care această persoană urma să îl promoveze pe perioada mandatului. Mai mult, prevederea legală criticată are ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali, în vederea asigurării unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice locale, care să exprime configuraţia politică, rezultată din voinţa electoratului.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

12. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că introducerea cazului de încetare a mandatului de consilier local ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales este o consecinţă a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Nu poate fi reţinută nici critica referitoare la existenţa unei discriminări între consilierii locali aleşi pe listele unui partid politic şi consilierii care au candidat independent. Se arată că electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcţie publică la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii şi pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau judeţean. Or, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, situaţiile sunt obiectiv diferite, ceea ce justifică un tratament juridic diferit. Invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 9 alin. (2) lit. M) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: “(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...)

W) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;”.

16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 36 alin. (1) privind dreptul de vot şi art. 37 alin. (1) referitor la dreptul de a fi ales.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii acesteia îşi formulează criticile de neconstituţionalitate invocând, în principal, două aspecte, şi anume o pretinsă discriminare între consilierii aleşi pe listele unui partid/unei organizaţii a minorităţilor naţionale, pe de o parte, şi consilierii care au candidat în mod independent, pe de altă parte, formulată din perspectiva faptului că încetarea mandatului acestora din urmă nu depinde de apartenenţa la un partid politic/o organizaţie a minorităţilor naţionale. Al doilea aspect al motivării excepţiilor de neconstituţionalitate se referă atât la încălcarea dreptului de vot al cetăţenilor care şi-au exprimat consimţământul în vederea alegerii membrilor consiliilor locale sau judeţene, cât şi a dreptului de a fi ales al consilierului, care “este practic obligat să rămână în cadrul unui partid politic, de teamă de a nu pierde funcţia publică pe care o exercită”.

18. În ceea ce priveşte invocarea unui tratament juridic discriminatoriu, în privinţa încetării mandatului aleşilor locali care au candidat pe listele unui partid politic/unei organizaţii a minorităţilor naţionale, faţă de candidaţii independenţi, Curtea reţine că încetarea de drept a mandatului alesului local care a candidat pe listele unui partid politic/unei organizaţii a minorităţilor naţionale, subsecventă pierderii calităţii de membru al partidului care l-a susţinut şi promovat pe parcursul campaniei electorale, este conformă cu logica internă a unei proceduri electorale bazate pe principiul reprezentării proporţionale, organizată sub forma scrutinului de listă, în cazul alegerilor pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, în sensul în care listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene sunt întocmite de către partidele politice, pe baza unei afinităţi de ordin politic şi doctrinar ale persoanelor propuse cu partidul care îi susţine.

19. În aceste condiţii, soluţia legislativă criticată apare ca o consecinţă firească şi logică a pierderii calităţii de membru al partidului politic/organizaţiei minorităţilor naţionale, spre deosebire de situaţia candidatului independent, a cărui alegere a depins în mod exclusiv de promovarea propriului program politic. Aşa cum s-a reţinut în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, principiul constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice nu presupune egalitatea de tratament juridic aplicat unei categorii de cetăţeni în comparaţie cu alta, astfel încât el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii juridice diferite pentru situaţii diferite (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel, aleşii locali care au candidat pe listele unui partid politic/unei organizaţii a minorităţilor naţionale, pe de o parte, şi candidaţii independenţi, pe de altă parte, se află în situaţii juridice care diferă în mod obiectiv, astfel încât şi tratamentul juridic instituit nu poate fi decât diferit.

20. Mai mult, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, în privinţa candidaţilor pentru funcţia de consilier local/judeţean, aleşi pe baza scrutinului de listă, electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcţie publică la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii şi pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau judeţean. Aşadar, votul alegătorului exprimă opţiunea pentru programul unui partid şi nu pentru un anumit candidat. Totodată, Curtea a mai reţinut faptul că a accepta ca un consilier local/judeţean, care în timpul exercitării mandatului părăseşte partidul pe a cărui listă a candidat şi a fost ales, să îşi păstreze mai departe statutul de ales local ar însemna să se modifice configuraţia politică a consiliului local prin voinţa reprezentanţilor aleşi, configuraţie stabilită tocmai ca urmare â votului exprimat de cetăţeni. Această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece mandatul în exerciţiu, astfel continuat, nu mai corespunde voinţei iniţiale a electoratului, care a acordat votul său unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, acesta îl reprezenta (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, nr. 273 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 13 aprilie 2009, nr. 1.461 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2012, sau nr. 280 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013). 21. Referitor la susţinerile privind încălcarea drepturilor constituţionale de a alege şi de a fi ales, Curtea reţine că împrejurarea încetării de drept a mandatului de consilier local/judeţean, ca urmare a întrunirii condiţiei reglementate prin textul de lege criticat, nu poate fi considerată ca aducând limitări acestor drepturi electorale fundamentale, de vreme ce ipoteza reglementării criticate se referă la un candidat ales ca urmare tocmai a exercitării drepturilor constituţionale invocate. Împrejurarea că aleşii locali aflaţi în exerciţiul funcţiei s-ar putea afla în situaţia de a nu putea continua mandatul obţinut în urma alegerilor locale, din motivele prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, nu poate fi considerată o încălcare sau o limitare a dreptului de a fi ales, având în vedere că ipoteza normativă a acestui din urmă text de lege se referă la exercitarea mandatului, iar nu la condiţiile de dobândire ale acestuia, Prin urmare, prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1)din Legea nr. 393/2004, textul de lege criticat în prezenta cauză, reglementând un caz de încetare de drept a calităţii de consilier local/judeţean, înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu conţine nicio dispoziţie prin care cetăţenii ar fi împiedicaţi să candideze la funcţia de consilier local. Aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (spre exemplu,

Decizia nr. 93 din 10 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 14 aprilie 2005), dreptul de a fi ales se referă exclusiv la posibilitatea unei persoane de a candida, astfel încât accesul la înscrierea în cursa alegerilor trebuie să fie posibil pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate stabilite prin Constituţie.

22. În egală măsură este lipsită de fundament juridic şi susţinerea potrivit căreia alesul local “este practic obligat să rămână în cadrul unui partid politic, de teamă de a nu pierde funcţia publică pe care o exercită”. Aşa cum a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 280 din 23 mai 2013, anterior citată, potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Constituţie, cetăţenilor li se garantează beneficiul drepturilor şi libertăţilor garantate prin Constituţie, dar, în egală măsură, acestora le revin şi obligaţiile instituite prin actele normative care reglementează conduita subiectelor de drept. Ca atare, menţinerea mandatului aleşilor locali depinde de exercitarea sa în acord cu ansamblul reglementărilor legate care condiţionează deţinerea acestuia şi nu depinde de voinţa discreţionară a unei organizaţii politice.

23. De altfel, referitor la acest din urmă aspect, Curtea reţine că, urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, pierderea calităţii de membru al unui partid politic, cu consecinţa corelativă a încetării mandatului de consilier local/judeţean, nu mai este supusă exclusiv jurisdicţiei interne a partidului respectiv, ci se poate contesta în faţa unei instanţe de contencios administrativ, astfel încât, beneficiind de un control judecătoresc asupra modalităţii în care au fost respectate procedurile statutare de către organele cu atribuţii jurisdicţionale ale partidului, se creează premisele unei exercitări în bune condiţii a drepturilor şi libertăţilor constituţionale, în speţă dreptul de a fi ales.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Constanţa Ciocârlan şi de Ionel Rada în dosarele nr. 9.405/118/2013 şi nr. 9.489/118/2013 ale Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Pentru magistrat-asistent

Irina-Loredana Gulie

semnează, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALA DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţa clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate

 

Având în vedere prevederile art. 22 alin. (2) lit. d), ale art. 75 alin. (1) lit. c), art. 79 alin. (3), alin. (4) lit. d) şi alin. (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Metodologiei de stabilire a preţurilor şi tarifelor la clienţii finali care nu uzează de dreptul de eligibilitate, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 82/2013, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) şi al art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă tarifele reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) în calculul valorii facturii se utilizează tarifele în forma publicată în anexa nr. 1. cu patru zecimale. Rotunjirea la unitatea monetară minimă (banul) se realizează la valoarea facturii, înainte de aplicarea TVA.

Art. 2. - La tariful casnic, de tip monom, pe tranşe de putere (CTP), încadrarea clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate în tranşele de putere se face pe baza puterii maxime contractate.

Art. 3. - Clienţii casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate pot să opteze pentru oricare dintre tarifele reglementate corespunzătoare categoriei din care fac parte, cu excepţia tarifului de tip social (CS) care se aplică exclusiv clienţilor finali prevăzuţi la art. 6.

Art. 4. - Trecerea de la un tip de tarif reglementat la un alt tip de tarif reglementat este permisă în următoarele cazuri:

a) după 12 luni calendaristice de la ultima schimbare a tipului de tarif, cu excepţia clienţilor casnici care optează pentru trecerea la tarif social sau care trebuie să treacă de la tarif social la un alt tip de tarif, în condiţiile reglementărilor în vigoare;

b) la apariţia unor noi tipuri de tarife, chiar dacă de la ultima schimbare a tipului de tarif nu au trecut 12 luni calendaristice;

c) la desfiinţarea tipului de tarif aplicat clientului.

Art. 5. - Zonele orare utilizate la tarifare sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - (1) Tariful CS se aplică exclusiv pentru consumul realizat de clienţii casnici care solicită aplicarea acestui tarif pentru locul de consum de la domiciliul acestora şi care au, conform documentaţiei anexate solicitării, un venit net mediu lunar pe membru de familie mai mic sau egal cu salariul minim pe economie stabilit prin actele normative în vigoare.

(2) în cazul aplicării tarifului CS, consumul din perioada de facturare se aloca succesiv pe trei tranşe, şi anume:

a) în prima tranşă se consideră 2 kWh/zi pentru fiecare zi a perioadei de facturare;

b) în a două tranşă se consideră 1 kWh/zi suplimentar faţă de prima tranşă, pentru fiecare zi a perioadei de facturare;

c) în a treia tranşă diferenţa între consumul realizat şi consumul inclus în tranşele anterioare.

(3) Consumul aferent fiecărei tranşe a tarifului social se facturează:

- la tariful reglementat, pentru cantitatea de energie electrică aferentă procentului de achiziţie din piaţa reglementată, corespunzător etapei de eliminare a tarifelor reglementate la clienţii casnici;

- la tariful CPC (componenta de piaţă concurenţială), pentru cantitatea de energie electrică aferentă procentului de achiziţie din piaţa concurenţială corespunzător etapei de eliminare a tarifelor reglementate la clienţii casnici.

(4) Clienţilor casnici care au optat pentru tariful CS şi care beneficiază de ajutor pentru încălzirea cu energie electrică a locuinţei în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare, li se aplică tariful casnic, de tip monom, cu rezervare (CR), prevăzut în anexa nr. 1, pentru energia electrică consumată în perioada pentru care beneficiază de acest ajutor.

(5) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (4), clienţilor casnici care solicită în scris furnizorilor de ultimă instanţă menţinerea tarifului CS li se aplică acest tip de tarif şi pentru perioada în care primesc ajutor pentru încălzirea cu energie electrică a locuinţei.

Art. 7. - (1) La tariful casnic, de tip monom, cu consum inclus (CI), valoarea abonamentului din facturile emise clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate se calculează ca produs dintre valoarea zilnică a abonamentului, procentul de achiziţie din piaţa reglementată corespunzător etapei de eliminare a tarifelor reglementate la clienţii casnici şi numărul de zile din perioada de facturare. Valoarea abonamentului zilnic include valoarea componentei zilnice de rezervare şi contravaloarea unei cantităţi zilnice de energie electrică egală cu produsul dintre cantitatea de energie electrică de 1 kWh şi procentul de achiziţie din piaţa reglementată corespunzător etapei de eliminare a tarifelor reglementate la clienţii casnici.

(2) Cantitatea de energie electrică cuprinsă în abonament şi neconsumată în perioada de facturare nu se reportează.

Art. 8. - La tarifele de tip monom, monom cu rezervare şi monom diferenţiat cu rezervare prevăzute în anexa nr. 1, valoarea componentei de rezervare din facturile emise clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate se calculează ca produs dintre preţul de rezervare corespunzător tarifului reglementat aplicabil, procentul de achiziţie din piaţa reglementată corespunzător etapei de eliminare a tarifelor reglementate la clienţii casnici şi numărul de zile din perioada de facturare.

Art. 9. - Clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, furnizorii de ultimă instanţă aplică tariful de energie electrică activă denumit “Componenta de piaţă concurenţială” (tarif CPC), calculat pe baza Metodologiei de stabilire a preţurilor şi tarifelor la clienţii finali care nu uzează de dreptul de eligibilitate, aprobată de Autoritatea Naţională de Reglementare În Domeniul Energiei.

Art. 10. - În facturile emise clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, valoarea componentei de energie se calculează ca sumă dintre:

a) produsul dintre preţul de energie corespunzător tarifului reglementat aplicabil prevăzut în anexa nr. 1, procentul de achiziţie din piaţa reglementată corespunzător etapei de eliminare a tarifelor reglementate la clienţii casnici şi cantitatea totală de energie electrică consumată în perioada de facturare;

b) produsul dintre tariful CPC, procentul de achiziţie din piaţa concurenţială corespunzător etapei de eliminare a tarifelor reglementate la clienţii casnici şi cantitatea totală de energie electrică consumată în perioada de facturare.

Art. 11. - Prevederile prezentului ordin referitoare la aplicarea tarifului CPC completează contractul-cadru de furnizare la tarife reglementate pentru energia electrică livrată de furnizorii de ultimă instanţă acestor clienţi.

Art. 12. - Valoarea calculată conform prevederilor art. 10 lit. b) se evidenţiază separat în facturile emise clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate.

Art. 13. - Tarifele reglementate prevăzute în anexa nr. 1 şi tariful CPC nu includ: costul certificatelor verzi, contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, accizele stabilite conform legii şi taxa pe valoarea adăugată. Aceste taxe vor fi evidenţiate distinct în factură şi vor fi incluse în suma totală de plată.

Art. 14. - Furnizorii de ultimă instanţă duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar direcţiile de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc aplicarea acestuia.

Art. 15. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2015.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 57/2014 pentru aprobarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor casnici şi asimilaţi clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 1 iulie 2014.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 15 decembrie 2014.

Nr. 157.

 

ANEXA Nr. 1

 

TARIFE REGLEMENTATE DE ENERGIE ELECTRICĂ

aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate

 

- Valabile de la 1 ianuarie 2015 -

 

            1. Tarife pentru contoare cu plata postconsum

 

Nivel de tensiune

Tarif CS - de tip social

Tarif CD – de tip monom

Tarif CR - de tip monom cu rezervare

 

 

Tarif CR2 - de tip monom cu rezervare, diferenţiat pe două zone orare

Tarif CR3 - de tip monom cu rezervare, diferenţiat pe trei zone orare

Transa I

(lei/kWh şi abonat)

Transa a II-a

(lei/kWh şi abonat)

Tranşa a III-a

(lei/kWh şi abonat)

Preţ energie

(lei/kWh)

Preţ rezervare

(lei/zi)

Preţ energie

(lei/kWh)

Preţ rezervare

(lei/zi)

Preţ energie în zona de zi

(lei/kWh)

Preţ energie în zona de noapte1)

(lei/kWh)

Preţ rezervare

(lei/zi)

Preţ energie în zona de vârf

(lei/kWh)

Preţ energie în

zona normală (lei/kWh)

Preţ energie în zona de gol

(lei/kWh)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

Joasă tensiune

(0-1 kV inclusiv)

0,2065

0,4956

0,9770

0,4956

0,1787

0,3716

0,1787

0,5920

0,1925

0,1787

0,8396

0,4679

0,2201

Medie tensiune

(1-110 kV exclusiv)

-

 

 

0,3854

0.1787

0,2889

0,1787

0,4679

0,1514

0,1787

0,6607

0,3716

0,1651

 

            2. Tarif CI - de tip monom cu consum inclus

 

Nivel de tensiune

Abonament (lei/zi)

Preţ energie (lei/kWh)

1

2

3

Joasă tensiune (0-1 kV inclusiv)

0,5133

0,3716

Medie tensiune (1-110 kV exclusiv)

0,4390

0,2889

 

            3. Tarif CTP - de tip monom

 

Nivel de tensiune

Tranşa de putere maximă contractată (kW)

Preţ rezervare (lei/zi)

Preţ energie (lei/kWh)

1

2

3

4

Joasă tensiune (0-1 kV inclusiv)

până la 3 kW inclusiv

0,1787

0,3028

 

3-6kW

0,3854

0,3028

 

peste 6 kW2)

0,5781

0,3028

 

            4. Tarife pentru contoare cu preplată

 

Nivel de tensiune

 

 

Tarif CP - de tip monom

Tarif CP2 - de tip monom diferenţiat pe două zone orare

Tarif CP3 - de tip monom diferenţiat pe trei zone orare

Preţ rezervare (lei/zi)

Preţ energie

(lei/kWh)

Preţ rezervare

(lei/zi)

Preţ energie în zona de zi (lei/kWh)

Preţ energie în zona de noapte

(lei/kWh)1)

Preţ rezervare

(lei/zi)

Preţ energie în zona de vârf

(lei/kWh)

Preţ energie în zona normală

(lei/kWh)

Preţ energie în zona de gol

(lei/kWh)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Joasa tensiune (0-1 kV inclusiv)

0,1700

0,3529

0,1700

0,5622

0,1832

0,1700

0,7977

0,4447

0,2092

Medie tensiune

(1-110 kV exclusiv)

0,1700

0,2745

0,1700

0,4447

0,1438

0,1700

0,6275

0,3529

0,1569

 

NOTA:

Tarifele nu conţin costul certificatelor verzi, contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, acciza şi taxa pe valoarea adăugată.


1) Preţul se aplică şi pentru perioada de vineri de la ora 22,00 până luni la ora 07,00.

2) Pentru tariful cu putere maximă contractată peste 6 kW nu sunt necesare echipamente suplimentare.

 

ANEXA Nr. 2

 

ZONELE ORARE UTILIZATE LA TARIFARE

 

            1. Zone orare pentru tarifele CR3 şi CP3

 

SEZON

Zona de vârf

Zona de gol

Zona normală

VARA

08,00-09,00

00,00-08,00

21,00-00,00

şi de vineri de la ora 21,00 până luni la ora 08,00

09,00-21,00

IARNĂ

08,00-10,00 19,00-22,00

00,00-08,00

22,00-00,00

şi de vineri de la ora 22,00 până luni la ora 08,00

10,00-19,00

 

Sezonul de vară: 1 aprilie-30 septembrie. Sezonul de iarnă: 1 octombrie-1 martie.

 

2. Zone orare pentru tarifele CR2 şi CP2

 

Zona de zi

Zona de noapte

07,00-22,00

22,00-07,00 şi de vineri de la ora 22,00 până luni la ora 07,00

 

RECTIFICĂRI

 

În cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 920 din 17 decembrie 2014, se fac următoarele rectificări:

- la art. 10 alin. (1) şi (7), în loc de: “Începând cu data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului ...”se va citi: “Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă...”;

- la art. 18 alin. (1) lit. j) şi k), în loc de: “Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor” se va citi: “Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat”;

- la art. 21 alin. (1), în loc de: “Departamentul pentru Promovarea Exporturilor şi Parteneriat Public-Privat” se va citi: “Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.