MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 965/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 965         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 30 decembrie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 619 din 4 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de ne constituţionalitate a prevederilor art. 718 alin. (2) şi ale art. 1.061 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.152. - Hotărâre privind organizarea, funcţionarea şi compunerea Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică

 

1.174. - Hotărâre privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

 

1.176. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. Marfă” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

1.180. - Hotărâre privind completarea Regulamentului general de urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.806. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru modificarea anexei nr. 1 la Normele metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2014, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.780/2014

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 619

din 4 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 718 alin. (2) şi ale art. 1.061 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 718 alin. (2) şi ale art. 1.061 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maria-Henrietta Pivniceru, prin intermediul mandatarului Viorel Istrate, în Dosarul nr. 7.260/333/2013 al Judecătoriei Vaslui şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 403D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta mai arată că, în speţă, situaţia este diferită de cea din Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 20 decembrie 2007, pronunţată în Cauza Iosif împotriva României.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 11 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.260/333/2013, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 718 alin. (2) şi ale art. 1.061 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Maria-Henrietta Pivniceru, prin intermediul mandatarului Viorel Istrate, într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei cereri de suspendare provizorie a executării silite.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea excepţiei arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate prevăd o sumă nedatorată, neîntemeiată, nelegală, prohibitivă şi abuzivă, de natură să îngrădească drepturile şi libertăţile garantate de Constituţia României.

6. Judecătoria Vaslui şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa arată că instituirea obligaţiei de plată a cauţiunii, ca o condiţie a suspendării executării, are o dublă finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor, în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, şi, pe de altă parte, de a preveni şi limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Acesta arată că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica de neconstituţionalitate cu un atare obiect nu este întemeiată.

9. Cât priveşte criticile referitoare la încălcarea art. 44 din Constituţie, se arată că nici acestea nu sunt întemeiate, întrucât instituirea unei cauţiuni nu aduce atingere principiului constituţional referitor la garantarea proprietăţii private. Procedura contestaţiei la executare asigură garanţii suficiente pentru protecţia dreptului de proprietate al tuturor părţilor implicate în proces, acestea având posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar în cazul admiterii contestaţiei la executare şi desfiinţării titlului executoriu sau a executării înseşi, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 718 alin. (2) şi ale art. 1.061 din Codul de procedură civilă, prevederi care au următorul conţinut:

- Art. 718 alin. (2): “Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauţiune, calculată la valoarea obiectului contestaţiei, după cum urmează:

a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei;

b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depăşeşte 10.000 lei;

c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depăşeşte 100.000 lei;

d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depăşeşte 1.000.000 lei.”;

- Art. 1.061: “(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, instanţa va cita părţile în termen scurt, în camera de consiliu, şi va stabili de urgenţă cauţiunea,

(2) Instanţa se pronunţă printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu hotărârea prin care s-a dispus asupra cauţiunii.

(3) Când există urgenţă, instanţa va putea stabili cauţiunea şi fără citarea părţilor. În acest caz, cauţiunea se va depune numai în numerar, într-un termen stabilit de instanţă. Debitorului cauţiunii îi va fi comunicată încheierea prin care cauţiunea a fost stabilită, de la data acestei comunicări începând a curge termenul pentru plata cauţiunii,

(4) Nedepunerea cauţiunii în termenul prevăzut la alin. (3) atrage desfiinţarea de drept a măsurilor în legătură cu care s-a dispus stabilirea cauţiunii.”

13. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste texte de lege aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 10 privind relaţiile internaţionale, ari 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 51 privind dreptul de petiţionare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor din Constituţia României. Se mai arată că dispoziţiile legale criticate încalcă şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că nu s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, dar s-a pronunţat asupra unei soluţii legislative similare, prevăzuta în art. 403 şi art. 7231 din Codul de procedură civilă din 1865.

15. Astfel, prin Decizia nr. 15 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 27 februarie 2008, Curtea a statuat că instituirea obligaţiei de plată a cauţiunii, ca o condiţie a suspendării executării, are o dublă finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor, în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, şi, pe de altă parte, de a preveni şi limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici.

16. Întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie.

17. Curtea a constatat că, în condiţiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul ordinar este abilitat să reglementeze competenţa şi procedura de judecată, stabilind cadrul organizatoric şi funcţional în care se realizează accesul liber la justiţie, instituirea cauţiunii nu aduce nicio atingere principiului constituţional pretins a fi încălcat. Sub acest aspect, procedura contestaţiei la executare asigură garanţii suficiente de ocrotire a accesului liber la justiţie tuturor părţilor implicate în proces, prin însuşi faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea şi de a solicita suspendarea acesteia.

18. De asemenea, în legătură cu problema cauţiunii, Curtea a reţinut, prin raportare la dispoziţii legale similare, că jurisprudenţa sa este în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat în Hotărârea din 10 mai 2001, pronunţată în Cauza Z şi alţii împotriva Marii Britanii, paragraful 93, că liberul acces la justiţie “nu este absolut şi că el poate fi supus la restricţii legitime, cum ar fi termenele legale de prescripţie sau ordonanţele care impun depunerea unei cauţiuni judicatum solvi, [... ]”. Important este ca aceste restrângeri să nu aducă atingere substanţei dreptului, să urmărească un scop legitim şi să existe un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit (Decizia nr. 51 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 24 martie 2010).

19. În ceea ce priveşte pretinsa inegalitate între debitor şi creditor, ca urmare a faptului că debitorul trebuie să plătească o cauţiune pentru a se judeca cererea sa de suspendare a executării silite, iar creditorul are dreptul de aşi recupera eventualul prejudiciu care i s-a pricinuit în ipoteza respingerii contestaţiei la executare silită, se constată că, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, în măsura în care reglementările deduse controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.291 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 16 noiembrie 2011).

20. Cât priveşte pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, Curtea a constatat că instituirea unei cauţiuni nu aduce atingere principiului constituţional referitor la garantarea dreptului de proprietate privată. Procedura contestaţiei la executare asigură garanţii suficiente pentru protecţia dreptului de proprietate al tuturor părţilor implicate în proces, acestea având posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestaţiei la executare şi desfiinţării titlului executoriu sau a executării înseşi, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare (Decizia nr. 1.004 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 19 septembrie 2011).

21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii sunt valabile în privinţa art. 718 alin. (2) şi art. 1.061 din Codul de procedură civilă.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria-Henrietta Pivniceru, prin intermediul mandatarului Viorel Istrate, în Dosarul nr. 7.2607333/2013 al Judecătorie) Vaslui şi constată că dispoziţiile art. 718 alin. (2) şi ale art. 1.061 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Vaslui şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind organizarea, funcţionarea şi compunerea Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 13 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Centrul Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică, denumit în continuare Centrul Naţional, se organizează, potrivit legii, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ca structură interinstituţională de suport decizional pentru managementul integrat al acţiunilor în situaţii speciale şi de criză.

(2) Pentru realizarea obiectivelor sale, Centrul Naţional îndeplineşte, în situaţii speciale şi de criză, următoarele funcţii:

a) funcţia de conducere, prin care asigură fundamentarea şi elaborarea deciziilor, precum şi implementarea acestora;

b) funcţia de reglementare, prin care asigură elaborarea proiectelor de acte normative şi a standardelor/procedurilor operaţionale în domeniul managementului integrat al situaţiilor Speciale şi de criză;

c) funcţia de planificare, prin care asigură elaborarea strategiilor şi planurilor privind desfăşurarea acţiunilor, precum şi modul de întrebuinţare a efectivelor corespunzător specificului situaţiilor operative;

d) funcţia de coordonare, prin care se asigură interoperabilitatea forţelor şi mijloacelor, pe timpul desfăşurării acţiunilor;

e) funcţia de management al informaţiilor, prin care se asigură procurarea, centralizarea, prelucrarea, protecţia şi difuzarea datelor şi informaţiilor privind situaţia operativa, precum şi evaluarea riscurilor şi ameninţărilor;

f) funcţia de comunicare, prin care se asigură notificarea/înştiinţarea în cadrul sistemului de alertă/alarmare, în funcţie de evoluţia situaţiei operative;

g) funcţia de control, prin care se asigură testarea/verificarea capacităţii operaţionale a forţelor;

h) funcţia de cooperare, prin care se desfăşoară acţiuni în comun, în conformitate cu angajamentele asumate de Ministerul Afacerilor Interne, pe plan intern şi internaţional.

Art. 2. - În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile folosite au următoarea semnificaţie:

a) situaţii speciale - situaţii generate de acele acţiuni/evenimente, care, direct sau în mod gradual, pot avea impact major asupra climatului de ordine publică şi siguranţei cetăţeanului şi pentru care sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;

b) criză în domeniul ordinii publice - situaţia care prin natura, complexitatea, amploarea şi intensitatea sa ameninţă sau pune în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul, proprietatea, stabilitatea politică, economică ori socială, ordinea şi valorile constituţionale sau îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului şi care face necesară adoptarea de măsuri specifice, prin acţiunea unitară a instituţiilor şi autorităţilor cu competenţe în domeniu;

c) managementul integrat al situaţiilor speciale şi de criză - ansamblul mecanismelor, procedurilor şi activităţilor prin care factorii de decizie, abilitaţi prin lege, stabilesc şi pun în aplicare în mod unitar măsurile necesare pentru prevenirea şi controlul şi pentru înlăturarea efectelor acestora, în scopul revenirii la starea de normalitate;

d) starea de alertă - situaţia în care instituţiile statului sau persoanele abilitate dispun punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi de măsuri, de către structurile cu competenţe în domeniu, precum şi de avertizare a populaţiei, în scopul prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor situaţiei speciale sau crizei;

e) sistem de alertă/alarmare - sistemul unic de semnale destinat avertizării asupra iminenţei producerii unei situaţii speciale sau crize, în scopul creşterii capacităţii operaţionale a structurilor cu atribuţii în domeniu;

f) factori de risc - fenomenele, procesele, evenimentele, situaţiile sau condiţiile interne ori externe manifestate în acelaşi timp şi spaţiu, care, prin acţiune ori inacţiune, pot determina sau influenţa apariţia şi manifestarea unei situaţii speciale sau de criză;

g) măsurile de răspuns - măsurile predefinite, planificate din timp sau adoptate în urma unei decizii, prin care se asigură revenirea la starea de normalitate şi care cuprind proceduri de implementare detaliate aplicabile imediat de către structurile abilitate;

h) ridicarea graduală a capacităţii operaţionale - totalitatea activităţilor ce se desfăşoară, potrivit legii, pentru completarea structurilor prin concentrări şi rechiziţii, conform organizării la război, precum şi a măsurilor prevăzute a se lua (a instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, potrivit planurilor elaborate în acest sens din timp de pace;

i) creşterea capacităţii operaţionale - totalitatea activităţilor desfăşurate pentru trecerea în timp scurt şi în mod organizat a structurilor la îndeplinirea misiunilor specifice pe timpul unor evenimente potenţial generatoare de situaţii speciale sau crize, inclusiv pentru realizarea manevrei de forţe şi mijloace între acestea.

 

CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional

 

Art. 3. - (1) Centrul Naţional se constituie şi funcţionează În cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în subordinea nemijlocită a viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, şi are în compunere: Centrul de decizie, Centrul de consultanţă şi Centrul Naţional de Conducere Integrată, denumit în continuare C.N.C.I.

(2) Reprezentarea în cadrul Centrului de decizie şi al Centrului de consultanţă se stabileşte potrivit listei cuprinzând instituţiile publice care compun Centrul Naţional, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(3) Pentru îndeplinirea obiectivelor sale şi pentru asigurarea funcţiilor de sprijin pentru Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Naţional cooperează cu Centrul operaţional de comandă al Guvernului, Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă, Centrul naţional militar de comandă nucleu, precum şi cu celelalte centre operative constituite la nivelul instituţiilor publice reprezentate.

(4) Secretariatul tehnic al Centrului Naţional este asigurat de către Direcţia generală management operaţional.

Art. 4. - (1) Centrul de decizie funcţionează ca organism interinstituţional din care fac parte; secretarul de stat pentru ordine publică, secretarul de stat, şef al Departamentului Situaţii de Urgenţă, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, subsecretarul de stat pentru ordine publică, secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Informaţii şi Protecţie Internă, directorul general al Direcţiei generale management operaţional, inspectorii generali ai Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General pentru Imigrări şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi câte un reprezentant din partea fiecărei instituţii nominalizate în anexă, la nivel de secretar de stat sau subsecretar de stat, secretar general ori adjunct al conducătorilor acestora.

(2) Componenţa nominală a Centrului de decizie se aprobă prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, pe baza propunerilor făcute de conducătorii instituţiilor publice reprezentate, în termen de 5 zile de la intrarea În vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Instituţiile publice reprezentate au obligaţia de a asigura continuitatea de reprezentare în cadrul Centrului de decizie, sens în care vor face propuneri de nominalizare ori de câte ori intervin schimbări obiective care nu mai permit reprezentarea de către persoanele nominalizate potrivit alin. (2).

Art. 5. - (1) Centrul de decizie se întruneşte în şedinţe ori de câte ori situaţia o impune, la solicitarea viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, ori a conducătorilor celorlalte instituţii publice reprezentate.

(2) Şedinţele Centrului de decizie sunt conduse de viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, sau, în lipsa acestuia, de persoana desemnată de acesta.

(3) Centrul de decizie adoptă măsuri care se pun în aplicare, pe timpul stării de urgenţă, prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, iar pe timpul celorlalte situaţii, prin ordine/dispoziţii proprii sau comune ale conducătorilor instituţiilor publice reprezentate.

(4) La şedinţele Centrului de decizie pot participa în calitate de invitaţi şi reprezentanţi ai altor instituţii sau autorităţi publice, ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi ai unor persoane juridice de drept public sau privat care îndeplinesc funcţii de sprijin în prevenirea şi gestionarea situaţiilor speciale şi de criză.

Art. 6. - C.N.C.I. funcţionează în cadrul Direcţiei generale management operaţional şi reprezintă structura operativă cu activitate permanentă destinată realizării managementului integrat al situaţiilor speciale şi de criză.

Art. 7. - (1) Direcţia generală management operaţional asigură, prin structurile de specialitate, simularea reacţiilor pentru diferite scenarii, exerciţii şi antrenamente, precum şi standardizarea procedurilor de acţiune pe diferite tipuri de riscuri şi implementarea bunelor practici recomandate de organismele Uniunii Europene şi ale NAT.O.

(2) Verificarea nivelului de pregătire a structurilor Ministerului Afacerilor Interne cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor speciale şi de criză se realizează prin testarea capacităţii operaţionale în condiţiile stabilite prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne.

Art. 8. - Centrul de consultanţă funcţionează ca o componentă de specialitate, constituită din reprezentanţi ai instituţiilor publice reprezentate, experţi şi/sau specialişti în domeniile gestionate de acestea, precum şi, în funcţie de complexitatea şi particularităţile situaţiei, din experţi şi/sau specialişti din alte domenii.

 

CAPITOLUL III

Atribuţii specifice componentelor Centrului Naţional

 

Art. 9. - Centrul de decizie îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) propune viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, declararea stării de alertă pe timpul situaţiilor speciale şi de criză sau declararea încetării acesteia, la nivel naţional ori la nivelul mai multor judeţe;

b) propune, prin viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, instituirea stării de urgenţă;

c) propune Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, prin viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, măsuri pentru ridicarea graduală a capacităţii operaţionale a forţelor şi asigură aplicarea acestor măsuri, în vederea înlăturării efectelor situaţiilor speciale şi contracarării acţiunilor îndreptate împotriva ordinii constituţionale;

d) asigură executarea misiunilor specifice de către structurile ministerului, conform competenţelor şi planurilor de acţiune întocmite în acest sens;

e) asigură managementul integrat în situaţii speciale şi de criză potrivit domeniului de competenţă, inclusiv aprobarea concepţiei, standardelor operaţionale şi măsurilor de răspuns la criză, precum şi a planurilor de intervenţie şi restabilire a stării de normalitate, potrivit legii;

f) solicită, în cadrul cooperării, participarea la gestionarea situaţiilor speciale şi de criză în domeniul ordinii publice a instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi a altor instituţii şi autorităţi publice, potrivit atribuţiilor stabilite pentru acestea prin lege;

g) propune, prin viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, prelungirea sau restrângerea perioadei de aplicare a măsurilor prevăzute pentru starea de urgenţă;

h) informează, prin viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, prim-ministrul, Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi Parlamentul asupra stadiului realizării măsurilor stabilite şi a principalelor evoluţii, pe timpul stării de urgenţă şi în situaţii speciale şi de criză;

i) asigură comunicarea publică privind evoluţia situaţiei operative;

j) analizează, definitivează şi promovează spre aprobare, potrivit legii, strategiile naţionale, precum şi planurile naţionale de acţiune în domeniu;

k) analizează evaluările periodice referitoare la ameninţările şi riscurile specifice domeniului de competenţă şi stabileşte măsuri de prevenire şi contracarare;

l) aprobă planul de înştiinţare/alertare comună a structurilor proprii ale Ministerului Afacerilor Interne şi a instituţiilor publice reprezentate în cadrul Centrului Naţional.

Art. 10. - C.N.C.I. are următoarele atribuţii:

1. În domeniul integrării şi fuziunea informaţiilor:

a) asigură colectarea, sortarea, catalogarea, interpretarea, colaţionarea, analizarea şi diseminarea informaţiilor din toate sursele şi domeniile avute la dispoziţie, care oferă o estimare concretă necesară planificării şi executării misiunilor din spectrul situaţiilor speciale ce pot apărea în teritoriul naţional, pe spaţiul de competenţă al Ministerului Afacerilor Interne;

b) răspunde de analiza riscului, a capabilităţilor şi resurselor materiale/umane avute la dispoziţie din care rezultă nivelurile de eficienţă şi cerinţele de sprijin coroborate cu întregul spectru de surse deschise;

c) execută analiza meteorologică/geografică privind condiţiile din zona locului/ariei în care se planifică şi execută misiunile specifice, precum şi ameninţările şi vulnerabilităţile pe cele două domenii.

2. În plan operaţional:

a) răspunde de punerea în aplicare a planurilor naţionale de intervenţie în situaţii speciale şi asigură coordonarea forţelor de intervenţie la nivel naţional;

b) asigură cooperarea cu celelalte centre operative ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor speciale din domeniul ordinii publice şi situaţiilor de urgenţă;

c) realizează managementul şi diseminarea informaţiilor operaţionale;

d) coordonează misiunile pe timpul situaţiilor speciale şi planifică posibilele misiuni asociate;

e) asigură suportul decizional şi, la nevoie, se completează cu personal din alte structuri.

3. Pentru asigurarea măsurilor de suport şi sprijin al acţiunilor:

a) asigură coordonarea sprijinului cu resurse umane, sprijin medical şi logistic pentru forţele de intervenţie participante în cadrul gestionării situaţiei speciale sau crizei;

b) cooperează cu celelalte agenţii ce pot asigura capabilităţile de sprijin necesare soluţionării situaţiei speciale,

4. Pentru asigurarea comunicaţiilor şi managementul informaţional:

a) asigură cadrul dispoziţional pentru organizarea comunicaţiilor pe timpul desfăşurării acţiunilor;

b) urmăreşte asigurarea continuităţii legăturilor cu toate categoriile de forţe implicate în gestionarea situaţiilor speciale;

c) asigură, cu sprijinul structurilor specializate, asistenţă pe domeniul juridic şi al relaţiilor publice.

Art. 11. - Pentru îndeplinirea funcţiilor Centrului Naţional, Direcţia generală management operaţional are următoarele atribuţii:

1. În domeniul planificării strategice:

a) elaborează proiectul strategiei naţionale în domeniu;

b) elaborează proiectul planurilor naţionale de acţiune şi de întrebuinţare a forţelor, în situaţii speciale, de criză şi la război,

precum şi proiectele de ordine pentru aplicarea acestora, pe care le prezintă spre aprobare, conform competenţelor legale; c) elaborează proiectele standardelor operaţionale.

2. În domeniul gestionării stării de urgenţă:

a) elaborează şi transmite directiva de acţiune, în baza hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;

b) elaborează şi actualizează planul de acţiune potrivit prevederilor decretului de instituire a stării de urgenţă şi transmite extrase din acesta autorităţilor publice civile şi militare implicate;

c) coordonează aplicarea unitară a măsurilor dispuse prin decretul de instituire a stării de urgenţă;

d) coordonează forţele şi resursele de sprijin, potrivit planului naţional de acţiune;

e) verifică executarea măsurilor şi activităţilor cuprinse în planurile de ridicare graduală a capacităţii operaţionale şi a celorlalte activităţi, de către structurile prevăzute a fi angajate în gestionarea situaţiilor speciale şi de criză, potrivit hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţarii, decretului de instituire a stării de urgenţă şi ordinelor viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne;

f) analizează şi propune, în cadrul cooperării, participarea instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi a altor instituţii şi autorităţi publice, potrivit atribuţiilor stabilite pentru acestea prin lege;

g) monitorizează activităţile privind anunţarea şi trimiterea resurselor umane şi materiale la unităţile militare, dacă situaţia o impune;

h) analizează evoluţia situaţiei operative şi propune prelungirea sau restrângerea perioadei de aplicare a măsurilor prevăzute pentru starea de urgenţă;

i) monitorizează permanent situaţia operativă şi propune măsurile ce se impun pentru prevenirea şi diminuarea consecinţelor pe timpul situaţiilor speciale şi de criză, precum şi contracararea acţiunilor care periclitează securitatea naţională şi ordinea constituţională.

3. În domeniul managementului operaţional:

a) gestionează activitatea de centralizare a datelor şi informaţiilor referitoare la potenţialele riscuri şi ameninţări, a factorilor de risc la adresa ordinii şi siguranţei publice şi asigură diseminarea acestora structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi celorlalte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniu;

b) iniţiază măsuri cu caracter imediat, atunci când se produc evenimente, situaţii ori fenomene grave generatoare de riscuri şi ameninţări la adresa ordinii şi siguranţei publice;

c) monitorizează situaţia operativă şi informează permanent Centrul de decizie sau, după caz, instituţiile cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale asupra dinamicii şi tendinţelor de evoluţie a riscurilor, ameninţărilor şi crizelor în domeniul ordinii şi siguranţei publice;

d) stabileşte un sistem de alarmare/alertare a structurilor Ministerului Afacerilor Interne şi a celorlalte instituţii publice reprezentate, cu atribuţii în domeniu, şi asigură transmiterea mesajelor de avertizare, alertare şi alarmare;

e) asigură fundamentarea elementelor necesare adoptării măsurilor de către Centrul de decizie şi elaborarea planurilor şi documentelor operative;

f) monitorizează modul de îndeplinire a măsurilor adoptate de către Centrul de decizie;

g) iniţiază şi realizează în situaţii speciale şi de criză, care impun intervenţia mai multor structuri ale Ministerului Afacerilor

Interne concepţia de acţiune şi întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor şi, la ordin, coordonează în mod unitar îndeplinirea acestor misiuni;

h) coordonează realizarea dispozitivelor de acţiune, precum şi a suportului logistic necesar forţelor angajate;

i) coordonează, la ordin, prin puncte de conducere înaintate, acţiunile forţelor participante;

j) transmite ordinele pentru realizarea manevrei de forţe şi mijloace şi monitorizează modul de realizare a acesteia în condiţiile stabilite;

k) întocmeşte informări periodice privind stadiul îndeplinirii măsurilor stabilite de Centrul de decizie, care se transmit instituţiilor publice reprezentate;

l) cooperează cu centrele operative existente la nivelul Guvernului, ministerelor şi serviciilor de informaţii, în vederea realizării schimbului operativ de date şi armonizării procedurilor de acţiune;

m) organizează serviciul operativ al structurilor cu activitate permanentă, 24 de ore din 24, pentru asigurarea fluxului informaţional necesar îndeplinirii atribuţiilor specifice;

n) verifică stadiul de pregătire, măsurile de răspuns şi de ridicare graduală a capacităţii operaţionale în situaţii speciale şi de criză, precum şi modul de aplicare a standardelor operaţionale;

o) asigură măsurile necesare pentru protecţia informaţiilor clasificate şi participă la elaborarea comunicatelor de presă.

4. Pentru asigurarea Secretariatului tehnic al Centrului Naţional:

a) gestionează documentele Centrului Naţional;

b) asigură convocarea membrilor Centrului Naţional şi transmiterea principalelor probleme ce urmează a fi analizate;

c) primeşte şi pregăteşte documentele pentru şedinţele Centrului de decizie şi asigură prezentarea mapei de şedinţă membrilor acestuia;

d) elaborează documentele şi execută operaţiunile de secretariat pe timpul şedinţelor Centrului Naţional;

e) asigură difuzarea la toate instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi la alte autorităţi interesate a documentelor emise de Centrul Naţional, primirea şi centralizarea rapoartelor structurilor Ministerului Afacerilor Interne;

f) consemnează, în scris, ordinele şi dispoziţiile transmise verbal de către viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, precum şi ale secretarului de stat pentru ordine publică şi ale secretarului de stat, şef al Departamentului pentru situaţii de urgenţă;

g) asigură cunoaşterea permanentă de către membrii Centrului Naţional a situaţiei forţelor care acţionează şi a posibilităţilor acestora de intervenţie,

h) asigură realizarea suportului logistic pentru şedinţele Centrului Naţional;

i) preia, prelucrează şi gestionează informaţiile referitoare la evoluţia situaţiei operative şi asigură înştiinţarea oportună a membrilor Centrului Naţional.

Art. 12. - Centrul de consultanţă îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură consilierea membrilor Centrului de decizie asupra problemelor operative, tehnice şi de specialitate;

b) asigură documentarea tehnică de specialitate pentru toate tipurile de risc ce pot afecta ordinea şi siguranţa publică;

c) realizează alte activităţi conexe ce pot contribui la soluţionarea operativă a situaţiilor create.

 

CAPITOLUL IV

Asigurarea materială şi financiară

 

Art. 13. - Suportul logistic necesar pentru organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional şi crearea capabilităţilor de reacţie se asigură prin grija direcţiilor centrale de specialitate din Aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne sau subordonate acestora, potrivit domeniului de competenţă şi atribuţiilor ce li se vor stabili prin planurile de operaţionalizare şi modernizare elaborate în acest sens.

Art. 14. - (1) Centrul Naţional dispune de un sistem propriu de comunicaţii şi informatică instalat într-un centru de bază, ce satisface la cele mai înalte standarde tehnice cerinţele operaţionale. În situaţii deosebite, când centrul de bază nu poate funcţiona, activităţile specifice se vor desfăşura într-un centru de rezervă care va asigura aceleaşi condiţii de spaţiu, tehnice şi de lucru după principiul “În oglindă”.

(2) Aparatura şi echipamentele de comunicaţii şi informatică asigură interconectarea şi interoperabilitatea cu dispeceratele şi centrele operative constituite atât la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, cât şi la nivelul celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice şi în domeniul securităţii naţionale.

Art. 15. - (1) Pe timpul situaţiilor speciale şi de criză sau al stării de urgenţă, completarea dotării structurilor operative, precum şi a consumurilor se poate realiza cu bunuri materiale existente în rezerva operativă sau de mobilizare, potrivit reglementărilor interne ale instituţiilor publice reprezentate.

(2) Reîntregirea cu bunuri materiale a rezervei operative sau de mobilizare, precum şi completarea dotării structurilor/instituţiilor ce au asigurat intervenţia operativă pentru restabilirea stării de normalitate, ca urmare a consumării sau pierderii lor pe timpul îndeplinirii misiunilor, se asigură din resurse bugetare.

Art. 16. - Finanţarea cheltuielilor materiale şi servicii şi a cheltuielilor de capital ale Centrului Naţional se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, precum şi din alte surse interne şi externe, potrivit legii.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 17. - În vederea reglementării modului de îndeplinire a unor atribuţii prevăzute de lege pentru gestionarea situaţiilor speciale şi de criză, pe timpul instituirii stării de urgenţă. Centrul Naţional elaborează “Planul de cooperare pentru îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor ce revin autorităţilor de ordine publică, civile şi militare pe timpul instituirii stării de urgenţă”, care se aprobă prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, precum şi metodologii şi standarde/proceduri operaţionale, care se aprobă prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne.

Art. 18. - Declararea stării de alertă sau a încetării acesteia, la nivel naţional ori pe teritoriul mai multor judeţe, se face prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin ordin al prefectului, care se publică în Monitorul oficial al judeţului sau al municipiului Bucureşti.

Art. 19. - (1) C.N.C.I. funcţionează ca punct naţional standard de contact, prin care se asigură acoperirea tuturor tipurilor de criză transfrontalieră în domeniul ordinii şi siguranţei publice în relaţiile cu organismele şi instituţiile internaţionale şi este responsabil de fluxul intern de informaţii în acest domeniu.

(2) Pentru coordonarea activităţilor în situaţii speciale şi de criză se pot constitui, temporar, centre de conducere integrată a acţiunilor, la nivel zonal şi judeţean.

(3) Organizarea şi funcţionarea centrelor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne.

Art. 20. - Operaţionalizarea C.N.C.I. se realizează pe baza unui grafic aprobat prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 21. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 373/2008 privind organizarea, funcţionarea şi compunerea Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 3 aprilie 2008, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul economiei, comerţului şi turismului,

Mihai Tudose

Ministrul pentru societatea informaţională,

Sorin Grindeanu

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

 

Bucureşti, 23 decembrie 2014.

Nr. 1.152.

 

ANEXĂ

 

LISTA

cu autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice care compun Centrul Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică

 

1. Ministerul Afacerilor Interne

2. Ministerul Apărării Naţionale

3. Ministerul Afacerilor Externe

4. Ministerul Justiţiei

5. Ministerul pentru Societatea Informaţională

6. Ministerul Transporturilor

7. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

8. Ministerul Finanţelor Publice

9. Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului

10. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

11. Ministerul Sănătăţii

12. Serviciul Român de Informaţii

13. Serviciul de Protecţie şi Pază

14. Serviciul de Informaţii Externe

15. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

16. Secretariatul General al Guvernului

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al Deciziei Comisiei Europene C (2013) 3.187 din 5 iunie 2013, al Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat şi al art. 8 din Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Se instituie schema de ajutor de stat în baza prevederilor art. 8 alin. (2) lit. a) şi b) din Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii şi a prevederilor art. 1 alin. (3) lit. b) coroborate cu art. 44 din Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat, denumit în continuare Regulament.

(2) în sensul prezentei hotărâri, schema de ajutor de stat, astfel cum e definită la art. 2. pct. 15 din Regulament este exceptată de la obligaţia notificării prevăzută la art. 108 alin. (3) din Tratat, conform criteriilor prevăzute de art. 44 din Regulament.

Art. 2. - (1) Prezenta schemă se aplică pe întreg teritoriul României, iar perioada de aplicare este de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, dar nu mai devreme de data publicării numărului de exceptare pe site-ul Comisiei Europene, până la data de 31 decembrie 2020.

(2) Rata accizei reduse pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare este prevăzută la art. 8 alin. (2) lit. a) şi b) şi tabelul B al anexei nr. 1 din Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii, respectiv de 21 euro/1.000 litri.

(3) Diferenţa dintre rata accizei standard de la titlul VII - Accize şi alte taxe speciale din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi rata accizei reduse potrivit alin. (2) se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare, a cărui valoare se determină în lei, pe baza cursului de schimb valutar euro-leu utilizat anual la calculul accizelor, potrivit legii.

(4) Ajutorul de stat sub formă de rambursare se acordă în limita cantităţilor maxime anuale, defalcate pentru sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(5) în cazul în care cantităţile de motorină pentru care se solicită plăţi în cadrul schemei de ajutor de stat depăşesc cantităţile prevăzute în anexă, cuantumul plăţilor se reduce proporţional pentru toate sectoarele prevăzute în anexă.

Art. 3. - (1) în sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) întreprindere - în baza art. 1 din anexa I la Regulament se consideră orice entitate care desfăşoară o activitate economică, indiferent de forma sa juridică. Sunt considerate, de asemenea, întreprinderi persoane fizice autorizate şi asociaţiile familiale implicate în activităţi de artizanat sau alte activităţi, precum şi parteneriatele sau asociaţiile care desfăşoară în mod regulat o activitate economică;

b) IMM-uri sau microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii - înseamnă întreprinderile care îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I la Regulament.

(2) Întreprindere aflată în dificultate înseamnă o întreprindere care se află în cel puţin una dintre situaţiile următoare:

a) în cazul unei societăţi cu răspundere limitată, alta decât un IMM care a fost înfiinţat de mai puţin de trei ani, atunci când mai mult de jumătate din capitalul său subscris a dispărut ca urmare a pierderilor acumulate. Această situaţie survine atunci când scăderea pierderilor acumulate din rezerve şi din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societăţii conduce la un rezultat cumulat negativ care depăşeşte jumătate din capitalul social subscris. În sensul prezentei dispoziţii, “societate cu răspundere limitată” se referă, în special, la tipurile de societăţi comerciale menţionate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (24), iar “capital social” include, acolo unde este cazul, orice primă de emisiune;

b) în cazul unei societăţi în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii, alta decât un IMM care a fost înfiinţat de mai puţin de trei ani, şi atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu, astfel cum reiese din contabilitatea societăţii, a scăzut/este diminuat ca rezultat al pierderilor acumulate. În sensul prezentei dispoziţii, “o societate comercială în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii” se referă în special la acele tipuri de societăţi comerciale menţionate în anexa II la Directiva 2013/34/UE;

c) atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvenţă sau îndeplineşte criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvenţă să fie deschisă la cererea creditorilor săi;

d) atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare şi nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanţia sau a primit ajutor pentru restructurare şi face încă obiectul unui plan de restructurare;

e) în cazul unei întreprinderi care nu este un IMM, atunci când în ultimii doi ani raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii este mai mare de 7,5 şi/sau capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată pe baza EBITDA se situează sub 1,0.

 

CAPITOLUL II

Beneficiarii, criterii de eligibilitate, forma ajutorului, intensitatea ajutorului, durata ajutorului şi bugetul ajutorului

 

Art. 4. - Beneficiarii schemei sunt întreprinderile, aşa cum sunt definite la art. 3 alin. (1), respectiv:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţii lor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Art. 5. - Autoritatea competentă responsabilă cu implementarea schemei temporare de ajutor de stat reglementată de prezenta hotărâre este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură prin structurile sale teritoriale, respectiv centrele judeţene/al municipiului Bucureşti/centrele locale.

Art. 6. - (1) Beneficiază de ajutor de stat în temeiul prezentei scheme orice solicitant care depune la autoritatea competentă o cerere de acord prealabil pentru finanţare, iar aceasta confirmă în scris, sub rezerva verificărilor ulterioare, acordul prealabil pentru solicitarea finanţării.

(2) Cererea privind acordul prealabil se depune anual şi va conţine cel puţin următoarele;

a) informaţii cu privire la suprafeţele de teren, inclusiv pe structura de culturi şi/sau efectivele de animale/păsări/ albine/viermi de mătase, pe care le exploatează solicitantul, şi/sau lucrările de îmbunătăţiri funciare, pe care acesta le execută până la sfârşitul fiecărui an calendaristic aferent solicitării;

b) în cazul solicitanţilor persoane fizice, un angajament care va preciza că în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil pentru finanţare, aceştia vor prezenta certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului care atestă calitatea de persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare; în caz de neprezentare în termen a certificatului de înregistrare, solicitantul este exclus de la schema de finanţare.

(3) Cererea se depune, după cum urmează:

a) la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau al municipiului Bucureşti pe raza cărora sunt situate exploataţiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă; sau

b) la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau al municipiului Bucureşti la care au fost depuse cererile de acord prealabil pentru finanţare prin rambursare în cadrul schemei de ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, cu completările ulterioare.

(4) Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în termen de 20 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii de acord prealabil pentru finanţare prin rambursare.

(5) Ajutorul de stat prevăzut prin prezenta schemă nu poate fi cumulat cu alte forme de sprijin pentru aceleaşi costuri eligibile.

Art. 7. - În vederea efectuării lucrărilor mecanizate în agricultură în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare, beneficiarii achiziţionează cantităţile necesare de motorină şi solicită documentele fiscale de vânzare emise de furnizori pe numele beneficiarilor.

Art. 8. - (1) Plata ajutorului de stat sub formă de rambursare se efectuează trimestrial, pentru trimestrul anterior.

(2) Plata ajutorului de stat se solicită în baza unor cereri de plată adresate de beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură prin centrele judeţene/locale, după caz, care se depun până la finele lunii următoare trimestrului pentru care se solicită rambursarea, însoţite de o situaţie centralizatoare, defalcată pe lucrări, privind cantităţile de motorină utilizate aferente trimestrului respectiv, precum şi de documentele fiscale prevăzute la alin. (1).

Art. 9. - (1) Centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau al municipiului Bucureşti analizează solicitările beneficiarilor şi documentele justificative anexate, determină cantităţile de motorină pentru care se acordă trimestrial ajutorul de stat sub formă de rambursare, în limita cantităţilor totale anuale aprobate prin acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare, precum şi valoarea acestuia şi întocmesc situaţii centralizatoare pe care le transmit Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

(2) Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură întocmeşte şi trimite trimestrial la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale situaţia centralizatoare cu beneficiarii şi sumele aferente cantităţilor de motorină determinate la plată, aferente trimestrului anterior.

(3) După primirea situaţiei centralizatoare cu beneficiarii şi sumele aferente cantităţilor de motorină achiziţionate, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale stabileşte prin ordin al ministrului, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cantităţile de motorină ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.

(4) După aprobarea de către Ministerul Finanţelor Publice a deschiderii creditelor bugetare, din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se alimentează contul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, care virează sumele cuvenite în conturile beneficiarilor, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 10. - (1) Resursele financiare necesare aplicării schemei reglementate de prezenta hotărâre se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în limita bugetului anual aprobat.

(2) Anual, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin hotărâre a Guvernului se aprobă sumele totale necesare schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 11. - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură elaborează procedurile specifice de implementare şi control, precum şi formularistica necesară aplicării schemei temporare de ajutor de stat, reglementată de prezenta hotărâre, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale în termen de 15 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 12. - Se consideră ajutor necuvenit sumele încasate în temeiul prezentei hotărâri şi utilizate pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost solicitate, sumele încasate prin înscrierea sau atestarea de către beneficiari a unor date ori situaţii nereale pe documentele de decontare aferente ajutorului prevăzut în prezenta hotărâre sau cu încălcarea în orice mod a prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 13. - Nerespectarea de către solicitanţi a condiţiilor prevăzute prin prezenta schemă, precum şi a oricăror obligaţii asumate în vederea obţinerii finanţării determină aplicarea de către instituţiile în drept a măsurilor necesare în vederea recuperării ajutoarelor de stat necuvenite, potrivit legii.

Art. 14. - Textul prezentei scheme se publică integral pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe adresa www.madr.ro

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

 

Bucureşti, 29 decembrie 2014.

Nr. 1.174.

 

ANEXĂ

 

Cantităţile maxime anuale de motorină pentru care se acordă ajutor de stat sub formă de rambursare

 

Nr. crt.

Specificare

Cantităţi maxime de motorină (litri)

I

Sectorul vegetal

367.000.000

II

Sectorul zootehnic

40.000.000

III

Sectorul îmbunătăţiri funciare

3.000.000

 

TOTAL

410.000.000

 

Specificare

Consum specific (UM)

Sector vegetal

 

Cereale

78 litri/ha

Orez

96 litri/ha

Leguminoase boabe

78 litri/ha

Oleaginoase

78 litri/ha

Cartof

150 litri/ha

Sfeclă de zahăr

139 litri/ha

Tutun şi hamei

140 litri/ha

Plante medicinale şi aromatice

100 litri/ha

Legume cultivate în câmp

148 litri/ha

Legume cultivate în spaţii protejate

75 litri/ha

Pepeni verzi şi galbeni

150 litri/ha

Flori şi plante ornamentale

100 litri/ha

Ciuperci

80 litri/tonă

Păşuni naturale, fâneţe naturale, pajişti temporare

30 litri/ha

Plante de nutreţ + însilozare

130 litri/ha

Livezi

130 litri/ha

Căpşun, alţi arbuşti fructiferi

65 litri/ha

Viţa-de-vie

125 litri/ha

Teren în pregătire pentru livezi, vii, pentru alte culturi permanente

150 litri/ha

Pepiniere pomicole, pepiniere viticole, plantaţii portaltoi, altele

40 litri/ha

Plante energetice nonalimentare

100 litri/ha

Sector zootehnic

 

Păsări

39 litri/UVM

Porc

6 litri/UVM

Bovine

56 litri/UVM

Ovine, caprine

6,75 litri/UVM

Albine şi viermi de mătase

18 litri/familie/cutie

Îmbunătăţiri funciare

 

Instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice

50 litri/1.000 mc apă

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. Marfă” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) şi al art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. Marfă” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor,

Iulian-Ghiocel Matache,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 29 decembrie 2014.

Nr. 1.176.

 

ANEXĂ

            MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. Marfă” - S.A.

Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, Bucureşti

CIF: RO11054537

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI RECTIFICAT

pe anul 2014

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri rectificare an curent (2014)

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

1.117.603,00

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

1.097.188,00

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

2

 

Venituri financiare

5

20.415,00

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

1.093.912,00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

1,065.912,00

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

629.231,00

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

9.200,00

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

353.744,00

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

234.071,00

C1

ch. cu salariile

13

232.950,00

C2

bonusuri

14

1.121,00

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

45.920,00

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

13.566,00

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

738,30

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

73.014,69

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

73.737,00

2

 

Cheltuieli financiare

20

28.000,00

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

23.691.00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

 

 

1

 

Rezerve legale

25

1.184,55

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

22.506,45

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

76.608,00

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

76.608,00

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

6.476

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

7.841

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

2.487,68

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2.475,77

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

139,93

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

978,80

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

208.564,00

8

 

Plăţi restante

55

 

 

 

 

din care,principal

55 bis

57.519,00

9

 

Creanţe restante

56

450.736,00

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind completarea Regulamentului general de urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Regulamentul general de urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 27 noiembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 18, după alineatul (21) se introduce un nou alineat, alineatul (22), cu următorul cuprins:

“(22) Prin excepţie de la prevederile alin. (21), cu respectarea legislaţiei şi a reglementărilor tehnice specifice în vigoare, reţelele de comunicaţii electronice şi infrastructura asociată acestora pot fi amplasate şi în varianta supraterană, în intravilanul şl extravilanul comunelor, satelor şi localităţilor aparţinătoare oraşelor şi municipiilor.”

2. La articolul 28, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins:

“(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (3)-(9), cu respectarea legislaţiei şi a reglementărilor tehnice specifice în vigoare, reţelele de comunicaţii electronice şi infrastructura asociată acestora pot fi amplasate şi în varianta supraterană sau, prin reutilizarea infrastructurilor existente, în intravilanul şi extravilanul comunelor, satelor şi localităţilor aparţinătoare oraşelor şi municipiilor.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul dezvoltării regionale

şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

Ministrul pentru societatea

informaţională.

Sorin Grindeanu

 

Bucureşti, 29 decembrie 2014.

Nr. 1.180.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 1 la Normele metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2014, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.780/2014

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 1 la Normele metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2014, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.780/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, se modifică după cum urmează:

1. La punctul II “Operaţiuni de încasări şi plăţi prin virament”, asteriscul se elimină.

2. La finalul anexei se introduce o notă de subsol cu următorul cuprins:

NOTĂ:

Termenele prevăzute la pct. 1.1-6,11.1-7 şi IV. 1 pot fi depăşite numai cu acordul:

a) Direcţiei generale trezorerie şi contabilitate publică şi Direcţiei generale de trezorerie şi datorie publică - pentru plăţile de la pct. II.2, II.6 şi II.7;

b) Direcţiei generale trezorerie şi contabilitate publică - pentru încasările/plăţile de la pct. 1.1-6, pct. 11.1, II.3, II.4, II.5 şi IV.1.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 29 decembrie 2014.

Nr. 1.806.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.