MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI Nr. 103/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 103         LEGI, DECRETE, HOTĂRĀRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 11 februarie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRĀRI ALE SENATULUI

 

            7. - Hotărāre privind validarea unui membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

21. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul interimar al afacerilor interne, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 66/2013 privind coordonarea activităţii şi delegarea unor competenţe īn cadrul Ministerului Afacerilor Interne

 

117. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea formularului „Decizie de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor”

 

217. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 920/2013 pentru stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare īn sectorul zootehnic la specia bovine, īn acord cu reglementările comunitare īn domeniu, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acestuia

 

3.046. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare īn īnvăţămānt la specializările Limba şi literatura portugheză, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare

 

HOTĂRĀRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

SENATUL

 

HOTĂRĀRE

privind validarea unui membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii

Īn temeiul prevederilor art. 133 alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Constituţia Romāniei, republicată, precum şi ale art. 18 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - Senatul īl validează īn calitate de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii pe domnul judecător Norel Popescu, ca urmare a īncetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prin demisie, a domnului judecător Adrian Neacşu, pentru un mandat care va expira la data de 6 ianuarie 2017.

 

Această hotărāre a fost adoptată de Senat īn şedinţa din 10 februarie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

Cristian-Sorin Dumitrescu

 

Bucureşti, 10 februarie 2014.

Nr. 7.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 66/2013 privind coordonarea activităţii şi delegarea unor competenţe īn cadrul Ministerului Afacerilor Interne

Īn temeiul prevederilor art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul interimar al afacerilor interne, emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 66/2013 privind coordonarea activităţii şi delegarea unor competenţe īn cadrul Ministerului Afacerilor Interne, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5 alineatul (1), litera c) se abrogă.

2. La articolul 6 alineatul (1), după litera l) se introduce o nouă literă, litera m), cu următorul cuprins:

„m) Arhivele Naţionale.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

Viceprim-ministrul, ministrul interimar al afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 6 februarie 2014.

Nr.21.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru aprobarea formularului “Decizie de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor”

Īn temeiul art. 11 alin. (3) din Hotărārea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, al art. 29622 şi al art. 29S24 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 228 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă modelul şi conţinutul formularului “Decizie de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor” (650), cod 14.13.02.15/cfb, precum şi anexa “Situaţie privind stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate”, prevăzute īn anexa nr. 1.

(2) Anexa “Situaţie privind stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate” face parte integrantă din formularul prevăzut la alin. (1).

Art. 2. - (1) Formularul prevăzut la art. 1 se utilizează pentru stabilirea plăţilor anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, īncepānd cu anul fiscal 2014.

(2) Prin excepţie de la alin. (1), pentru stabilirea plăţilor anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de īnchiriere la sfārşitul anului fiscal, precum şi de persoanele fizice care realizează venituri din īnchirierea camerelor, situate īn locuinţe proprietate personală, īn scop turistic, se utilizează formularul prevăzut la art. 1 alin. (1) lit. m) din Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Formularul prevăzut la art. 1 se comunică contribuabililor īn conformitate cu prevederile art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a formularului prevăzut la art. 1 sunt stabilite īn anexa nr. 2

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 6. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

Art. 7. - Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, precum şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice şi unităţile subordonate vor lua măsuri pentru ducerea la īndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

p. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Constantin Mihail

 

Bucureşti, 28 ianuarie 2014.

Nr. 117.

 

ANEXA Nr. 1

 

 

Sigla DGRFP

Ministerul Finanţelor Publice

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

Unitatea fiscală *)

....................................................................

Nr. Īnregistrare..........................

Data........../.........../...............

Adresa:......................................................

....................................................................

 

Tel: ............................................................

Fax: …........................................................

e-mail: ........................................................

 

DECIZIE DE IMPUNERE

privind plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor pe anul ………………..

 

 

Către:

Nume: ....................................................................

Prenume: ....................................................................

Domiciliu: Localitate: ....................................................................

Cod poştal ....................................................................

Str. ....................................................................

Nr. ................. Bl. ................. Sc. ................. Etaj ................. Ap. .................

Judeţ/sector: ....................................................................

Cod numeric personal/Număr de identificare fiscală:

 

 

Īn baza art.29622 şi art.29624 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit/ Declaraţiei privind veniturile realizate din Romānia pe anul .............. nr. ................. din data ......................... se stabilesc plăţile anticipate sociale de sănătate, după cum cu titlu de contribuţii de asigurări urmează:

 

I. Date privind activitatea desfăşurată:

 

 

Nr. crt.

Contractul de īnchiriere (nr. /data)

Perioada de valabilitate īn anul de impunere

Venit lunar bază de calcul al CASS *

1.

 

 

 

2.

 

 

 

3.

 

 

 

4.

 

 

 

…

 

 

 

 

II. Determinarea plăţilor anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate:

 

Decizie anterioară

Decizie curentă

Total bază de calcul **

Total CASS

Total bază de calcul **

Total CASS

 

 

 

 


* CASS - contribuţia de asigurări sociale de sănătate, calculată conform anexei

** Bazele de calcul sunt calculate pe fiecare lună, conform anexei.

 

III. Repartizarea plăţilor anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, pe termene de plată:

 

Termen de plată

Decizie anterioară

Decizie curentă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

            Pentru obligaţiile de plată stabilite prin prezenta, neachitate pānă la termenele arătate mai sus, se vor calcula dobānzi şi penalităţi de īntārziere. Īmpotriva măsurilor dispuse prin prezenta se poate face contestaţie, care se depune īn termen de 30 zile de la comunicare, la organul fiscal emitent. Prezenta reprezintă titlu de creanţă şi constituie īnştiinţare de plată, conform legii.

 

Aprobat:

Funcţie ....................................................................

Nume, prenume ....................................................................

Data .......................

Verificat:

Funcţie ....................................................................

Nume, prenume ....................................................................

Data .......................

Īntocmit:

Funcţie ....................................................................

Nume, prenume ....................................................................

Data .......................

Am primit un exemplar,

Semnătură contribuabil

....................................................................

Sau nr. şi data confirmării de primire .............................


*) Se menţionează denumirea organului fiscal emitent.

 

Număr de operator de date cu caracter personal ..........

Cod 14.13.02.15/cfb

 

ANEXĂ

la decizie

 

Situaţie privind stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate

 

 

Decizie anterioara

Decizie curentă

Luna

Bază de calcul rezultată din contract(e)

Plafon maxim prevăzut de lege

Bază de calcul

CASS

Bază de calcul rezultată din contract(e)

Plafon maxim prevăzut de lege

Bază de calcul

CASS

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Ianuarie

 

 

 

 

 

 

 

 

Februarie

 

 

 

 

 

 

 

 

Martie

 

 

 

 

 

 

 

 

Aprilie

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai

 

 

 

 

 

 

 

 

Iunie

 

 

 

 

 

 

 

 

Iulie

 

 

 

 

 

 

 

 

August

 

 

 

 

 

 

 

 

Septembrie

 

 

 

 

 

 

 

 

Octombrie

 

 

 

 

 

 

 

 

Noiembrie

 

 

 

 

 

 

 

 

Decembrie

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

 

Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a formularelor

 

A. Denumire: “Decizie de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor” - formular 650

I.Cod: 14.13.02.15/cfb

2. Format: A4/t1

3. Caracteristici de tipărire:

- se tipăreşte pe o singură faţă;

- se poate utiliza şi echipament informatic pentru editare şi completare, cu adaptări adecvate situaţiei contribuabilului.

4. Se difuzează gratuit.

5. Se utilizează la stabilirea plăţilor anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, īncepānd cu anul fiscal 2014.

6. Se īntocmeşte īn două exemplare de către organul fiscal competent.

7. Circulă:

- un exemplar, la organul fiscal competent;

- un exemplar, la contribuabil.

8. Se arhivează la dosarul contribuabilului.

B. Denumire: Anexa “Situaţie privind stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate”

1. Format: A4/t1

2. Caracteristici de tipărire:

- se tipăreşte pe o singură faţă;

- se poate utiliza şi echipament informatic pentru editare şi completare, cu adaptări adecvate situaţiei contribuabilului.

3. Se difuzează gratuit.

4. Se īntocmeşte ca anexă la formularul 650.

5. Se utilizează la stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate, pentru persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor.

6. Se īntocmeşte īn două exemplare de către organul fiscal competent.

7. Circulă:

- un exemplar, la organul fiscal competent;

- un exemplar, la contribuabil.

8. Se arhivează īmpreună cu formularul 650 la dosarul contribuabilului.

 

NOTA:

Īn spaţiul īn care este menţionată sigla direcţiei generale regionale a finanţelor publice se va insera, la editarea fiecărui formular, sigla direcţiei generale regionale a finanţelor publice care coordonează organul fiscal competent, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.504/2013 privind aprobarea modelului şi caracteristicilor siglelor utilizate la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările ulterioare.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 920/2013 pentru stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare īn sectorul zootehnic la specia bovine, īn acord cu reglementările comunitare īn domeniu, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acestuia

 

Văzānd Referatul Direcţiei generale politici agricole şi strategii nr. 138.096 din 10 februarie 2014, īn temeiul Hotărārii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate īn subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Pentru anul 2013 se stabilesc următoarele măsuri de aplicare a prevederilor ari. 7 din anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 920/2013 pentru stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare īn sectorul zootehnic la specia bovine, īn acord cu reglementările comunitare īn domeniu, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 581 din data de 12 septembrie 2013:

1. Pentru anul 2013, producătorii agricoli care deţin un efectiv de minimum 20 capete de vaci īn exploataţie la data depunerii cererii vor īnscrie īntreg efectivul de vaci īn Registrul genealogic al rasei deţinut de asociaţia/agenţia acreditată pentru īnfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic şi īn perioada cuprinsă īntre data intrării īn vigoare a prezentului ordin şi 28 februarie 2014 inclusiv.

2. După īnscrierea efectivului de vaci īn Registrul genealogic al rasei, aşa cum este prevăzut la punctul 1, solicitanţii vor depune īn perioada cuprinsă īntre data intrării īn vigoare a prezentului ordin şi 28 februarie 2014 inclusiv, la centrul local/judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, unde au depus cererea de solicitare a primei, o adeverinţă eliberată de

asociaţia/agenţia acreditată pentru īnfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic, care confirmă īnscrierea animalelor īn Registrul genealogic al rasei.

Art. II. - Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 920/2013 pentru stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare īn sectorul zootehnic la specia bovine, īn acord cu reglementările comunitare īn domeniu, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 581 din 12 septembrie 2013, se modifică după cum urmează:

- Articolul 10 din anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 920/2013 va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură īntocmeşte şi transmite Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pānă īn data de 30 martie 2014, situaţia centralizatoare cu efectivele de bovine şi cantităţile de lapte livrate şi/sau vāndute direct īn anul de cotă 2012-2013 eligibile, īn vederea stabilirii cuantumului primelor pentru anul 2013.”

Art. III. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 10 februarie 2014.

Nr. 217.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare īn īnvăţămānt la specializările Limba şi literatura portugheză, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare

 

Īn baza prevederilor art. 241 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinānd cont de prevederile art. 4 alin. (2) şi art. 19 alin. (1) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare īn īnvăţămānt īn anul şcolar 2013-2014, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.294/2013,

īn temeiul Hotărārii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă programa conţinānd tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului naţional de definitivare īn īnvăţămānt la specializarea Limba şi literatura portugheză, prevăzută īn anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă programa conţinānd tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului naţional de definitivare īn īnvăţămānt la specializarea Istoria şi tradiţiile minorităţii

maghiare, prevăzută īn anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi inspectoratele şcolare vor duce la īndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I,

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 29 ianuarie 2014.

Nr. 3.046.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROGRAMA

pentru examenul de definitivare īn īnvăţămānt la specializarea Limba şi literatura portugheză

 

Notă de prezentare

Programa se adresează profesorilor de limba portugheză din īnvăţămāntul preuniversitar care se prezintă la examenele pentru obţinerea definitivatului şi la cursurile deformare continuă organizate periodic

Au fost urmărite formarea şi structurarea competenţelor pentru profesia de cadru didactic, cu aplicare la predarea limbii portugheze īn īnvăţămāntul preuniversitar. Competenţele vizate cu precădere au fost:

1.1. Competenţe pentru īndeplinirea eficientă a unui roi social

- competenţa de a fi proactiv

- competenţa de a elabora obiective şi de a anticipa rezultatele

- competenţa de relaţionare interpersonală şi de comunicare sinergică

- competenţa de autoreīnnoire echilibrată

1.2. Competente pentru profesia de cadru didactic

A. Competenţe de bază

- comunicativitatea

- empatia - Īnvăţarea

- conducerea-analiza, diagnoza, prognoza, proiectarea, organizarea, īndrumarea, dirijarea, evaluarea, decizia

- valorizarea conţinutului

- cercetarea şi inovarea practicii şcolare şi extraşcolare

- cunoaşterea elevului

- creativitatea

B. Profilul de competenţă al cadrului didactic

B.1. Competenta īn specialitate

- la nivel teoretic: competenţele de

- a asimila conţinutul ştiinţific propriu disciplinei predate

- a realiza corelaţii intra-, inter- şi pluridisciplinare

- a prelucra, actualiza, esenţializa, ilustra, reprezenta şi dezvolta conţinutul

- a surprinde valenţele formative ale conţinutului

- la nivel operaţional: competenţele de

- a structura asimilarea conţinuturilor

- a dirija asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală odată cu informaţiile

- a forma modul de gāndire specific disciplinei predate şi modul de gāndire sistemic

- a valoriza conţinutul obiectului de īnvăţămānt

- a comunica fluent, expresiv şi coerent

- la nivel creator: capacităţile de

- a adapta conţinuturile specificului dezvoltării psihice stadiale a elevilor

- a stimula dezvoltarea maximală a potenţialului fiecărui elev

- a promova īnvăţarea participativă, anticipativă, societală, creatoare

- a dirija surprinderea şi rezolvarea problemelor

- a dezvolta conţinuturile şi strategiile didactice

B.2. Competenţe metodice

- la nivel teoretic: competenţele de

- a asimila conţinutul didacticii de specialitate

- a realiza corelaţii īntre conţinuturile asimilate

- a adapta şi dezvolta conţinuturile īn situaţii educaţionale specifice

- a īnţelege obiectivele actuale ale predării limbii portugheze

- a īnţelege raporturile dintre disciplinele psihopedagogice şi didactica de specialitate

- la nivel operaţional: competenţele de

- a analiza şi decide modul de aplicare a teoriei didactice īn situaţii educaţionale specifice

- a personaliza conţinuturile

- a proiecta activităţi şcolare şi extraşcolare adecvate

- control, evaluare şi reglare-autoreglare

- a forma la elevi capacităţi de cooperare, comunicare, gāndire creatoare, control, autoapreciere şi autoreglare etc.

- a forma şi dezvolta motivaţia pentru īnvăţarea limbii portugheze

- la nivel creator: capacităţile de

- empatie

- adaptare fa situaţii atipice

- a inova practica educativă

- a dezvolta aptitudinile, talentele elevilor

- sociabilitate şi cooperare

 

Programa pentru examenul de definitivare

 

Limba portugheză

1. Fonetică şi fonologie. Noţiuni generale de fonetică şi fonologie. Sunetul şi fonemul. Sistemul vocalic portughez. Sistemul consonantic portughez. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). Elemente de fonosintaxă.

2. Morfosintaxă. Clase morfologice. Categorii gramaticale nominale, verbo-nominale şi verbale (gen, număr, persoană, mod, timp, aspect, diateză) Sintagma nominală: Clasificarea substantivelor. Substitutele nominale. Modificări īn sintagma nominală: predeterminanţii (articolul definit, articolul nedefinit; adjective pronominale: demonstrativele, posesivele, relativele şi interogativele; cuantificatorii).

3. Sintaxa propoziţiei. Propoziţia simplă, propoziţia complexă. Categoria subiectului: realizări ale grupului nominal cu funcţie de subiect: subiect inclus şi subiect subīnţeles (acord şi anaforă); propoziţia subiectivă. Predicat verbal şi predicat nominal. Verbele copulative ser/estar- abordare contrastivă. Complementele: direct, indirect, circumstanţial.

4. Fraza complexă: subordonate spaţiotemporale, condiţionale, cauzale, concesive, finale. Tipuri de frază: interogative, negative, interogativ-negative.

5. Relaţii semantice: polisemie, sinonimie, antonimie.

6. Tipuri de discurs şi de text: descriptiv, narativ, argumentativ.

7. Istoria limbii portugheze. Domeniul actual al limbii portugheze.

 

Bibliografie:

1. BERGSTROM, M. & REIS, N., Prontuārio Ortogrăfico e Guia da Ltngua Portuguesa, 20 a Ed., Lisboa, Editorial Noticias, 1989.

2. CAMPOS, M. H. C. & M.F. XAVIER, Sintaxe e semantica doportugues, Lisboa, UniversidadeAberta, 1991.

3. CARREIRA, M. H. Araujo & M. BOUDOY, Pratique duportugais de A ă Z, Paris, Hatier, 1993.

4. CASTELEIRO, J. Malaca, A. MEIRA, J. PASCOAL, NivelLimiar, Lisboa, ICLP, 1988.

5. CASTRO, Ivo, Curso de Historia da Lingua Portuguesa, Lisboa, UniversidadeAberta, 1991.

6. CUESTA, P. Vasquez e M. A. Mendes da LUZ, Gramatica portuguesa, Lisboa, Edicoes 70,1980.

7. C UN HA, C. e L. F. Lindley CINTRA, Nova Gramatica do Portugues Contemporāneo, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1984.

8. ESTRELA, Edite, Duvidas do Mar Portugues, Lisboa, Editorial Noticias,/s.d./

9. FAR1A, l. R, E. R. PEDRO, 1. DUARTE, C. A. M. GOUVEIA (Org.), Introduggo ă Linguistica Geral e Portuguesa, Lisboa, Editorial Caminho, 1996.

10. FONSECA, F. I., Gramatica e Pragmatica. Estudos de Linguistica Geral e de Linguistica Aplicada ao Ensino do Portugues, Porto, Porto Editora, 1994.

11. MATEUS, M. H. M., A. ANDRADE, M. C. VIANA e A. VILLALVA, Fonetica, fonologia e morfologia, Lisboa, UniversidadeAberta, 1991.

12. MATEUS, M. H. M” A. M. BRITO, I. DUARTE, I. H. FARIA, Gramatica da Lingua Portuguesa, 4.a Ed., Lisboa, Editorial Caminho, 1994.

13. PINTO, P. R, Comopensamos a nossa lingua e a lingua dosoutros, Lisboa, Editorial Estampa, 2001.

14. RAMALHO, Enio, Dicionărio Estrutural, Estilistico e Sintăctico da Lingua Portuguesa, Porto, Lello&lrmāo Ed., 1985.

15. RAPOSO, E. Paiva, introduggo ă gramatica generativa - sintaxe do portugues. Lisboa, Moraes Ed., 1979.

16. TEYSSIER, P, Manuei de langue portugaise (Poitugal-Bresil), Paris, Klincksieck, 1976.

17. TEYSSIER, Paul, Histāria da Lingua Portuguesa, Usboa, Ed. Sā da Costa, 1982

 

Literatura portugheză

 

1. Poezia galaico-portugheză: Os Cancioneiros - artă poetică (Arte de Trovar), specii, autori.

2. Poezia Renaşterii: de la Cancioneiro Geral la lirica camonianā: Medida velha/medida nova. Arte poetice clasice: Antonio Fereira. Noile forme şi genuri poetice: sonetul, canşăo, ecloga, oda. Sā de Miranda, Antonio Ferreira, Pero de Andrade Caminha, Diogo Brandăo.Luis de Camoes. Lirica; problematica corpus-ului: canonul. Arte menor si arte maior: redondilhas si formele clasice. Sonetul: periodizare, tematică, petrarchism, manierism. Luis de Camoes: Os Lusiadas; epopeea anunţată: Antonio Ferreira, Joăo de Barros (Crānica do Imperador Clarimundo): structura epopeii; mitologie şi istoricitate; epopeea şi modelele clasice; decuparea şi narativizarea istoriei portugheze īn Os Lusiadas (surse istorice şi umaniste). Teatrul Renaşterii. A) Gil Vicente: teatrul de curte şi dramaturgia populară. Clasificarea operei şi caracteristicile ei. Auto daAlma; Auto da Barca do Infemo.Auto da Feira;Auto da India; Farsa de ines Pereira. B) Teatrul clasic. Castro de Antonio Ferreira: schiţarea modelului tragic, raportarea la mitul inesian şi la evenimentul istoric. Aspecte la mitului inesian īn secolul clasic. Literatura Descoperirilor. A) Istoriografia: Gomes Eanes de Zurara, Joăo de Barros, Femăo Lopes de Castanheda, Diogo do Couto, Gaspar Correia. B) Literatura de călătorie: Femăo Mendes Pinto (Peregrinaggo), Histāria Trăgico-Maritima.

3. Literatura barocă: cultismul şi conceptismul. Retorici baroce. Literatura parenetică. Padre AntonioVieira: O Sermgo de SantoAntānio aospeixes; O Sermgo da Sexagesima.

4. Romantismul. Almeida Garrett şi doctrina romantică. O nouă formă romanescă: Viagens na Minha Terra. Reīnnoirea teatrului: Freī Luis de Sousa.

5. Generaţia 70. As Conferencias do Casino. Antero de Quental: Causas da decadencia dos povospeninsulares. Realismul. Eşa de Queiros: estetica realistă/naturalistă. Ofrancesismo. Opera romanescă.

6. Modernismul: de la Orpheu la Presenga. Fernando Pessoa şi “Compania heteronimic㔠Mensagem: lectură īn palimpsest a Lusiadei.

7. Jose Saramago. De la romanul postistoric la parabola postmodernă.

 

Bibliografie

1. CASTRO, Anibal Pinto de, Retārica e Teorizaggo Literăria em Portugal. Do Humanismo ao neoclassicissmo, Coimbra, 1973.

2. CRUZr M. L. Garcia da, Os “fumos da India”. Urna leitura critica da Expansgo Portuguesa, Lisboa, Edişoes Cosmos, 1998.

3. DIAS, J. Sebastiăo da Silva, Os Descobrimentos e a Problematica cultural do seculo XVI, Lisboa, Editorial Presenşa, 1980.

4. LANCIANI, G. & G. TAVANI, Dicionărio da Literatura Medieval Ga lega e Portuguesa. Lisboa, Ed Caminho, 1993.

5. LANCIANI, Giulia, Sucessos e Naufrăgios dos Navios Portugueses, Lisboa, Ed. Caminho, 1997.

6. MOISES, Massaud, As Esteticas Literărias em Portugal, 1° voi. Seculos XIV a XVIII; 2° voi. Seculos XVIII a XIX, Lisboa, Ed. Caminho, 1997-2000.

7. RECKERT, Stephen, O essencialsobre Gil Vicente, Lisboa, I.N.-CM., 1993

8. REIS, Carlos (Dir.), Historia Critica da Literatura Portuguesa, 9 vols., Lisboa, Verbo: voi. II; Bernardes, J. A. CARDOSO (Org), Humanismo e Renascimento. 1999; voi. III: PIRES, M. L. Goncalves & J. A. de CARVALHO (Org.), Maneirismo e Barroco, 2001; voi. V: REIS, Carlos & M. da Natividade PIRES (Org.), O Romantismo, 1999; voi. VI: RIBEIRO. M. A. (Org.), Realismo e naturalismo, 1994; voi. VI: PEREIRA, J. C. Seabra (Org.), Do Fim-de-seculo ao Modemismo, 1995.

9. REIS, Carlos, Estudos Queirosianos, Lisboa, Editorial Presenca, 1999.

10. REIS, Carlos, Literatura Portuguesa Moderna e Contemporānea, Lisboa, Universidade Aberta, 1989

11. SARAIVA, A. J. & O. LOPES, Historia da Literatura Portuguesa, 18 a ed., Porto,/s. d./

12. SEIXO, Maria Alzira, Lugares da ficggo em Jose Saramago, Lisboa, IN-CM, 1999.

13. SILVA, T. C. Cerdeira da, Jose Saramago entre a historia e a ficggo: urna saga de portugueses, Lisboa, Publ. Dom Quixote, 1989.

14. SILVA, V.M.Pires de AGUIAR e, Maneirismo e Barroco na Poesia Lirica Portuguesa, Coimbra, 1971.

15. SOUSA, M. L. Machado de, Ines de Castro na Literatura Portuguesa, Lisboa, ICLP, 1984.

16. TAVANI, Giuseppe, Trovadores e Jograis. Introduggo ă poesia medieval portuguesa, Lisboa, Ed. Caminho, 2002.

17. Dicionărio de autoresportugueses, 6. vols., Lisboa, Pub. Europa- America, 1985-2001.

 

Didactica de specialitate

1. Metode şi procedee didactice īn predarea limbii portugheze.

2. Formarea competenţelor de receptare a mesajelor orale şi de comunicare orală.

3. Formarea competenţelor de receptare şi elaborare a mesajelor scrise.

4. Predarea şi īnsuşirea ortografiei, lexicului, gramaticii, a elementelor de teorie literară şi de interpretare de text.

5. Strategii şi tehnici de proiectare şi structurare a predării: structurarea conţinuturilor didactice īn relaţie cu obiectivele particulare ale procesului; stabilirea relaţiei progresive īntre diversele etape ale īnvăţării; adaptarea procesului la caracteristicile preliminate ale subiecţilor īnvăţării.

6. Predarea conţinuturilor de cultură şi civilizaţie portugheză.

7. Tehnici de evaluare.

8. Elaborarea de proiecte didactice.

 

Bibliografie:

1. CARMO, M., M. C. Dias, Introduggo ao texto literārio, Lisboa, Didactica Editora, 1991.

2. FIGUEIREDO, M. J. Vilar de, M. T. BELO, Comentarum texto literārio, Lisboa, Ed. Presentar 1993.

3. LAPA, M. Rodrigues, Estilistica da Lingua Portuguesa, 10. a Ed., Coimbra, 1979.

4. LOURENTO, Eduardo, OLabirinto da saudade, Lisboa, Publ. Dom Quixote, 1988.

5. MARQUES, A. H. De Oliveira, Istoria Portugaliei, Bucureşti, Ed, Enciclopedică, 1999.

6. REIS, C. & J. V. ADRAGĂO, Didactica do Portugues, Lisboa, Universidade Aberta, 1992.

7. REIS, Carlos, Tecnicas de anālise textual, Coimbra, Almedina, 1981

8. RESENDE, M. A., A Gramatica e a Aula de Portugues, Lisboa, Plātano Ed.,/s.d/.

9. RIBEIRO, Orlando, A Formaggo de Portugal, Lisboa, IN-CM, 1987.

10. RIBEIRO, Orlando, Portugal. O Mediterrāneo e o Atlāntico, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1993.

11. SARAIVA, J. A., Historia da Cultura em Portugal, 3 vols., Lisboa, Jornal do Foro, 1950-1953.

12. SARAIVA, Jose Hermano, Historia Concisa de Portugal, Lisboa, Publ. Europa- America,/s.d.

13. SERRĂO, V. et al., Historia das artesplāsticas, Lisboa, IN-CM,/s.d./

14. SILVA, V. M. de AGUIAR e, Teoria e Metodologia Literărias, Lisboa, Universidade Aberta, 1990.

15. TAVARES, M. J. Ferro, Sociedade e Cultura Portuguesas, 2 vols, Lisboa, Universidade Aberta, 1989.

16. TORGAL, Liis Reis, J. A. MENDES, F. CATROGA, Histāria da Histāria em Portugal. Seculos XIX-XX. 2 vols., voi. 1: A Histāria atraves da Histāria; voi. 2: Da Historiografia ă memāria Histārica, Lisboa, Temas & Debates, 1998

 

PROGRAMA

para o exame dos docentes de PLE Lingua e literatura portuguesas

 

Nota de apresentacăo

O programa aplica-se aos professores de portuguās do ensino pre-Universitārio que se apresentam aos exames para a obtencāo do grāu didātico definitivo no ensino e aos cursos de formagāo contfnua organizados regularmente.

O objectivo do programa e a formagāo e a estruturagăo das competencias para a carreira docente, no que diz respeito ao ensino do portuguās Ifngua estrangeira ao nfvel prā-universitārio. As principais competencias visadas sāo:

1.1. Competencias para o cumprimento eficiente dum papei social

- competencia de ser proactivo

- competencia de elaborar objectivos e de antecipar resultados

- competāncia de relacionamento interrpessoal e de comunicagāo sinergica

- competencia de autorrenovamento equilibrado

1.2. Competencias para a carreira docente

A. Competencias de base

- comunicabilidade

- empatia

- aprendizagem

- lideranga - anālise, diagnose, prognose, planeamento, organizagăo, orientagāo, direcionamento, avaliagāo, decisāo

- valorizagăo do con teu do

- pesquisa e inovacāo da prătica escolare extraescolar

- conhecimento do aluno

- criatividade

B. Perfil de competencia do docente

B.1. Competencia de especialidade

- a nivel teorico: competencias de

- assimilar o conteudo scientifico proprio da disciplina ensinada

- realizarcorrelacoes intra-, inter- e pluridisciplinares

- adaptar, actualizar, sintetizar o essencial. ilustrar, representar e desenvolver o conteudo

- evidenciar as caracteristicas formativas do conteudo

- a nivel operacional: competencias de

- estruturar a assimilagăo dos conteudos

- coordenar a assimilagăo das tecnicas de actividade intelectual simultaneamente corn as informagoes

- formar a maneira de pensar especīfica ā disciplina ensinada e a maneira de pensar sistematicamente

- valorizar o conteudo do objecto de aprendizagem

- comunicar fluentemente, expressivamente e coerentemente

- a nivel de criatividade: capacidade de

- adaptar os conteiidos ao especifico do desenvolvimento psīquico por etapas dos aiunos

- stimular o desnevolvimento maximal do potencial de cada aluno

- promover a aprendizagem participativa, antecipativa, societal, criativa

- cooredenar a observacāo e a resolugāo dos problemas

- desenvolver conteudos e estratāgias didācticas

B.2. Competencias metodicas

- a nivel tedrico: competencias de

- assimilar o conteudo da didactica de especialidade

- realizar correlacOes entre os conteudos assimilados

- adaptar e desenvolver conteudos em situacoes educacionais especfficas

- compreender os objectivos actuais do ensino da Ifngua portuguesa

- compreender o relacionamento entre as disciplinas psicopedagogicas e a didactica de especialidade

- a nivel operacional: competencias de

- analisar e decidir a maneira de aplicagāo da teoria didactica em situacoes educacionas especfficas

- personal isar conteudos

- projectar actividades escolares e extra-escolares adequadas

- controlo, avaliagāo e regulagāo-autoregulagāo

- formar os aiunos capacidades de cooperagāo, comunicacāo, pensamento criativo, controlo, autoapreciagăo e autorregulacāo etc.

- formar e desenvolver a motivacāo para a aprendizagemda Ifngua portuguesa

- a nivel criativo: capacidades de

- empatia

- adaptagāo a situacoes atipīcas

- inovar a practica educativa

- desenvolver aptitudes, talentos dos aiunos

- sociabilidade e cooperacāo

 

Programa para o exame dos docentes de PLE

 

Lingua portuguesa

1. Fonetica e fonologia. Nogoes gerais de fonetica e fonologia. O som e o fonema. O sistema dos vogais. em portugues. O sistema dos consoantes portuguesas. O acento, a silaba (ditongo, tritongo, hiato). Elementos de fonosintaxa.

2. Morfosintaxa. Classes morfologicas. Categorias gramaticais nominais, verbo-nominais e verbais (genro, numero, pessoa, modo, tempo, aspeco, voz). O sintagma nominal: Classificagāo dos substantivos. Substitutos nominais. Alteragoes do sintagma nominal: determinantes (artigo definido, artigo indefīnido; determinantes indefinidos, demonstrativos, possessivos, relativos, interrogativos, numerais).

3. Sintaxa propoziţiei. Propoziţia simplă, propoziţia complexă. Categoria subiectului: realizări ale grupului nominal cu funcţie de subiect: subiect inclus şi subiect subīnţeles (acord şi anaforă); propoziţia subiectivă. Predicat verbal şi predicat nominal. Verbele copulative ser/estar- abordare contrastiva. Complementele: direct, indirect, circumstanţial.

4. A frase complexa: subordinadas temporais, condicionais, causais, concessivas, finais. Tipos de frase: interrogativa, negativa, interrogativas-negativas.

5. Relacoes semānticas: polissemia, sinonimia, antonimia.

6. Tipos de discurso e de texto: descritivo, narrativo, argumentativo.

7. Historia da lingua portuguesa. O dominio actual da Ifngua portuguesa.

 

Bibliografie:

 

1. BERGSTROM, M. & REIS, N., Prontuārio Ortogrăfico e Guia da Ltngua Portuguesa, 20a Ed., Lisboa, Editorial Noticias, 1989.

2. CAMPOS, M. H. C. & M.F. XAVIER, Sintaxe e semantica doportugues, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.

3. CARREIRA, M. H. Araujo & M. BOUDOY, Pratique duportugais deAăZ, Paris, Hatier, 1993.

4. CASTELEIRO, J. Malaca, A. MEIRA, J. PASCOAL, NiveiLimiar, Lisboa, ICLP, 1988.

5. CASTRO, Ivo, Curso de Historia da Lingua Portuguesa, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.

6. CUESTA, P. Vasquez e M. A. Mendes da LUZ, Gramatica portuguesa, Lisboa, Edicoes 70,1980.

7. C UN HA, C. e L. F. Lindley CINTRA, Nova Gramatica do Portugues Contemporāneo, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1984.

8. ESTRELA, Edite, Duvidas do falar Portugues, Lisboa, Editorial Noticias,/s.d./

9. FARIA, I. H., E. R. PEDRO, I. DU ARTE, CA. M.

GOUVEIA (Org.), Introduggo ă Linguistica Gemi e Portuguesa, Lisboa, Editorial Caminho, 1996.

10. FONSECA, F. I., Gramatica e Pragmatica. Estudos de Linguistica Geral e de Linguistica Aplicada ao Ensino do Portugues, Porto, Porto Editora, 1994.

11. MATEUS, M. H. M., A. ANDRADE, M. C. VIANA e A. VILLALVA, Fonetica, fonologia e morfologia, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.

12. MATEUS, M. H. M., A. M. BRITO, I. DU ARTE, I. H. FARIA, Gramatica da Lingua Portuguesa, 4* Ed., Lisboa, Editorial Caminho, 1994.

13. PINTO, P. F., Comopensamos a nossa lingua e a lingua dos outros, Lisboa, Editorial Estampa, 2001.

14. RAMALHO, Enio, Dicionărio Estrutural, Estilistico e Sintăctico da Lingua Portuguesa, Porto, Lello&lrmāo Ed., 1985.

15. RAPOSO, E. Paiva, Introduggo ă gramatica generativa- sintaxe do portugues., Lisboa, Moraes Ed., 1979.

16. TEYSSIER, R, Manuel de langue portugaise (Portugal-Bresil), Paris, Klincksieck, 1976.

17. TEYSStER, Pau), Histāria da Lingua Portuguesa, Lisboa, Ed. Sada Costa, 1982

 

Literatura portuguesa

1. A poesia galalco-portuguesa; Os Cancioneiros - arte poetica (Arte de Trovar), generos, autores.

2. A poezia do Renascimento: do Cancioneiro Geral ate a lirica camoniana: Medida velha/medida nova. Artes poeticas classicas: Antonio Ferreira. Novas formas e genros poeticos: o soneto, a cangăo, a ecloga, a ode: Să de Miranda, Antonio Ferreira, Pero de Andrade Caminha, Diogo Brandăo.Luis de Camoes. A lirica; a problematica do corpus: o cānone. Arte menor e arte maior: redondilhas e as formas classicas, O soneto: periodizagăo, temas, petrarquismo, manierismo. Luis de Camoes: Os Lusiadas; a epopeia anunciada: Antonio Ferreira, Joāo de Barros (Cronica do Imperador Clarimundo); a estrutura da epopeia; a mitologia e a historicidade; a epopeia e os modelos clăssicos: divisāo şi naratīvizacāo da historia portugueas em Os Lusiadas (fontes historicas e humanistas). O teatro renascentista. A) Gii Vicente: o teatro cortes e a dramaturgia popular. A classificagāo da obra e as suas caracterīsticas. Auto daAlma;Auto da Barca do lnferno;Auto da Feira;Auto da India; Farsa de Ines Perreira. B) O teatro clāssico. Castro de Antonio Ferreira: esboco do modelo tragico, relacionamento corn o mito inesiano e ao evenimentul istoric. Aspectos do mito inesiano no seculo clāssico. A literatura dos Descobrimentos. A) a Hīstoriografia: Gomes Eanes de Zurara, Joāo de Barros, Fernāo Lopes de Castanheda, Diogo do Couto, GasparCorreia. B) A literatura de viagem: Fernāo Mendes Pinto (Peregrinagăo), Historia Trāgico-Maritima.

3. Aliteratura barroca: o cultismo e o conceptismo. Retoricas barrocas. Literatura parenetica. Padre AntonioVieira: O Sermgo de Santo Antānio aospeixes; O Sermgo da Sexagesima.

4. O Romantismo. Almeida Garrett e a doctrina romantica. Urna nova forma de romānce: Viagensna Minha Terra. Reforma do teatro: Frei Luis de Sousa.

5. Geracăo de 70. As Conferencias do Casino. Antero de Quental: Causas da decadencia dos povospeninsulares. O realismo. Eşa de Queiros: estetica realista/naturalista. O francesismo. Obra romanesca.

6.0 modernismo: de Orpheua Presenga. Femando Pessoa e “Compania heteronfmica” Mensagem: leitura em palimpseste de Os Lusiadas.

7. Jose Saramago. Do romānce post-historico ā parabola postmoderna.

 

Bibliografie

 

1. CASTRO, Anibal Pinto de, Retārica e Teorizaggo Literăria em Portugal. Do Humanismo ao neoclassicissmo, Coimbra, 1973.

2. CRUZ, M. L. Garcia da, Os Jumos da India”. Urna leitura critica da Expansgo Portuguesa, Lisboa, Edişoes Cosmos, 1998.

3. DIAS, J. Sebastiăo da Silva, Os Descobrimentos e a Problematica cultural do seculo XVI, Lisboa, Editorial Presenşa, 1980.

4. LANCIANI, G. & G. TAVANI, Dicionărio da Literatura Medieval Galega e Portuguesa, Lisboa, Ed. Caminho, 1993.

5. LANCIANI, Giulia, Sucessos e Naufrăgios dos Navios Portugueses, Lisboa, Ed. Caminho, 1997.

6. MOISES, Massaud, As Esteiicas Literărias em Portugal, 1 ° voi. Seculos XIV a XVIII; 2” voi. Seculos XVIII a XIX, Lisboa, Ed. Caminho, 1997-2000.

7. RECKERT, Stephen, O essencialsobre Gii Vicente, Lisboa, I.N.- CM., 1993

8. REIS, Carlos (Dir.), Historia Critica da Literatura Portuguesa, 9 vols., Lisboa, Verbo: voi. II: Bemardes, J. A. CARDOSO (Org), Humanismo e Renascimento, 1999; voi. III: PIRES, M. L. Goncalves & J. A. de CARVALHO (Org.), Maneirismo e Barroco, 2001; voi. V: REIS, Carlos & M. da Natividade PIRES (Org.), O Romantismo, 1999; voi. VI: RIBESRO, M. A. (Org.), Realismo e naturalismo, 1994; voi. VI: PEREIRA, J. C. Seabra (Org.), Do Fim-de-seculo ao Modernismo, 1995

9. REIS, Carlos, Estudos Queirosiano, Lisboa, Editorial Presenga, 1999.

10. REIS, Carlos, Literatura Portuguesa Moderna e Contemporānea, Lisboa, Universidade Aberta, 1989

11. SARAIVA, A. J. & O. LOPES, Historia da Literatura Portuguesa, 18 a ed., Porto,/s. d./

12. SEIXO, Maria Alzira, Lugares da ficggo em Jose Saramago, Lisboa, IN-CM, 1999.

13. SILVA, T. C. Cerdeira da, Jose Saramago entre a historia e a ficggo: urna saga de portugueses, Lisboa, Publ. Dom Quixote, 1989.

14. SILVA, V.M.Pires de AGUIAR e, Maneirismo e Barroco na Poesia Lirica Portuguesa, Coimbra, 1971.

15. SOUSA, M. L. Machado de, Ines de Castro na Literatura Portuguesa, Lisboa, ICLP, 1984.

16. TAVANI, Giuseppe, Trovadores e Jograis. introduggo ă poesia medieval portuguesa, Lisboa, Ed. Caminho, 2002.

17. Dicionărio de autoresportugueses, 6. vols., Lisboa, Pub. Europa- America, 1985-2001.

 

Didatica da especialidade

1. Metode e procedimentos didāticos no ensino do portugues.

2. Formacāo das competencias de rececăo das mensagens orais e de espressăo oral.

3. Formagāo das competencias de recegāo e elaboragāodas mensagens escritas.

4. Ensino e aprendizagem da ortografia, do lexico, da gramatica, dos eīementos de teoria literāria de interpretacāo do texto.

5. Estrategias e tecnicas de planeamento e estruturagăo do ensino: estruturagăo dos contteudos didācticos relativamente aos objetivos particulares do processo; definir a relagāo progrssiva entre as vāris etapas da aprendizagem; adaptagăo do processo ās caracterfsticas preliminares dos alunos.

6. O ensino dos conteudos de cultura e civilizacāo portuguesa.

7. Tecnicas de avaliacăo.

8. Elaboragăo de projetos didāticos.

 

Bibliografie:

 

1. CARMO, M., M. C. Dias, Introduggo ao texto literārio, Lisboa, Didactica Editora, 1991.

2. FIGUEIREDO, M. J. Vilarde, M. T. BELO, Comentarăm texto literārio, Lisboa, Ed. Presanta, 1993.

3. LAPA, M. Rodrigues, Estilistica da Lingua Portuguesa, 10.* Ed., Coimbra, 1979.

4. LOURENTO, Eduardo, OLabirinto da saudade, Lisboa, Publ. Dom Quixote, 1988.

5. MARQUES, A. H. De Oliveira, Istoria Portugaliei, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1999.

6. REIS, C. & J. V. ADRAGĂO, Didactica do Portugues, Lisboa, UniversidadeAberta, 1992.

7. REIS, Carlos, Tecnicas de anālise textual, Coimbra, Almedina, 1981.

8. RESENDE, M. A., A Gramatica e a Aula de Portugues, Lisboa, Plātano Ed.,/s.d/.

9. RIBEIRO, Orlando, A Formaggo de Portugal, Lisboa, IN-CM, 1987.

10. RIBEIRO, Orlando, Portugal. O Mediterrāneo e o Atlāntico, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1993.

11. SĂRAI VA, J. A., Historia da Cultura em Portugal, 3 vols., Lisboa, Jomal do Foro, 1950-1953.

12. SARAIVA, Jose Hermano, Historia Concisa de Portugal, Lisboa, Publ. Europa- America,/s.d.

13. SERRĂO, V. et al., Historia das artesplāsticas, Lisboa, IN-CM,/s.d./

14. SILVA, V. M. de AGUIAR e, Teoria e Metodologia Literărias, Lisboa, UniversidadeAberta, 1990.

15. TAVARES, M. J. Ferro, Sociedade e Cultura Portuguesas, 2vols, Lisboa, UniversidadeAberta, 1989.

16. TORGAL, Liis Reis, J. A. MENDES, F. CATROGA, Histāria da Histāria em Portugal, SeculosXIX-XX. 2 vols., voi. 1: A Histāria atraves da Histāria; voi. 2: Da Historiografia ă memāria Histārica, Lisboa, Temas & Debates, 1998

 

ANEXA Nr. 2

 

PROGRAMA

pentru examenul de definitivare īn īnvăţămānt la specializarea Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare

 

Notă de prezentare

Programa se adresează profesorilor de istorie din īnvăţămāntul preuniversitar care se prezintă la examenele pentru obţinerea definitivatului.

Au fost urmărite formarea si structurarea competenţelor pentru profesia de cadru didactic, cu aplicare la predarea istoriei şi tradiţiilor minorităţii maghiare īn īnvăţămāntul preuniversitar. Competenţele vizate cu precădere au fost:

1.1. Competenţe pentru īndeplinirea eficientă a unui rol social

- competenţa de a elabora obiective şi de a anticipa rezultatele

- competenţa de relaţionare interpersonală

- competenţa de autoreīnnoire echilibrată

1.2. Competenţe pentru profesia de cadru didactic

A. Competenţe de bază

- comunicativitatea

- empatia - Īnvăţarea

- conducerea - analiza, diagnoza, prognoza, proiectarea, organizarea, īndrumarea, dirijarea, evaluarea, decizia

- valorizarea conţinutului

- cercetarea şi inovarea practicii şcolare şi extraşcolare

- cunoaşterea elevului

- creativitatea

B. Profilul de competenţă al cadrului didactic

B.1. Competenţa īn specialitate

- la nivel teoretic: competenţele de

- a asimila conţinutul ştiinţific propriu disciplinei predate

- a realiza corelaţii intra-, inter- şi pluridisciplinare

- a prelucra, actualiza, esenţializa, ilustra, reprezenta şi dezvolta conţinutul

- a surprinde valenţele formative ale conţinutului

- la nivel operaţional: competenţele de

- a structura asimilarea conţinuturilor

- a dirija asimilarea informaţiilor

- a forma modul de gāndire specific disciplinei predate

- a valoriza conţinutul obiectului de īnvăţămānt

- a comunica fluent, expresiv şi coerent

- la nivel creator: capacităţile de

- a adapta conţinuturile specificului dezvoltării psihice stadiale a elevilor

- a stimula dezvoltarea maximală a potenţialului fiecărui elev

- a dirija surprinderea şi rezolvarea problemelor

- a dezvolta conţinuturile şi strategiile didactice B.2. Competente metodice

- la nivel teoretic: competenţele de

- a asimila conţinutul didacticii de specialitate

- a realiza corelaţii īntre conţinuturile asimilate

- a adapta şi dezvolta conţinuturile īn situaţii educaţionale specifice

- a īnţelege obiectivele actuale ale predării istoriei şi tradiţiilor minorităţii maghiare

- a īnţelege raporturile dintre disciplinele psihopedagogice şi didactica de specialitate

- la nivel operaţional: competenţele de

- a analiza şi decide moduf de aplicare a teoriei didactice īn situaţii educaţionale specifice

- a personaliza conţinuturile

- a proiecta activităţi şcolare şi extraşcolare adecvate

- control, evaluare şi reglare-autoreglare

- a forma la elevi capacităţi de cooperare, comunicare, gāndire creatoare, control, autoapreciere şi autoreglare etc.

- a forma şi a dezvolta motivaţia pentru īnvăţarea istoriei şi tradiţiilor minorităţii maghiare

- ia nivel creator: capacităţile de

- empatie

- adaptare la situaţii atipice

- a inova practica educativă

- a dezvolta aptitudinile, talentele elevilor

- sociabilitate şi cooperare

 

Programa pentru examenul de definitivare

 

Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare

 

- Descălecatul şi īntemeierea statului maghiar: aspecte sociale, economice, politice.

- Voievodatul medieval al Transilvaniei. - Īntemeierea Principatului Transilvaniei.

- Umanism şi reformă īn Ungaria şi Transilvania.

- Transilvania īn Imperiul Habsburgic. Războiul curuţilor condus de Francisc Rakoczi al II-lea.

- Transilvania īn Imperiul Habsburgic. Reformele Măriei Tereza şi ale lui losif al ll-iea.

- Epoca reformelor de la īnceputul sec. XIX īn Ungaria şi Transilvania.

- Revoluţia din 1848 īn Ungaria şi Transilvania.

- Concilierea cu Habsburgii din 1867.

- Economie, societate şi cultură īn Austro-Ungaria.

- Primul Război Mondial şi consecinţele lui.

- Maghiarii din Transilvania īn perioada interbelică. - Al Doilea Război Mondial şi consecinţele lui.

- Maghiarii din Transilvania īn perioada comunistă.

- Maghiarii din Transilvania după 1989.

- Tradiţiile minorităţii maghiare: tradiţii, cultură materială, viaţă spirituală.

 

Bibliografie:

1. Magyarorszāg tortenete tiz kotetben, szerk. Rānki Gyorgy, Budapest, 1976-1989.

2. Erdely tortenete. I-III. Budapest, 1986.

3. Engel Păi: Beilleszkedes Europāba, a kezdetektol 1440-ig. Budapest, 1990. (Magyarok Europāban. I.)

4. Szakāly Ferenc: Virăgkor es hanyatlās 1440-1711. Budapest, 1990. (Magyarok Eurāpāban II.)

5. Kosary Domokos: Ujjāepītes es polgărosodās 1711 - 1867. Budapest, 1990. (Magyarok Europāban III.)

6. Magyari Andrās: Rākoczi es az erdelyi kurucmozgalom. Csīkszereda, 2003.

7. Trocsānyi Zsolt: Habsburg-politika es Habsburg-kormānyzat Erdelyben, 1690-1740. Bp. 1988.

8. Zimānyi Vera: Ora, szablya, nyoszolya. Eletmod es anyagi kultura Magyarorszāgon a 17-18. szăzadban. Bp. 1994.

9. Gyāni Gābor-Kover Gyorgy: Magyarorszāg tārsadalomtortenete. A feformkortol a māsodik viiāghāboruig. Bp.2001.

10. Gergely Andrās (szerk.): 19. szāzadi magyar tortenelem 1790-1918. Budapest, 1998.

11. Miko Imre, Huszonket ev. Az erdelyi magyarsāg politikai tortenete 1918. december 1-t6l 1940. augusztus 30-ig. Budapest, 1941.

12. Romsics Ignāc, Magyarorszāg tortenete a XX. szāzadban, Budapest, 2000.

13. State and Minority īn Transylvania, 1918-1989. Studies on the History of the Hungarian Community, Atlantic Studies on Society īn Change, No. 142, edit. Romsics Ignac, Hunyadi Attila Gabor, Columbia University Press, New York, 2012.

14. Toth Szilārd, Partidul Maghiar şi problema minorităţii maghiare īn Parlamentul Romāniei īn perioada interbelică, Cluj-Napoca, 2008.

15. Pozsony Ferenc: Erdelyi nepszokasok. Kolozsvar, 2006.

 

Didactica de specialitate

- Rolul predării istoriei şi a tradiţiile minorităţii maghiare. Ţelul educativ al materiei.

- Momentele lecţiei īn predarea istoriei şi tradiţiilor minorităţii maghiare - exemple practice.

- Metode şi procedee didactice īn predarea istoriei şi tradiţiilor minorităţii maghiare.

- Materiale didactice şi modul lor de utilizare īn predarea istoriei şi tradiţiilor minorităţii maghiare.

- Strategii şi tehnici de proiectare şi structurare a predării.

- Predarea conţinuturilor de istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare.

- Tehnici de evaluare.

- Formarea celor 8 competenţe-cheie - recomandarea Comisiei Europene, adoptată de Romānia īn 2008.

- Formarea competenţelor-cheie recomandate de Comisia Europeană - exemple practice.

 

Bibliografie:

1. Birta-Szekely Noemi, A pedagogia alapjaitol az oktatās elmeleteig, Abel kiado, Kolozsvar, 2010.

2. Birta Szekely Noemi, Foris Ferenczi Rata (szerk.): Pedagogiai Kezikonyv, Ābel Kiado, Kolozsvar, 2007.

3. Falus Ivān (szerk), Didaktika, Nt, Budapest, 1998.

4. Hunyady Gyorgyne-M. Nādasi Maria: Osztālyozās Szoveges ertekeles Dinasztia Konyvkiado, Budapest, 2004.

5. Bagdy Emoke, Telkes Jozsef, Szemelyisegfejlesztā mddszerek az iskolāban, NT. Budapest, 1993.

6. Knausz Imre, A tamtās mestersege, Egyetemi jegyzet, 2001. www.mek.iif.hu

7. Buzās Lāszlo, A csoportmunka, Budapest, 1974.

8. Nagy Sāndor, Az oktatās folyamata es modszerei, Budapest, 1993.

9. Stamatescu M., Predarea- Īnvăţarea istoriei şi noile tehnologii de informare şi documentare, Bucureşti, 2000.

10. Tănasă Gheorghe, Metodica predării- Īnvăţării istoriei, laşi, 1996.

11. Toth Szilard, A tortenelemtanitās didaktikāja, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2009.

12. Toth Szilard, A torfānelemtanftās mādszertana, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2005.

13. Acquiring Key Competences through heritage education, Lies Kerkhofs, Landkommanderij Alden Biesen, 2011, coautori: Jaap Van Lakerveld, Ingrid Gussen, Christa Bauer.

14. Acquiring Key Competences through heritage education: http://the-aqueduct.eu/?lang=ro

 

TANTERV

veglegesīto vizsgāra a magyar kisebbseg tortenelme as hagyomānyai

 

Celok as kdvetelmenyek

A tanterv a veglegesīto vizsgāra jelentkezo «A magyar kisebbseg tortenelme es hagyomānyai » tantārgyat tanfto tbrtenelemtanārok szāmāra keszult.

A celok es kdvetelmenyek a tanār keszsegeinek es kompetenciāinak a felmerāse ārdekāben keszult, a «A magyar kisebbseg tortānelme ās hagyomānyai » tantārgy tanftāsāhoz sziikseges gyakorlati ismereteket is felmerni szāndekozo kovetelmenyrendszerrel.

A megcālzott kompetenciāk ffileg a kovetkezfiek:

I.1. Tārsadalmi kompetencia

- celokat kidolgozo es eredmenyeket elorejelzo kompetencia

-jo interperszonālis kommunikācio keszsege

- kiegyensulyozott bnmegujulās keszsege

I.2. Apedagogusi pālyafutāst elosegfto kompetenciāk

A. Alapkompetenciāk

- kommunikativitās

- empātia

- tanulās

- vezetes - elemzes, diagnosis, elorejelzes, tervezes, szervezes, irānyitās, felmeres, ddntes

- a tartalom ertekesitese

- az iskolai es iskolān kīvuli gyakorlat kutatāsa es fejlesztese

- a diāk ismerete

- kreativitās

B. A pedagogus komptencia-profilja

B.1. Kompetenciāk a szakteriileten

- Elmāleti szinten: kāpesseg. hogy

- elsajātitsa a sajāt tantārgya tudomānyos reszet

- intra-, inter- es pluridiszciplināris kapcsolatokat teremtsen

- elemezze, aktualizālja, bovitse a tanītott tematikāt

- felfedje a tartalom formativ oldalait

- Operacionālis szinten: kepesseg, hogy

- strukturălja a tartalom elsajitāsat

- irānyitsa az informāciok elsajātitasăt

- kialakitsa a tārgyhoz szukseges specifikus gondolkodāsmodot

- ārtekesitse a tārgy tartalmāt

- koherensen, folyekonyan es kifejezoen kommunikāljon

- Alkotoi szinten: kāpessāg, hogy

- a tartalmāt a diākok eltkori sajātossāgaihoz igazitsa

- serkentse maximālisan minden diāk fejlodeset

- irānyitsa a problemāk megerteset es megoldāsāt

- fejlessze a fartalmakat es a didaktikai strategiākat

B.2. lyodszertani kompetenciăk

- ElmGIeti szinten: kāpesseg, hogy

- elsajātitsa a szakmodszertant

- kapcsolatokat teremtsen a megtanult tartalmak kozott

- alkalmazza a megtanult tartalmakat specifikus oktatāsi helyzetekben

- megertse a magyar kisebbseg tortenelme es hagyomānyai tārgy tanftāsānak az aktuālis celrendszeret

- megertse a pszichopedagogiai tantārgyak es a szakmodszertan kdzotti kapcsolatokat

- Operacionālis szinten: kāpessāg, hogy

- elemezze es eldontse a szakmodszertan kiilonbozfi gyakorlati alkalmazāsāt kulonleges helyzetekben

- szemālyre szabja a tartalmakat

- megfelelo iskolai es iskolān kīvuli tevekenysegeket tervezzen

- felmerjen, elemezzen, alakuljon a kapott eredmenyekhez

- kialakftson a diākokban egyuttmOkādfl, kreatfvan gondolkodā, onārtākeia kepessāgeket

- kialakftsa es fejlessze a diākokban a magyar kisebbsāg tortenelme es hagyomānyai tārgy irānti motivāciāt

- Alkotoi szinten: kāpesseg, hogy

- empātiāra

- alkalmazkodjon kulonleges helyzetekhez

- ujftsa az oktatāsi tevekenysegāt

- fejlessze a diākok keszsegeit

- szociābilis es egyiittmukodā legyen

 

Tanterv veglegesīto vizsgāra

A magyar kisebbseg tortenelme es hagyomānyai

- A honfoglalās es az āllamalpitās: tārsadalmi, gazdasāgi, politikai vonatkozāsok

- A kozepkori erdelyi vajdasāg

- Az erdelyi fejedelemseg kialakulāsa

- Humanizmus es reformācio Magyarorszāgon 6s Erdelyben

- Erdely a Habsburg Birodalomban. A II. Rākoczi Ferenc vezette szabadsāgharc

- Erdely a Habsburg Birodalomban. Māria Terezia es II. Jozsef reformjai

- A reformkor Magyarorszāgon es Erdelyben

- Az 1848-as forradalom Magyarorszāgon es Erdelyben

- Az 1867-es ktegyezes

- Gazdasāg, tārsadalom es kultura az Osztrāk-Magyar Monarchiāban

- Az elso vilāghāboru es kovetkezmenyei

- Az erdelyi magyarsāg a ket vilāghāboru kozott - A māsodik vilāghāboru es kovetkezmenyei

- Az erdelyi magyarsāg a kommunizmus korszakāban

- Az erdelyi magyarsāg 1989 utān

- A magyar kisbbseg hagyomānyai: nepszokāsok, anyagi kultura, nepi vallāsossāg

 

Szakirodalom:

1. Magyarorszāg tortenete tiz kotetben, szerk. Rānki Gyorgy, Budapest, 1976-1989.

2. Erdely tortenete. I-III. Budapest, 1986.

3. Engel Pāl: Beilleszkedes Europāba, a kezdetektol 1440-ig. Budapest, 1990. (Magyarok Europāban. I.)

4. Szakāly Ferenc: Virāgkor es hanyatlās 1440-1711. Budapest, 1990. (Magyarok Europāban II.)

5. Kosary Domokos: Ujjāepites es polgārosodās 1711- 1867. Budapest, 1990. (Magyarok Europāban III.)

6. Magyari Andrās: Rākoczi es az erdelyi kurucmozgalom. Csjkszereda, 2003.

7. Trocsānyi Zsolt: Habsburg-politika es Habsburg-kormānyzat Erdālyben, 1690-1740. Bp. 1988.

8. Zimānyi Vera: Ora, szablya, nyoszolya. ^letmod es anyagi kultdra Magyarorszāgon a 17-18. szāzadban. Bp. 1994.

9. Gyāni Gābor-Kovār Gyorgy: Magyarorszāg tārsadalomtortānete. A reformkortol a māsodik vilāghāboruig. Bp.2001.

10. Gergely Andrās (szerk.): 19. szāzadi magyar tbrtenelem 1790-1918. Budapest, 1998.

11. Miko Imre, Huszonket ev. Az erdelyi magyarsāg politikai tortenete 1918. december 1-tol 1940. augusztus 30-ig. Budapest, 1941.

12. Romsics Ignāc, Magyarorszāg tortenete a XX. szāzadban, Budapest, 2000.

13. State and Minority īn Transylvania, 1918-1989. Studies on the History of the Hungarian Community, Atlantic Studies on Society īn Change, No. 142, edit. Romsics Ignac, Hunyadi Attila Gabor, Columbia University Press, New York, 2012.

14. Toth Szilārd, Partidul Maghiar şi problema minorităţii maghiare īn Parlamentul Romāniei īn perioada interbelică, Cluj-Napoca, 2008.

15. Pozsony Ferenc: Erdelyi nepszokasok. Kolozsvar, 2006.

Modszertan

- A magyar kisebbseg tortenelme es hagyomānyai cīmu tantārgy hivatāsa. A tantārgy nevelo celja

- Az ora mozzanatai a magyar kisebbseg tortenelme es hagyomānyai cfmu tantārgy tanftāsānāl - gyakorlati peldāk

- A magyar kisebbseg tortenelme es hagyomānyai cimu tantārgy tanitāsanāl alkalmazott didaktikai modszerek

- A magyar kisebbseg tortenelme es hagyomānyai cimu tantārgy tanitāsanāl alkalmazott didaktikai eszkozok

- Azoktatās megtervezese, oktatāsi strategiāk

- A magyar kisebbseg tortenelme es hagyomānyai cimu tantārgy temāinak a tanitāsa

- Ismeretellenorzesi technikāk

- A 8 kulcskompetencia kifejlesztese - az Europai Bizottsāg ajānlāsa, amelyet Romānia 2008-ban elfogadott.

- Az Europai Bizottsāg āltal ajānlott kulcskompetenciāk kifejlesztese - gyakorlati peldāk

 

Szakirodalom:

1. Birta-Szekely Noemi, A pedagogia alapjaitol az oktatăs elmeleteig, Abel kiado, Kolozsvar, 2010.

2. Birta Szekely Noemi, Foris Ferenczi Rita (szerk.): Pedagogiai Kezikonyv, Ābel Kiado, Kolozsvar, 2007.

3. Falus Ivăn (szerk.), Didaktika, Nt, Budapest, 1998.

4. Hunyady Gyorgyne-M. Nādasi Maria: Osztālyozās Szoveges ertekeles Dinasztia Konyvkiado, Budapest, 2004.

5. Bagdy Emoke, Telkes Jozsef, Szemelyisegfejleszto modszerek az iskolāban, NT. Budapest, 1993.

6. Knausz Imre, A tanītās mestersege, Egyetemi jegyzet, 2001. www.mek.iif.hu

7. Buzās Lāszlo, Acsoportmunka, Budapest, 1974.

8. Nagy Săndor, Az oktatăs folyamata es modszerei, Budapest, 1993.

9. Stamatescu M., Predarea- Īnvăţarea istoriei şi noile tehnologii de informare şi documentare, Bucureşti, 2000.

10. Tănasă Gheorghe, Metodica predării- Īnvăţării istoriei, laşi, 1996.

11. Toth Szilard, A tortenelemtanitās didaktikāja, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2009.

12. Toth Szilard, A tortenelemtanitās modszertana, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2005.

13. Acquiring Key Competences through heritage education, Lies Kerkhofs, LandkommanderijAlden Biesen, 2011, coautori: Jaap Van Lakerveld, Ingrid Gussen, Christa Bauer.

14. Acquiring Key Competences through heritage education: http://the-aqueduct.eu/lang=ro


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.