MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 111/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 111         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 13 februarie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE SENATULUI

 

            3. - Decizie privind asigurarea conducerii Senatului în perioada 13-14 februarie 2014

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 5 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. b) teza a două din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

4. - Ordonanţă de urgenţă privind operaţionalizarea Registrului electoral şi pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014

 

74. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar

 

75. - Hotărâre privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca organism de conducere şi implementare a fazei a două a programului de cooperare pentru dezvoltarea capabilităţilor de chirurgie cardiacă neonatală şi infantilă în România

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

            40. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Cristian Ghibu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 144/2000 privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane

 

Legea consorţiilor universitare nr. 287/2004

 

DECIZII ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

DECIZIE

privind asigurarea conducerii Senatului în perioada 13-14 februarie 2014

 

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

preşedintele Senatului decide:

 

Articol unic. - În perioada 13-14 februarie 2014, conducerea Senatului va fi asigurată de domnul senator Cristian-Sorin Dumitrescu, vicepreşedinte al Senatului.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENTIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 13 februarie 2014.

Nr. 3.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 5

din 16 ianuarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. b) teza a două din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. b) teza a două din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată, din oficiu, de Tribunalul Braşov-Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 11.195/62/2012 şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 480D/2013.

La apelul nominal lipsesc părţile Bogdan Budescu şi Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Braşov, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 25 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 11.195/62/2012, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. b) teza a două din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ de impunere a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 56 din Constituţie, întrucât obligă asiguraţii ca, în anumite cazuri, să plătească mai mult decât câştigul realizat. În acest sens, arată că persoanele care realizează venituri din activităţi independente nu au un venit stabil, iar în unele perioade ale anului pot realiza venituri sub salariul minim brut pe ţară. Astfel, obligaţia de a plăti o contribuţie raportată la salariul de bază minim brut pe ţară lunar nu ţine cont de capacitatea contributivă a contribuabilului, încălcând principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care stabilesc că nivelul contribuţiei trebuie să se raporteze la un venit egal cu salariul minim brut pe ţară lunar, iar nu la venitul efectiv realizat de contribuabil.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 257 alin. (2) lit. b) teza a două din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, dispoziţii potrivit cărora; “(2) Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra: [...]

b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar,”

Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că textul de lege criticat este contrar prevederilor art. 56 din Constituţie referitoare la contribuţiile financiare.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi critici şi aceleaşi prevederi ale Legii fundamentale.

Astfel, prin Decizia nr. 124 din 16 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 mai 2012, Curtea Constituţională a statuat că “dreptul la asigurări sociale de sănătate se află într-o strânsă legătură cu obligaţia de a contribui la fondul pentru aceste asigurări, excepţie făcând doar persoanele care în mod obiectiv nu pot realiza această obligaţie”. Apoi, constatând că valoarea pachetului de servicii medicale la care are acces asiguratul în temeiul contribuţiei minime prevăzute de art. 257 alin. (2) lit. b) teza a II-a din Legea nr. 95/2006 depăşeşte cu mult valoarea acestei contribuţii, precum şi cuantumul în sine al contribuţiei, Curtea a apreciat că nu se poate vorbi despre existenţa unei obligaţii disproporţionate, contrare cerinţelor art. 56 din Constituţie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Tribunalul Braşov-Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 11.195/62/2012 şi constată că dispoziţiile art. 257 alin. (2) lit. b) teza a două din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 ianuarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind operaţionalizarea Registrului electoral şi pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014

 

Ţinând cont de problemele şi disfuncţionalităţile constatate în cadrul Evaluării naţionale a capacităţii primarilor de a folosi Registrul electoral şi de a tipări listele electorale permanente, organizată în perioada 1-3 august 2013 conform Memorandumului Guvernului nr. 10.079 din 13 iunie 2013,

constatând faptul că neluarea unor măsuri legislative imediate pentru extinderea utilizării Registrului electoral la toate tipurile de alegeri sau referendumuri va împiedica întocmirea şi tipărirea listelor electorale permanente la procesele electorale care vor fi organizate în anul 2014,

văzând faptul că orice întârziere în fixarea delimitării şi numerotării secţiilor de votare va conduce la disfuncţionalităţi în arondarea alegătorilor la secţiile de votare şi, pe cale de consecinţă, la omisiuni şi erori în listele electorale utilizate în secţiile de votare,

având în vedere că insuficienţa reglementării şi vacanţa posturilor din cadrul birourilor judeţene constituie în acest caz o ameninţare la capacitatea Autorităţii Electorale Permanente de a stabili cu exactitate numărul alegatorilor şi locul de exercitarea dreptului de vot de către aceştia,

luând în considerare necesitatea asigurării corectitudinii proceselor electorale prin evidenţierea cât mai exactă a structurii şi dimensiunii corpului electoral,

văzând că, în calitatea sa de stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, României îi revine sarcina de a transpune şi implementa directivele emise de Uniunea Europeană,

în scopul transpunerii Directivei 2013/1/UE a Consiliului din 20 decembrie 2012 de modificare a Directivei 93/109/CE în ceea ce priveşte anumite norme de exercitare a dreptului de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru în care nu sunt resortisant», publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sena L, nr. 26 din 26 ianuarie 2013,

ţinând cont de necesitatea prevenirii consecinţelor negative asupra drepturilor electorale ale cetăţenilor Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România, în cazul nepromovării în regim de urgenţă a prezentului act normativ,

ţinând cont de imperativul luării măsurilor necesare pentru asigurarea logisticii electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, pentru realizarea buletinelor de vot, a ştampilelor cu menţiunea “VOTAT” şi a timbrelor autocolante în condiţii de siguranţă, precum şi pentru centralizarea corectă şi eficientă a rezultatelor votării, toate acestea vizând interesul public şi constituind o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Titlul I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, CU modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, punctul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“31. registrul electoral - sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare;”.

2. La articolul 18, alineatele (1)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 18. - (1) Autoritatea Electorală Permanentă administrează Registrul secţiilor de votare din ţară care reprezintă o bază de date centralizată privind delimitarea, numerotarea, sediile şi dotarea secţiilor de votare. Registrul secţiilor de votare este public.

(2) Delimitarea secţiilor de votare din ţară şi stabilirea sediilor acestora se actualizează anual până cel mai târziu la data de 1 martie, de către primari, prin dispoziţie, fără ca acestea să poată depăşi limitele teritoriale ale colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor. Modificările intervenite până la data de referinţă se comunică Autorităţii Electorale Permanente, în formatul stabilit de aceasta, în cel mult 48 de ore de la emiterea dispoziţiei primarului. După data de 1 martie a flăcărui an, modificările pot fi efectuate numai cu avizul de conformitate al Autorităţii Electorale Permanente.

(3) Numerotarea secţiilor de votare se actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă la nivelul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.

(4) Până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei votării, primarii aduc la cunoştinţă publică, cu ajutorul prefecţilor, delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare, precum şi locurile de desfăşurare a votării, în condiţiile stabilite de Autoritatea Electorală Permanentă, prin hotărâre.”

3. La articolul 18, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

“(51) Metodologia de avizare a delimitării secţiilor de votare şi a stabilirii sediilor acestora, din punctul de vedere al îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se stabileşte prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.”

4. La articolul 20, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“a) primesc de la primari, pe bază de proces-verbal, un exemplar al copiilor de pe listele electorale permanente, în preziua votării;”.

5. La articolul 22, alineatele (1), (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 22. - (1) Autoritatea Electorală Permanentă asigură administrarea şi suportul tehnic necesar funcţionării Registrului electoral, coordonarea şi îndrumarea metodologică a persoanelor autorizate să opereze în Registrul electoral, precum şi controlul respectării dispoziţiilor legale incidente în domeniu.

(3) înregistrarea şi actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot înscrise în Registrul electoral se realizează, în mod permanent, de către persoane autorizate de primari, prin dispoziţie, cu sprijinul filialelor şi birourilor Autorităţii Electorale Permanente. Persoanele autorizate de primari, prin dispoziţie, operează direct în Registrul electoral, pe baza documentelor oficiale prezentate de persoana interesată sau comunicate de autorităţi, potrivit atribuţiilor ce le revin conform legii.

………………………………………………………….

(5) Datele care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător cu domiciliul în România sunt următoarele:

a) numele şi prenumele, precum şi numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui;

b)data naşterii;

c) codul numeric personal;

d)ţara în care îşi are reşedinţa, dacă este cazul;

e) adresa de domiciliu;

f) adresa de reşedinţă şi perioada de valabilitate a acesteia;

g) seria şi numărul cărţii de alegător;

h) seria şi numărul actului de identitate; i) data emiterii actului de identitate; j) data expirării actului de identitate.”

6. La articolul 22, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

“(51) Datele care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător care şi-a stabilit domiciliul în străinătate sunt cele prevăzute la alin. (5) lit. a), b), c), d), precum şi numărul paşaportului şi data eliberării acestuia.”

7. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 23. - (1) Radierea din Registrul electoral a unei persoane se face în caz de deces, pierdere a cetăţeniei române, interzicere a exercitării drepturilor electorale sau de punere sub interdicţie.

(2) Actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot înscrise în Registrul electoral sau radierea acestora din Registrul electoral se realizează în cel mult 24 de ore de la data luării la cunoştinţă de către primari a cazurilor care impun actualizarea sau radierea, după caz.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă actualizează Registrul electoral cu datele şi informaţiile furnizate conform art. 22 alin. (4), în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii acestora.

(4) Pentru cazurile în care arondarea alegătorilor la secţiile de votare nu se poate realiza în baza menţiunilor privind domiciliul sau reşedinţa din actul de identitate, arondarea acestora se va realiza alfabetic ori la prima secţie de votare a localităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale unde aceştia îşi au domiciliul sau reşedinţa, după caz.”

8. La articolul 26, alineatele (1) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 26. - (1) Listele electorale permanente se întocmesc şi se tipăresc de către primari, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral.

………………………………………………………….

(5) Listele electorale permanente se întocmesc într-un exemplar oficial, se semnează de primar şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi se păstrează într-un registru special cu file detaşabile de secretarul unităţii administrativ-teritoriale.”

9. La articolul 26, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (61), cu următorul cuprins:

“(61) în termen de 10 zile de la tipărirea listelor electorale permanente, primarul este obligat să pună la dispoziţia competitorilor electorali, ia cererea şi pe cheltuiala acestora, copii ale listelor electorale permanente.”

10. La articolul 26, alineatul (9) se modifică şt va avea următorul cuprins:

“(9) Primarul este obligat să comunice Autorităţii Electorale Permanente orice modificare în listele electorale.”

11. La articolul 26, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins:

“(10) Copiile de pe listele electorale permanente se întocmesc de către primari în două exemplare şi cuprind: numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, numărul circumscripţiei electorale, numărul colegiului uninominal pentru alegerea Camerei Deputaţilor, numărul colegiului uninominal pentru alegerea Senatului, numărul secţiei de votare, precum şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului. Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Un exemplar se păstrează de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale, iar un exemplar se predă birourilor electorale ale secţiilor de votare.”

12. La articolul 26, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(11) Modificările intervenite după predarea copiilor de pe listele electorale permanente potrivit prevederilor alin. (10) se comunică Autorităţii Electorale Permanente şi biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore.”

13. Articolul 261 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 261. - Autoritatea Electorală Permanentă comunică birourilor electorale de circumscripţie. În cel mult 48 de ore de la data constituirii acestora, numărul minim de semnături necesar pentru susţinerea candidaturilor independente în fiecare colegiu uninominal.”

14. La articolul 50, literele a), a2), a3), a4) şi h1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) înscrierea, cu bună-ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale ale localităţii de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, efectuarea de înregistrări sau radieri în Registrul electoral, cu încălcarea legislaţiei în vigoare;

a2) neefectuarea înregistrărilor ori a radierilor în Registrul electoral sau în listele electorale permanente la termenele stabilite potrivit prezentei legi;

a3) efectuarea de operaţiuni în Registrul electoral sau în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;

a4) necomunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor operate în lista electorală permanentă;

h1) nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor şi oficiilor electorale; nerespectarea hotărârilor Autorităţii Electorale Permanente;”.

15. La articolul 65 alineatul (1), litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„m) organizează programe specifice de instruire şi formare în materie electorală pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor, cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, precum şi pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale;”.

16. Articolul 73 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 73. - Prevederile prezentului titlu privind secţiile de votare, registrul electoral şi listele electorale permanente se aplică în mod corespunzător alegerilor pentru Preşedintele României, alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, alegerilor pentru Parlamentul European, precum şi referendumurilor naţionale şi locale.”

Art. II. - Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - În ţară, operaţiunile electorale se desfăşoară în secţiile de votare organizate conform Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. Articolul 15 se abrogă.

3. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

“Art. 16. - (1) Listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc şi se actualizează conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Dispoziţiile din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, privind întâmpinările şi contestaţiile împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste se aplica în mod corespunzător.

(3) Copiile de pe listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc şi se pun la dispoziţia birourilor electorale ale secţiilor de votare, conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare.”

4. Articolul 17 se abrogă.

5. La articolul 103, litera f) va avea următorul cuprins:

„f) necomunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor operate în lista electorală permanentă;”.

Art. III. - Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) în cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, primarii întocmesc şi tipăresc într-un exemplar, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral, listele electorale permanente.

(2) Listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc şi se actualizează conform prevederilor Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Dispoziţiile din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, privind întâmpinările şi contestaţiile împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste se aplică în mod corespunzător.”

2. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - Copiile de pe listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc şi se pun la dispoziţia birourilor electorale ale secţiilor de votare, conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare.”

3. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Pe teritoriul naţional, operaţiunile electorale se desfăşoară în secţiile de votare organizate conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în oraşe, municipii şi comune se vor organiza secţii de votare speciale, de regulă în gări, autogări şi aerogări; se vor organiza secţii de votare speciale şi în campusurile universitare; în aceste secţii îşi exercită dreptul de vot alegătorii prevăzuţi la art. 44 alin. (4).”

4 Articolul 11 va avea următorul cuprins:

“Art. 11. - Stabilirea secţiilor de votare speciale se va face de către Guvern, prin hotărâre, în termen de cel mult 5 zile de ia data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor. În acest sens instituţiile prefectului vor asigura furnizarea tuturor datelor şi informaţiilor necesare.”

5. La articolul 32, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Buletinele de vot se vor imprima de către Regia Autonomă «Monitorul Oficial», cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală, în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%, la care se adaugă numărul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi numărul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secţiile de votare speciale. În acest sens, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Externe şi instituţiile prefectului vor comunica Biroului Electoral Central: numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare speciale.”

6. La articolul 55, litera e) va avea următorul cuprins:

“e) necomunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor operate în lista electorală permanentă;”.

Art. IV. - Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

“Art. 11. - (1) Listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc şi se actualizează conform Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Dispoziţiile din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, privind întâmpinările şi contestaţiile împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste se aplică în mod corespunzător.

(3) Copiile de pe listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc şi se pun la dispoziţia birourilor electorale ale secţiilor de votare, conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. La articolul 14, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

“Art. 14. - (1) Propunerea de candidatură sau cererea de admitere a candidaturii independente a cetăţeanului unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, trebuie să fie însoţită, pe lângă documentele prevăzute la art. 16 sau art. 17, după caz, de o declaraţie pe propria răspundere care să precizeze următoarele:

a) cetăţenia, data şi locul naşterii, ultima adresă în statul membru de origine, adresa de domiciliu sau de reşedinţă din România;

b) că nu mai candidează la alegerile pentru Parlamentul European într-un alt stat membru al Uniunii Europene;

c) că nu a fost decăzut din dreptul de a fi ales în statul membru de origine în baza unei hotărâri judecătoreşti individuale sau a unei decizii administrative, sub condiţia ca aceasta din urmă să facă obiectul unor căi de atac;

d) colectivitatea locală ori circumscripţia din statul al cărui cetăţean este unde a fost înscris ultima dată în lista electorală.

(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se află sub incidenţa art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

3. La articolul 15, alineatele (1)-(5) vor avea următorul cuprins:

“Art. 15. - (1) Autoritatea Electorală Permanentă notifică autorităţilor cu responsabilităţi similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene următoarele:

a) informaţiile cuprinse în cererile de înscriere în listele electorale speciale a alegătorilor comunitari, până cel mai târziu cu 20 de zile înaintea zilei de referinţă;

b) informaţiile din declaraţiile pe propria răspundere prevăzute la art. 14 alin. (1), în cel mult 24 de ore de la data primirii lor de la Biroul Electoral Central, în vederea verificării eligibilităţii candidatului.

(2) Autoritatea Electorală Permanentă răspunde la cererile de verificare a eligibilităţii cetăţenilor români care şi-au depus candidaturile în statul membru de reşedinţă, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data primirii cererii sau într-un termen mai scurt dacă este posibil şi dacă se solicită astfel de către statul de reşedinţă.

(3) Necomunicarea răspunsului la notificarea prevăzută la alin. (1) lit. b), în termenul prevăzut la art. 19 alin. (2), nu poate atrage respingerea candidaturii persoanei eligibile comunitar.

(4) în cazul în care Autoritatea Electorală Permanentă este informată, de către o autoritate cu responsabilităţi similare din alt stat membru al Uniunii Europene, asupra faptului că o persoană eligibilă comunitar şi-a pierdut dreptul de a fi aleasă sau că aceasta candidează şi în statul membru de origine, respectiv asupra faptului că un cetăţean român a fost înscris în listele electorale ale statului membru de reşedinţă, ia măsurile prevăzute de lege pentru:

a) împiedicarea exercitării dreptului de a fi ales la aceleaşi alegeri atât în statul membru de origine, cât şi în România, împiedicarea exercitării dreptului de a fi ales de către persoanele cărora li s-a interzis exercitarea acestui drept, precum şi pentru împiedicarea exercitării mandatului de către persoanele care au candidat fără a avea dreptul de a fi alese;

b) radierea din copia de pe lista electorală permanentă a alegătorilor români înscrişi în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene.

(5) Autoritatea Electorală Permanentă comunică organismelor electorale sau autorităţilor competente, după caz, informaţiile primite de la autorităţile cu responsabilităţi similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene privind alegătorii resortisanţi şi persoanele eligibile comunitar, în vederea aplicării alin. (4), în cel mult 48 de ore de la data primirii acestora.”

4. La articolul 19, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Admiterea sau respingerea candidaturilor de către Biroul Electoral Central se face prin decizie, în termen de 10 zile de la înregistrarea acestora.”

5. La articolul 34, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 34. - (1) Pe teritoriul naţional, operaţiunile electorale se desfăşoară în secţiile de votare organizate conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare.”

6. La articolul 34, alineatele (2)-(6) se abrogă.

Art. V. - (1) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Guvernul aprobă prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, cu avizul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, normele metodologice de implementare, funcţionare, administrare şi securitate a Registrului electoral şi a Registrului secţiilor de votare, inclusiv procedurile, sarcinile care revin autorităţilor publice şi termenele de actualizare a Registrului electoral şi a Registrului secţiilor de votare, precum şi sancţiunile pentru nerespectarea acestora.

(2) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, primarii efectuează, prin dispoziţie, prima delimitare a secţiilor de votare din ţară şi stabilesc sediile acestora.

(3) în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (2), Autoritatea Electorală Permanentă stabileşte prin hotărâre prima numerotare a secţiilor de votare.

(4) Dispoziţiile art. I pct. 14, art. II pct. 5 şi art. III pct. 6 din prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Fondurile privind materialele necesare pentru tipărirea listelor electorale permanente şi a copiilor de pe listele electorale permanente se asigură din bugetul de stat.

Art. VI. - (1) în anul 2014, în judeţele în care nu sunt operaţionale birourile judeţene ale Autorităţii Electorale Permanente, Autoritatea electorală Permanentă va fi sprijinită cu personal al instituţiilor prefectului şi al structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în limita resurselor disponibile, pentru îndeplinirea de atribuţii referitoare la Registrul electoral, în condiţiile stabilite prin protocol încheiat între Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Afacerilor Interne.

(2) Protocolul prevăzut la alin. (1) se încheie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. VII. - (1) Autoritatea Electorală Permanentă achiziţionează aplicaţiile şi/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014.

(2) Institutul Naţional de Statistică asigură editarea şi tipărirea proceselor-verbale pentru constatarea rezultatelor alegerilor, dotarea cu echipamente, tehnică de calcul şi consumabile, precum şi instruirea personalului implicat în efectuarea operaţiunilor tehnice privind stabilirea rezultatelor alegerilor, în staţiile de prelucrare organizate la nivelul Biroului Electoral Central, al birourilor electorale judeţene şi al birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014.

(3) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor electorale, la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014.

(4) Hârtia necesară pentru tipărirea buletinelor de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014 se asigură de Ministerul Afacerilor Interne, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

(5) Modelul, dimensiunile, condiţiile de tipărire, de gestionare şi de utilizare a timbrului autocolant la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014 se

stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Afacerilor Interne.

(6) La alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, timbrele autocolante se tipăresc de Compania Naţională “Imprimeria Naţională” - S.A.

(7) La alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, imprimarea buletinelor de vot se asigură de către Regia Autonomă “Monitorul Oficial”.

(8) La alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, ştampilele cu menţiunea “VOTAT” se confecţionează de Regia Autonomă “Monetăria Statului”.

(9) Prevederile art. 24 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică achiziţiilor publice aferente realizării măsurilor necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014.

- Punctele 2-4 ale articolului IV transpun Directiva 2013/1 /UE a Consiliului din 20 decembrie 2012 de modificare a Directivei 93/109/CE în ceea ce priveşte anumite norme de exercitare a dreptului de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru în care nu sunt resortisanţi, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 26 din 26 ianuarie 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul interimar al afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale

şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

p. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Marian Muhuleţ

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Radu Podgorean,

secretar de stat

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 5 februarie 2014.

Nr. 4.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar

            În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 28 septembrie 2010, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

- Prezenta hotărâre transpune Directiva 2013/9/UE a Comisiei din 11 martie 2013 de modificare a anexei III la Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 68 din 12 martie 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ramona-Nicole Mănescu

p. Ministrul afacerilor externe.

Radu Podgorean,

secretar de stat

 

Bucureşti, 5 februarie 2014.

Nr. 74.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 877/2010)

 

CERINŢE ESENŢIALE

 

1. Cerinţe generale

1.1. Siguranţă

1.1.1. Proiectarea, construcţia sau asamblarea, întreţinerea şi supravegherea componentelor critice pentru siguranţă şi, în special, a elementelor implicate în circulaţia trenurilor trebuie să garanteze siguranţa la un nivel care să corespundă obiectivelor fixate pentru reţea, inclusiv pentru situaţii-limită speciale.

1.1.2. Parametrii implicaţi în contactul roată/şină trebuie să respecte cerinţele de stabilitate necesare pentru garantarea deplasării sigure la viteza maximă autorizată. Parametrii echipamentului de frânare trebuie să garanteze posibilitatea de oprire într-o anumită distanţă de frânare la viteza maximă autorizata

1.1.3. Componentele folosite trebuie să reziste la solicitările normale sau excepţionale specificate pe timpul duratei lor de serviciu. Consecinţele în materie de siguranţă ale unor defecţiuni accidentale trebuie limitate prin mijloace adecvate.

1.1.4. Proiectarea instalaţiilor fixe şi a materialului rulant, precum şi alegerea materialelor utilizate trebuie să urmărească limitarea producerii, a propagării şi a efectelor focului şi fumului în caz de incendiu.

1.1.5. Orice dispozitive destinate a fi manevrate de utilizatori trebuie proiectate astfel încât să nu fie afectate funcţionarea sigură a dispozitivelor sau sănătatea şi siguranţa utilizatorilor, în cazul unei utilizări previzibile care nu respectă instrucţiunile afişate.

1.2. Fiabilitate şi disponibilitate

Monitorizarea şi întreţinerea componentelor fixe sau mobile care sunt implicate în deplasările trenurilor trebuie să fie organizate, efectuate şi cuantificate astfel meat să menţină funcţionarea lor în condiţiile proiectate.

1.3. Sănătate

1.3.1. Materialele susceptibile să pună în pericol sănătatea persoanelor care au acces la ele, datorită modului de utilizare, nu trebuie utilizate în trenuri şi infrastructuri feroviare.

1.3.2. Aceste materiale trebuie selectate, instalate şi utilizate astfel încât să limiteze emisiile de fumuri sau gaze nocive şi periculoase, în special în caz de incendiu.

1.4. Protecţia mediului

1.4.1. Impactul asupra mediului al constituirii şi funcţionării sistemului feroviar transeuropean convenţional trebuie să fie evaluat şi luat în considerare în etapa de proiectare a sistemului, în conformitate cu dispoziţiile Uniunii Europene în vigoare.

1.4.2. Materialele folosite în trenuri şi infrastructuri trebuie să împiedice emisiile de fumuri sau gaze nocive şi periculoase pentru mediu, în special în caz de incendiu.

1.4.3. Materialul rulant şi sistemele de alimentare cu energie trebuie proiectate şi produse astfel încât să fie compatibile din punct de vedere electromagnetic cu instalaţiile, echipamentele şi reţelele publice sau private cu care ar putea să interfereze.

1.4.4. Funcţionarea sistemului feroviar trebuie să respecte reglementările existente privind poluarea sonoră.

1.4.5. Funcţionarea sistemului feroviar nu trebuie să provoace un nivel inadmisibil de vibraţii ale solului pentru activităţile şi zonele apropiate infrastructurii, într-un stadiu normal de întreţinere.

1.5. Compatibilitate tehnică

Caracteristicile tehnice ale infrastructurii şi ale instalaţiilor fixe trebuie să fie compatibile între ele şi cu cele ale trenurilor ce urmează a se folosi în sistemul feroviar.

În cazul în care conformitatea cu aceste caracteristici se dovedeşte dificilă pe anumite secţiuni ale reţelei, se pot aplica soluţii temporare, care să asigure compatibilitatea în viitor.

1.6. Accesibilitate

1.6.1. Subsistemele “infrastructură” şi “material rulant” trebuie să fie accesibile persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă, pentru a garanta accesul acestora în condiţii de egalitate cu celelalte persoane, prin prevenirea sau eliminarea barierelor şi prin alte măsuri corespunzătoare. Aceasta include proiectarea, construcţia, reînnoirea, modernizarea, întreţinerea şi exploatarea elementelor relevante ale subsistemelor la care publicul are acces.

1.6.2. Subsistemele “operaţiuni” şi .aplicaţii telematice pentru călători” trebuie să asigure funcţionalitatea necesară pentru a facilita accesul persoanelor cu handicap şi al persoanelor cu mobilitate redusă în condiţii de egalitate cu celelalte persoane, prin prevenirea sau eliminarea barierelor şi prin alte măsuri corespunzătoare.

2. Cerinţe specifice fiecărui subsistem

2.1. Infrastructură

2.1.1. Siguranţă

Trebuie adoptate măsuri adecvate pentru a preveni accesul la instalaţii sau pătrunderile neautorizate.

Trebuie adoptate măsuri de limitare a pericolelor la care sunt expuse persoanele, în special Sa trecerea trenurilor prin staţii.

Infrastructura la care publicul are acces trebuie proiectată şi realizată astfel încât să limiteze orice pericole pentru siguranţa persoanelor (stabilitate, incendiu, acces, evacuare, peroane etc.).

Este necesar să se adopte dispoziţii corespunzătoare care să ţină seama de condiţiile speciale de siguranţă în tunelurile şi pe viaductele foarte lungi.

2.1.2. Accesibilitate

2.1.2.1. Subsistemele “infrastructură” la care publicul are acces trebuie să fie accesibile persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă în conformitate cu pct. 1.6.

2.2. Energie

2.2.1. Siguranţă

Funcţionarea sistemelor de alimentare cu energie trebuie să nu afecteze siguranţa trenurilor şi a persoanelor (utilizatori, personal de exploatare, locuitori din zona limitrofă căii ferate şi terţe părţi).

2.2.2. Protecţia mediului

Funcţionarea sistemelor de alimentare cu energie electrică sau termică nu trebuie să perturbe mediul dincolo de limitele specificate.

2.2.3. Compatibilitatea tehnică

Sistemele utilizate pentru alimentarea cu electricitate/energie termică trebuie:

- să permită trenurilor atingerea nivelurilor de performanţă specificate;

- În cazul sistemelor de alimentare cu energie electrică, să fie compatibile cu dispozitivele de captare din dotarea trenurilor.

2.3. Control-comandă şi semnalizare

2.3.1. Siguranţă

Instalaţiile şi procedurile de control-comandă şi semnalizare trebuie să permită trenurilor să se deplaseze la un nivel de siguranţă care să corespundă obiectivelor fixate pentru reţea.

Sistemele de control-comandă şi semnalizare trebuie să permită în continuare circulaţia, în condiţii de siguranţă, a trenurilor cărora li s-a permis să circule în condiţii necorespunzătoare.

2.3.2. Compatibilitatea tehnică

Întreaga infrastructură nouă şi întregul material rulant nou, produse sau dezvoltate după adoptarea sistemelor compatibile de control-comandă şi semnalizare, trebuie să fie adaptate pentru utilizarea acestor sisteme.

Echipamentul de control-comandă şi semnalizare instalat în cabinele mecanicilor de locomotivă trebuie să permită funcţionarea normală, în condiţiile specificate, pe tot parcursul sistemului feroviar.

2.4. Materialul rulant

2.4.1. Siguranţă

Structura materialului rulant şi a legăturilor dintre vehicule trebuie să fie proiectată astfel încât să protejeze compartimentele călătorilor şi ale mecanicilor de locomotivă în caz de coliziune sau de deraiere.

Echipamentele electrice trebuie să nu afecteze siguranţa şi funcţionarea instalaţiilor de control-comandă şi semnalizare.

Tehnicile de frânare şi tensiunile exercitate trebuie să fie compatibile cu concepţia liniilor, a lucrărilor de artă şi a sistemelor de semnalizare.

Trebuie adoptate măsuri pentru prevenirea accesului la componentele aflate sub tensiune, pentru a nu periclita siguranţa persoanelor.

În caz de pericol, dispozitivele trebuie să permită călătorilor să informeze mecanicul de locomotivă şi personalului însoţitor să îl contacteze.

Uşile de acces trebuie să fie dotate cu un sistem de deschidere şi închidere care să garanteze siguranţa călătorilor.

Trebuie prevăzute şi semnalizate ieşiri de siguranţă.

Este necesar să se adopte dispoziţii corespunzătoare care să ţină seama de condiţiile speciale de siguranţă în tunelurile foarte lungi.

Un sistem de iluminare în caz de urgenţă, de intensitate şi durată suficientă, este obligatoriu la bordul trenurilor.

Trenurile trebuie să fie dotate cu un sistem de sonorizare care să permită personalului de bord să se adreseze călătorilor.

2.4.2. Fiabilitate şi disponibilitate

Proiectarea echipamentelor esenţiale, a echipamentelor de rulare, tracţiune şi frânare şi a sistemului de control-comandă trebuie să permită, într-o situaţie deteriorată specifică, continuarea călătoriei fără consecinţe nefavorabile pentru echipamentele care rămân în funcţiune.

2.4.3. Compatibilitatea tehnică

Echipamentul electric trebuie să fie compatibil cu funcţionarea instalaţiilor de control-comandă şi semnalizare.

În cazul tracţiunii electrice, caracteristicile dispozitivelor de captare a curentului trebuie să permită trenurilor să se deplaseze în condiţiile sistemelor de alimentare cu energie ale sistemului feroviar.

Caracteristicile materialului rulant trebuie să permită deplasarea acestuia pe orice linie pe care este prevăzută funcţionarea sa, ţinându-se seama de condiţiile climatice relevante.

2.4.4. Controale

Trenurile trebuie dotate cu un dispozitiv de înregistrare. Datele captate de acest dispozitiv şi prelucrarea informaţiilor trebuie armonizate.

2.4.5. Accesibilitate

2.4.5.1. Subsistemele “material rulant” la care publicul are acces trebuie să fie accesibile persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă în conformitate cu pct. 1.6.

2.5. Întreţinere

2.5.1. Sănătate şi securitate

Instalaţiile tehnica şi procedurile folosite în centrele de întreţinere trebuie să asigure funcţionarea în condiţii de siguranţă a subsistemului şi să nu constituie un pericol pentru sănătate şi siguranţă.

2.5.2. Protecţia mediului

Instalaţiile tehnice şi procedurile utilizate în centrele de întreţinere nu trebuie să depăşească nivelurile de noxe admisibile pentru mediul înconjurător.

2.5.3. Compatibilitatea tehnică

Instalaţiile de întreţinere pentru materialul rulant trebuie să permită realizarea operaţiunilor de siguranţă, sănătate şi confort pentru toate vehiculele pentru care au fost proiectate.

2.6. Operarea şi gestionarea traficului

2.6.1. Siguranţă

Alinierea normelor de funcţionare în reţea şi calificările mecanicilor de locomotivă, ale personalului de bord şi ale personalului din centrele de control trebuie să asigure operarea în condiţii de siguranţă, ţinându-se seama de diferenţa dintre cerinţele serviciilor transfrontaliere si cele ale serviciilor interne.

Lucrările de întreţinere şi intervalele dintre acestea, formarea şi calificările personalului din centrele de întreţinere şi revizie, precum şi sistemul de asigurare a calităţii adoptat de operatorii respectivi în centrele de întreţinere şi revizie trebuie să asigure un nivel înalt de siguranţă.

2.6.2. Fiabilitate şi disponibilitate

Lucrările de întreţinere şi perioadele de efectuare a acestora, formarea şi calificările personalului din centrele de întreţinere şi revizie, precum şi sistemul de asigurare a calităţii adoptat de operatorii respectivi în centrele de întreţinere şi revizie trebuie să asigure un nivel înalt de fiabilitate şi disponibilitate a sistemului.

2.6.3. Compatibilitatea tehnică

Alinierea normelor de funcţionare în reţea şi calificările mecanicilor de locomotivă, ale personalului de bord şi ale impiegaţilor de mişcare trebuie să asigure eficienţa funcţionării în sistemul feroviar, ţinându-se seama de diferenţa dintre cerinţele serviciilor transfrontaliere si cele ale serviciilor interne.

2.6.4. Accesibilitate

2.6.4.1. Trebuie luate măsuri adecvate pentru a se garanta faptul că normele de exploatare prevăd funcţionalitatea necesară în vederea asigurării accesibilităţii pentru persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă.

2.7. Aplicaţii telematice pentru serviciile de transport feroviar de călători şi marfă

2.7.1. Compatibilitatea tehnică

Cerinţele esenţiale pentru aplicaţiile telematice garantează o calitate minimă a serviciilor de transport feroviar de călători şi marfă, mai ales în ceea ce priveşte compatibilitatea tehnică.

Trebuie adoptate măsuri pentru a asigura:

- faptul că bazele de date, programele informatice şi protocoalele de comunicare a datelor sunt realizate într-un mod care să permită schimbul de date la nivel maxim între diferitele aplicaţii şi diferiţii operatori, excluzând datele comerciale confidenţiale;

- facilitarea accesului la informaţii pentru utilizatori.

2.7.2. Fiabilitate şi disponibilitate

Metodele de utilizare, gestionare, actualizare şi întreţinere a acestor baze de date, programe informatice şi protocoale de comunicare a datelor trebuie să garanteze eficienţa acestor sisteme şi calitatea serviciilor.

2.7.3. Sănătate

Interfeţele dintre aceste sisteme şi utilizatori trebuie sa fie în concordanţă cu normele minime privind ergonomia şi protecţia sănătăţii.

2.7.4. Siguranţă

Pentru stocarea sau transmiterea informaţiilor privind siguranţa trebuie asigurate niveluri corespunzătoare de integritate şi fiabilitate.

2.7.5. Accesibilitate

2.7.5.1. Trebuie luate măsuri adecvate pentru a se garanta faptul că subsistemele “aplicaţii telematice pentru călători” oferă funcţionalitatea necesară în vederea asigurării accesibilităţii pentru persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca organism de conducere şi implementare a fazei a două a programului de cooperare pentru dezvoltarea capabilităţilor de chirurgie cardiacă neonatală şi infantilă în România

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se desemnează Ministerul Sănătăţii ca organism de coordonare şi implementare a fazei a două a programului de cooperare pentru dezvoltarea capabilităţilor de chirurgie cardiacă neonatală şi infantilă în România.

Art. 2. - (1) Costurile necesare implementării fazei a două a programului de cooperare pentru dezvoltarea capabilităţilor de chirurgie cardiacă neonatală şi infantilă în România se suportă din bugetul Ministerului Sănătăţii.

(2) Costurile prevăzute la alin. (1) includ:

a) cheltuielile legate de transportul internaţional, transportul intern, cazare şi masă pentru specialiştii din cadrul I.R.C.C.S. Policlinico San Donato, din San Donato Milanese, Italia, şi din centrele partenere, în vederea realizării misiunilor medicale şi a activităţilor desfăşurate de aceştia în România, precum şi alte cheltuieli aferente, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Sănătăţii, prin legile anuale ale bugetului de stat;

b) cheltuielile pentru specialiştii români, inclusiv cele legate de stagiile de pregătire la I.R.C.C.S. Policlinice - San Donato, din San Donato Milanese, Italia, sau în centrele partenere, participarea acestora la workshopuri, congrese, misiuni medicale în România, precum şi alte cheltuieli aferente, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Sănătăţii, prin legile anuale ale bugetului de stat. Stabilirea numărului de persoane şi a duratei de deplasare se va face în raport strict cu necesităţile concrete de realizare a programului de cooperare pentru dezvoltarea capabilităţilor de chirurgie cardiacă neonatală şi infantilă în România.

Art. 3. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Sănătăţii elaborează norme metodologice, care se aprobă prin ordin al ministrului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucureşti, 5 februarie 2014.

Nr. 75.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Cristian Ghibu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor

 

Având în vedere cererea domnului Cristian Ghibu, înregistrată la Cabinetul Primului-Ministru sub nr. 5/658 din 10 februarie 2014,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Cristian Ghibu se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 13 februarie 2014.

Nr. 40.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 144/2000*)

privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane

 


*) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 144/2000 privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul În localităţile rurale aflate în zonele montane a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, şi ulterior a fost modificată prin:

- Legea nr. 229/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2000 privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 9 iunie 2006.

**) Art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2013 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Turism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 18 ianuarie 2013, cu modificările ulterioare.

**) Legea nr. 26/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, publicată În Monitorul Oficial al României. Partea I. nr. 167 din 14 martie 2012.

 

Art. 1. - Persoanele care au domiciliul în localităţile rurale din zonele de munte au dreptul, pentru practicarea unor meşteşuguri tradiţionale, la o cantitate de lemn, pentru a fi prelucrată în produse finite şi semifinite, în vederea efectuării schimbului de produse din lemn cu cereale necesare locuitorilor acestor zone.

Art. 2. - (1) Pentru prelucrarea şi valorificarea prin comerţ ambulant locuitorilor din zona montană, care îşi asigură mijloacele de subzistenţă din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, şindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, doniţe, araci de vie, furci din lemn, cozi de unelte, oişti de căruţă şi alte asemenea produse şi care nu posedă în proprietate păduri, li se acordă anual, pe baza autorizaţiei de meseriaş, de către primar, din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, şi de ocoalele silvice ale direcţiilor silvice câte 10 metri cubi material lemnos pe picior, dar nu mai mult de 15 metri cubi de familie.

(2) Prin familie, în sensul prezentei legi, se înţelege soţul, soţia şi copiii lor necăsătoriţi, care gospodăresc împreună.

(3) Comercializarea lemnului brut obţinut în condiţiile alin. (1) este interzisă.

Art. 3. - (1) Practicarea meseriei de prelucrare a lemnului se autorizează conform legii.

(2) Pe baza autorizaţiei de meseriaş şi a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 2 primarii eliberează o legitimaţie.

(3) Forma şi conţinutul legitimaţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. În legitimaţie se vor înscrie drepturile şi avantajele prevăzute în prezenta lege.

Art. 4. - (1) Acordarea materialului lemnos menţionat la art. 2 se face pe bază de cerere, care se depune la primarul comunei în a cărei rază teritorială domiciliază solicitantul.

(2) Primarul verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 2, după care avizează, aprobă sau respinge, după caz, cererea.

(3) Cererile avizate se înaintează direcţiilor teritoriale ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva până la începerea anului calendaristic pentru care se solicită material lemnos.

(4) Direcţiile silvice teritoriale ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva aprobă cantitatea de material lemnos ce urmează să fie acordată solicitanţilor, înaintând situaţia ocoalelor silvice, cu repartizare pe comune.

(5) Primarii şi ocoalele silvice sunt obligate să asigure, cu prioritate, cantităţile de material lemnos, la nivelul aprobat pentru fiecare familie.

(6) Persoanele fizice nemulţumite de modul de soluţionare a cererilor se pot adresa cu plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, prefectului judeţului, care o va soluţiona în cel mult 15 zile.

Art. 5. - (1) Titularii legitimaţiei pot valorifica produsele prelucrate din lemn la târguri, pieţe, oboare, precum şi în alte locuri destinate activităţilor comerciale, fiind scutiţi de orice taxă.

(2) Când produsele sunt transportate pe calea ferată, titularii legitimaţiei beneficiază pentru acestea de reducere de 50% din tariful legal de transport, iar când produsele sunt transportate cu căruţele, beneficiază de dreptul de a păşuna animalele pe păşunile comunale întâlnite în drumul lor, dar nu mai mult de o zi pe raza unei localităţi, fiind obligaţi să respecte regulile de păşunat stabilite.

(3) De înlesnirile prevăzute la alin. (2) titularii legitimaţiei beneficiază şi la transportul spre domiciliu al produselor agricole obţinute prin valorificarea produselor prelucrate în lemn.

(4) Titularii legitimaţiei beneficiază de reducere de 50% din costul biletului C.F.R. clasa a II-a, atunci când fac dovada că se deplasează pentru valorificarea produselor expediate pe calea ferată.

Art. 6. - (1) Materialul lemnos cu grad mai mic de prelucrare - scândură, grinzi, bârne, araci de vie -, care se transportă pentru comercializare, va fi însoţit de documentele legale de transport prevăzute de legislaţia în vigoare şi de normele stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, eliberate de organele silvice din zonă.

(2) Produsele cu grad superior de prelucrare - doniţe, ciubere, cozi de unelte, butoaie, şindrilă, furci din lemn şi altele asemenea - vor fi însoţite de actul de provenienţă a materialului lemnos din care au fost confecţionate, pe care vor fi înscrise data plecării, semnătura şi ştampila şefului de ocol silvic din zonă, şi de autorizaţia de meseriaş ori de legitimaţie.

Art. 7. - (1) Tinerii căsătoriţi în vârstă de până la 40 de ani au dreptul o singură dată la material lemnos pentru construcţie, în cantitate de 25 m3 de familie. Cererile acestora vor fi înaintate de către primari direcţiilor silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, care, prin ocoalele silvice din zonă, au obligaţia să le onoreze de urgenţă sau să le aprobe atunci când solicitarea se realizează din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier sau din pădurile care aparţin consiliilor locale.

(2) Primarii vor asigura folosirea materialului lemnos inclusiv pentru constituirea de pensiuni agroturistice,

(3) Familiilor de tineri prevăzute la alin. (1), în care cel puţin unul dintre membri este absolvent de studii superioare sau medii de profil economic, comercial, turistic, agroturistic, servicii hoteliere, precum şi familiilor deţineri agricultori care au absolvit un curs de calificare atestat li se acordă, la cerere, o singură dată, cantitatea de 100 m3 de material lemnos necesar construirii de pensiuni agroturistice, cu condiţia să deţină un proiect şi un plan de afaceri agreate de Autoritatea Naţională pentru Turism din cadrul Ministerului Economiei**), precum şi avizul Agenţiei Naţionale a Zonei Montane***) şi alte programe specifice de dezvoltare rurală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al compartimentului de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliului judeţean.

(4) Pe baza autorizaţiei eliberate de primar, ocoalele silvice vor acorda, la cerere, cantitatea de material lemnos necesară pentru modernizarea caselor de locuit, anexelor gospodăreşti, precum şi pentru construirea de pensiuni agroturistice.

Art. 8. - Materialul lemnos la care au dreptul familiile din zonele de munte, conform art. 2 şi 7, pentru prelucrare, realizarea de construcţii noi şi repararea construcţiilor, se plăteşte cu o reducere de 50% din preţul oficial stabilit de organele silvice.

Art. 9. - Volumul de material lemnos care se acordă conform art. 2 şi 7 se stabileşte în cadrul volumului maxim anual de masă lemnoasă aprobat legal pentru tăieri anuale din pădurile ţârii.

Art. 10. - De prevederile prezentei legi nu beneficiază persoana care a fost sancţionată pentru săvârşirea unei infracţiuni sau contravenţii prevăzute de Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii pentru material lemnos.

Art. 11. - Prefecţii judeţelor veghează la corecta aplicare a prevederilor prezentei legi de către primarii comunelor şi de organele Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi iau măsurile legale necesare.

Art. 12. - (1) Reducerile de 50% pe calea ferată şi pentru materialul lemnos atribuit prin prezenta lege se suportă de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Economiei şi ale Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

(2) Normele metodologice pentru stabilirea modului în care se asigură decontarea de la bugetul de stat a reducerilor prevăzute la art. 8 se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 13. - În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, la propunerea consiliilor judeţene, Guvernul va adopta o hotărâre privind lista cuprinzând localităţile rurale care se situează în zonele montane.

Art. 14. - Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

LEGEA

consorţiilor universitare nr. 287/2004*)

 


*) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 288/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 287/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 614 din 7 iulie 2004.

 

Art. 1. - Prezenta lege reglementează constituirea, organizarea şi funcţionarea consorţiilor universitare.

Art. 2. - (1) Consorţiul universitar este o asociere voluntară, de interes general, constituită pe bază de contract de parteneriat, încheiat în formă autentică între două sau mai multe instituţii de învăţământ superior, dintre care cel puţin una este acreditată.

(2) La constituirea consorţiului universitar pot participa şi unităţi de cercetare-dezvoltare.

(3) O instituţie de învăţământ superior sau o unitate de cercetare-dezvoltare se poate asocia la un singur consorţiu universitar.

(4) Consorţiul universitar constituit conform prevederilor alin. (1)-(3) este de drept persoană juridică de utilitate publică.

Art. 3. - (1) Membrii consorţiului universitar pot fuziona într-o singură instituţie de învăţământ superior prin încheierea unui contract în formă autentică.

(2) Instituţia de învăţământ superior rezultată din fuziunea unor instituţii de învăţământ superior acreditate se înfiinţează prin lege, fără parcurgerea procedurilor de acreditare.

(3) Fuziunea prin absorbţie într-o instituţie de învăţământ superior acreditată a altor instituţii acreditate se face cu păstrarea statutului de instituţie de învăţământ superior acreditată şi a legii de înfiinţare a acesteia. La momentul încheierii contractului legile de înfiinţare a instituţiilor absorbite se abrogă.

(4) Fuziunea prin absorbţie într-o instituţie de învăţământ superior acreditata a unor instituţii autorizate provizoriu se face cu păstrarea statutului de instituţie de învăţământ superior acreditată şi a legii de înfiinţare a acesteia.

(5) Specializările autorizate provizoriu din instituţiile formate conform alin. (2)-(4) urmează procedura de acreditare prevăzută de lege.

Art. 4. - (1) Contractul de parteneriat, ca act constitutiv al consorţiului universitar, stabileşte modul de cooperare şi principalele domenii de activitate.

(2) în cazul unor investiţii comune realizate în cadrul consorţiului universitar, contractele de investiţii vor prevedea, pentru fiecare partener: contribuţia la realizarea investiţiei, drepturile de folosinţă, împărţirea timpului de acces, cota-parte din acoperirea cheltuielilor pentru întreţinerea şi funcţionarea obiectivului, cota-parte din eventualele venituri care se obţin din utilizarea investiţiei.

(3) Bunurile comune rezultate din activităţile desfăşurate în cadrul consorţiului universitar se află în indiviziune pe întreaga perioadă a existenţei consorţiului universitar.

(4) în situaţia în care consorţiul universitar se desfiinţează sau un partener se retrage din consorţiul universitar, modalităţile de reglementare a situaţiei bunurilor sau a altor rezultate ale activităţilor desfăşurate în comun sunt cele stabilite prin contractul de parteneriat.

Art. 5. - (1) Consorţiul universitar este condus de un consiliu de administraţie format din 5-13 membri, reprezentanţi ai instituţiilor componente.

(2) Reprezentarea instituţiilor componente în consiliul de administraţie al consorţiului universitar se face conform prevederilor contractului de parteneriat.

(3) Consiliul de administraţie este condus de un preşedinte, ales dintre membrii acestuia, prin vot secret, şi validat de fiecare senat universitar, respectiv de consiliile de administraţie ale unităţilor de cercetare-dezvoltare.

(4) Activitatea consorţiului universitar se desfăşoară pe baza unui regulament elaborat de consiliul de administraţie şi aprobat de senatele universitare şi, după caz, de consiliile de administraţie ale unităţilor de cercetare-dezvoltare, în termen de 90 de zile de la înfiinţare.

Art. 6. - (1) La nivelul consorţiului universitar se pot constitui comisii pe domenii de activitate. Activităţile comisiilor sunt coordonate de preşedintele consiliului de administraţie al consorţiului universitar.

(2) Competenţele comisiilor prevăzute la alin. (1) sunt stabilite prin regulamentul consorţiului universitar.

Art. 7. - Consorţiul universitar realizează următoarele obiective:

a) asigură utilizarea eficientă a resurselor materiale, financiare şi umane ale instituţiilor partenere din cadrul consorţiului universitar;

b) propune principiile de conlucrare şi obiectivele strategice comune pentru toate instituţiile din consorţiul universitar;

c) urmăreşte reducerea substanţială a costurilor prin utilizarea în comun a infrastructurii didactice şi de cercetare, a Internatului, a spaţiilor de cazare, a bazelor sportive şi a altor facilităţi, printr-o politică unitară de dezvoltare, de achiziţie a cărţilor şi bazelor de date, printr-o mai bună folosire, în beneficiul studenţilor, a tuturor facilităţilor;

d) promovează programe academice comune;

e) oferă studenţilor posibilitatea de a urma cursuri/specializări, pe baza acumulării şi transferului de credite, în cadrul consorţiului universitar;

f) elaborează o strategie integrată de admitere şi un ghid unic al studentului la nivelul consorţiului universitar, în care se menţionează toate cursurile şi specializările pe care le poate urma, pe baza acumulării şi transferului de credite de studiu la oricare dintre universităţile din cadrul consorţiului universitar;

g) identifică domeniile de excelenţă în cercetare şi susţine logistic şi financiar centrele de cercetare rezultate din conjugarea resurselor instituţiilor implicate;

h) facilitează mobilitatea cadrelor didactice în interiorul consorţiului universitar.

Art. 8. - (1) Consiliul de administraţie are următoarele competenţe:

a) elaborează planurile de cooperare a instituţiilor din cadrul consorţiului universitar;

b) consiliază universităţile partenere cu privire la organizarea, comasarea sau desfiinţarea programelor de studii;

c) propune măsuri de utilizare eficientă a resurselor existente în instituţiile care compun consorţiul universitar;

d) propune programe educaţionale şi de cercetare comune pentru membrii consorţiului universitar;

e) propune planuri de investiţii realizate în comun de instituţiile din consorţiul universitar;

f) sprijină concentrarea în domeniul învăţământului superior şi al cercetării ştiinţifice, formarea de asociaţii, dezvoltarea de programe comune naţionale şi europene;

g) elaborează studii, prognoze şi strategii care să fundamenteze politicile educaţionale ale consorţiului universitar şi ale organismelor naţionale care asigură managementul învăţământului superior;

h) formulează propuneri de includere în consorţiul universitar a altor universităţi sau unităţi de cercetare-dezvoltare.

(2) Consiliul de administraţie poate avea şi alte competenţe stabilite prin regulament.

Art. 9. - Consorţiul universitar dispune de un sediu propriu cu dotările corespunzătoare, precum şi de alte bunuri necesare funcţionării sale, conform contractului de parteneriat.

Art. 10. - (1) Consorţiul universitar dispune de personal tehnic şi administrativ permanent, potrivit contractului de parteneriat.

(2) Personalul permanent care lucrează în structura administrativă a consorţiului universitar este salarizat conform grilelor de salarizare pentru învăţământul superior.

(3) Preşedintele consiliului de administraţie al consorţiului universitar primeşte o indemnizaţie lunară, propusă de consiliul de administraţie şi aprobată de senatele universitare, respectiv, după caz, de consiliile de administraţie ale unităţilor de cercetare-dezvoltare.

(4) Membrii consiliului de administraţie al consorţiului universitar primesc o indemnizaţie lunară care nu poate depăşi 25% din cea a preşedintelui consorţiului universitar.

Art. 11. - Consorţiul universitar dispune de un buget propriu, constituit din contribuţia partenerilor, conform contractului de parteneriat.

Art. 12. - Ministerul Educaţiei Naţionale, respectând principiile autonomiei universitare, sprijină înfiinţarea de consorţii universitare printr-o politică de finanţare complementară stimulativă.

Art. 13. - Universităţile şi unităţile de cercetare-dezvoltare membre ale consorţiilor universitare îşi păstrează întreaga autonomie în gestionarea resurselor de care dispun.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.