MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 121/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 121         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 18 februarie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 8 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (3) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

 

Decizia nr. 11 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            94. - Hotărâre privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

            41. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Mihai-Adrian Năvligu din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

76. - Ordin al ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultura pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior

 

228. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, pentru stabilirea componenţei Comisiei de avizare a distribuitorilor şi a aparatelor de marcat electronice fiscale

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

            10. - Ordin privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea veniturilor reglementate unitare şi a veniturilor totale unitare aferente activităţii de furnizare reglementata şi de aprobare a preţurilor finale reglementate în sectorul gazelor naturale, pentru a treia perioadă de reglementare

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARA

 

            10. - Decizie privind aprobarea cererii de retragere a autorizaţiei de funcţionare a Societăţii ALO ASIGURĂRI BROKER DE ASIGURARE SI REASIGURARE - S.R.L.

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite

 

Legea nr. 88/2010 privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 8

din 16 ianuarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (3) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (3) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, excepţie ridicată de Anda Santai în Dosarul nr.11.792/85/2012 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 561 D/2013.

La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Sibiu, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra întâmpinării depuse la dosar de partea Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Sibiu, prin care se solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând deciziile Curţii Constituţionale nr. 261 din 20 martie 2007 şi nr. 765 din 15 iunie 2011, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 11.792/85/2012, Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şt fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (3) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.

Excepţia a fost ridicată de Anda Santai cu prilejul soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ privind anularea Deciziei nr. 1330496366407 din 29 februarie 2012, emisă de Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Sibiu.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, în redactarea pe care acesta a avut-o la momentul când i s-a stabilit indemnizaţia, creau o discriminare între persoanele care optau pentru concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului pentru o durată de 2 arii în raport cu cele care optau pentru un concediu şi o indemnizaţie pentru o perioadă de un an. În acest sens, arată că suma rezultată din cumulul tuturor indemnizaţiilor obţinute de prima categorie de persoane pe parcursul a 2 ani de zile este mai mică decât suma rezultată din cumulul tuturor indemnizaţiilor obţinute de a două categorie de persoane pe parcursul unui singur an.

Autorul excepţiei susţine, de asemenea, că dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 sunt discriminatorii, întrucât nu prevăd acordarea stimulentului de reinserţie profesională şi pentru persoanele care au optat pentru concediul de creştere a copilului până la 2 ani. Mai mult, legiuitorul prevede acordarea acestui stimulent persoanelor care întrerup concediul înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an, pentru perioada cuprinsă între momentul întreruperii concediului şi până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, deşi măsurile de protecţie socială, în concepţia art. 2 lit. a) din aceeaşi ordonanţă, încetează la vârsta de un an a copilului.

Aceste dispoziţii de lege descurajează opţiunea pentru concediul cu o durată de 2 ani, în condiţiile în care s-a statuat că indemnizaţia acordată vizează copilul, iar nu părintele, iar interesul copilului este acela de a petrece cât mai mult timp alături de mama sa. În plus, opţiunea pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani nu ţine întotdeauna de părinte, ci depinde de o serie de factori, precum evoluţia sarcinii şi a naşterii, starea nou-născutului, situaţia familială, posibilităţile de a face faţă solicitărilor profesionale concomitent cu creşterea şi educarea copilului. Mai mult, odată exprimată, legea nu permite schimbarea opţiunii cu privire la durata concediului.

În continuare, arată că menţinerea în vigoare a măsurilor de reducere a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, dincolo de încetarea cauzelor care au determinat luarea acestor măsuri de austeritate, concomitent cu luarea măsurilor de reîntregire a veniturilor bugetarilor, plasează persoanele care au calitatea de beneficiari ai indemnizaţiei într-o situaţie defavorabilă şi inegală faţă de celelalte categorii de persoane care au fost supuse aceloraşi măsuri de austeritate. Dreptul la concediu de maternitate este fundamental, egal cu dreptul la retribuţie.

În sfârşit, susţine că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere “principiului protecţiei aşteptărilor legitime ale cetăţenilor” cu privire la un anumit nivel al protecţiei şi securităţii sociale, precum şi dreptului la un nivel de trai decent, fiind încălcate cerinţele prevăzute de art. 53 din Constituţie.

Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,

înscrisurile depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (3) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, în redactarea pe care aceste dispoziţii de lege au avut-o anterior modificărilor şi completărilor ulterioare aduse acestui act normativ.

Având în vedere că, prin modificările şi completările ulterioare, soluţiile legislative criticate au fost modificate semnificativ, precum şi considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a se pronunţa asupra textelor de lege cu care a fost sesizată, în redactarea pe care au avut-o acestea la momentul stabilirii pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate a dreptului la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului.

- Art. 2 alin. (3): “Indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1) lit. b) se stabileşte în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 1.200 lei.”;

- Art. 7: “(1) Persoanele care în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului şi indemnizaţia lunară prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) obţin venituri supuse impozitului prevăzute la art. 3, înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an. au dreptul la un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 500 lei pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani.

(2) Stimulentul de inserţie prevăzut la alin. (1) se acordă şi persoanelor beneficiare prevăzute la art. 2 alin. (4). oricând, pe toată perioada.

(3) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) nu beneficiază de stimulentul prevăzut ia alin. (1).

(4) în cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia lunară şi solicită dreptul la stimulent de inserţie, plata acestei indemnizaţii se suspendă.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste texte de lege aduc atingere următoarelor prevederi ale Legii fundamentale: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaţilor la măsuri de protecţie socială, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 47 privind nivelul de trai şi art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a lua măsuri pentru a crea cetăţenilor un nivel de trai decent. De asemenea, consideră că sunt încălcate prevederile art. 20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile Protocolului nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dispoziţiile art. 1, art. 17 alin. (1), art. 34 alin. (1) şi art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi cele ale art. 17 şi 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, critica de neconstituţionalitate vizează diferenţa de tratament juridic dintre persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului până la 2 ani în raport cu cele care au optat pentru încasarea acestei indemnizaţii doar până la împlinirea de către copil a vârstei de un an. Astfel, autorul excepţiei consideră că, prin tratamentul mai puţin favorabil de care beneficiază prima categorie de persoane, părinţii nu sunt încurajaţi să opteze pentru a se dedica creşterii copilului până la împlinirea de către acesta a vârstei de 2 ani, chiar dacă, din motive obiective, nu au alte alternative.

Faţă de aceste critici, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011, a statuat că dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului nu este un drept constituţional, ci constituie una dintre măsurile de protecţie socială instituite de stat prin lege în virtutea rolului de stat social, dar nenominalizate expres în Constituţie. Caracteristic unui astfel de drept este că legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor.

Totodată, prin Decizia nr. 455 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 2 iunie 2011, Curtea a statuat că “indemnizaţia pentru creşterea copilului constituie o măsură concretă de protecţie socială, fiind dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească modalitatea de acordare a acesteia, fără a aduce atingere existenţei dreptului în sine”.

Este adevărat că libertatea de reglementare a legiuitorului nu se poate manifesta cu încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor.

În ceea ce priveşte însă textele de lege criticate, Curtea apreciază că diferenţa de tratament juridic este determinată de situaţiile evident diferite în care se află destinatarii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 în funcţie de opţiunile exprimate cu privire la durata concediului pentru creşterea copilului şi indemnizaţia aferentă. Astfel, legiuitorul, având în vedere situaţia de criză economică în contextul căreia a fost emisă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, a instituit o reglementare care să încurajeze reinserţia profesională. Totodată, având în vedere că unele persoane ar dori ori ar fi nevoite să opteze pentru creşterea copilului pe o perioadă mai lungă, respectiv 2 ani, a permis acest lucru, prevăzând însă o indemnizaţie cu un cuantum mai redus.

Curtea consideră că această reglementare nu poate fi privită ca aducând atingere principiului egalităţii în drepturi, care, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, nu semnifică uniformitate, astfel că situaţii obiectiv diferite justifică şi chiar impun un tratament juridic diferenţiat.

De asemenea, ţinând cont atât de obiectivele urmărite de legiuitor, dar şi de necesitatea de a proteja procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor, Curtea apreciază că măsurile instituite prin textele de lege criticate au un caracter rezonabil şi proporţional.

În plus, opţiunea referitoare la durata concediului pentru creşterea copilului aparţine părintelui.

Analizând în continuare celelalte critici de neconstituţionalitate invocate de autorul excepţiei, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, a statuat că dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere dreptului la un nivel de trai decent.

Cât priveşte principiul protecţiei aşteptărilor legitime, dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea apreciază că acesta nu este incident în cauză, referirile autorului excepţiei la acest principiu relevând că acesta ar fi dorit ca reglementarea criticată să aibă un conţinut mai favorabil sub aspectul acordării indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Or, principiul amintit nu ocroteşte astfel de aşteptări, ci impune existenţa unei legislaţii predictibile, unitare şi coerente.

Curtea consideră că cele mai sus arătate sunt valabile şi în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 20 din Constituţie, întrucât autorul excepţiei nu invocă motive suplimentare referitoare la acest din urmă text constituţional.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Anda Santai în Dosarul nr. 11.792/85/2012 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 2 alin. (3) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 ianuarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 11

din 16 ianuarie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Grebla - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepţie ridicată de Iulian Manole în Dosarul nr. 6.045/99/2013 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 613D/2013.

La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Saşi şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 3.054/2013 CA din 20 august 2013, pronunţată în Dosarul nr. 6.045/99/2013, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Excepţia a fost ridicată de Iulian Manole cu prilejul soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ şi fiscal prin care a solicitat obligarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi şi a Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi la plata indemnizaţiei lunare şi a bugetului personal complementar prevăzute de art. 58 alin. (4) lit. a) şi b) din Legea nr. 448/2006 începând cu data de 12 februarie 2012.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, care exceptează de la acordarea indemnizaţiei şi a bugetului personal prevăzute în art. 58 alin. (4) lit. a) şi b) din Legea nr. 448/2006 persoanele reţinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reţinerii, arestării ori a detenţiei, contravin prevederilor constituţionale referitoare la protecţia persoanelor cu handicap, dreptul la ocrotirea sănătăţii şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De asemenea, arată că aceste dispoziţii de lege creează o discriminare nejustificată între persoanele cu handicap sub aspectul dreptului de a beneficia de drepturile băneşti amintite.

Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că, pe perioada executării pedepsei, autorul excepţiei se află în custodia autorităţilor statului, beneficiind de tratament medical şi asistenţă medicală. Astfel, acordarea ajutoarele băneşti nu mâi este justificată atât timp cât motivele pentru care acestea se acordă sunt suplinite de autorităţi. De altfel, consideră că reclamantul ar putea viza caracterul efectiv al tratamentului medical acordat sau ai asistenţei medicale, aspecte ce relevă faptul că dispoziţia legală criticata nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că opţiunea legiuitorului are la bază considerente de oportunitate socială şi morală. În plus, în perioada detenţiei persoana cu handicap beneficiază de tratament medical şi asistenţă medicală, iar acordarea prestaţiilor sociale nu se mai justifică, deoarece acea persoană nu are nevoie de un suport în vederea integrării sociale, fiind în grija autorităţilor, izolată de societate pentru săvârşirea unor fapte care au adus atingere unor valori sociale fundamentale, ocrotite de legea penală.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că exceptarea persoanelor cu handicap care sunt reţinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate de la acordarea indemnizaţiei lunare şi a bugetului personal complementar este justificată de faptul că aceste persoane se află în custodia autorităţilor statului si beneficiază oricum de tratament medical si asistenţă medicala. Prin urmare, fiind vorba de un drept suplinit de autorităţi este firesc ca această indemnizaţie să nu se mai acorde.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 58 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, dispoziţii potrivit cărora “Nu pot beneficia de prevederile alin. (4): [...]

b) persoanele cu handicap care sunt reţinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reţinerii, arestării ori a detenţiei.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 34 referitor la dreptul la ocrotirea sănătăţii, art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap şi art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, consideră că sunt încălcate prevederile art. 20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 2,7 şi 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că soluţia legislativă criticată a mai fost supusă analizei de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 1.134 din

27 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 14 februarie 2008, Curtea a reţinut că “excepţia instituită de legiuitor are în vedere faptul că, în perioada arestării, deţinerii ori reţinerii, statul va acorda un regim special persoanelor cu handicap, astfel că prestaţiile sociale de care ar urma să beneficieze aceste persoane, potrivit art. 57 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, se regăsesc, în fapt, în măsurile speciale prin care administraţia penitenciarelor sau a locurilor de arest asigură protecţia persoanelor cu handicap.”

În plus faţă de cele statuate prin decizia mai sus amintită, Curtea reţine că, potrivit art. 5 pct. 10 şi 19 din Legea nr. 448/2006, bugetul personal complementar stabileşte limitele cheltuielilor personale din cursul unei luni, în funcţie de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament radio/TV, a abonamentului telefonic cu impulsuri incluse şi a taxei pentru abonamentul la curentul electric, în timp ce indemnizaţia avută în vedere constituie prestaţia socială lunară reprezentând sume de bani acordate persoanelor cu handicap de natură să faciliteze egalizarea de şanse, asigurarea unei vieţi autonome şi favorizarea incluziunii lor sociale.

Curtea constată, aşadar, că aceste drepturi băneşti nu sunt acordate în vederea asigurării îngrijirii medicale ori procurării de medicamente de care persoanele cu handicap au nevoie, ci mai degrabă pentru a compensa dificultăţile pe care acestea le au în ceea ce priveşte incluziunea socială şi pentru a facilita acest proces. De asemenea, ţinând cont de capacitatea redusă a acestor persoane de a desfăşura o activitate în vederea obţinerii unor venituri suficiente acoperirii tuturor nevoilor de trai, bugetul personal complementar vine să suplimenteze veniturile, în vederea decontării taxei de abonament radio/TV şi a abonamentului telefonic.

În ceea ce priveşte persoanele aflate în arest, detenţie sau condamnate la o închisoare privativă de libertate, exercitarea drepturilor pentru care aceste sume de bani sunt acordate este însă limitată, dacă nu chiar lipsită de substanţă, fiind greu de imaginat modul în care persoana privată de libertate ar putea realiza incluziunea socială şi egalizarea şanselor ei prin folosirea unor venituri băneşti suplimentare în contextul avut în vedere.

De asemenea, dreptul la informaţie se realizează în modalităţile asigurate şi puse la dispoziţie de administraţia penitenciarelor, potrivit art. 41 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006.

În ceea ce priveşte dreptul la convorbiri telefonice, acesta se realizează în condiţiile art. 47 din Legea nr. 275/2006, condiţii ce au în vedere asigurarea securităţii locului de detenţie şi care nu se pot realiza decât “de la telefoanele publice cu cartelă instalate în penitenciare”, astfel că nu se justifică acordarea sumei pentru decontarea abonamentului telefonic.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Iulian Manole în Dosarul nr. 6.045/99/2013 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ si fiscal şi constată că dispoziţiile art. 58 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 ianuarie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă

În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, şi al art. VI lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, denumit în continuare Comitet naţional, se constituie şi funcţionează, potrivit legii, ca organism interministerial, sub conducerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, în cadrul sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă.

(2) Comitetul naţional se compune din:

a) preşedinte: viceprim-ministru pentru securitate naţională;

b) vicepreşedinte: ministrul afacerilor interne;

c) membri: miniştri şi conducătorii instituţiilor publice centrale prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Comitetul naţional îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Comitetul naţional asigură:

a) îndeplinirea atribuţiilor specifice pe linia realizării în România a obiectivelor strategiilor europene şi internaţionale de reducere a dezastrelor;

b) adoptarea de politici şi strategii pentru cunoaşterea, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru limitarea efectelor;

c) coordonarea gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de principalele tipuri de risc prevăzute în anexa nr. 2;

d) monitorizarea permanentă şi evaluarea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, din domeniul de competenţă;

e) îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor stabilite prin alte dispoziţii legale.

(3) Persoanele din compunerea Comitetului naţional au următoarele atribuţii principale:

a) preşedintele:

1. convoacă Comitetul naţional, stabileşte ordinea de zi şi conduce şedinţele acestuia;

2. semnează avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele de colaborare din domeniul de competenţă al Comitetului naţional;

3. aprobă planurile strategice elaborate în vederea prevenirii şi contracarării riscurilor din domeniul de competenţă al Comitetului naţional;

4. Îl informează operativ pe prim-ministru şi prezintă în şedinţele Guvernului hotărârile şi propunerile Comitetului naţional;

b) vicepreşedintele îndeplineşte obligaţiile de membru prevăzute la lit. c) şi, în absenţa preşedintelui, exercită atribuţiile acestuia;

c) membrii:

1. prezintă informări şi puncte de vedere ale ministerelor sau instituţiilor publice centrale pe care le reprezintă;

2. dispun aplicarea hotărârilor şi măsurilor adoptate în domeniile de competenţă şi urmăresc îndeplinirea acestora;

3. menţin legătura permanentă cu centrele operative corespondente.

Art. 3. - (1) Comitetul naţional se întruneşte semestrial, în şedinţe ordinare şi, ori de câte ori situaţia o impune, în şedinţe extraordinare, la convocarea preşedintelui.

(2) Şedinţele Comitetului naţional sunt conduse de preşedintele acestuia.

(3) Ministerul Public este reprezentat la şedinţele Comitetului naţional în calitate de invitat permanent.

(4) La şedinţele Comitetului naţional pot să participe, la invitaţia preşedintelui acestuia, în raport cu problemele înscrise pe ordinea de zi, reprezentanţi ai altor ministere, instituţii publice centrale şi agenţii nenominalizate în anexa nr. 1, precum şi ai organizaţiilor neguvernamentale.

Art. 4. - Hotărârile Comitetului naţional se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor participanţi la şedinţă, cu excepţia hotărârilor referitoare la atribuţiile prevăzute la art. 20 lit. c) - a) şi k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor participanţi la şedinţă.

Art. 5. - Managementul situaţiilor de urgenţă din competenţa Comitetului naţional se realizează de Platforma de coordonare operaţională, prin Centrul operaţional de comandă al Guvernului.

Art. 6. - (1) Platforma de coordonare operaţională, denumită în continuare platforma, reprezintă o componentă interministerială a Comitetului naţional, cu atribuţii operaţionale, organizată la nivelul cabinetului viceprim-ministrului pentru securitate naţională, preşedinte al Comitetului naţional.

(2) în cadrul platformei sunt reprezentate instituţiile prevăzute în anexa nr. 1, la nivel de secretar de stat sau alte persoane cu putere de decizie. La activitatea platformei pot fi invitaţi să participe specialişti, experţi, analişti în materie, din alte instituţii publice.

(3) Activitatea platformei este condusă de secretarul de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, desemnat de către preşedintele Comitetului naţional.

(4) Platforma se întruneşte în compunerea adaptată în funcţie de dinamica situaţiei operative, la convocarea secretarului de stat prevăzut la alin. (3), pe baza ordinii de zi aprobate de preşedintele Comitetului naţional.

Art. 7. - (1) Platforma asigură, pentru domeniul de competenţă al Comitetului naţional:

a) identificarea spectrului ameninţări, vulnerabilităţi şi riscuri specifice;

b) monitorizarea permanentă şi analiza de risc, prin Centrul operaţional de comandă al Guvernului;

c) elaborarea procedurilor operaţionale standard;

d) analizele necesare şi elaborarea documentelor de planificare strategică, respectiv planurile de contingenţă;

e) informarea operativă a preşedintelui Comitetului naţional despre evenimentele cu potenţial de dezvoltare şi care implică o acţiune integrată imediată;

f) verificarea modului de punere în aplicare a planurilor de acţiune de la nivelul structurilor de intervenţie;

g) propuneri pentru coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate;

h) efectuarea de studii şi cercetări în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;

i) identificarea riscurilor care pot genera efecte în lanţ;

j) asigurarea testării funcţionării sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă.

(2) Platforma coordonează activităţile specifice pentru cunoaşterea riscurilor din competenţa ministerelor şi instituţiilor publice centrale reprezentate în Comitetul naţional.

(3) Platforma stabileşte cerinţele operaţionale ale Centrului operaţional de comandă al Guvernului, pe care le supune spre aprobare Comitetului naţional.

(4) Platforma efectuează analiza asupra evenimentelor şi modului de acţiune în cazurile din competenţa Comitetului naţional şi întocmeşte baza de bune practici, pentru ajustarea şi recalibrarea procedurilor operaţionale.

(5) în cazul situaţiilor de urgenţă care, alături de măsurile de gestionare, implică activităţi de urmărire penală ori activităţi specifice Grupului interministerial strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii ce afectează siguranţa cetăţeanului şi funcţionarea instituţiilor publice, organele judiciare ale Ministerului Public au acces în timp real la toate datele şi informaţiile, iar la solicitarea acestora vor fi luate măsuri de conservare a probelor, inclusiv înregistrarea video a intervenţiei.

Art. 8. - (1) Secretariatul tehnic permanent al Comitetului naţional se asigură prin Direcţia generală management operaţional şi probleme speciale din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Ministerele şi instituţiile publice centrale prevăzute în anexa nr. 1 comunică Secretariatului tehnic permanent al Comitetului naţional, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, reprezentanţii desemnaţi în cadrul platformei.

(3) Instituţiile publice reprezentate în Comitetul naţional au obligaţia de a asigura continuitatea de reprezentare în cadrul platformei, sens în care fac propuneri de nominalizare, în termen de 3 zile, ori de câte ori intervin schimbări privind reprezentarea de către persoanele nominalizate potrivit alin. (2).

Art. 9. - (1) Secretariatul tehnic permanent are următoarele atribuţii principale:

a) gestionează documentele Comitetului naţional şi ale platformei;

b) asigură transmiterea ordinii de zi şi convocarea Comitetului naţional, dispuse de preşedinte;

c) primeşte şi pregăteşte materialele pentru şedinţele Comitetului naţional şi asigură prezentarea acestora în format letric, preşedintelui şi vicepreşedintelui Comitetului naţional, respectiv transmiterea în format electronic, pe adresele oficiale de contact ale membrilor;

d) execută operaţiunile de secretariat pe timpul şedinţelor Comitetului naţional;

e) asigură redactarea hotărârilor adoptate de Comitetul naţional;

f) asigură difuzarea documentelor emise de Comitetul naţional către componentele sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă şi alte autorităţi prevăzute în hotărârile adoptate;

g) conlucrează cu secretariatele tehnice permanente asigurate de centrele operaţionale, precum şi cu centrele operative pentru situaţii de urgenţă;

h) urmăreşte asigurarea suportului logistic necesar desfăşurării şedinţelor Comitetului naţional;

i) îndeplineşte atribuţiile prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare al Secretariatului General al Guvernului şi alte sarcini stabilite de preşedintele sau vicepreşedintele Comitetului naţional;

j) gestionează informaţiile transmise în cazul situaţiilor de urgenţă produse la nivel naţional şi internaţional şi asigură difuzarea acestora membrilor Comitetului naţional.

(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute fa alin. (1), Secretariatul tehnic permanent poate consulta specialişti din toate domeniile de activitate, potrivit atribuţiilor stabilite în competenţa autorităţilor şi instituţiilor abilitate.

Art. 10. - (1) Şedinţele Comitetului naţional se desfăşoară în spaţii special amenajate şi echipate corespunzător, prin grija Secretariatului General al Guvernului sau a altor componente ale Comitetului naţional.

(2) Lista cuprinzând dotările principale necesare pentru activitatea Comitetului naţional este prevăzută în anexa nr. 3.

(3) Mijloacele de transport pentru deplasarea în teren a membrilor Comitetului naţional se asigură de către ministerele şi instituţiile publice centrale pe care aceştia le reprezintă.

Art. 11. - Finanţarea cheltuielilor materiale şi de servicii şi a cheltuielilor de capital ale Comitetului naţional se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, precum şi din alte surse interne şi externe, potrivit legii.

Art. 12. - Măsurile stabilite în hotărârile Comitetului naţional se transpun în acte emise, în condiţiile legii, de miniştri şi conducătorii instituţiilor publice centrale prevăzute în anexa nr. 1, potrivit domeniului de competenţă.

Art. 13. - Fluxul informaţional-decizional pentru managementul situaţiilor de urgenţă din competenţa Comitetului naţional este prevăzut în anexa nr. 4.

Art. 14. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 15. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul interimar al afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale si administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Şeful Cancelariei Primului-Ministru,

Vlad Ştefan Stoica

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

p. Ministrul economiei,

Bogdan Nicolae Badea,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru energie,

Constantin Niţă

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

Ministrul transporturilor,

Ramona Nicole Mănescu

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

Ministrul pentru societatea informaţională,

Dan Nica

Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine,

Dan-Coman Şova

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Lucia Ana Varga

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 12 februarie 2014.

Nr. 94.

 

ANEXA Nr. 1

 

MINISTERELE ŞI INSTITUŢIILE PUBLICE CENTRALE

reprezentate în Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă

 

1. Ministerul Afacerilor Interne

2. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

3. Ministerul Apărării Naţionale

4. Ministerul Finanţelor Publice

5. Ministerul Afacerilor Externe

6. Ministerul Sănătăţii

7. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

8. Ministerul Transporturilor

9. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

10. Ministerul Economiei

11. Ministerul pentru Societatea Informaţională

12. Ministerul Educaţiei Naţionale

13. Departamentul pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine

14. Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultura

15. Serviciul Român de Informaţii

16. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

17. Serviciul de Protecţie şi Pază

18. Secretariatul General al Guvernului

19. Cancelaria Primului-Ministru

20. Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare

21. Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive

22. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

 

ANEXA Nr. 2

 

Principalele tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă din competenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă

 

            A. Riscuri naturale

 

Incendii de pădure

Avalanşe

Fenomene distructive de origine geologică

 

 

Cutremure de pământ

1

2

3

 

            B. Riscuri tehnologice

 

Accidente, avarii, explozii şi Incendii

Poluare de ape

Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări

Eşecul utilităţilor publice

Căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos

Muniţie neexplodată

Industrie

Transport şi depozitare produse

periculoase

Transporturi

Nucleare

1

2

3

4

5

6

7

8

9

 

            C. Riscuri biologice

 

Îmbolnăviri în masă

Epidemii

Epizootii/Zoonoze

1

2

 

D. Risc radiologie - indus de radiaţii ionizante

Precizări:

A-1: incendii la: fondul forestier, vegetaţie uscată sau culturi de cereale

B-1: inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice

B-3: transporturi terestre, aeriene şi navale, inclusiv metroul, tunele şi transport pe cablu

B-5: inclusiv poluări cu impact major transfrontalier sau care pun în pericol viaţa oamenilor, mediul acvatic sau obiective majore de alimentare cu apă

B-7: utilităţi publice vitale şi de amploare; reţele importante de radio, televiziune, telefonie, comunicaţii, de energie electrică, de gaze, de energie termică centralizată, de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale; cedări de baraje sau alte incidente care conduc la evacuarea de debite, punând în pericol viaţa oamenilor

B-9: muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare

 

ANEXA Nr. 3

 

LISTA

cuprinzând dotările principale necesare pentru activitatea Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă

 

1. Mobilier: birouri, scaune, dulapuri, mese de consiliu

2. Mijloace de comunicaţii: reţele de comunicaţii destinate situaţiilor de urgenţă; telefoane fixe şi mobile; faxuri; radiotelefoane analogice şi digitale fixe, mobile şi portabile; modem internet; echipament videoconferinţă; mijloace de comunicaţii prin satelit

3. Mijloace electronice de securizare a accesului şi de supraveghere exterioară a locului de dispunere

4. Aparate radio

5. Aparate TV color

6. Mijloace informatice: laptopuri; staţii de lucru; imprimante; software; ghiduri şi proceduri

7. Instalaţii pentru aer condiţionat şi sisteme de filtroventilaţie

8. Aparatură de multiplicat documente

9. Rechizite şi consumabile pentru tehnoredactare, multiplicare, îndosariere, arhivare

10. Generatoare de rezervă pentru producerea energiei electrice, în cazul întreruperii furnizării energiei electrice de la reţeaua naţională de alimentare

 

ANEXA Nr. 4*)

 

SCHEMA

fluxului informaţional-decizional din competenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă

 


*) Anexa nr. 4 este reprodusă în facsimil.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Mihai-Adrian Năvligu din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mihai-Adrian Năvligu se eliberează, la cerere, din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 18 februarie 2014.

Nr. 41.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

DEPARTAMENTUL PENTRU APE, PĂDURI ŞI PISCICULTURA

 

ORDIN

pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 204.038 din 23 septembrie 2013 al Direcţiei politici, strategii şi proiecte pentru păduri şi vânătoare,

în temeiul prevederilor art. 123 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale prevederilor art. 6 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 428/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru ape, păduri şi piscicultura, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările ulterioare,

ministrul delegat pentru ape, păduri si piscicultura emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în valoare de 101 lei.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 24 septembrie 2012, se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

 

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Lucia Ana Varga

 

Bucureşti, 6 februarie 2014.

Nr. 76.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru stabilirea componenţei Comisiei de avizare a distribuitorilor şi a aparatelor de marcat electronice fiscale

 

În baza prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 74 din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, republicată, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se stabileşte componenţa Comisiei de avizare a distribuitorilor şi a aparatelor de marcat electronice fiscale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.006/2008 pentru stabilirea componenţei Comisiei de avizare a distribuitorilor şi a aparatelor de marcat electronice fiscale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 4 iulie 2008, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 februarie 2014.

Nr. 228.

 

ANEXĂ

 

COMPONENŢA

Comisiei de avizare a distribuitorilor şi a aparatelor de marcat electronice fiscale

 

1. Secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice, coordonator al Direcţiei generale management al domeniilor reglementate specific - preşedinte

2. Directorul general al Direcţiei generale management al domeniilor reglementate specific din Ministerul Finanţelor Publice - vicepreşedinte

3. Directorul general al Direcţiei generale de legislaţie cod procedură fiscală, reglementări nefiscale şi contabile din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - membru

4. Şeful de serviciu al Serviciului legislaţie avizare 1 din cadrul Direcţiei generale juridice din Ministerul Finanţelor Publice - membru

5. Directorul general al Direcţiei generale de informaţii fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - membru

6. Directorul general al Direcţiei generale a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - membru

7. Reprezentantul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor - membru

 

NOTA:

În cazuri justificate, preşedintele comisiei este înlocuit de vicepreşedinte, care exercită toate atribuţiile preşedintelui.

În cazuri justificate, la şedinţele comisiei, în locul membrilor titulari vor putea participa înlocuitorii desemnaţi de aceştia.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea veniturilor reglementate unitare şi a veniturilor totale unitare aferente activităţii de furnizare reglementată şi de aprobare a preţurilor finale reglementate în sectorul gazelor naturale, pentru a treia perioadă de reglementare

 

Având în vedere dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

în temeiul dispoziţiilor art. 179 alin. (4) şi (5) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia pentru stabilirea veniturilor reglementate unitare şi a veniturilor totale unitare aferente activităţii de furnizare reglementată şi de aprobare a preţurilor finale reglementate în sectorul gazelor naturale, pentru a treia perioadă de reglementare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, prevederile din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 22/2012 de aprobare a Metodologiei pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 6 iunie 2012, cu modificările ulterioare, pentru activitatea de furnizare reglementată a gazelor naturale, începând cu cea de a treia perioadă de reglementare, îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă prevederile art. 2 din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 42/2013 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate pentru serviciile de distribuţie în sectorul gazelor naturale, începând cu a treia perioadă de reglementare, şi privind modificarea Metodologiei pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 22/2012, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi operatorii licenţiaţi vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 12 februarie 2014.

Nr. 10.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

pentru stabilirea veniturilor reglementate unitare şi a veniturilor totale unitare aferente activităţii de furnizare reglementată şi de aprobare a preţuri lor finale reglementate în sectorul gazelor naturale, pentru a treia perioadă de reglementare

 

CAPITOLUL I

Principii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta metodologie reglementează modalitatea de fundamentare, ajustare şi stabilire a venitului reglementat unitar, a venitului total unitar şi de aprobare a preţurilor reglementate din sectorul gazelor naturale la care se realizează furnizarea reglementată a gazelor naturale, denumite în continuare preţuri finale reglementate.

(2) Furnizarea reglementată realizată de către furnizorul de ultimă instanţă, la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru pentru clienţii finali, conform reglementărilor specifice elaborate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), nu face obiectul prezentei metodologii.

(3) Determinarea veniturilor şi preţurilor finale reglementate menţionate la alin. (1) se realizează pe baza formulelor şi a parametrilor specificaţi în prezenta metodologie (şi în corelare cu calendarul de eliminare treptată a preţurilor finale reglementate pentru clienţii casnici şi noncasnici).

 

SECŢIUNEA 1

Furnizarea reglementată a gazelor naturale

 

Art. 2. - (1) Furnizarea reglementată a gazelor naturale reprezintă activitatea comercială de vânzare a gazelor naturale către clienţii finali care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate şi desemnează ansamblul de activităţi şi operaţiuni desfăşurate de către titularul licenţei de furnizare pentru sau în legătură cu:

a) achiziţia gazelor naturale;

b) comercializarea gazelor naturale către clienţii finali pe baza unor contracte-cadru de furnizare şi la preţ reglementat;

c) relaţiile cu clienţii, determinate de încheierea şi derularea contractelor de furnizare reglementată.

(2) Pentru clienţii care nu încheie un contract de cumpărare a gazelor naturale cu clauze şi preţ negociat şi aleg astfel să rămână parte într-un contract comercial încheiat în baza contractului-cadru pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, furnizarea se va realiza la preţurile finale reglementate de ANRE în conformitate cu prezenta metodologie.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Definirea perioadei de reglementare

 

Art. 3. - Perioada de reglementare reprezintă intervalul de timp pe parcursul căruia ANRE reglementează anual venitul pe care un titular de licenţă este îndreptăţit să îl realizeze pentru desfăşurarea activităţii de furnizare reglementată, într-o manieră prudentă, la nivelul acoperirii costurilor justificate aferente anului de reglementare, denumit în continuare venit reglementat.

Art. 4. - Pentru titularii de licenţă care, la data publicării prezentei metodologii, desfăşoară activitatea de furnizare reglementată a gazelor naturale, data de începere a perioadei a treia de reglementare este 1 ianuarie 2013 şi se încheie la data eliminării preţurilor reglementate pentru clienţii noncasnici, conform prevederilor (egale în vigoare.

Art. 5. - (1) Pentru primul an al perioadei a treia de reglementare, până la aprobarea noului venit reglementat unitar şi a noului venit total unitar aferente activităţii de furnizare reglementată a gazelor naturale, veniturile în vigoare rămân nemodificate. Diferenţele de venit din această cauză vor fi stabilite odată cu ajustarea anului 2014.

(2) Diferenţele menţionate la alin. (1) urmează a fi recuperate, de către operatorul licenţiat, sau cedate clienţilor acestuia ulterior. Perioada şi modalitatea de recuperare/cedare urmează a fi agreate cu fiecare titular de licenţă.

(3) Stabilirea şi aprobarea venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar, aferente perioadei a treia de reglementare, se vor realiza începând cu data de 1 aprilie 2014, iar veniturile vor fi stabilite astfel încât să fie asigurată includerea diferenţei de venit din perioada 1 ianuarie - 31 martie a anului 2014, după caz.

(4) Fundamentarea/Ajustarea venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar se vor realiza pe baza datelor şi informaţiilor transmise de către titularii de licenţă, pentru acoperirea costurilor justificate aferente unui an calendaristic (1 ianuarie - 31 decembrie).

Art. 6. - (1) Pentru operatorii economici licenţiaţi ulterior datei publicării prezentei metodologii, perioada de reglementare va începe la data începerii activităţii reglementate şi se va încheia odată cu terminarea perioadei a treia de reglementare a celorlalţi titulari de licenţă.

(2) în vederea stabilirii şi aprobării venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar, aferente activităţii de furnizare reglementată desfăşurate în primul an, operatorii economici menţionaţi la alin. (1) vor transmite documentaţia aferentă odată cu depunerea documentelor necesare pentru obţinerea licenţelor de furnizare.

Art. 7. - (1) La data eliminării preţurilor finale reglementate pentru clienţii noncasnici conform prevederilor legale în vigoare, stabilirea şi aprobarea venitului reglementat unitar, a venitului total unitar şi a preţurilor finale reglementate aferente clienţilor casnici se vor realiza pe baza formulelor şi a parametrilor specificaţi în prezenta metodologie, până la elaborarea şi aprobarea unei noi metodologii pentru stabilirea veniturilor reglementate unitare, a veniturilor totale unitare aferente activităţii de furnizare reglementată şi de aprobare a preţurilor finale reglementate în sectorul gazelor naturale, pentru clienţii casnici.

(2) Până la aprobarea noului venit reglementat unitar şi a noului venit total unitar aferente activităţii de furnizare reglementată a gazelor naturale pentru consumatorii casnici, veniturile în vigoare rămân nemodificate.

 

CAPITOLUL II

Fundamentarea şi stabilirea venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar în primul an al perioadei a treia de reglementare

 

SECŢIUNEA 1

Venitul reglementat unitar aferent primului an al perioadei a treia de reglementare

 

Art. 8. - Venitul reglementat reprezintă venitul aferent primului an al perioadei a treia de reglementare recunoscut şi permis de către ANRE unui titular de licenţă pentru acoperirea costurilor justificate, aflate sub controlul managementului titularului de licenţă şi necesare desfăşurării activităţii de furnizare reglementată.

Art. 9. - (1) Formula generală pentru calculul venitului reglementat menţionat la art. 8, pentru oricare titular de licenţă, este următoarea:

 

VRfr(3)l = OPEXfr (3)1 + RoRfr(3)* RABfr (3) + ARfr (3) + RoRlr (3)* CLPfr (3)1,

unde:

VRfr (3)1 - venitul reglementat aferent desfăşurării activităţii de furnizare reglementată în primul an al perioadei a treia de reglementare;

OPEXfr (3)1 - cheltuielile operaţionale totale ale titularului de licenţă, recunoscute de către ANRE pentru primul an al perioadei a treia de reglementare, pentru desfăşurarea activităţii de furnizare reglementată;

RoRfr (3) - rata reglementată a rentabilităţii recunoscută de către ANRE pentru activitatea de furnizare reglementată, pentru perioada a treia de reglementare;

RABfr (3) - valoarea reglementată a activelor reprezentând valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale la începutul primului an al perioadei a treia de reglementare, recunoscută de către ANRE pentru activitatea de furnizare reglementată;

ARfr (3) - amortizarea reglementată a imobilizărilor corporale şi necorporale, recunoscută de către ANRE pentru primul an al perioadei a treia de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

CLPfr (3)1 - capitalul de lucru, conform prevederilor art. 20 lit. b);

RoRfrr (3)* CLPfr (3)1 - compensaţia financiară ce reprezintă rata reglementată a rentabilităţii acordate capitalului de lucru pentru costurile recunoscute titularului de licenţă şi recuperate de la clienţi în termenele prevăzute în contractele comerciale încheiate în baza contractelor-cadru emise de către ANRE.

(2) Venitul reglementat nu acoperă costurile ce nu pot fi controlate şi asupra cărora conducerea titularului de licenţă nu poate acţiona direct pentru creşterea eficienţei activităţii desfăşurate, denumite în continuare costuri preluate direct, reprezentând:

a) contribuţii la fondul de sănătate, la fondurile speciale, altele de aceeaşi natură, aferente fondului de salarii;

b) taxe, impozite, contribuţiile la fonduri speciale, altele asemenea stabilite conform reglementărilor legale în vigoare.

(3) Pentru desfăşurarea activităţii de furnizare reglementată, venitul este reglementat la nivelul acoperirii costurilor justificate unitare aferente unui an al perioadei de reglementare efectuate într-o manieră prudentă, denumit în continuare venit reglementat unitar.

Art. 10. - Venitul reglementat unitar aferent primului an al perioadei a treia de reglementare se determină, pentru fiecare operator licenţiat, prin împărţirea venitului reglementat aferent desfăşurării activităţii de furnizare reglementată în primul an al celei de-a treia perioade de reglementare, la cantitatea totală din acelaşi an, după următoarea formulă de calcul:

 

VRUfr(3)l = VRfr (3)1/Qfr (3)1,

unde:

VRUfr (3)1 - venitul reglementat unitar aferent primului an al perioadei a treia de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

VRfr (3)1 - venitul reglementat aferent desfăşurării activităţii de furnizare reglementată în primul an al perioadei a treia de reglementare, calculat potrivit art. 9 alin. (1) şi potrivit celorlalte prevederi ale prezentei metodologii;

Qfr (3)1 - cantitatea de gaze naturale furnizată în regim reglementat în primul an al perioadei a treia de reglementare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Venitul total unitar aferent primului an al perioadei a treia de reglementare

 

Art. 11. - (1) Pentru primul an ai perioadei a treia de reglementare se calculează, pentru fiecare titular de licenţă, venitul total unitar aferent acestuia.

(2) Venitul total unitar aferent primului an al perioadei a treia de reglementare include venitul reglementat unitar aferent acestuia şi costurile preluate direct unitare aferente.

(3) Venitul total unitar aferent primului an al perioadei a treia de reglementare se determină cu următoarea formulă:

 

VUfr(3)l = VRUfr (3)1 + CPDUfr (3)1 ,

unde:

VUfr (3)1 - venitul total unitar aferent primului an al perioadei a treia de reglementare pentru activitatea de furnizare reglementată;

VRUfr (3)1 - venitul reglementat unitar aferent primului an al perioadei a treia de reglementare pentru activitatea de furnizare reglementată;

CPDUfr (3)1 - costurile preluate direct unitare din primul an al perioadei a treia de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată, calculate prin împărţirea costurilor preluate direct totale, recunoscute titularului de licenţă pentru primul an al perioadei a treia de reglementare pentru desfăşurarea activităţii de furnizare reglementată, la cantitatea totală furnizată în regim reglementat.

(4) Venitul total unitar aferent fiecărui an al perioadei a treia de reglementare se include în determinarea preţurilor finale reglementate, pentru fiecare an în parte, preţuri pe care titularii de licenţă sunt îndreptăţiţi să le practice în contractele de furnizare reglementată.

Art. 12. - La determinarea venitului total unitar pentru activitatea de furnizare reglementată, costurile pentru achiziţia gazelor naturale, inclusiv costurile serviciilor nu se includ în costurile operaţionale (OPEX).

 

SECŢIUNEA a 3-a

Sporul de eficienţă realizat în cea de-a două perioadă de reglementare

 

Art. 13. - Sporul de eficienţă economică realizat anual este calculat ca diferenţă pozitivă între nivelul OPEX aflate sub controlul titularului de licenţă, permis de AN RE în respectivul an al perioadei de reglementare, şi nivelul costurilor efectiv realizate de către titularul de licenţă în acelaşi an.

Art. 14. - (1) Suma sporurilor de eficienţă obţinute pe parcursul celei de a două perioade de reglementare se compensează cu suma veniturilor nerealizate recunoscute de AN RE pentru cea de a două perioadă de reglementare, aprobate de către Comitetul de reglementare al AN RE.

(2) Veniturile nerealizate reprezintă diferenţa dintre valoarea venitului pe care un titular de licenţă de furnizare este îndreptăţit să îl realizeze anual pentru desfăşurarea activităţii de furnizare într-o manieră prudentă şi valoarea venitului realizat prin aplicarea veniturilor unitare în vigoare în anul de reglementare, cu actualizarea anuală cu inflaţia a sumelor nerecuperate.

(3) Valoarea rezultată ca diferenţă dintre costurile de achiziţie determinate pe baza sumei fixe unitare estimate de ANRE pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată si costurile cu achiziţia gazelor efectiv realizate într-o manieră prudentă în a două perioadă de reglementare, şi recunoscute, conform prezentei metodologii, operatorului care realizează furnizarea reglementată pentru anul respectiv vor fi incluse în elementul ΔCUGfrCPET/NC. conform prevederilor art. 69 alin. (6).

(4) Diferenţele rezultate din procesul de compensare conform prevederilor alin. (1) şi (3) vor fi stabilite odată cu ajustarea anului 2014, urmând a fi recuperate/cedate ulterior, perioada şi modalitatea de recuperare/cedare urmând a fi agreate cu fiecare titular de licenţă.

(5) în situaţia în care nu se ajunge la un acord în ceea ce priveşte perioada şi modalitatea de recuperare/cedare a diferenţelor rezultate din procesul de compensare conform prevederilor alin. (1), ANRE are dreptul de a decide asupra acestora.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Alocarea fi justificarea costurilor

 

Art. 15. - Alocarea costurilor între activităţile reglementate ale titularului de licenţă se va realiza cu respectarea obligaţiilor specifice prevăzute în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările ulterioare.

Art. 16. - (1) Titularii de licenţă au obligaţia ca, la înaintarea costurilor realizate/estimate a fi realizate, în vederea recunoaşterii în veniturile de furnizare reglementată, să justifice că acestea sunt costuri prudente.

(2) Se consideră costuri prudente acele costuri care se demonstrează a fi necesare, oportune, eficiente şi care reflectă condiţiile pieţei, respectiv:

- necesar - nevoia obiectivă a titularului de licenţă de a realiza un cost în vederea asigurării siguranţei în furnizare a gazelor naturale;

- oportun - amânarea costului este de natură a produce prejudicii operatorului şi/sau clientului;

- eficient - realizarea costului este de natură a aduce beneficii viitoare operatorului şi clientului;

- condiţiile pieţei - costul realizat de către operator raportat la cele mai bune condiţii ale pieţei, existente la data realizării şi în conformitate cu legislaţia română în materie.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Alocarea costurilor în costuri operaţionale (OPEX) şi costuri de capital (CAPEX)

 

Art. 17. - Sunt considerate OPEX toate costurile care sunt generate de activitatea de furnizare reglementată a titularului de licenţă.

Art. 18. -(1) OPEX includ:

a) cheltuielile cu materiile prime, materialele, altele asemenea;

b) cheltuielile cu energia, combustibilii, apa;

c) cheltuielile cu personalul - salarii, prime şi alte drepturi acordate conform prevederilor legale în vigoare;

d) alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi;

e) cheltuielile cu primele de asigurare;

f) cheltuielile cu locaţiile de gestiune şi chiriile - alte contracte în afara celor încheiate cu autorităţile centrale şi locale - pentru aceste categorii de cheltuieli se va transmite la ANRE lista documentelor (contracte, facturi, fişe de cont etc.);

g) alte cheltuieli administrative generale;

h) cheltuielile de reclamă, publicitate, sponsorizare, acţiuni sociale, altele asemenea, în limita de deductibilitate la calculul impozitului pe profit.

(2) OPEX estimate în primul an al perioadei a treia de reglementare vor fi evaluate si acceptate de ANRE ţinând cont de:

a) cheltuielile operaţionale înregistrate în anii anteriori;

b) evoluţia elementelor de cost (materiale, salarii, energie, servicii etc.), sectorial şi pe ansamblul economiei;

c) creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei activităţii titularului de licenţă;

d) analiza cheltuielilor operaţionale realizate de către alţi operatori de furnizare reglementată în anii anteriori, în condiţii similare;

e) evoluţia indicatorilor economico-financiari realizaţi de către operatorii de furnizare în anii anteriori.

Art. 19. - Nu se includ în OPEX aferente activităţii de furnizare reglementată:

a) contribuţiile la fondul de sănătate, la fondurile speciale, altele de aceeaşi natură, aferente fondului de salarii;

b) taxe, impozite, contribuţiile la fonduri speciale şi altele asemenea stabilite conform reglementărilor legale în vigoare;

c) amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale;

d) cheltuielile financiare şi extraordinare.

Art. 20. - (1) CAPEX aferente activităţii reglementate includ costurile legate de:

a) imobilizările corporale/necorporale aferente activităţii de furnizare reglementată, puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2012, cu excepţia titularilor nou-licenţiaţi;

b) capitalul de lucru.

(2) Capitalul de lucru se referă la capitalul de lucru necesar titularului de licenţă pentru desfăşurarea activităţii curente din perioada de reglementare, pentru o durată medie de 30 de zile calendaristice, şi se determină ca fiind a 12-a parte din valoarea veniturilor reglementate ale operatorului, îndreptăţit să le realizeze din activitatea reglementată în primul an al perioadei a treia de reglementare, exclusiv TVA.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Criterii de respingere a costurilor

 

Art. 21. - Analiza costurilor justificate se desfăşoară pe baza situaţiilor puse la dispoziţia ANRE de către titularii de licenţă, privind costurile estimate pentru primul an al perioadei a treia de reglementare pentru activitatea de furnizare reglementată. Costurile estimate pentru primul an al perioadei a treia de reglementare vor cuprinde, pentru titularii de licenţă care îşi desfăşoară activitatea de furnizare reglementată la data publicării prezentei metodologii, costurile realizate aferente primelor 11 luni ale anului 2013 şi costurile estimate aferente ultimei luni ale aceluiaşi an. Costurile vor fi transmise detaliat, în format anexe Evidenţe Contabile Reglementate (ECR), pentru toate activităţile desfăşurate de către titularul de licenţă.

Art. 22. - (1) Pentru fundamentarea venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar aferente primului an al celei de-a treia perioade de reglementare, titularii de licenţe vor transmite documentele necesare până cel târziu la data de 25 februarie 2014.

(2) Odată cu transmiterea datelor pentru fundamentarea venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar aferente primului an al perioadei a treia de reglementare se va înainta şi Raportul de separare contabilă a activităţilor reglementate pentru a treia perioadă de reglementare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi structurat pe:

a) activităţi reglementate din sector, detaliat pe:

a.1) activităţi şi operaţiuni desfăşurate de către titularul licenţei de furnizare;

a.2) alte activităţi reglementate din sector;

b) activităţi nereglementate din sector;

c) activităţi din afara sectorului.

Art. 23. - ANRE are dreptul să solicite titularilor de licenţă informaţii suplimentare, inclusiv detalierea şi justificarea oricăror elemente din situaţiile prezentate.

Art. 24, - (1) Nu sunt recunoscute următoarele costuri:

1. În cadrul OPEX:

a) OPEX prevăzute la art. 19;

b) amenzile, penalităţile şi majorările de întârziere pentru neplata în termen a obligaţiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fondurile speciale, bugetele locale;

c) penalităţile şi majorările de întârziere pentru nerambursarea în termen a împrumuturilor;

d) cheltuielile cu despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea rezultând din standardul de performanţă;

e) penalităţile, majorările de întârziere la plată şi/sau daunele-interese pentru nerespectarea clauzelor contractuale faţă de furnizori sau prestatorii de servicii.

2. În cadrul CAPEX:

a) valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale şi necorporale, casate sau cedate terţilor ori către activităţile nereglementate ale titularului de licenţă, calculată conform regulilor ANRE;

b) provizioanele de orice natură;

c) cheltuieli de natura CAPEX care nu sunt finanţate din surse proprii.

(2) Pentru bunurile pentru care nu sunt recunoscute costuri de capital, nu sunt recunoscute amortizări.

            Art. 25. - ANRE are dreptul să refuze titularilor de licenţă recunoaşterea unor costuri sau părţi din acestea, altele decât cele menţionate anterior, pentru care nu s-a justificat că sunt costuri prudente, conform prevederilor art. 16 alin. (2).

 

SECŢIUNEA a 7-a

Reguli privind calculul bazei de active reglementate (RAB)

 

Art. 26. - RAB reflectă costurile de capital aferente imobilizărilor corporale şi necorporale prudent efectuate, necesare desfăşurării activităţii reglementate.

Art. 27. - Pentru titularii nou-licenţiaţi, valoarea iniţială a RAB 0 utilizată la calculul venitului reglementat aferent primului an al perioadei de reglementare se determină pe baza valorii nete contabile a activelor aferente activităţii de furnizare reglementată.

Art. 28. - (1) Determinarea valorii RAB(3)0, utilizată la calculul venitului reglementat aferent primului an al perioadei a treia de reglementare, se face cu următoarea formulă:

 

RAB(3)0 = RAB(2)0 -ΣAR(2) + ΣINV(2) - ΣIE(2),

unde:

RAB(3)0 - valoarea RAB 0 pentru perioada a treia de reglementare;

RAB(2)0 - valoarea RAB 0 pentru perioada a două de reglementare;

ΣAR(2) - amortizarea reglementată cumulată În perioada a două de reglementare;

ΣINV(2) - valoarea reglementată cumulată a investiţiilor puse în funcţiune în perioada a două de reglementare, reflectată în ECR; valoarea cumulată se calculează prin însumarea valorii investiţiilor anuale;

IIE(2) - valoarea reglementată cumulată actualizată aferentă imobilizărilor corporale şi necorporale scoase din funcţiune în perioada a două de reglementare.

Termenul ΣAR(2), reprezentând valoarea cumulată a amortizării reglementate în perioada a două de reglementare, include:

- amortizarea calculată pe baza valorii RAB la începutul perioadei a două de reglementare;

- amortizarea aferentă imobilizărilor corporale/necorporale puse în funcţiune pe parcursul perioadei a două de reglementare: valoarea acestei amortizări este indusă în formulele de corecţie anuală a venitului reglementat unitar prin termenul ΔINV.

(2) Valoarea RAB aferentă activităţii de furnizare reglementată va fi ajustată la începutul perioadei a treia de reglementare ţinând cont şi de migrarea efectivă a clienţilor dinspre piaţa reglementată spre piaţa liberă concurenţială, în a două perioadă de reglementare, prin recalcularea procentelor de alocare sau reconsiderarea criteriilor şi metodelor utilizate la alocarea imobilizărilor corporale/necorporale pe activităţi reglementate/nereglementate, din sector sau din afara sectorului.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Amortizarea reglementată a bazei activelor reglementate (RAB)

 

Art. 29. - (1) Imobilizările corporale şi necorporale incluse în RAB se amortizează conform următoarelor reguli:

a) valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale, care se supun amortizării în regim reglementat, este cea rezultată din aplicarea metodelor de calcul al RAB;

b) metoda de amortizare utilizată este cea liniară;

c) pentru imobilizările corporale şi necorporale puse în funcţiune după începutul primei perioade de reglementare, prin împărţirea valorii reglementate a acestora la duratele reglementate de amortizare.

(2) Duratele reglementate de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune după începerea primei perioade de reglementare, precum şi durata tehnică şi economică rămasă pentru calculul amortizării reglementate pentru imobilizările corporale şi necorporale incluse în valoarea RAB 0 se regăsesc în anexa nr. 3.

 

SECŢIUNEA a 9-a

Reguli suplimentare privind modul de determinare a bazei de active reglementata aferenta activităţii de furnizare reglementată, la începutul celei de-a treia perioade de reglementare

 

Art. 30. - La determinarea RAB aferente activităţii de furnizare reglementată, la începutul celei de-a treia perioade de

reglementare, vor fi luate în considerare şi Regulile suplimentare privind modul de determinare a RAB aferente activităţii de furnizare reglementată, la începutul celei de-a treia perioade de reglementare, prevăzute în anexa nr. 4.

 

SECŢIUNEA a 10-a

Evidenţe contabile reglementate

 

Art. 31. - Titularii licenţelor de furnizare din sectorul gazelor naturale sunt obligaţi să organizeze şi să conducă evidenţe ale veniturilor, costurilor şi imobilizărilor corporale şi necorporale pentru fiecare dintre activităţile reglementate pe care le desfăşoară, denumite în continuare ECR, în conformitate cu principiile şi regulile stabilite de ANRE.

Art. 32. - (1) ECR, organizate şi conduse conform principiilor şi regulilor stabilite de ANRE, sunt distincte de evidenţele contabile statutare organizate şi conduse conform reglementărilor legale în domeniu şi sunt utilizate exclusiv de către titularii de licenţă şi ANRE.

(2) în cazul în care regulile şi principiile stabilite de ANRE pentru organizarea şi conducerea ECR nu conţin prevederi specifice, pentru înregistrarea în evidenţele contabile patrimoniale se aplică prevederile legislaţiei contabile în vigoare.

Art. 33. - ECR trebuie să aibă un grad de detaliere care să permită ANRE cunoaşterea exactă a veniturilor şi a elementelor de costuri pentru fiecare activitate reglementată. În cazul în care este necesar, ANRE are dreptul să ceară detalierea oricărui element cuprins în ECR.

Art. 34. - (1) Titularii de licenţă sunt obligaţi să înainteze ANRE, anual, ECR distincte pentru fiecare dintre activităţile reglementate, elaborate în conformitate cu prezentele principii şi reguli.

(2) Formatele ECR sunt stabilite de ANRE şi se publică pe site la adresa www.anre.ro

Art. 35. - La înaintarea ECR către ANRE, mai puţin datele de natura costurilor estimate pentru fundamentarea primului an al celei de-a treia perioade de reglementare, titularii de licenţă au

obligaţia de a prezenta şi un raport de audit al situaţiilor financiare, raport întocmit de un auditor extern.

Art. 36. - AN RE are dreptul să ceară, pe propria cheltuială, un audit separat al ECR, titularul de licenţă fiind obligat să asigure auditorului ales de ANRE accesul la toate datele, evidenţele şi informaţiile necesare. Un exemplar al raportului întocmit de auditorul numit de ANRE aparţine de drept titularului de licenţă.

 

SECŢIUNEA a 11-a

Rata reglementată a rentabilităţii capitalului

 

Art. 37. - Rata reglementată a rentabilităţii capitalului (RoR) se determină pentru flecare activitate şi perioadă de reglementare şi reflectă costurile de capital implicate de realizarea activităţii reglementate într-o manieră prudentă, având în vedere condiţiile curente ale pieţei de capital.

Art. 38. - (1) RoR este stabilită în termeni reali, înainte de impozitul pe profit. Calculul acesteia porneşte de la costul mediu ponderat al capitalului (WACC), determinat în termeni nominali, după impozitul pe profit.

(2) Formula utilizată de ANRE, prin care WACC (calculat în termeni nominali, după impozitul pe profit) este transformat în RoR (stabilit în termeni reali, înainte de impozitare), asigură recuperarea integrală a capitalului investit.

(3) Transformarea WACC nominal, post-tax, în RoR real, pretax, se face cu următoarea formulă:

 

unde;

RoR - rata reglementată a rentabilităţii capitalului din formula de calcul al venitului reglementat aferent primului an al perioadei de reglementare;

WACC - costul mediu ponderat al capitalului, determinat în termeni nominali, după impozitare, calculat pe baza formulei prevăzute la art. 39;

Pi - rata medie a inflaţiei în perioada de reglementare;

T - rata impozitului pe profit în perioada de reglementare.

Art. 39. - Formula de calcul al costului mediu ponderat al capitalului (WACC) este următoarea:

 

 ,

unde:

D/(CP+D) - ponderea estimată a datoriilor în structura financiară;

D - datoriile purtătoare de dobânzi, majorări de întârziere, penalităţi sau altele asemenea, la valoarea de piaţă;

CP - capitalul propriu, estimat la valoarea de piaţă;

C(d) - costul datoriilor, estimat în termeni nominali, înainte de impozitare;

C(cp) - costul capitalului propriu, estimat în termeni nominali, după impozitare;

TP - rata estimată a impozitului pe profit pentru activitatea reglementată.

Art. 40. - WACC se determină pentru fiecare activitate reglementată şi reflectă costul capitalului pentru un operator de referinţă, care desfăşoară exclusiv activitatea reglementată, în condiţiile de piaţă şi de reglementare existente în România.

Art. 41. - (1) Estimarea structurii financiare a operatorului de referinţă are în vedere structura financiară a companiilor existente pe piaţa gazelor naturale, care desfăşoară activităţi similare, precum şi optimizarea acestei structuri pentru a reduce costurile de capital.

(2) La estimarea structurii financiare a operatorului de referinţă sunt analizate structuri financiare ale unor companii străine, utilizate drept comparatori, care îndeplinesc următoarele condiţii:

- sunt cotate public;

- au activitatea reglementată ca activitate principală;

- funcţionează într-un sistem de reglementare asemănător celui românesc.

Art. 42. - (1) Costul datoriei pentru perioada de reglementare, estimat în termeni nominali, înainte de impozitare, reflectă câştigurile generate de investiţiile în activele fără risc şi primele de risc specifice activităţii reglementate, observate la comparatori. Pentru calculul costului datoriei sunt considerate

active fără risc obligaţiunile emise de statul român pe pieţele de capital.

(2) Costul capitalului propriu pentru perioada de reglementare, estimat în termeni nominali, după impozitare, se determină utilizându-se modelul de calcul al rentabilităţii unui activ pe piaţa de capital (CAPM). Costul capitalului propriu reflectă câştigurile generate de investiţiile în activele fără risc, tranzacţionate pe pieţele de capital, precum şi primele de risc specifice pieţei româneşti.

 

SECŢIUNEA a 12-a

Procedura de stabilire a venitului reglementat unitar fi a venitului total unitar aferente primului an ei perioadei a treia de reglementare

 

A. Pentru titularii de licenţă care desfăşoară activitatea de furnizare reglementată la data Intrării în vigoare a prezentei metodologii

Art. 43. - (1) Titularii de licenţă care desfăşoară activitatea de furnizare reglementată înaintează ANRE fundamentările privind stabilirea venitului reglementat aferent primului an al perioadei a treia de reglementare până cel târziu la data de 25 februarie 2014.

(2) în situaţia în care documentaţia de fundamentare a venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar aferente primului an al perioadei de reglementare, înaintată de către titularii de licenţă din sector, este incompletă, AN RE va solicita completarea acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la depunere, operatori[ având obligaţia de a răspunde în termen de 5 zile lucrătoare. În perioada de analiză, în scopul corectării, clarificării sau justificării documentelor înaintate, ANRE are dreptul de a solicita orice informaţii şi documente, operatorii având obligaţia de a răspunde în termen de 5 zile lucrătoare. Aspectele pentru care s-au solicitat informaţii şi documente nu vor fi luate în considerare în situaţia în care operatorii nu răspund solicitărilor ANRE.

Art. 44. - Fundamentările privind stabilirea venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar aferente primului an al perioadei a treia de reglementare vor fi însoţite de toate datele şi informaţiile necesare pentru susţinerea elementelor de fundamentare. Datele şi informaţiile pentru susţinerea elementelor de fundamentare se referă în principal la:

a) informaţii referitoare ia volume şi clienţi:

- cantităţile furnizate în regim reglementat, defalcate pe clienţi casnici şi producători de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei (CPET), şi pe clienţi noncasnici de gaze naturale, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei (NC);

- structura de clienţi, cu prezentarea caracteristicilor specifice fiecărei categorii (consum anual, vârfuri de consum etc.);

b) costuri în format ECR, pentru care se fundamentează venitul reglementat unitar şi venitul total unitar aferente primului an al perioadei a treia de reglementare (costurile realizate aferente primelor 11 luni ale anului şi costurile estimate aferente ultimei luni din an), însoţite de:

- lista contractelor de prestări de servicii în derulare şi a societăţilor cu care au fost încheiate, cu precizarea valorilor contractuale; în situaţia în care părţile contractuale sunt din cadrul aceluiaşi grup se vor demonstra prudenţa costurilor, precum şi modul de separare în cadrul grupului;

- raportul de separare contabilă a activităţilor reglementate pentru perioada de reglementare;

c) propunerea titularului de licenţă privind veniturile reglementate unitare şi veniturile totale unitare de furnizare.

Art. 45. - Pe baza fundamentărilor şi a propunerilor înaintate şi a analizei efectuate, compartimentul de specialitate din cadrul ANRE calculează venitul reglementat unitar şi venitul total unitar aferente primului an ai perioadei a treia de reglementare, venituri ce vor sta la baza ajustării venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar aferente celui de-al doilea an al perioadei a treia de reglementare.

 

B. Pentru titularii de licenţă care încep activitatea de furnizare reglementată ulterior datei intrării în vigoare a prezentei metodologii şi pentru titularii nou-licenţiaţi

Art. 46, - (1) Venitul reglementat unitar şi venitul total unitar aferente primului an al perioadei de reglementare se aprobă prin ordin al preşedintelui ANRE, pentru fiecare titular de licenţă.

(2) în situaţia în care documentaţia de fundamentare a venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar aferente primului an al perioadei de reglementare, înaintată de către aceştia, este incompletă, ANRE va solicita completarea documentaţiei în termen de 5 zile lucrătoare de la depunere, operatorii având obligaţia de a răspunde în termen de 5 zile lucrătoare. În perioada de analiză, în scopul corectării, clarificării sau justificării documentelor înaintate, ANRE are dreptul de a solicita orice informaţii şi documente, operatorii având obligaţia de a răspunde în termen de 5 zile lucrătoare. Aspectele pentru care s-au solicitat informaţii şi documente nu vor fi luate în considerare în situaţia în care operatorii nu răspund solicitărilor ANRE.

Art. 47. - Fundamentările privind stabilirea venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar aferente primului an al perioadei de reglementare vor fi însoţite de toate datele şi informaţiile necesare pentru susţinerea elementelor de fundamentare. Datele şi informaţiile pentru susţinerea elementelor de fundamentare se referă în principal la:

a) informaţii referitoare la volume şi clienţi:

- cantităţile estimate a fi furnizate în regim reglementat, defalcate pe clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei (CPET), şi pe clienţii noncasnici de gaze naturale, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei (NC);

- structura de clienţi, cu prezentarea caracteristicilor specifice fiecărei categorii (consum anual, vârfuri de consum etc.);

b) costuri estimate în format ECR, pentru care se fundamentează venitul reglementat unitar şi venitul total unitar aferente primului an al perioadei de reglementare, însoţite de:

- lista contractelor de prestări de servicii şi a societăţilor cu care au fost încheiate, cu precizarea valorilor contractuale; în situaţia în care părţile contractuale sunt din cadrul aceluiaşi grup se vor demonstra prudenţa costurilor, precum şi modul de separare în cadrul grupului;

- raportul de separare contabilă a activităţilor reglementate pentru perioada de reglementare;

c) propunerea titularului de licenţă privind veniturile reglementate unitare şi veniturile totale reglementate de furnizare.

Art. 48. - (1) Pe baza fundamentărilor şi a propunerilor înaintate şi a analizei efectuate, compartimentul de specialitate din cadrul ANRE elaborează un raport cuprinzând propunerile pentru stabilirea venitului reglementat unitar, a venitului total unitar aferente primului an al perioadei de reglementare şi a preţurilor finale reglementate.

(2) Pe baza elementelor prezentate, compartimentul de specialitate va analiza şi evalua propunerile înaintate, având dreptul să ceară lămuriri suplimentare.

(3) Raportul menţionat la alin. (1) se transmite operatorului în vederea formulării unui punct de vedere.

Art. 49. - Compartimentul de specialitate înaintează Comitetului de reglementare următoarele:

1. raportul cuprinzând propunerile pentru stabilirea venitului reglementat unitar, a venitului total unitar aferente primului an al perioadei de reglementare şi a preţurilor finale reglementate;

2. punctul de vedere exprimat de către operatorul licenţiat. Art. 50. - (1) Pe baza aprobării de către Comitetul de reglementare a raportului prevăzut la art. 49 pct. 1, în forma propusă sau cu modificări aprobate în cadrul şedinţei, preşedintele ANRE emite ordinul privind stabilirea venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar aferente primului an al perioadei de reglementare şi aprobarea preţurilor finale reglementate.

(2) Ordinul preşedintelui ANRE prevăzut la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Raportul aprobat de către Comitetul de reglementare, menţionat la alin. (1), se comunică operatorului licenţiat în termen de 3 zile lucrătoare de la data şedinţei Comitetului de reglementare.

Art. 51. - (1) în situaţia în care raportul menţionat la art. 49 nu a fost aprobat, în termen de 3 zile lucrătoare de la data şedinţei Comitetului de reglementare şi pe baza informaţiilor puse la dispoziţie de către Secretariatul acestuia, compartimentul de specialitate are obligaţia să comunice operatorului licenţiat decizia Comitetului de reglementare referitoare la respingerea/amânarea raportului, însoţită de motivarea deciziei.

(2) în termen de 30 de zile lucrătoare de la comunicarea de către Secretariatul Comitetului de reglementare a deciziei de respingere/amânare sau de la primirea eventualelor date suplimentare solicitate operatorilor, compartimentul de specialitate va elabora un nou raport, după caz, dacă Comitetul de reglementare nu a stabilit un alt termen în interiorul acestui interval.

 

CAPITOLUL III

Ajustarea venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar

 

Art. 52. - (1) Venitul reglementat unitar şi venitul total unitar ale fiecărui titular de licenţă se ajustează doar pe baza formulelor specifice activităţii de furnizare reglementată şi a parametrilor predefiniţi pentru fiecare titular de licenţă.

(2) Venitul reglementat unitar şi venitul total unitar se aprobă prin ordin al preşedintelui AN RE pentru fiecare titular de licenţă care desfăşoară activitatea de furnizare reglementată.

Art. 53. - Venitul reglementat unitar se ajustează cu următoarea formulă generală:

 

VRUfr(3)i = VRUfr(3)i-l * (1+ RI) + ΔINVUfr(3)i-l,

unde:

VRUfr (3)i - venitul reglementat unitar în anul (i) al perioadei a treia de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

VRUfr (3)i-1 - venitul reglementat unitar în anul (i-1) al perioadei de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

RI - rata inflaţiei estimată de către Comisia Naţională de Prognoză pentru anul (i);

ΔINVUfr (3)i-1 - componenta de corecţie pentru capitalul investit în anul (i-1) al perioadei de reglementare.

Art. 54. - Venitul total unitar aferent anului (i) de reglementare se determină pe baza următoarei formule:

 

VUfr(3)i = [VRUfr (3)i + CPDUfr ((3)i-l, realizat)] + ΔCPDUfr (3)i-1 + CNUfr (3)i-1,

unde:

VUfr(3)i - venitul unitar în anul (i) al perioadei de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

VRUfr (3)i - venitul reglementat unitar în anul (i) al perioadei a treia de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

CPDUfr-((3)i-1, realizat) - costurile unitare preluate direct realizate în anul (i-1);

ΔCPDUfr (3)1-1 - diferenţa unitară dintre costurile preluate direct efectiv realizate în anul (i-1) al perioadei a treia de reglementare şi cele incluse în venitul total al aceluiaşi an, conform celor explicate la art. 56;

CNUfr (3)i-1 - costuri aferente creanţelor comerciale neîncasate care, cu toate eforturile managementului operatorilor licenţiaţi, nu au putut fi recuperate din motive obiective, respectiv din cauza falimentului clientului, în baza unei decizii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă.

 

SECŢIUNEA 1

Elemente de ajustare a veniturilor reglementate unitare

 

            Art. 55. - (1) Formulele de ajustare a veniturilor reglementate unitare şi a veniturilor totale unitare conţin următorii factori:

a) rata inflaţiei;

b) modificarea costurilor preluate direct în veniturile totale unitare aferente anului (1) al perioadei a treia de reglementare, determinate de factori externi şi în afara controlului titularului de licenţă;

c) componenta de corecţie pentru capitalul investit în primul an de reglementare, cu excepţia titularilor nou-licenţiaţi;

d) costuri neprevăzute, determinate de neîncasarea creanţelor comerciale.

(2) în primul an al celei de-a patra perioade de reglementare, la fundamentarea veniturilor totale unitare se va avea în vedere şi posibilitatea recunoaşterii eventualelor diferenţe datorate variaţiei dintre cantitatea estimată şi cea efectiv furnizată în regim reglementat, doar pentru categoria de clienţi casnici, în limita cuprinsă între ± 5% (inclusiv).

1.1. Rata inflaţiei

Art. 56. - Rata inflaţiei, considerată la ajustarea veniturilor reglementate unitare şi a veniturilor totale unitare, este cea estimată de către Comisia Naţională de Prognoză.

1.2. Modificarea costurilor preluate direct

Art. 57. - (1) Costurile preluate direct reprezintă costurile pe care titularul de licenţă nu le poate controla, dar pe care este necesar să le realizeze pentru desfăşurarea activităţii de furnizare reglementată.

(2) Sunt considerate costuri preluate direct cheltuielile de natura taxelor, impozitelor, taxelor de licenţă şi altele asemenea.

(3) Diferenţa dintre costurile preluate direct efectiv realizate şi cele incluse în venitul total unitar, în anul (i-1), constituie componenta de modificare a costurilor preluate direct ΔCPDU (fr) şi se recuperează conform formulei:

 

ΔCPDUfr(3)i-l = (1 + RoRfr(3)) * (CPDfr ((3)i-l, realizat) - CPDfr (3)i-l)/Qfr(3)i,

 

unde:

ΔCPDUfr(3)i-l - diferenţa unitară dintre costurile preluate direct efectiv realizate în anul (i-1) şi cele incluse în venitul total unitar în anul (i-1);

RoRfr(3)- rata reglementată a rentabilităţii în perioada de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

Qfr(3)i - cantitatea de gaze naturale estimată a fi furnizată în regim reglementat în anul (i) al perioadei a treia de reglementare.

1.3. Componenta do corecţia pentru capitalul investit

Art. 58. - Componenta de corecţie ΔINVUfr(i), pentru capitalul investit în anul (i-1) de reglementare pentru activitatea de furnizare reglementată, se calculează astfel:

 

ΔINVUfr(3)i = INVIfr(3)i-1 * RoRfr (3) +

INVUfr (3)i-1

- EINVfr (3)i-l ,

n

 

unde:

INVIfr(3)i-1 - valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune în anul (i-1) al perioadei a treia de reglementare;

EINVfr (3)i-l reprezintă:

- pentru activele reglementate existente în RAB la începutul perioadei a treia de reglementare şi scoase din funcţiune pe parcursul perioadei, valoarea RoRfr(3) acordată valorii existente la începutul perioadei a treia de reglementare în venitul reglementat aferent primului an, precum şi valoarea amortizării corespunzătoare anului (i-1) al perioadei a treia de reglementare;

- pentru activele reglementate intrate şi ieşite pe parcursul perioadei curente de reglementare, valoarea RoRfr(3) determinată şi acordată activelor reglementate scoase din funcţiune pe parcursul perioadei, cu care a fost ajustat venitul reglementat unitar în anul recunoaşterii acestora, precum şi valoarea amortizării corespunzătoare;

- RoRfr - rata reglementată a rentabilităţii în perioada de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

n - durata reglementată de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune, exprimată în ani.

1.4. Costuri neprevăzute

Art. 59. - (1) Costurile neprevăzute determinate de neîncasarea creanţelor comerciale în anul (i-1) sunt cele care, cu toate eforturile managementului operatorilor licenţiaţi, nu au putut fi recuperate din motive obiective, respectiv din cauza falimentului clientului, în baza unei decizii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă.

(2) Solicitarea recunoaşterii costurilor neprevăzute conform alin. (1) va fi însoţită de un dosar care să conţină documente justificative.

(3) Costurile neprevăzute se analizează caz cu caz şi se recuperează prin veniturile totale unitare ale următorului an de reglementare, prin componenta - CNUfr.

(4) Costurile unitare neprevăzute CNUfr(i) care corectează venitul unitar în anul (i) al perioadei a treia de reglementare se determină pe baza următoarei formule:

 

CNUfr(3)i = RoRfr(3) * CNfr(3)i-l / Qfr(3)i,

unde:

CNUfr (3)i - valoarea unitară a elementului de corecţie a venitului total unitar în anul (i) pentru activitatea de furnizare reglementată;

RoRfr- rata reglementată a rentabilităţii pentru perioada de reglementare pentru activitatea de furnizare reglementată;

CNfr (3)i-1 - valoarea totală a costurilor neprevăzute realizate de titularul de licenţă în anul (i-1) din activitatea de furnizare reglementată;

Qfr (3)i - cantitatea de gaze naturale estimată a fi furnizată în anul (i) al perioadei de reglementare.

(5) în situaţia în care costurile neprevăzute induc creşteri semnificative în nivelul veniturilor totale unitare, ANRE poate decide eşalonarea recuperării lor pe mai mult de un an, cu actualizarea sumelor nerecuperate.

Art. 60. - (1) Cantitatea de gaze naturale estimată a fi furnizată în regim reglementat în anul (i) de reglementare se fundamentează de către operatorul licenţiat de furnizare. Prognoza privind cantităţile estimate şi fundamentarea acesteia se înaintează ANRE odată cu înaintarea fundamentărilor privind ajustarea venitului reglementat unitar. Estimarea cantităţilor se realizează în condiţiile standard de presiune, temperatură şi de calitate a gazelor naturale, conform reglementărilor în vigoare. Considerentele care stau la baza fundamentării şi metodele de previzionare utilizate sunt prezentate ANRE odată cu acestea.

(2) ANRE are dreptul să ceară motivat sau să propună revizuirea prognozelor înaintate.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Procedura de ajustare a veniturilor reglementate unitare şi a veniturilor totale unitare

 

Art. 61. - Venitul reglementat unitar şi venitul total unitar se aprobă prin ordin al preşedintelui ANRE pentru fiecare titular de licenţă care desfăşoară activitatea de furnizare reglementată.

Art. 62. - Ajustarea veniturilor reglementate unitare şi a veniturilor totale unitare se realizează de către ANRE pe baza formulelor din prezenta metodologie.

Art. 63. - (1) Solicitările titularilor de licenţă pentru ajustarea venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar aferente activităţii de furnizare reglementată se înaintează ANRE până cel târziu la data de 25 februarie 2014, odată cu înaintarea documentaţiei pentru stabilirea venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar aferente anului 2013, cu excepţia titularilor nou-licenţiaţi.

(2) Odată cu înaintarea documentaţiei pentru stabilirea venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar aferente anului 2013, operatorii licenţiaţi, cu excepţia titularilor nou-licenţiaţi, vor transmite şi informaţiile estimate referitoare la perioada 1 ianuarie - 31 martie 2014.

(3) În perioada de analiză, în scopul corectării, clarificării sau justificării documentelor înaintate, ANRE are dreptul de a solicita orice informaţii şi documente, operatorii având obligaţia de a răspunde în termen de 5 zile lucrătoare. Aspectele pentru care s-au solicitat informaţii şi documente nu vor fi luate în considerare în situaţia în care operatorii nu răspund solicitărilor ANRE.

(4) în urma analizei, compartimentul de specialitate întocmeşte un raport pe care îl va comunica operatorului în vederea formulării unui punct de vedere.

Art. 64. - Compartimentul de specialitate înaintează Comitetului de reglementare următoarele:

1. raportul cuprinzând propunerile pentru stabilirea diferenţelor rezultate din procesul de compensare conform prevederilor art. 14 alin. (1) pentru titularii care desfăşoară activitatea de furnizare reglementată la data intrării în vigoare a prezentei metodologii, după caz;

2. raportul cuprinzând propunerile pentru stabilirea:

a) venitului reglementat unitar şi venitului total unitar pentru anul (i) al perioadei a treia de reglementare. Pentru titularii de licenţă care desfăşoară activitatea de furnizare reglementată la data intrării în vigoare a prezentei metodologii, raportul va conţine şi calculul venitului reglementat unitar şi al venitului total unitar pentru primul an al perioadei a treia de reglementare;

b) elementului ΔCUGfrCPET/NC, conform art. 69 alin. (2), aferent perioadelor a două şi a treia de reglementare:

c) preţurilor finale reglementate, cu respectarea în calendarul de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii casnici şi noncasnici;

3. punctul de vedere exprimat de către operatorul de furnizare.

Art. 65. - (1) Pe baza aprobării de către Comitetul de reglementare a rapoartelor prevăzute la art. 64, în forma propusă sau cu modificările aprobate în cadrul şedinţei, preşedintele AN RE emite ordinul privind:

a) venitul reglementat unitar şi venitul total unitar pentru anul (i) al perioadei a treia de reglementare;

b) aprobarea preţurilor finale reglementate.

(2) Ordinul preşedintelui ANRE prevăzut la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Rapoartele aprobate de către Comitetul de reglementare, menţionate la alin. (1), se comunică operatorului licenţiat în termen de 3 zile lucrătoare de la data şedinţei Comitetului de reglementare.

Art. 66. - (1) În situaţia în care raportul/rapoartele menţionat(e) la art. 64 nu a/au fost aprobat(e), în termen de 3 zile lucrătoare de la data şedinţei Comitetului de reglementare şi pe baza informaţiilor puse la dispoziţie de către Secretariatul acestuia, compartimentul de specialitate are obligaţia să comunice operatorului licenţiat decizia Comitetului de reglementare referitoare la respingerea/amânarea rapoartelor, însoţită de motivarea deciziei.

(2) în termen de 30 de zile lucrătoare de la comunicarea de către Secretariatul Comitetului de reglementare a deciziei de respingere/amânare sau de la primirea eventualelor date suplimentare solicitate operatorilor, compartimentul de specialitate va elabora un nou raport, după caz, dacă Comitetul de reglementare nu a stabilit un alt termen în interiorul acestui interval.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii comune

 

Art. 67. - (1) în situaţia în care operatorul licenţiat nu transmite, odată cu ceilalţi titulari ai licenţei de furnizare, datele de fundamentare a veniturilor reglementate aferente fundamentării şi/sau ajustării perioadei a treia de reglementare, din diverse motive, acesta poate face ulterior o solicitare în acest sens către ANRE, însoţită de o notă explicativă care să conţină justificarea netransmiterii la timp a datelor de fundamentare şi/sau ajustare. Dacă, în urma analizei de către compartimentul de specialitate, ANRE consideră solicitarea şi nota explicativă întemeiate, operatorul licenţiat va înainta datele pentru o nouă fundamentare şi/sau ajustare, conform prevederilor prezentei metodologii.

(2) Pentru operatorii care transmit datele de fundamentare şi/sau ajustare conform prezentei metodologii, dar care nu răspund solicitărilor ANRE privind corectarea, clarificarea, completarea sau justificarea documentelor înaintate în termenele prevăzute prin prezenta metodologie, stabilirea şi aprobarea veniturilor reglementate unitare şi a veniturilor totale unitare aferente se vor realiza în termen de 60 de zile de la primirea tuturor documentelor solicitate.

(3) Pentru operatorii care nu transmit datele de fundamentare şi/sau ajustare conform prezentei metodologii, ANRE are dreptul de a modifica veniturile aprobate, precum şi preţurile finale reglementate, cu anunţarea prealabilă a operatorului licenţiat.

Art. 68. - ANRE poate modifica veniturile aprobate, precum şi preţurile finale reglementate, cu anunţarea prealabilă a operatorului licenţiat, dacă se constată că:

a) stabilirea acestora s-a efectuat pe baza unor informaţii eronate/false furnizate de către operatorul licenţiat;

b) există erori de calcul semnificative în stabilirea veniturilor unitare aferente activităţii de furnizare reglementată.

 

CAPITOLUL V

Preţuri finale reglementate

 

Art. 69. - (1) Preţurile finale reglementate reprezintă preţurile la care este realizată furnizarea reglementată pentru clientul final pentru o cantitate de gaze naturale cu un conţinut energetic echivalent cu 1 MWh, gaze naturale aflate în condiţiile standard de presiune, temperatură şi de calitate prevăzute în Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionale în România, aprobat de către ANRE.

(2) Preţurile finale reglementate se stabilesc diferenţiat pentru fiecare titular al licenţei de furnizare, pentru întreaga arie de distribuţie deservită În calitate de operator licenţiat al sistemului de distribuţie ori pentru zonele delimitate unde întreprinderea afiliată deţine licenţă de distribuţie a gazelor naturale (în funcţie de realizarea procesului de separare legală a activităţilor reglementate), pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei (CPET), şi pentru clienţii noncasnici de gaze naturale, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei (NC), pentru fiecare categorie de clienţi, în funcţie de consumul anual şi de tipul sistemelor prin care se realizează furnizarea reglementată a gazelor naturale.

(3) Preţurile finale reglementate la care se realizează furnizarea reglementată a gazelor naturale acoperă toate costurile justificate implicate de asigurarea cu gaze naturale a consumatorului final care nu îşi exercită drepturile ce decurg din calitatea de client eligibil şi alege astfel să încheie un contract de furnizare în regim reglementat.

(4) Preţurile finale reglementate acoperă atât costurile aferente achiziţionării şi comercializării gazelor naturale ca marfă în sine, costurile aferente desfăşurării activităţii de furnizare reglementată, cât şi toate costurile aferente serviciilor de transport, înmagazinare şi distribuţie realizate într-o manieră prudentă, necesare ca gazele naturale să ajungă de la furnizor la clientul final.

(5) Preţurile finale reglementate nu includ accize şi TVA.

(6) Preţurile finale reglementate de tip monom au următoarea structură:

a) pentru clienţii finali conectaţi direct la sistemul de transport:

 

P(i)xCPET/NC = CUGfrCPET/NC (i) + VUfr(i)x + ΔCUGfrCPET/NC (i-1)

 

            şi

b) pentru clienţii finali conectaţi în sistemul de distribuţie:

 

P(i)xCPET/NC = CUGfrCPET/NC (i) + VUfr(i)x + Td(1)x + ΔCUGfrCPET/NC (i-1) ,

 

unde:

P(i)xCPET/NC - preţul final reglementat, în anul (i) al perioadei a treia de reglementare, pentru categoria “x” de consumatori;

CUGfrCPET/NC (i) - suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor estimate pentru achiziţia gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată, în anul (i);

VUfr(i)x - venitul total unitar pentru activitatea de furnizare reglementată în anul (i) al perioadei a treia de reglementare, pentru categoria “x” de consumatori, stabilit în raport cu cantitatea furnizată fiecărei categorii de consumatori;

Td(1)x - tariful de distribuţie în anul (i), pentru categoria “x” de consumatori;

ΔCUGfrCPET/NC (i-1) - componentă unitară de corecţie pentru diferenţa dintre suma fixă unitară recunoscută de ANRE pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată în anul (i-1), şi costurile efectiv realizate şi recunoscute de ANRE operatorului care realizează furnizarea reglementată pentru anul respectiv. Determinarea acestei valori se face cu următoarea formulă:

 

ΔCUGfrCPET/NC (i-l)= [CUGfrCPET/NC (i-1, realizat) - CUGfrCPET/NC (i-1)] *(l+RoRfr) * (l+RI),

unde:

CUGfrCPET/NC (i-1, realizat) - suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor realizate cu achiziţia gazelor naturale de către fiecare titular de licenţă, inclusiv a serviciilor aferente, revândute în cadrul activităţii de furnizare reglementată în anul (i-1) al perioadei a treia de reglementare, ANRE are dreptul să respingă orice cost, conform art. 16 alin. (2), care nu a fost realizat într-o manieră prudentă, având în vedere condiţiile pieţei şi informaţiile disponibile la data la care au fost încheiate tranzacţiile comerciale care au generat aceste costuri. În analiza costurilor efectiv realizate cu achiziţia gazelor naturale, ANRE va avea în vedere şi nivelul preţului gazelor naturale de import înregistrate pe alte pieţe europene, conform datelor statistice din publicaţiile de resort internaţionale;

CUGfrCPET/NC (i-1) - suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor estimate pentru achiziţia gazelor naturale, inclusiv a serviciilor aferente, destinate revânzării în anul (i-1) al perioadei a treia de reglementare;

RoRfr - rata reglementată a rentabilităţii în perioada de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

RI - rata inflaţiei estimată de către Comisia Naţională de Prognoză.

Suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale

Art. 70. - (1) Suma fixă unitară - CUGfr pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale, inclusiv a serviciilor aferente, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată, se determină de către ANRE la începutul fiecărui trimestru/semestru/an al perioadei a treia de reglementare. Cantităţile ce sunt luate în calcul sunt cele destinate exclusiv furnizării în regim reglementat.

(2) Suma fixă unitară se determină diferenţiat, pentru fiecare tip de clienţi, conform structurilor de amestec import/intern avizate/stabilite de către ANRE, respectiv pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei (CPET), şi pentru clienţii noncasnici de gaze naturale, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei (NC).

(3) Corespunzător fiecărei structuri de amestec import-intern, ANRE stabileşte sumele fixe unitare CUGfrcpet/nc, conform prevederilor prezentei metodologii.

Art. 71. - (1) Suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale CUGfrcpet/nc se estimează pentru fiecare trimestru/semestru/an al perioadei a treia de reglementare, anterior începerii acestuia, pe baza următoarelor elemente:

a) prognoza privind cererea totală de gaze naturale, cererea clienţilor finali aferentă activităţii de furnizare reglementată;

b) prognoza privind structura surselor de gaze naturale din producţia internă şi din import, necesare acoperirii cererii totale;

c) prognoza privind partea din cantităţile de gaze naturale destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată, ce urmează a fi transportată şi/sau înmagazinată/extrasă;

d) nivelul stocului minim conform reglementărilor ANRE;

e) prognoza privind evoluţia preţurilor de achiziţie a gazelor naturale din import curent şi import din depozitele de înmagazinare subterană;

f) preţurile medii de import rezultate din încheierea şi derularea contractelor bilaterale, precum şi preţurile medii rezultate din tranzacţionarea gazelor naturale pe piaţa centralizată de gaze naturale;

g) preţurile de intern conform prevederilor legale în vigoare pentru piaţa reglementată;

h) preţurile medii de import înregistrate/prognozate pe alte pieţe relevante ale Uniunii Europene;

i) prognoza privind evoluţia tarifelor medii pentru serviciile de transport şi înmagazinare subterană.

(2) Suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale nu include accize, acestea fiind calculate şi înscrise distinct pe factura fiscală în conformitate cu prevederile legale.

(3) Prognozele privind structura surselor de gaze naturale din producţia internă şi din import, care stau la baza estimării sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale, menţionate la alin. (1) lit. b), se elaborează distinct de către ANRE pentru cele două tipuri de clienţi, aşa cum sunt definite la art. 70 alin. (2).

Art. 72. - (1) Formula generală de calcul al sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată, este următoarea:

 

CUGfrCPET/NC =

QfrCPET/NC (imp) * P(imp) + QfrCPET/NC (int) * P(int)

+ T(t) ,

QfrCPET/NC (imp) + QfrCPET/NC (int)

unde:

QfrCPET/NC (imp) - prognoza privind cantitatea trimestrială/semestrială/anuală de gaze naturale din import destinată furnizării în regim reglementat, diferenţiată pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei (CPET), şi pentru clienţii noncasnici de gaze naturale, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei (NC);

QfrCPET/NC (int) - prognoza privind cantitatea trimestrială/semestrială/anuală de gaze naturale din producţia internă destinată furnizării în regim reglementat, diferenţiată pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei (CPET), şi pentru clienţii noncasnici de gaze naturale, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei (NC);

P(imp) - prognoza privind evoluţia preţului de achiziţie a gazelor naturale de import;

P(int) - prognoza privind evoluţia preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă;

T(t) - prognoza privind evoluţia costului mediu unitar pentru serviciile de transport, conform tarifelor de transport în vigoare.

(2) Cantităţile de gaze naturale QfrCPET/NC (imp) şi QfrCPET/NC (int) sunt cantităţile ce urmează a fi furnizate clienţilor finali (CPET şi NC), în regim reglementat.

(3) La calculul sumei fixe unitare, costurile aferente gazelor naturale din depozite, ca marfă, sunt incluse în costurile generale de achiziţie a gazelor naturale din import sau din intern, în funcţie de provenienţa lor.

Art. 73. - Termenii formulei generale de calcul al CUGfrcpet/nc definite la art. 72 se determină astfel: a) costul gazelor naturale din import:

 

 ,

unde:

q (v)fr (imp) - cantitatea de gaze naturale estimată a fi achiziţionată din import, provenind din contractul de import (v), destinată furnizării reglementate, fie ca aceste cantităţi sunt livrate direct utilizatorilor, pe măsură ce sunt importate, fie că sunt extrase dintr-un depozit de înmagazinare subterană în care au fost stocate anterior livrării;

P (v)(imp) - preţul unitar estimat, exprimat în lei/MWh, aferent fiecărei cantităţi q (v)fr(imp):

- preţurile de achiziţie pentru gazele naturale din import curent;

- preţurile de achiziţie pentru gazele naturale din import extrase din depozitele de înmagazinare subterană, aferente segmentului reglementat, sunt preţurile de achiziţie din import din perioada ciclului de injecţie, la care se adaugă tarifele aferente prestării serviciilor de înmagazinare subterană aprobate de ANRE, după cum urmează:

 

Pds imp = Pimp + RCds + Ids + Eds ,

 

unde:

Pds imp  - preţul gazelor naturale din import din depozitele de înmagazinare subterană, exprimat în lei/MWh;

Pimp - preţul de achiziţie a gazelor naturale din import, exprimat în lei/MWh;

RCds - componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în depozitul subteran, exprimată în lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare;

Ids - componenta volumetrică pentru injecţia gazelor naturale în depozitul subteran, exprimată în lei/MWh;

Eds - componenta volumetrică pentru extracţia gazelor naturale din depozitul subteran, exprimată în lei/MWh.

 

Preţul unitar din import luat în calcul la determinarea costului gazelor naturale din import este considerat în condiţii de livrare DAP (delivered at place), cu toate taxele şi comisioanele vamale, precum şi comisionul importatorului incluse.

Costul transportului pe parcursul extern, precum şi orice alte taxe, alte obligaţii legale şi/sau alte costuri de orice natură implicate de acest transport sunt considerate incluse în preţul de import.

Costul transportului pe parcursul intern, precum şi orice alte taxe, alte obligaţii legale şi/sau alte costuri de orice natură implicate de acest transport nu sunt considerate incluse în preţul unitar p (v)(imp);

b) costul gazelor naturale din producţia internă:

,

 

            unde:

qfr (w)(int) - cantitatea de gaze naturale estimată a fi achiziţionată din producţia internă, provenind din contractul (w), destinată furnizării reglementate, fie că aceasta este livrată direct utilizatorilor, pe măsură ce producătorii le injectează în sistemul naţional de transport/sistemul de distribuţie, fie că este extrasă dintr-un depozit de înmagazinare subterană în care a fost stocată anterior livrării;

p (w)(int) - preţul unitar, exprimat în lei/MWh, aferent fiecărei cantităţi q(w)fr(int):

- preţurile de achiziţie pentru gazele naturale din producţie internă curentă utilizate pentru acoperirea consumului pe piaţă la nivelul celor stabilite prin hotărârea Guvernului în vigoare;

- preţurile de achiziţie pentru gazele naturale din producţie internă extrase din depozitele de înmagazinare subterană, aferente stocului minim pentru segmentul reglementat, sunt preţurile de achiziţie pentru fiecare categorie de clienţi, aşa cum este stabilit prin hotărârea Guvernului în vigoare, din perioada ciclului de injecţie, la care se adaugă tarifele aferente prestării serviciilor de înmagazinare subterană aprobate de ANRE, precum şi costurile de finanţare, după cum urmează:

 

Pds int = (Pint + RCds + Ids) * (1 + RORfr / 2) + Eds,

 

unde:

Pds int - preţul gazelor naturale din depozitele de înmagazinare subterană, exprimat în lei/MWh;

Pint - preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru piaţa reglementată, aferent fiecărei categorii de clienţi, conform prevederilor hotărârii Guvernului în vigoare, exprimat în lei/MWh;

RCds - componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în depozitul subteran, exprimată în lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare;

Ids - componenta volumetrică pentru injecţia gazelor naturale în depozitul subteran, exprimată în lei/MWh;

RORfr - rata reglementată a rentabilităţii, recunoscută de ANRE pentru activitatea de furnizare reglementată;

Eds - componenta volumetrică pentru extracţia gazelor naturale din depozitul subteran, exprimată în lei/MWh.

Costul transportului în şi/sau între perimetrele de exploatare, precum şi orice alte taxe, alte obligaţii legale şi/sau alte costuri de orice natură implicate de acest transport, inclusiv uscarea, tratarea şi/sau comprimarea gazelor naturale, precum şi/sau orice alte operaţiuni efectuate de producător pentru sau în legătură cu producţia şi livrarea acestora până la robinetul de ieşire din staţia/panoul de măsurare al producătorului sunt considerate incluse în preţ.

Costul transportului de la staţia/panoul de măsurare al producătorului până la robinetul de ieşire din staţia de reglare-măsurare-predare la consumator/operatorul sistemului de distribuţie, precum şi orice alte taxe, alte obligaţii legale şi/sau alte costuri de orice natură implicate de acest transport nu sunt considerate incluse în preţul unitar p (w)(int);

c) costul transportului gazelor naturale destinate furnizării în regim reglementat:

T(t) - cost mediu de transport, exprimat în lei/MWh, pentru serviciile de transport, corespunzătoare cantităţilor furnizate în regim reglementat, estimat pe baza tarifelor de transport în vigoare, a contractelor de transport, a capacităţilor rezervate şi a cantităţilor transportate.

 

CAPITOLUL VI

Facturarea

 

Art. 74. - Contravaloarea activităţii de furnizare reglementată prestate unui client final se facturează lunar şi se determină cu următoarea formulă:

 

VTf = Pf * Q,

 

unde:

VTf - valoarea totală a facturii, exclusiv TVA, reprezentând contravaloarea activităţii de furnizare reglementată, exprimată în lei;

            Pf - preţ final reglementat, exprimat în lei/MWh;

            Q - cantitatea furnizată, exprimată în MWh.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 75. - Categoriile de clienţi pentru care se stabilesc diferenţiat preţuri finale reglementate sunt prevăzute în anexa nr. 1. Art. 76. - Termenii utilizaţi în prezenta metodologie sunt prevăzuţi în anexa nr. 2.

Art. 77. - Duratele reglementate pentru amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale sunt prevăzute în anexa nr. 3. Art. 78. - Regulile suplimentare privind modul de determinare a bazei de active reglementate aferente activităţii de furnizare reglementată, la începutul celei de-a treia perioade de reglementare, sunt prevăzute în anexa nr. 4. Art. 79. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

CATEGORIILE DE CLIENŢI

pentru care se stabilesc diferenţiat preţuri finale reglementate

 

A. Clienţi conectaţi direct la sistemul de transport:

A.1. clienţi cu un consum anual de până la 1.162,78 MWh A.2. clienţi cu un consum anual între 1.162,79 MWh şi 11.627,78 MWh A.3. clienţi cu un consum anual între 11.627,79 MWh şi 116.277,79 MWh A.4. clienţi cu un consum anual între 116.277,80 MWh şi 1.162.777,87 MWh A.5. clienţi cu un consum anual de peste 1.162.777,87 MWh

B. Clienţi conectaţi în sistemul de distribuţie:

B.1. clienţi cu un consum anual de până la 23,25 MWh

B.2. clienţi cu un consum anual între 23,26 MWh şi 116,28 MWh

B.3. clienţi cu un consum anual între 116,29 MWh şi 1.162,78 MWh

B.4. clienţi cu un consum anual între 1.162,79 MWh şi 11.627,78 MWh

B.5. clienţi cu un consum anual între 11.627,79 MWh şi 116.277,79 MWh

B.6. clienţi cu un consum anual de peste 116.277,79 MWh

Clienţi conectaţi în sistemul de distribuţie, care beneficiază de tariful de distribuţie de proximitate (în situaţia îndeplinirii cumulative a condiţiilor prevăzute în Metodologia de stabilire a tarifelor reglementate pentru serviciile de distribuţie în sectorul gazelor naturale, începând cu a treia perioadă de reglementare)

B.6.1. clienţi cu un consum anual de peste 250.000 MWh

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

TERMENI UTILIZAŢI

 

1. an al perioadei de reglementare - o perioadă continuă de 12 luni calendaristice, măsurate pe parcursul perioadei de reglementare. Primul an al perioadei de reglementare începe în prima zi a perioadei de reglementare;

2. cantitate furnizată - cantitatea totală de gaze naturale comercializată către consumatorii finali în baza unor contracte de furnizare;

3. capital de lucru - suma necesară unui operator pentru asigurarea finanţării pentru o perioadă de 30 de zile calendaristice;

4. client - clientul angro, clientul final de gaze naturale sau un operator economic din sectorul gazelor naturale care cumpără gaze naturale;

5. client final - clientul care cumpără gaze naturale pentru uz propriu;

6. client casnic - clientul care cumpără gaze naturale pentru consumul casnic propriu;

7. client noncasnic - clientul care cumpără gaze naturale ce nu sunt destinate consumului casnic propriu;

8. furnizarea gazelor naturale - activitatea comercială de vânzare a gazelor naturale;

9. furnizor - persoană fizica sau juridică ce realizează activitatea de furnizare a gazelor naturale;

10. licenţă - actul administrativ individual emis de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), acordat unei persoane fizice sau juridice, pentru exercitarea unui drept şi executarea unor obligaţii;

11. operator economic din sectorul gazelor naturale - persoana fizică sau juridică, cu excepţia clienţilor finali, care desfăşoară cel puţin una dintre următoarele activităţi: producţie, transport, distribuţie, furnizare, administrare de piaţă centralizată, cumpărare sau înmagazinare de gaze naturale, inclusiv GNL, şi care are atribuţii comerciale, tehnice şi/sau de mentenanţă legate de respectivele activităţi;

12. preţ reglementat - preţul la care este realizată furnizarea gazelor naturale în baza unui contract-cadru, a unor standarde de calitate a serviciului şi/sau a unor condiţii specifice stabilite de autoritatea competentă;

13. tarif de distribuţie de proximitate - categorie specială de tarife de distribuţie, stabilită titularului de licenţă pe baza unor criterii aprobate de ANRE.

 

ANEXA Nr. 9

 

DURATELE REGLEMENTATE

pentru amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale

 

            I. Durata tehnică şi economică rămasă pentru amortizarea reglementată a imobilizărilor corporale şi necorporale care au constituit RAB implicit la începutul primei perioade de reglementare:

 

a) activitatea de transport şi activitatea de înmagazinare subterană

30 ani

b) activitatea de distribuţie şi activitatea de furnizare reglementată

25 ani

 

            II. Durata tehnică şi economică a imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune după începutul primei perioade de reglementare:

 

Grupa 1 Construcţii

 

Subgrupa 1.1 Clădiri

50 ani

Subgrupa 1.2 Construcţii uşoare (barăci, şoproane etc.)

10 ani

Subgrupa 1.3 Conducte colectoare şi magistrale (inclusiv instalaţiile tehnologice, dotările şi echipamentele aferente)

40 ani

Subgrupa 1.4 Sondele pentru injecţia/extracţia gazelor naturale din depozitele subterane (inclusiv sondele auxiliare, instalaţiile tehnologice, dotările şi echipamentele aferente)

25 ani

Subgrupa 1.5 Conducte de distribuţie din oţel (inclusiv instalaţiile tehnologice, dotările şi echipamentele aferente)

30 ani

Subgrupa 1.6 Conducte de distribuţie din polietilenă (inclusiv instalaţiile tehnologice, dotările şi echipamentele aferente)

40 ani

Subgrupa 1.7 Alte construcţii

10 ani

Grupa 2 Echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi echipamente de lucru

10 ani

Grupa 3 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare

 

Subgrupa 3.1 Contoare volumetrice cu membrană, contoare cu ultrasunete, alte sisteme cu element deprimogen

20 ani

Subgrupa 3.2 Contoare cu pistoane rotative, contoare cu turbină

15 ani

Subgrupa 3.3 Convertoare electronice, calculatoare de debit, alte aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare

10 ani

Grupa 4 Mijloace de transport

5 ani

Grupa 5 Alte imobilizări corporale şi necorporale

5 ani

Grupa 6 Terenuri

 

 

ANEXA Nr. 4

la metodologie

 

REGULI SUPLIMENTARE

privind modul de determinare a bazei de active reglementate (RAB) aferente activităţii de furnizare reglementată, la începutul celei de-a treia perioade de reglementare

 

Art. 1. - Determinarea RAB aferente activităţii de furnizare reglementată pentru cea de-a treia perioadă de reglementare se realizează conform prevederilor prezentelor reguli.

Art. 2. - Calculul RAB aferente activităţii de furnizare reglementată pentru cea de-a treia perioadă de reglementare se realizează pornind de la valoarea de început a celei de-a două perioade de reglementare, corectată astfel:

a) se scade diferenţa dintre valoarea amortizării reglementate actualizate cu rata cumulată a inflaţiei în prima perioadă de reglementare şi valoarea amortizării reglementate incluse în tarife pe parcursul primei perioade, diferenţă recunoscută în valoarea RAB de la începutul celei de-a două perioade de reglementare;

b) se scad valorile reglementate estimate ale imobilizărilor corporale/necorporale intrate/ieşite În ultimul an al primei perioade de reglementare şi se adună valorile efectiv realizate;

c) se corectează valorile reglementate ale imobilizărilor corporale/necorporale intrate/ieşite în ceilalţi ani ai primei perioade de reglementare (2005 şi 2006);

d) se înlocuieşte rata inflaţiei prognozate pentru ultimul an al primei perioade de reglementare cu rata inflaţiei realizate, determinata pe baza datelor statistice publicate pe site-ul www.insse.ro, prin compararea ultimei luni a anului de reglementare cu luna anterioară începerii anului de reglementare;

e) se scade valoarea reglementată rămasă aferentă ieşirilor de imobilizări corporale/necorporale, calculată conform art. 6 alin. (4), indiferent dacă acestea au fost incluse în valoarea iniţială RAB(0) sau în valoarea reglementată aferentă intrărilor din prima perioadă de reglementare, în cazul în care valoarea acestor ieşiri de imobilizări corporale/necorporale nu a fost luată în calcul la determinarea valorii RAB la începutul celei de-a două perioade de reglementare.

Art. 3. - (1) Pentru primul an al celei de-a două perioade de reglementare, valoarea RAB la sfârşitul anului se determină pornind de la valoarea de la începutul celei de-a două perioade de reglementare, corectată conform art. 2, din care se scade valoarea amortizării calculate pentru primul an al celei de-a două perioade de reglementare.

(2) Amortizarea aferentă primului an al celei de-a două perioade de reglementare se determină astfel:

a) pentru imobilizările corporale/necorporale care fac parte din RAB(0) iniţial:

a,1) pentru operatorii licenţiaţi pentru care determinarea valorii iniţiale RAB(0) s-a realizat prin metoda RAB implicit, amortizarea aferentă imobilizărilor corporale/necorporale care fac parte din valoarea RAB implicit se calculează prin împărţirea valorii de la începutul celei de-a două perioade de reglementare, corectată conform art. 2, la durata reglementată rămasă, exprimată în ani, specifică fiecărei activităţi reglementate;

a.2) pentru operatorii licenţiaţi pentru care determinarea valorii iniţiale RAB(0) s-a realizat pe baza valorii nete contabile a activelor aferente activităţii reglementate, amortizarea aferentă imobilizărilor corporale/necorporale care fac parte din valoarea iniţială RAB(0) se calculează prin împărţirea valorii de la începutul celei de-a două perioade de reglementare, corectată conform art. 2, la durata reglementată rămasă de amortizare, exprimată în ani, specifică fiecărei grupe/subgrupe reglementate de încadrare a imobilizărilor corporale/necorporale şi în funcţie de anul de intrare în patrimoniul societăţii a fiecărei imobilizări;

b) pentru imobilizările corporale/necorporale care au intrat în patrimoniul operatorului pe parcursul primei perioade de reglementare, amortizarea aferentă acestora se calculează prin împărţirea valorii de intrare reglementate la durata reglementată rămasă de amortizare, exprimată în ani, unde durata reglementată rămasă de amortizare se calculează în funcţie de

grupele/subgrupele reglementate de încadrare ale imobilizărilor corporale/necorporale, începând cu anul recunoaşterii acestora în veniturile reglementate ale operatorilor.

Art. 4. - (1) Pentru ceilalţi ani ai celei de-a două perioade de reglementare, valoarea RAB la sfârşitul fiecărui an de reglementare se determină scăzând din valoarea reglementată rămasă stabilită la sfârşitul anului de reglementare precedent valoarea reglementată rămasă aferentă ieşirilor de imobilizări corporale/necorporale din anul de reglementare precedent, calculată conform art. 6 alin. (4), şi valoarea amortizării aferente anului de calcul.

(2) Amortizarea anuală pentru ceilalţi ani ai celei de-a două perioade de reglementare se determină astfel:

a) pentru imobilizările corporale/necorporale care fac parte din RAB(O) iniţial:

a.1) pentru operatorii licenţiaţi pentru care determinarea valorii iniţiale RAB(O) s-a realizat prin metoda RAB implicit, amortizarea aferentă se calculează împărţind valoarea reglementată rămasă stabilită la sfârşitul anului de reglementare precedent, din care se scade valoarea reglementată rămasă aferentă ieşirilor de imobilizări corporale/necorporale din anul de reglementare precedent, calculată conform art. 6 alin. (4), la durata reglementată rămasă, exprimată în ani, specifică fiecărei activităţi reglementatei

a.2) pentru operatorii licenţiaţi pentru care determinarea valorii iniţiale RAB(O) s-a realizat pe baza valorii nete contabile a activelor aferente activităţii reglementate, amortizarea aferentă se calculează împărţind valoarea reglementată rămasă stabilită la sfârşitul anului de reglementare precedent, din care se scade valoarea reglementată rămasă aferentă ieşirilor de imobilizări corporale/necorporale din anul de reglementare precedent, calculată conform art. 6 alin. (4), la durata reglementată rămasă, exprimată în ani, specifică fiecărei grupe/subgrupe reglementate de încadrare a imobilizărilor corporale/necorporale şi în funcţie de anul de intrare în patrimoniul societăţii a fiecărei imobilizări;

b) pentru imobilizările corporale/necorporale care au intrat în patrimoniul operatorului pe parcursul celor două perioade de reglementare, amortizarea aferentă se calculează împărţind valoarea reglementată rămasă stabilită la sfârşitul anului de reglementare precedent, din care se scade valoarea reglementată rămasă aferentă ieşirilor de imobilizări corporale/necorporale din anul de reglementare precedent, calculată conform art. 6 alin. (4), la durata reglementată rămasă, exprimată în ani, unde durata reglementată rămasă de amortizare se calculează în funcţie de grupele/subgrupele reglementate de încadrare ale imobilizărilor corporale/necorporale, începând cu anul recunoaşterii acestora în veniturile reglementate ale operatorilor.

Art. 5. - (1) Imobilizările corporale/necorporale utilizate pentru desfăşurarea mai multor activităţi reglementate, nereglementate sau din afara sectorului intră în RAB cu o valoare reglementată calculată în funcţie de principiile de alocare aprobate prin raportul de separare contabilă a activităţilor desfăşurate de către operatorul licenţiat, alocare care se modifică doar dacă operatorul solicită şi i se aprobă modificarea principiilor de alocare.

(2) Nu sunt considerate intrări de imobilizări corporale/necorporale şi nu se vor lua în calcul la stabilirea valorii bazei de active reglementate imobilizările corporale/ necorporale pentru care societatea nu a plătit un echivalent financiar, plusurile de inventar, imobilizările corporale/ necorporale pentru care societatea încasează chirie, terenurile preluate prin contracte de concesiune, care nu se amortizează contabil, reevaluările, precum şi orice valoare care la fundamentarea veniturilor a fost inclusă în categoria costurilor operaţionale, dar în contabilitate a fost înregistrată ca imobilizare corporală/necorporală.

Art. 6. - (1) Se consideră ieşiri de imobilizări corporale/necorporale atât imobilizările corporale/necorporale care au ieşit pe parcursul primei perioade, cât şi cele care au ieşit pe parcursul celei de-a două perioade, indiferent dacă acestea au făcut parte din valoarea RAB-ului iniţial sau au intrat pe parcursul perioadelor de reglementare.

(2) Pentru operatorii licenţiaţi pentru care valoarea RAB a fost determinată prin metoda RAB implicit, aceasta se va corecta, de-a lungul perioadelor de reglementare, doar cu ieşirile din vânzările de imobilizări.

(3) Imobilizările corporale/necorporale supuse unei operaţiuni de vânzare, casare sau de transfer în categoria obiectelor de inventar sunt considerate ieşiri de imobilizări corporale/necorporale ale perioadei.

(4) Valoarea reglementată rămasă aferentă unei ieşiri de imobilizări corporale/necorporale dintr-un an de reglementare este egală cu:

a) pentru imobilizările corporale/necorporale care fac parte din RAB(O) iniţial şi pentru imobilizările corporale/necorporale care au intrat în patrimoniul operatorului pe parcursul primei perioade de reglementare - valoarea de intrare reglementată a imobilizării, actualizată cu rata cumulată a inflaţiilor doar pentru prima perioadă de reglementare, din care a fost scăzută suma actualizată (luând în calcul suma inflaţiilor pentru prima perioadă de reglementare) a amortizărilor aferente fiecărui an, calculate conform art. 3 şi 4;

b) pentru imobilizările corporale/necorporale care au intrat în patrimoniul operatorului pe parcursul celei de-a două perioade de reglementare - valoarea de intrare reglementată a imobilizării din care a fost scăzută suma amortizărilor aferente fiecărui an, calculate conform art. 3 şi 4

Art. 7. - În situaţia în care o anumită imobilizare corporală/necorporală a fost utilizată în desfăşurarea unei activităţi nereglementate, din sector sau din afara sectorului, iar în cursul unui an de reglementare începe să fie utilizată pentru/şi pentru desfăşurarea activităţii reglementate, aceasta va fi raportată ca o intrare nouă, la valoarea contabilă rămasă, iar durata de amortizare reglementată aferentă grupei/subgrupei din care face parte va fi diminuată corespunzător cu durata de utilizare consumată contabilă, exprimată în ani întregi, fără fracţiuni de an.

Art. 8. - (1) în situaţia în care, în cadrul celei de-a două perioade de reglementare, s-au efectuat reîncadrări ale unor imobilizări corporale/necorporale în alte grupe/subgrupe decât cele raportate şi luate în considerare la ajustarea veniturilor reglementate, imobilizările respective se vor lua în calculul valorii RAB întâi ca o ieşire din grupa/subgrupa în care au fost raportate iniţial, la valoarea reglementată rămasă, iar apoi ca o intrare nouă în grupa/subgrupa reconsiderată, la aceeaşi valoare reglementată rămasă. Orice reconsiderare a grupei/subgrupei de încadrare a mijloacelor fixe se va face numai justificat, iar imobilizările corporale/necorporale respective vor fi prezentate atât în situaţia bazei de active reglementate, cât si detaliat într-o situaţie distinctă de cea a RAB.

(2) în situaţia în care durata reglementată de amortizare aferentă noii grupe/subgrupe este mai mare decât durata reglementată de amortizare consumată, valoarea reglementată rămasă menţionată la alin. (1) se va recupera pe o durată calculată prin diferenţa celor două durate.

(3) în situaţia în care durata reglementată de amortizare aferentă noii grupe/subgrupe este mai mică sau egală cu durata reglementată de amortizare consumată, valoarea reglementată rămasă menţionată la alin. (1) se va recupera pe durata reglementată de amortizare aferentă noii grupe/subgrupe.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind aprobarea cererii de retragere a autorizaţiei de funcţionare a Societăţii ALO ASIGURĂRI BROKER DE ASIGURARE ŞI REASIGURARE - S.R.L.

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, reprezentată legal prin preşedinte, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma hotărârii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară consemnate în extrasul procesului-verbal al şedinţei din data de 13 noiembrie 2013, în cadrul căreia au fost analizate rezultatele controlului efectuat în data de 24 septembrie 2013 şi 4 octombrie 2013, precum şi în perioada 8 octombrie - 11 octombrie 2013 la societatea ALO ASIGURĂRI BROKER DE ASIGURARE ŞI REASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, Piaţa Pache Protopopescu nr. 3, camera 1, et. 1, ap. 3-4, sectorul 2, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/12368/17.10.2011, cod unic de înregistrare 29233551/18.10.2011 şi înmatriculată în Registrul Brokerilor de Asigurare cu numărul RBK-710/23.01.2012, reprezentată de doamna Rece Olga, în calitate de asociat,

a constatat următoarele:

1. Asociaţii societăţii au decis, prin Hotărârea Adunării generale a asociaţilor nr. 32 din 16 mai 2013, dizolvarea şi lichidarea societăţii, hotărâre înregistrată la Autoritatea de Supraveghere Financiară cu nr. B-27057 din 5 august 2013.

2. Începând cu data de 10 octombrie 2013, societatea nu mai avea niciun angajat. Societatea nu şi-a desfăşurat activitatea prin intermediul asistenţilor în brokeraj.

3. Societatea nu figurează cu prime de asigurare şi/sau documente cu regim special nedepuse şi nu are înregistrate litigii pe rolul instanţelor de judecată.

4. Societatea a notificat asiguraţii cu privire la încetarea activităţii, îndrumându-l pentru contractele de asigurare în derulare direct către asigurători.

5. Societatea nu a avut, în perioada controlată, litigii cu asigurători/reasiguratori, asiguraţi, beneficiari ai contractelor de asigurare, alte persoane fizice sau juridice.

6. Societatea nu înregistrează restanţe faţă de Autoritatea de Supraveghere Financiară în contul taxei de funcţionare. Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România.

Autoritatea de Supraveghere Financiară decide:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 5 lit. g) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare coroborate cu prevederile art. 58 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, republicată, se aprobă, la cerere, retragerea autorizaţiei de funcţionare a societăţii ALO ASIGURĂRI BROKER DE ASIGURARE ŞI REASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, Piaţa Pache Protopopescu nr. 3, camera 1, et. 1, ap. 3-4, sectorul 2, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/12368/17.10.2011, cod unic de înregistrare 29233551/18.10.2011 şi înmatriculată în Registrul Brokerilor de Asigurare cu numărul RBK-710/23.01.2012, reprezentată de doamna Rece Olga, în calitate de asociat.

Art. 2. - Societatea are obligaţia să îşi notifice clienţii în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurători, rămânând direct răspunzătoare pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contracte, anterior comunicării prezentei decizii.

Art. 3. - După data retragerii autorizaţiei, brokerului de asigurare i se interzic desfăşurarea activităţilor de negociere şi încheiere de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Împotriva prezentei decizii, se poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi se poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Prezenta decizia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea 1, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Daniel Dăianu

 

Bucureşti, 31 ianuarie 2014.

Nr. 10.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 12/1990*)

privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite

 

Art. 1. - Următoarele fapte reprezintă activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite şi constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:

a) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege;

b) vânzarea ambulantă a oricăror mărfuri în alte locuri decât cele autorizate de primării, consilii judeţene sau prefecturi:

c) condiţionarea vânzării unor mărfuri sau a prestării unor servicii de cumpărarea altor mărfuri ori de prestarea de servicii;

d) expunerea spre vânzare ori vânzarea de mărfuri sau orice alte produse fără specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat;

e) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, cu bunuri a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii. Documentele de provenienţă vor însoţi mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de provenienţă se înţelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoţire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege;

f) nedeclararea de către operatorii economici la organele fiscale, înainte de aplicare, a adaosurilor comerciale şi a celor de comision;

g) omisiunea întocmirii şi afişării, în unitate, la locurile de desfacere sau servire, de către operatorii economici a preţurilor şi tarifelor, a categoriei de calitate a produselor sau serviciilor ori, acolo unde este cazul, a listei de preţuri şi tarife;

h) neexpunerea la vânzare a mărfurilor existente, vânzarea preferenţială, refuzul nejustificat al vânzării acestora sau al prestării de servicii cuprinse în obiectul de activitate al operatorului economic;

i) acumularea de mărfuri de pe piaţa internă în scopul creării unui deficit pe piaţă şi revânzării lor ulterioare sau al suprimării concurenţei loiale;

j) depăşirea de către orice operator economic a adaosurilor maxime stabilite prin hotărâri ale Guvernului, ia formarea preţurilor de vânzare cu amănuntul;

k) falsificarea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum şi expunerea spre vânzare ori vânzarea de asemenea bunuri, cunoscând că sunt falsificate sau substituite.

Art. 2. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 1 săvârşite de către persoane fizice se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei, iar dacă sunt săvârşite de persoane juridice, cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către funcţionarii din aparatul de specialitate al primarului, de organele Direcţiei generale antifraudă fiscală, de organele controlului financiar şi de personalul Poliţiei Române, Jandarmeriei Române şi Poliţiei de Frontieră Române.

(3) Contravenţiile prevăzute la art. 1 lit. b)-d), g), h) şi k)se constată şi se sancţionează şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

(4) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Art. 3. - Bunurile care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea vreuneia dintre faptele prevăzute la art. 1, dacă sunt ale contravenientului, precum şi sumele de bani şi bunurile dobândite prin săvârşirea contravenţiei se confiscă.

Art. 4. - Contravenţiilor prevăzute la art. 1 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Aplicarea sancţiunilor prevăzute de prezenta lege nu înlătură răspunderea disciplinară a făptuitorilor.

Art. 6. - (1) Pentru urmărirea desfăşurării activităţii comerciale în condiţiile prevăzute de lege, la primării se va constitui un corp de control comercial.

(2) Primăriile la care se va constitui un corp de control comercial, atribuţiile şi structura organizatorică ale corpurilor de control, precum şi modul de salarizare a controlorilor comerciali se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 7. - La data publicării prezentei legi**) se abrogă dispoziţiile art. 295 lit. c) şi d) din Codul penal**), art. 70-87 din Legea nr. 3/1972****) cu privire la activitatea de comerţ interior, precum şi orice alte dispoziţii contrare.


*) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare. Legea nr. 12/1990 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 5 mai 2009. **) Legea nr. 12/1990 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 8 august 1990.

***) Legea nr. 15/1968 - Codul Penal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea În aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

****) Abrogată prin Legea nr. 7/1998 privind declararea ca abrogate a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 13 ianuarie 1998.

 

LEGEA nr. 88/2010*)

privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii

 

Art. 1. - (1) Se scutesc la plată obligaţiile fiscale restante la data de 31 decembrie 2008 şi neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, reprezentând accize, impozit pe profit şi TVA, datorate de întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 3, cu excepţia obligaţiilor cu reţinere la sursă si a TVA datorate în vamă.

(2) Se scutesc la plată obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi, penalităţi şi majorări de întârziere aferente obligaţiilor fiscale scutite conform alin. (1), calculate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 2. - (1) Sumele care fac obiectul scutirii la plată, prevăzute la art. 1 alin. (1), sunt cele cuprinse în certificatele de atestare fiscală eliberate de organele fiscale competente.

(2) Sumele care fac obiectul scutirii la plată, prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt cele cuprinse în certificatele de obligaţii bugetare eliberate de organele fiscale competente pe baza rapoartelor de inspecţie fiscală, în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării societăţii în cauză.

Art. 3. - (1) Prevederile prezentei legi se aplică întreprinderilor mici şi mijlocii din industria berii care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

a) au declarat până la data de 15 ianuarie 2009 că au capacitate de producţie mai mică de 200 mii hl/an;

b) nu s-au aflat în procedură de faliment până la data intrării în vigoare a prezentei legi;

c) sunt întreprinderi mici şi mijlocii, potrivit prevederilor legale în vigoare;

d) sunt întreprinderi mici şi mijlocii care, potrivit legislaţiei în vigoare, sunt considerate firme în dificultate;

e) au întocmit planurile de restructurare pentru restaurarea viabilităţii pe termen lung, potrivit prevederilor legale în vigoare;

f) se angajează la contribuţii financiare proprii minimale în cadrul planului de restructurare, de cel puţin 40% din valoarea financiară totală a acestuia pentru întreprinderile mijlocii şi, respectiv, de cel puţin 25% pentru întreprinderile mici.

(2) Planurile de restructurare vor fi verificate şi aprobate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în termen de 15 zile de la data depunerii acestora de către întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1). Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale poate solicita ca planul de restructurare să fie vizat de o persoană fizică sau juridică autorizată în domeniul respectiv, care are în obiectul de activitate servicii de elaborare de studii de evaluare, fezabilitate şi expertize tehnice pentru industria alimentară, în vederea certificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f). Cheltuielile aferente acestei măsuri vor fi suportate de întreprinderile mici şi mijlocii în cauză. Planul de restructurare poate să vizeze o perioadă de maximum 3 ani.

Art. 4. - (1) Facilităţile prevăzute la art. 1 îşi pierd valabilitatea în cazul în care, pe perioada aplicării planului de restructurare, beneficiarii procedează la:

a) mărirea capacităţii de producţie peste capacitatea prevăzută la art. 3 alin, (1) lit. a);

b) neimplementarea măsurilor din planul de restructurare la termenele stabilite;

c) neachitarea la termen a obligaţiilor fiscale curente. În cazul în care debitorii nu achită la scadenţă obligaţiile fiscale curente, pot efectua plata acestora în cel mult 90 de zile, împreună cu obligaţiile fiscale accesorii aferente. Până la data de 29 decembrie a fiecărui an fiscal, debitorii trebuie să aibă achitate toate obligaţiile fiscale cu termen scadent în anul fiscal respectiv, împreună cu obligaţiile fiscale accesorii aferente, după caz;

d) schimbarea acţionariatului care deţine controlul, sub orice formă, fără înştiinţarea organului fiscal în a cărui rază teritorială îşi au domiciliul fiscal;

e) comiterea de către administratorii întreprinderilor mici şi mijlocii din industria berii a oricărei infracţiuni cu privire la regimul fiscal, asupra căreia instanţele judecătoreşti competente s-au pronunţat prin hotărâre judecătorească definitivă, indiferent de data pronunţării;

f) înstrăinarea, sub orice formă, de mijloace fixe, active, fără înştiinţarea organului fiscal în a cărui rază teritorială îşi au domiciliul fiscal, cu excepţia vânzărilor de active cuprinse în planul de restructurare;

g) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru a intra în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii.

(2) În cazul nerespectării a cel puţin uneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1), sumele ce au făcut obiectul scutirii la plată rămân în sarcina debitorului, care trebuie să le achite, împreună cu obligaţiile fiscale accesorii, în termen de 30 de zile de la data constatării acesteia, sau vor fi recuperate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Urmărirea respectării de către întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii a condiţiilor în care s-au acordat facilităţile prevăzute la art. 1 revine Ministerului Finanţelor Publica, prin direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale, iar pierderea valabilităţii acestora se comunica şi Consiliului Concurenţei.

Art. 5. - Sumele reprezentând obligaţii de plată scutite în temeiul art. 1 se vor evidenţia în contabilitatea societăţilor comerciale beneficiare, în conturi extrabilanţiere, până la data de 1 ianuarie 2011.

Art. 6. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va întocmi anual un raport asupra modului de operare a schemei de ajutor de stat instituite prin prezenta lege, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în materia ajutorului de stat.

Art. 7. - Orice modificare a planului de restructurare a unei societăţi nu poate fi făcută decât cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 8. - (1) Furnizorul şi iniţiatorul ajutorului de stat vor întocmi documentaţia corespunzătoare pentru a notifica schema de ajutor de stat la Comisia Europeană înainte de punerea ei în aplicare conform prevederilor privind procedurile naţionale în domeniu.

(2) Nominalizarea societăţilor care beneficiază de scutirea prevăzută la art. 1 se face prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului finanţelor publice, după autorizarea ajutorului de stat de către autoritatea competentă, potrivit legii.

(3) Ordinul comun prevăzut la alin. (2) se emite în maximum 30 de zile de la data autorizării ajutorului de stat de către autoritatea competentă, potrivit legii.

Art. 9. - (1) Schema de ajutor de stat nu va putea fi pusă în aplicare decât după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea autorizării schemei de ajutor de stat conform reglementărilor în domeniu ale Uniunii Europene.

(2) Obligaţia notificării schemei de ajutor de stat aparţine Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.


*) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 288/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare. Legea nr. 88/2010 a fost publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 351 din 27 mai 2010.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.