MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 13/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 13         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 9 ianuarie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.091/2013. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Şura Mare şi Vurpăr, judeţul Sibiu

 

1.092/2013. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Brâncoveneşti, Ceauşu de Câmpie, Chibed, Cucerdea şi Iclănzel, judeţul Mureş

 

1.125/2013. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Ciolpani, judeţul Ilfov

 

1.126/2013. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Tufeni, judeţul Olt

 

1.127/2013. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Valea Călugărească, judeţul Prahova

 

1.128/2013. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Aninoasa, judeţul Dâmboviţa

 

1.129/2013. - Hotărâre privind aprobarea stemei oraşului Nădlac, judeţul Arad

 

1.130/2013. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Coţofenii din Faţă, judeţul Dolj

 

1.131/2013. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Fundeni, judeţul Călăraşi

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.269/2013. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor din unitatea administrativ-teritorială Moineşti, judeţul Bacău

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

1.204/2013. - Decizie privind sancţionarea Societăţii SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu amendă

 

ACTE ALE CONSILIULUI DE MEDIERE

 

4.911/2013. - Hotărâre privind completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, aprobat prin Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2007

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Şura Mare şi Vurpăr, judeţul Sibiu

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Şura Mare şi Vurpăr, judeţul Sibiu, prevăzută în anexele nr. 1.1-1.2.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.2.

(3) Anexele nr. 1.1-1.2 şi 2.1-2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 11 decembrie 2013.

Nr. 1.091.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

STEMA

comunei Şura Mare, judeţul Sibiu

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Şura Mare, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Stema comunei Şura Mare. potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite.

În interiorul scutului se află un chevron de aur peste care broşează două săbii negre încrucişate.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Cele două săbii fac referire la luptele purtate pe teritoriul localităţii.

Chevronul de aur face referire la etimologia numelui localităţii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.2*)

 

STEMA

comunei Vurpăr, Judeţul Sibiu

 

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Vurpăr, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Stema comunei Vurpăr, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, tăiat de

un brâu undat de argint.

În partea superioară se află o biserică formată din: un turn cu acoperiş ascuţit, ceas şi două ferestre în ţeapă; o navă principală cu acoperiş în două ape şi 3 ferestre în partea de sus, precum şi cu absidă laterală cu acoperiş în pantă, intrare şi 3 ferestre; pronaos cu acoperiş în două ape, ferestre şi contraforţi, totul de argint.

În partea inferioară se află un snop de grâu între două tulpini cu porumb.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Brâul undat reprezintă pârâul Vurpăr, care străbate localitatea.

Biserica fortificată reprezintă lăcaşul de cult construit în prima jumătate al secolul al XIII-lea şi, totodată, o mobilă heraldică vorbitoare, deoarece în limba germană „Vurpăr” = „Burgberg” = „Dealul Cetăţii”.

Grâul şi porumbul simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Brânooveneşti, Ceauşu de Câmpie, Chibed, Cucerdea şi Iclănzel, judeţul Mureş

În temeiul ari. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Brâncoveneşti, Ceauşu de Câmpie, Chibed, Cucerdea şi Iclănzel, judeţul Mureş, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5.*)

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5.

(3) Anexele nr. 1.1-1.5 şi 2.1-2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 11 decembrie 2013.

Nr. 1.092.


*) Anexele nr. 1.1-1.5 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Brâncoveneşti, judeţul Mureş

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Brâncoveneşti, judeţul Mureş

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Brâncoveneşti se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu crenelat de argint.

În partea superioară, în câmp albastru, se află 3 rozete de aur.

În vârful scutului, în câmp verde, se află un lup contumat de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Rozetele reprezintă livezile care au flori de cireş, precum şi tradiţionalul Târg de cireşe, ce se desfăşoară anual în localitate.

Brâu! crenelat semnifică valorile de patrimoniu de interes naţional, arhitecturale şi arheologice, descoperite pe teritoriul localităţii.

Lupul conturnat în câmp verde, reproducând un basorelief antic din Castrul de la Brâncoveneşti, simbolizează bogăţia silvică şi cinegetică a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

comunei Ceauşu de Câmpie, judeţul Mureş

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ceauşu de Câmpie, judeţul Mureş

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Ceauşu de Câmpie se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite: tăiat, sus despicat.

În partea superioară, în dreapta, în câmp auriu, se află un măr roşu cu două frunzuliţe.

În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află un ciorchine de aur.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află un cap de berbec de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Mărul, strugurele şi capul de berbec simbolizează îndeletnicirile de bază ale locuitorilor, respectiv pomicultura, viticultura şi creşterea ovinelor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.3

 

STEMA

comunei Chibed, judeţul Mureş

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Chibed, judeţul Mureş

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Chibed se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în săritoare.

În dreapta şi în stânga, în câmp roşu, se află câte un cap de cal de argint, afrontate.

În partea superioară, în câmp albastru, se află o stea cu 8 colţuri de argint.

În vârful scutului, în câmp argintiu, se află 3 turte roşii.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Steaua în 8 colţuri este un simbol atât al rotiţei pintenului călăreţului, cât şi al religiei reformate a locuitorilor şi al lăcaşurilor de cult din zonă.

Capul de cal este reprezentativ pentru faimoasele târguri locale de cai, pentru batalionul de cavalerie ce a avut sediul în localitate şi proiectele de dezvoltare agroturistică.

Turtele roşii reprezintă atât cele 3 familii întemeietoare, cât şi tratamentele din plante medicinale, descrise în lucrarea Dietetica (1726) de vestitul medic dr. Kibedi Mátyus István, originar din localitate, căruia i se datorează şi restaurarea bisericii reformate, declarată monument istoric.

Fondul de argint reprezintă cromatic descoperirile arheologice din vechea cetate de pe dealul Csombord (Dealul de Cenuşă).

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.4

 

STEMA

comunei Cucerdea, judeţul Mureş

 

ANEXA Nr. 2.4

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Cucerdea, judeţul Mureş

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Cucerdea se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află un mănunchi cu 3 spice de grâu.

În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o vacă de argint din profil.

În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un cap de berbec de argint din profil.

În partea inferioară, în stânga, în câmp roşu, se află o cruce treflată de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Spicele de grâu reprezintă cele 3 sate componente ale localităţii.

Spicele de grâu, vaca şi capul de berbec reprezintă ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi zootehnia.

Crucea simbolizează credinţa locuitorilor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.5

 

STEMA

comunei Iclănzel, judeţul Mureş

 

ANEXA Nr. 2.5

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Iclănzel, Judeţul Mureş

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.5, stema comunei Iclănzel se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp roşu, se află un semn solar, încadrat de câte o făclie, toate de aur.

În partea inferioară, în câmp albastru, se află un cap de berbec de aur cu coarne de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Făclia reprezintă atât mişcarea iluministă Şcoala Ardeleană, ai cărei reprezentanţi de frunte Petru Maior şi fratele său, originari din zonă, au contribuit la dezvoltarea culturală a localităţii, cât şi bogăţia în gaz metan.

Semnul solar, reprodus după fresca din biserica Petru Maior, evocă personalitatea acestuia şi face trimitere la vechiul toponim al comunei, numită odinioară Poarta Câmpiei.

Capul de berbec simbolizează una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, oieritul.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Ciolpani, judeţul Ilfov

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Ciolpani, judeţul Ilfov, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează;

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 decembrie 2013.

Nr. 1.125.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Ciolpani, judeţul Ilfov

 

ANEXA Nr. 2

 

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ciolpani, judeţul Ilfov

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Ciolpani se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află un vas ceramic cu toartă dublă, ornamentat cu mai multe registre, şi anume: primul cu o linie ondulată, două registre cu solzi şi ultimul registru cu o linie ondulată, totul de aur.

În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o biserică de aur, plasată în semiprofil spre dreapta, având un pridvor cu acoperiş în două ape, din care se văd 3 arcuri, cu colonada în faţă şi două în profil. Biserica are vizibilă uşa de intrare, două ferestre pe lateral stânga şi două rânduri de stucatură, iar acoperişul acesteia este în mai multe ape, din care se văd una frontală şi două laterale. Turnul de clopotniţă este aşezat pe un postament rectangular, are două ferestre şi o cupolă surmontată de o cruce.

În vârful scutului, în dreapta, în câmp albastru, se află un stejar dezrădăcinat de aur.

În vârful scutului, în stânga, în câmp roşu, se află 5 inele de aur întrepătrunse, aşezate 3 şi două.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Vasul de ceramică aminteşte de una dintre ocupaţiile şi tradiţiile locuitorilor din satul Piscul, sat component al localităţii Ciolpani, olăritul.

Biserica simbolizează lăcaşul de cult Mănăstirea Ţigăneşti, ctitorită în sec. XVIII.

Stejarul reprezintă pădurea Snagov, aflată pe teritoriul localităţii.

Cercurile de aur fac referire la baza olimpică de antrenament.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Tufeni, judeţul Olt

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Tufeni, judeţul Olt, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 decembrie 2013.

Nr. 1.126.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Tufeni, judeţul Olt

 

ANEXA Nr. 2

 

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Tufeni, judeţul Olt

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Tufeni se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea superioară.

În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o sondă de aur, aşezată în pal.

În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află un cerb de aur, aflat în salt.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află o cruce treflată de aur, flancată stânga-dreapta de câte un mănunchi cu trei spice de aur, dispuse semicircular, care se încrucişează în partea de jos, în săritoare.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Sonda simbolizează activitatea petrolieră din localitate.

Cerbul reprezintă bogăţia cinegetică a zonei.

Crucea evocă biserica cu hramul „Sf. Gheorghe”, declarată monument istoric.

Spicele de grâu reflectă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Valea Călugărească, judeţul Prahova

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Valea Călugărească, judeţul Prahova, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 decembrie 2013.

Nr. 1.127.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Valea Călugărească, judeţul Prahova

 

ANEXA Nr. 2

 

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Valea Călugărească, judeţul Prahova

 

Descrierea stemei

Stema comunei Valea Călugărească, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un mănunchi de spice de grâu de aur.

În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află un ciorchine de strugure de aur.

În partea inferioară, în câmp roşu, se află o biserică de argint cu nava dreptunghiulară, cu acoperiş dublu, terminat cu un turn rotund având deasupra o cruce. Intrarea bisericii are pereţii în formă de contraforţi, frânţi la mijloc, mai mari în jumătatea inferioară şi mai înguşti în cea superioară şi cu un acoperiş în două ape. Intrarea propriu-zisă este precedată de un nartex (pridvorul bisericii) susţinut în faţă de două coloane, cu un acoperiş în două ape, dar mai mic decât coridorul de intrare propriu-zis.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Mănunchiul de spice reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Ciorchinele de viţă-de-vie arată că localitatea este renumită pentru podgoriile sale, fiind una din localităţile pe unde trece „drumul vinului”.

Biserica face referire la lăcaşul de cult din localitate cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, operă a arhitectului Ioan Mincu.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Aninoasa, judeţul Dâmboviţa

În temeiul ari. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Aninoasa, judeţul Dâmboviţa, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

V1CTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 decembrie 2013.

Nr. 1.128.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Aninoasa, judeţul Dâmboviţa

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Aninoasa, judeţul Dâmboviţa

 

Descrierea stemei

Stema comunei Aninoasa, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie subţire de hermină.

În partea superioară, în câmp albastru, se află două cruci treflate de aur, cu braţele egale.

În partea inferioară, în câmp roşu, se află bustul lui Mihai Viteazul, care poartă pe cap o cuşmă cu surguci, împodobită cu pene de cocor după moda ungurească, iar mantia este prinsă la gât cu o agrafă, totul de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Crucile treflate fac referire la mănăstirile Dealu şi Viforâta.

Banda de hermină semnifică faptul că la biserica de la mănăstirea Dealu se află cea mai mare necropolă domnească din ţară.

Bustul lui Mihai Viteazul simbolizează faptul că la mănăstirea Dealu este îngropat capul domnitorului.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei oraşului Nădlac, judeţul Arad

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema oraşului Nădlac, judeţul Arad, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 decembrie 2013.

Nr. 1.129.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

oraşului Nădlac, judeţul Arad

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei oraşului Nădlac, judeţul Arad

 

Descrierea stemei

Stema oraşului Nădlac se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea superioară.

În primul cartier în câmp de aur se află un corb înaripat, de culoare neagră, privit din profil, stând pe o creangă de stejar verde. Corbul ţine în cioc un Inel de argint cu piatră roşie.

În al doilea cartier se află un turn de argint privit din faţă, cu două ferestre. În prima fereastră se află un gornist negru suflând dintr-o trompetă aurie. În dreapta tumulul se află un mănunchi de spice de aur.

În partea inferioară, pe câmp verde, se află un zid roşu cu şase rânduri de cărămizi, peste care broşează o poartă de aur deschisă. În Interiorul porţii, pe câmp albastru, se află un caduceu de argint.

În vârful scutului se află un brâu undat de aur.

Scutul este timbrat cu o coroana murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Corbul cu inel în cioc simbolizează blazonul familiei Iancu de Hunedoara.

Mănunchiul de spice de grâu face referire la una din ocupaţiile de bază a locuitorilor, agricultura.

Turnul reprezintă Biserica Evanghelică din localitate, care în 1822 era folosită ca obiectiv pentru anunţarea navetiştilor când trebuie să meargă la gară. Ora exactă este anunţată şi în prezent de un gornist.

Zidul de piatră sugerează atât faptul că localitatea a fost centru fortificat, cât şi prezenţa unei cetăţi dacice străvechi.

Caduceul relevă activitatea comercială din oraş.

Brâul undat simbolizează râul Mureş, care străbate teritoriul localităţii.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Coţofenii din Faţă, judeţul Dolj

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Coţofenii din Faţă, judeţul Dolj, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 decembrie 2013.

Nr. 1.130.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Coţofenii din Faţă, judeţul Dolj

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Coţofenii din Faţă, judeţul Dolj

 

Descrierea stemei

Stema comunei Coţofenii din Faţă, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă de un brâu undat albastru.

În partea superioară, în câmp auriu, se află o coţofană.

În partea inferioară, în câmp verde, se află un spic de grâu de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Banda undată simbolizează râul Jiu.

Spicul de grâu şi câmpul verde reprezintă profilul agricol diversificat al localităţii.

Coţofana dă denumirea localităţii şi, prin modul în care este plasată, indică faptul că aşezarea se află la nord de râul Jiu.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Fundeni, judeţul Călăraşi

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Fundeni, judeţul Călăraşi, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 decembrie 2013.

Nr. 1.131.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Fundeni, judeţul Călăraşi

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Fundeni, judeţul Călăraşi

 

Descrierea stemei

Stema comunei Fundeni, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară se află două ramuri de stejar de aur, dispuse semicircular, ale căror părţi inferioare se încrucişează în săritoare, asuprite de un snop de spice de grâu de aur.

În partea inferioară se află o biserică de argint, cu plan circular, acoperit printr-o cupolă; în partea frontală, biserica are un turn acoperit, înălţat printr-o cruce, cu intrarea arcuită, ajurată negru, deasupra căreia se află trei deschideri, de asemenea ajurate negru şi arcuite.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Snopul de spice simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Ramurile de stejar evocă bogăţia silvică a zonei.

Brâul undat reprezintă râul Dâmboviţa, care străbate localitatea.

Biserica reprezintă biserica din Frunzăneşti, construită în anul 1732 şi declarată monument istoric.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

AGENŢIA NAŢIONALA DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor din unitatea administrativ-teritorială Moineşti, judeţul Bacău

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor situate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Moineşti, judeţul Bacău.

(2) Teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Moineşti, judeţul Bacău, este împărţit în 72 de sectoare cadastrale, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Marius Arthur Ursu

 

Bucureşti, 20 decembrie 2013.

Nr. 1.269.

 

ANEXA*).

 

Schiţa cu sectorizarea cadastrala

UAT Moinesti, judeţul Bacău

 


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu amendă

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în municipiul Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, cod de înregistrare fiscală 31588130 din 30 aprilie 2013, reprezentată legal prin preşedinte, în temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) coroborate cu ale art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în şedinţa din data de 13 noiembrie 2013, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a analizat Referatul de constatare întocmit de Direcţia autorizare avizare cu nr. SAR/DAA/B-54.175 din 21 octombrie 2013, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în judeţul Galaţi, localitatea Galaţi, Str. Brăilei nr. 25, camera 1, bl. P2, sc. 2, parter, ap. 4, J17/1387/10.11.2011, CUI 29324625/10.11.2011, RBK- 723/23.05.2012,

şi a constatat următoarele:

Societatea SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L a efectuat modificări ale documentelor/condiţiilor pe baza cărora s-a acordat autorizaţia de funcţionare fără aprobarea/avizarea prealabilă a Autorităţii de Supraveghere Financiară şi a înregistrat la oficiul registrului comerţului menţiuni cu privire la cesiunea de părţi sociale şi schimbarea structurii asociaţilor prin creşterea numărului de asociaţi de la unu (1) la doi (2), fără aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Prin efectuarea unor modificări ale documentelor/condiţiilor pe baza cărora s-a acordat autorizaţia de funcţionare fără aprobarea/avizarea prealabilă a Autorităţii de Supraveghere Financiară şi prin înregistrarea la oficiul registrului comerţului a unor menţiuni fără aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, societatea a încălcat prevederile art. 5 lit. b) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 13 alin. (1) şi (6) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi condiţiile de menţinere a acesteia, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Fapta constituie contravenţie conform art. 39 alin. (2) lit. a), c) şi q) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare

La notificarea Direcţiei autorizare avizare, transmisă cu nr. SAR-DAA/B-46.189 din 30 septembrie 2013, societatea nu a răspuns. Notificarea a fost returnată în 14 octombrie 2013 cu menţiunea oficiului poştal: „destinatar mutat fără a se cunoaşte noua adresă”.

Faţă de aceste motive, pentru fapta nelegală reţinută în sarcina Societăţii SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. prin Referatul de constatare nr. SAR/DAA/B-54.175 din 21 octombrie 2013, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România, în şedinţa din data de 13 noiembrie 2013. Autoritatea de Supraveghere Financiară a hotărât sancţionarea Societăţii SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu amenda de 2.500 lei, conform art. 39 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, drept pentru care

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - (1) în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. d) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k), precum şi ale art. 39 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şt completările ulterioare, se sancţionează cu amendă în valoare de 2.500 lei Societatea SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în judeţul Galaţi, localitatea Galaţi, Str. Brăilei nr. 25, camera 1, bl. P2, sc. 2, parter, ap. 4, J17/1387/10.11.2011. CUI 29324625/10.11.2011, RBK-723/23.05.2012.

(2) Amenda se face venit la bugetul de stat în cotă de 50%, iar diferenţa de 50% se face venit la bugetul Autorităţii de Supraveghere Financiară şi se achită în termen de 15 zile de la primirea deciziei, în contul nr. RO83TREZ7005025XXX007370, deschis pe seama Autorităţii de Supraveghere Financiară la Trezoreria Municipiului Bucureşti.

(3) Dovada de plată a amenzii va fi prezentată Autorităţii de Supraveghere Financiară imediat după efectuarea plăţii.

(4) în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prezenta decizie constituie titlu de creanţă. La data scadenţei, titlul de creanţă devine titlu executoriu, în baza căruia Autoritatea de Supraveghere Financiară va declanşa procedura silită de recuperare a creanţelor sale

Art. 2. - Împotriva prezentei decizii, Societatea SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Prezenta decizie produce efecte de la data comunicării, conform prevederilor art. 39 alin. (5) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Dan Radu Ruşanu

 

Bucureşti, 11 decembrie 2013.

Nr. 1.204.

 

ACTE ALE CONSILIULUI DE MEDIERE

 

CONSILIUL DE MEDIERE

 

HOTĂRÂRE

privind completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, aprobat prin Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2007

În temeiul art. 17 alin. (2) şi al art. 71 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul de mediere adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, aprobat prin Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 27 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

- La articolul 3, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

„(4) Profesia de mediator se exercită numai de către persoana care a dobândit calitatea de mediator autorizat şi care îndeplineşte ulterior, în mod cumulativ, în fiecare an calendaristic, următoarele condiţii:

a) nu are înscrise în cazierul judiciar menţiuni cu privire la infracţiuni care îl fac incompatibil cu profesia de mediator, probând astfel că se bucură de încredere, stimă şi respect în comunitate; dovada se va face prin cazier judiciar în termen de valabilitate la data depunerii la Consiliul de mediere sau declaraţie pe propria răspundere că nu are înscrise menţiuni în cazierul judiciar;

b) este înscris în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, este activ ca formă de exercitare a profesiei şi a plătit taxa profesională, în cuantumul stabilit şi perceput de Consiliul de mediere;

c) este membru al unei asociaţii profesionale de mediatori înscrisă în Registrul asociaţiilor profesionale în domeniul medierii, dovedit prin adeverinţă la zi eliberată de asociaţia profesională respectivă;

d) a acumulat numărul anual de puncte profesionale, stabilit de Consiliul de mediere, prin oricare din modalităţile reglementate de Consiliul de mediere.

(5) Documentele atestând îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (4) se vor depune în original, până la data de 31 martie a anului calendaristic următor celui pentru care se face dovada.”

 

Preşedintele Consiliului de mediere,

Dorin Valeriu Bădulescu

 

Bucureşti, 21 septembrie 2013.

Nr. 4.911.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.