MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 26/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 26         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 14 ianuarie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.147/2013. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind funcţionarea şi activităţile Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul şi ale Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” de la Bucureşti, semnat la Ankara la 19 septembrie 2013

 

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind funcţionarea şi activităţile Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul şi ale Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” de la Bucureşti

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.501/2013. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind stabilirea procedurilor pentru efectuarea controalelor fitosanitare

 

15. - Ordin al ministrului delegat pentru buget privind aprobarea efectuării unei tranzacţii pe pieţele externe de capital în cadrul Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat, pe termen mediu, „Medium Term Notes”, printr-o emisiune de obligaţiuni denominate în USD, în sumă de maximum 2 miliarde USD

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

1. - Ordin pentru modificarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a posturilor de preşedinţi-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanţă, încheierea contractelor de management şi evaluarea activităţii acestora, aprobată prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2008

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind funcţionarea şi activităţile Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul şi ale Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” de la Bucureşti, semnat la Ankara la 19 septembrie 2013

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind funcţionarea şi activităţile Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul şi ale Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” de la Bucureşti, semnat la Ankara la 19 septembrie 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

Ministrul culturii,

Gigel-Sorinel Ştirbu

 

Bucureşti, 23 decembrie 2013.

Nr. 1.147.

 

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind funcţionarea şi activităţile Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul şi ale Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” de la Bucureşti

 

Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia, denumite în continuare părţi,

cu scopul de a întări prietenia şi cooperarea dintre părţi,

ţinând cont de prevederile Tratatului de prietenie, bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Republica Turcia, semnat la Bucureşti la 19 septembrie 1991,

luând în considerare Acordul reglementând schimburile ştiinţifice şi artistice între Republica Socialistă România şi Republica Turcia, semnat la Istanbul la 30 iulie 1966,

având în vedere Acordul dintre România şi Republica Turcia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe avere, semnat la Bucureşti la 1 iulie 1986,

având în vedere Declaraţia Comună a parteneriatului strategic dintre cele două ţări, semnată în decembrie 2011, şi Planul de acţiuni, semnat în martie 2013,

cu privire la funcţionarea şi activităţile institutelor şi centrelor lor culturale, au convenit următoarele:

 

SECŢIUNEA I

Prevederi generale

 

ARTICOLUL 1

 

1. Institutul Cultural al părţii române poartă numele de Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” (denumit în continuare Institut) şi Centrul Cultural al părţii turce poartă numele de Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” (denumit în continuare Centru).

2. Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” este subordonat Ministerului Afacerilor Externe şi Institutului Cultural Român conform legislaţiei în vigoare şi funcţionează la Istanbul.

3. Centrul Cultural al părţii turce mai sus menţionat este administrat de Fundaţia „Yunus Emre”, al cărei centru administrativ se află în Ankara.

 

ARTICOLUL 2

 

1. Funcţionarea şi activităţile Institutului/Centrului sunt supuse prevederilor acestui acord. În ceea ce priveşte chestiunile care nu sunt prevăzute în acest acord, se aplică legile şi reglementările părţii primitoare, fără a aduce atingere privilegiilor şi imunităţilor prevăzute în acest acord.

2. În ceea ce priveşte chestiunile care nu sunt prevăzute în acest acord, Centrul Cultural turc din România este supus legilor şi reglementărilor aplicabile asociaţiilor şi fundaţiilor în România.

3. În ceea ce priveşte chestiunile care nu sunt prevăzute în acest acord, Institutul Cultural Român din Republica Turcia este supus legilor şi reglementărilor aplicabile asociaţiilor şi fundaţiilor în Republica Turcia.

4. Înfiinţarea şi închiderea la cererea părţii trimiţătoare, redactarea statutului, selecţia membrilor, structura componentă, precum şi procedurile privind întrunirile, deciziile şi corespondenţa Institutului şi Centrului nu se supun legilor şi reglementărilor părţii primitoare, institutul şi Centrul vor avea autoritatea să stabilească regulile şi procedurile cu privire la chestiunile de mai sus, fără a fi supuse niciunei cerinţe de autorizare sau aprobare din partea autorităţilor părţii primitoare.

5. Institutul şi Centrul nu au ca scop şi nu se angajează în nicio activitate care nu este prevăzută în articolul 5 şi articolul 13 ale acestui acord sau care este în mod expres interzisă potrivit legilor şi reglementărilor părţii primitoare.

 

ARTICOLUL 3

 

1. Fiecare parte permite, pe baza consimţământului mutual al părţilor exprimat prin corespondenţa diplomatica, înfiinţarea de filiale ale Institutului şi Centrului pe teritoriul său, în alte oraşe decât cele menţionate în articolul 1 al acestui acord. Astfel de filiale ale Institutului şi Centrului sunt, de asemenea, supuse prevederilor referitoare la Institute/Centre, stipulate în acest acord.

2. În conformitate cu articolul 2 al acestui acord, filialele Institutului Cultural al părţii române vor fi înfiinţate, denumite, stabilite şi administrate de Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român, conform legislaţiei naţionale, iar filialele Centrului Cultural al părţii turce vor purta numele de Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” şi vor fi stabilite şi administrate de Fundaţia „Yunus Emre”.

 

ARTICOLUL 4

 

1. Institutul şi Centrul au personalitate şi capacitate juridică, potrivit legilor şi reglementărilor părţii primitoare

2. În vederea îndeplinirii scopurilor lor şi cu respectarea legilor şi reglementărilor părţii primitoare, Institutul şi Centrul pot, în consecinţă, să încheie contracte cu toate persoanele fizice şi juridice, publice sau private, din tara părţii primitoare sau dintr-o alta ţară.

 

ARTICOLUL 5

 

Institutul şi Centrul au următoarele scopuri:

1) să promoveze înţelegerea reciprocă şi prietenia dintre popoarele părţilor;

2) să contribuie la dezvoltarea relaţiilor şi a cooperării dintre părţi în domeniile culturii, educaţiei şi ştiinţei;

3) să informeze şi să instruiască publicul cu privire la ţara şi poporul părţii trimiţătoare, inclusiv populaţia, cultura, istoria, limba şi arta.

4) să asiste la aplicarea Acordului reglementând schimburile ştiinţifice şi artistice între Republica Socialistă România şi Republica Turcia, semnat la Istanbul la 30 iulie 1966, precum şi a altor acorduri, protocoale sau programe/proiecte în domeniul cultural, educaţional şi al cooperării ştiinţifice dintre părţi.

 

ARTICOLUL 6

 

1. Părţile explorează reciproc posibilitatea alocării de locaţii/sedii pentru Institutul/Centrul şi filialele sale. În cazul în care alocarea reciprocă de locaţii/sedii nu este posibilă, partea primitoare sprijină partea trimiţătoare în găsirea de locaţii/sedii potrivite pentru Institutul/Centrul şi filialele sale.

2. Partea primitoare, în conformitate cu legile şi reglementările sale, sprijină Institutul/Centrul şi filialele sale să obţină autorizaţiile necesare şi să îndeplinească cerinţele legale necesare în cel mai scurt timp posibil, pentru construcţia, cumpărarea, închirierea sau alocarea şi renovarea sau amenajarea locaţiilor care ar urma să fie folosite de Institutul/Centrul şi filialele sale.

 

ARTICOLUL 7

 

Pentru îndeplinirea scopurilor şi în conformitate cu legile şi reglementările părţii primitoare, Institutul şi Centrul pot de asemenea să desfăşoare activităţi şi să organizeze evenimente în afara locaţiilor lor.

 

ARTICOLUL 8

 

Partea primitoare pune la dispoziţie pentru evenimente culturale care ar urma să fie organizate de Institut/Centru locaţiile care se află sub autoritatea Ministerului Culturii şi a altor instituţii publice centrale sau locale responsabile cu cultura, în condiţiile legislaţiei în vigoare din cele două ţări (luând în considerare şi regulamentele interne ale instituţiilor centrale şi locale implicate). Pentru a beneficia de locaţia dorită, Institutul/Centrul trebuie să transmită o cerere scrisă instituţiilor centrale sau locale vizate.

 

ARTICOLUL 9

 

1. În vederea îndeplinirii scopurilor lor, Institutele/Centrele pot intra în contact direct, fără autorizaţie prealabilă, pot coopera şi pot desfăşura activităţi comune cu toate persoanele fizice şi juridice, publice sau private, din ţara părţii primitoare sau dintr-o altă ţară, inclusiv cu artişti, scriitori, oameni de ştiinţă, asociaţii/fundaţii, institute de cercetare, instituţii educaţionale şi organizaţii internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale, cu condiţia ca activităţile persoanelor fizice şi juridice să respecte legile şi reglementările statului primitor.

2. În vederea îndeplinirii scopurilor lor şi în conformitate cu legile şi reglementările părţii primitoare, Institutele/Centrele pot primi de la şi pot acorda tuturor persoanelor fizice şi juridice, publice sau private, din ţara părţii primitoare sau dintr-o altă ţară, contribuţii în natură sau financiare, fără a fi obligate să obţină o autorizaţie în prealabil din partea autorităţilor părţii primitoare, dar cu respectarea legislaţiei naţionale a părţii primitoare.

 

ARTICOLUL 10

 

1. Partea primitoare asigură acces public, nediscriminatoriu, în locaţia Institutului/Centrului, precum şi la evenimentele organizate de Institut/Centru în afara locaţiei sale.

2. În vederea îndeplinirii scopurilor sale şi în conformitate cu legile şi reglementările sale, partea primitoare permite, de asemenea, Institutului/Centrului să utilizeze toate metodele şi mijloacele de comunicare disponibile, inclusiv mass-media, ziare, periodice, posturi de radio/televiziune şi internet, pentru furnizarea de informaţii către public.

 

ARTICOLUL 11

 

1. Securitatea Institutului/Centrului şi a filialelor sale, precum şi a personalului său este asigurată de partea primitoare, la cerere, în conformitate cu prevederile legale din cele două ţări.

2. Partea primitoare ia, de asemenea, măsuri de securitate adecvate pentru activităţile care sunt organizate de Institut/Centru şi de filialele sale în afara locaţiilor lor, în conformitate cu prevederile legale din cele două ţări.

3. În măsura în care partea trimiţătoare consideră necesară asigurarea pazei şi protecţiei, iar partea primitoare nu le poate asigura, partea trimiţătoare poate să îşi asigure acest lucru din fonduri proprii, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.

 

ARTICOLUL 12

 

1. În limita legilor şi reglementărilor şi pe baza principiului reciprocităţii, partea primitoare oferă Institutului/Centrului şi filialelor sale, pe lângă cele menţionate mai sus, toate celelalte condiţii, asistenţa şi disponibilitatea necesară pentru funcţionarea adecvată şi îndeplinirea scopurilor sale, în măsura posibilităţilor.

2. Partea primitoare facilitează, de asemenea, emiterea vizelor de intrare pentru cetăţenii părţii trimiţătoare, pentru participarea lor la evenimentele organizate de Institut/Centru.

3. În cazul României, din momentul aplicării în totalitate de către România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens, se vor acorda facilităţi pentru obţinerea vizelor de intrare pentru cetăţenii părţii trimiţătoare, în limita legilor şi reglementărilor, pe baza principiului reciprocităţii şi sub rezerva aplicării prevederilor Codului comunitar de vize.

 

SECŢIUNEA II

Activităţile Institutului/Centrului

 

ARTICOLUL 13

 

1. În vederea îndeplinirii scopurilor lor şi cu respectarea legilor şi reglementărilor părţii primitoare, Institutele/Centrele pot desfăşura activităţile menţionate mai jos:

a) organizarea de cursuri de limba română, respectiv de limba turcă;

b) difuzarea de cunoştinţe despre cultură, ştiinţă, educaţie, precum şi despre realizările istorice şi contemporane ale părţilor;

c) organizarea de şi participarea la evenimente culturale, în special expoziţii, proiecţii cinematografice, spectacole, concerte, prezentări, festivaluri, ateliere de creaţie şi altele, precum şi seminare, conferinţe şi alte proiecte complexe;

d) înfiinţarea de biblioteci şi mediateci cu săli de lectură şi servicii de împrumut de cărţi, periodice şi alte produse tipărite şi orice alt tip de material cu caracter cultural, ştiinţific, educativ şi informativ, pe orice suport;

e) publicarea şi difuzarea de programe informative şi promoţionale şi orice alt material cultural, ştiinţific, educativ şi sportiv;

f) crearea de consilii, cluburi şi comitete potrivit domeniilor de activitate ale Institutelor/Centrelor, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile şi a mediilor de comunicare, precum şi a personalităţilor din lumea culturii, ştiinţei şi sportului;

g) organizarea de şi participarea la alte activităţi similare care au legătură cu obiectivele Institutelor/Centrelor,

h) primirea de persoane din străinătate, precum artişti, scriitori, oameni de ştiinţă, academicieni, jurnalişti şi oficialităţi publice, pentru participare la evenimentele Institutului/Centrului;

i) realizarea sau sprijinirea realizării de lucrări şi activităţi menite să protejeze, să cerceteze şi să promoveze patrimoniul cultural al ţării trimiţătoare localizat în ţara părţii primitoare;

j) acordarea de burse şi stagii de cercetare prin programele desfăşurate de Institut/Centru;

k) sprijinirea, prin furnizare de asistenţă financiară, personal didactic, cărţi şi alte materiale educaţionale, a departamentelor şi programelor din şcoli, universităţi şi organizaţii de cercetare din ţara părţii primitoare, cu scopul de a preda şi a desfăşura cercetări privind diverse aspecte ale ţării părţii trimiţătoare, precum cultura, istoria, limba şi literatura sa.

2. Institutele/Centrele pot organiza şi participa, în afara sediilor lor, la activităţi care să corespundă obiectivelor prezentului acord.

 

ARTICOLUL 14

 

1. Institutul şi Centrul nu au ca scop obţinerea de profit din desfăşurarea activităţilor lor.

2. Pe de altă parte, în vederea îndeplinirii scopurilor lor şi în conformitate cu legile şi reglementările părţii primitoare, pentru acoperirea cheltuielilor lor sau pentru scopuri caritabile, Institutul/Centrul pot:

a) să colecteze taxe de la cei care participă la activităţile lor sau beneficiază de serviciile lor, inclusiv vânzarea de bilete pentru evenimente culturale, perceperea de taxe pentru servicii de bibliotecă şi centre de informare şi colectare de taxe de înscriere la cursuri şi examinări;

b) să vândă orice tip de material tipărit şi audiovizual, precum şi articole culturale şi folclorice, inclusiv cărţi, cataloage, periodice, CD/CD-ROM-uri, materiale educaţionale, postere şi artizanat, cu condiţia ca vânzarea să fie realizată de Institut/Centru;

c) să înfiinţeze şi să administreze sau să ofere spre administrare unei persoane sau unei firme private chioşcuri pentru vânzarea de alimente şi băuturi în afara sediilor lor, cu scopul de a oferi servicii pentru participanţii la activităţile şi evenimentele lor;

d) să organizeze evenimente caritabile similare în interiorul sau în afara sediilor lor.

 

SECŢIUNEA III

Personalul Institutului/Centrului

 

ARTICOLUL 15

 

Fiecare parte numeşte personalul său (denumit în continuare personalul), care îşi va desfăşura activitatea în Institutul/Centrul său. Personalul poate avea cetăţenia părţii primitoare sau, cu acordul părţii primitoare, cetăţenia unei ţări terţe. Consimţământul părţii primitoare pentru angajarea unui cetăţean al unei ţări terţe este solicitat pe canale diplomatice.

 

ARTICOLUL 16

 

1. Fiecare parte îşi rezolvă singură problemele de angajare a personalului Institutului sau Centrului său.

2. Personalul poate fi constituit din cetăţeni ai statului părţii trimiţătoare, ai statului părţii primitoare sau ai unui stat terţ. în ultimul caz, numirea trebuie să fie convenită cu organele competente ale părţii primitoare şi se face în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează încadrarea în muncă pe teritoriul statului părţii de reşedinţă.

3. Directorul şi directorul adjunct ai Institutului/Centrului sunt numiţi de autorităţile statului părţii trimiţătoare şi beneficiază, pe bază de reciprocitate, de statut diplomatic, cu condiţia de a nu fi cetăţeni ai statului părţii primitoare. Părţile îşi notifică în mod corespunzător, prin canalele diplomatice, numirea şi statutul acestora.

4. Fiecare parte notifică celeilalte părţi, pe canale diplomatice, membrii personalului trimişi sau angajaţi, precum şi despre începerea şi încetarea activităţii acestora.

 

ARTICOLUL 17

 

1. În conformitate cu legislaţia naţională a statului său, partea primitoare furnizează personalului numit care este cetăţean al părţii trimiţătoare şi membrilor familiei sale în întreţinere, pentru perioada desfăşurării activităţii, vize cu intrare/ieşire multiplă şi permise de şedere, în cel mai scurt timp posibil şi gratuit. Expresia „membri de familie” desemnează persoanele definite sau recunoscute ca atare de legislaţia aplicabilă în statul părţii primitoare.

2. Partea primitoare exceptează, de asemenea, personalul de cetăţenie străină de cerinţa obţinerii unui permis de muncă, cu condiţia ca acest personal să îşi desfăşoare activitatea în administrarea Institutului/Centrului sau pentru îndeplinirea activităţilor stabilite în articolul 13 al acestui acord.

3. O astfel de exceptare acordată pentru realizarea activităţilor stabilite la articolul 13 din acest acord se limitează la durata activităţii/activităţilor aferente.

 

ARTICOLUL 18

 

În materie de legislaţie a muncii se aplică legislaţia părţii trimiţătoare şi, în materie de securitate socială, personalului Institutului/Centrului şi membrilor de familie li se aplică prevederile Acordului dintre România şi Republica Turcia în domeniul securităţii sociale, semnat la Ankara la 6 iulie 1999.

 

ARTICOLUL 19

 

Fiecare parte, pe baza principiului de reciprocitate, în conformitate cu legislaţia statului ei şi, în cazul României, cu legislaţia Uniunii Europene, acordă scutire de taxe vamale şi de alte taxe sau obligaţii financiare echivalente taxelor vamale pentru bunurile personale importate sau exportate de către personalul numit care este cetăţean al pârtii trimiţătoare.

 

ARTICOLUL 20

 

Impozitele pe venit şi pe profit ale Institutului/Centrului şi personalului acestuia sunt reglementate de prevederile Convenţiei dintre Republica Socialistă România şi Republica Turcia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe avere, semnată la Bucureşti la 1 iulie 1986. În cazul în care Convenţia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe avere îşi încetează valabilitatea, impunerea se va face pe baza legislaţiei în materie a părţilor.

Taxele pe veniturile personalului Institutului/Centrului care are cetăţenia unui stat terţ vor fi reglementate pe baza legislaţiei părţii primitoare.

 

ARTICOLUL 21

 

Institutul/Centrul furnizează informaţiile necesare solicitate de autorităţile relevante ale părţii primitoare în condiţiile practicii de taxare a părţii primitoare.

 

SECŢIUNEA IV

Imunităţile de taxe ale Institutului/Centrului

 

ARTICOLUL 22

 

1. Fiecare parte, pe baza principiului de reciprocitate, în conformitate cu legislaţia statului ei şi, în cazul României, cu legislaţia Uniunii Europene, acordă institutului/Centrului scutire de taxe vamale şi de alte taxe sau obligaţii financiare echivalente taxelor vamale pentru bunurile importate, necesare pentru desfăşurarea activităţii sale, în conformitate cu prevederile prezentului acord.

2. Bunurile importate pot fi înstrăinate pe teritoriul statului de reşedinţă numai în condiţiile respectării legislaţiei statului şi, în cazul României, a legislaţiei Uniunii Europene.

 

ARTICOLUL 23

 

În conformitate cu legislaţia internă în vigoare în statul părţii primitoare privind achiziţionarea sau transferul de proprietate asupra terenurilor, loturilor de construcţie şi clădirilor, în vederea îndeplinirii scopurilor Institutului/Centrului, partea primitoare exceptează Institutul/Centrul de la taxele de timbru, de alte taxe sau impozite similare legate de achiziţionarea sau transferul de proprietate de către Institut/Centru asupra terenurilor, loturilor de construcţie şi clădirilor, percepute de autorităţile centrale sau locale.

 

SECŢIUNEA V

Prevederi finale

 

ARTICOLUL 24

 

Divergenţele care pot rezulta din interpretarea şi aplicarea acestui acord sunt rezolvate pe canale diplomatice.

 

ARTICOLUL 25

 

La intrarea în vigoare a prezentului acord, îşi încetează valabilitatea Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind înfiinţarea şi funcţionarea de centre culturale, încheiat la Constanţa la 18 aprilie 1996.

 

ARTICOLUL 26

 

1. Acest acord intră în vigoare la data primirii ultimei notificări scrise prin care părţile se informează reciproc, pe canale diplomatice, că au îndeplinit procedurile legale interne pentru intrarea în vigoare.

2. Acordul rămâne valabil pentru o perioadă de cinci ani şi va fi reînnoit automat pentru noi perioade de câte cinci ani, cu excepţia situaţiei în care una dintre părţi notifică cealaltă parte, în scris, pe canale diplomatice, despre intenţia de a denunţa acordul, cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea oricărei perioade de valabilitate. În acest caz, denunţarea îşi produce efectul după şase luni de la data notificării.

3. Dacă acordul este denunţat în conformitate cu prevederile paragrafului (2), orice program în derulare, înţelegere sau proiect realizat în baza acestuia şi care nu a fost terminat rămâne valid pentru perioada pentru care a fost încheiat.

 

ARTICOLUL 27

 

Acordul poate fi amendat, prin consimţământul mutual al părţilor, modificările intrând în vigoare în conformitate cu procedurile stipulate în articolul 26 ai acestui acord.

 

Semnat la Ankara la 19 septembrie 2013, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, turcă şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de diferenţe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

George Ciamba,

secretar de stat,

Ministerul Afacerilor Externe

Pentru Guvernul Republicii Turcia,

Hayati Develi,

preşedinte,

Institutul „Yunus Emre”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind stabilirea procedurilor pentru efectuarea controalelor fitosanitare

 

În baza prevederilor art. 12 alin. (13) lit. a) şi art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu modificările şi completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare nr. 119.334 din 20 decembrie 2013 al Agenţiei Naţionale Fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

 

ARTICOLUL 1

 

Prezentul ordin stabileşte procedurile pentru efectuarea controalelor fitosanitare în cadrul importului, circulaţiei intracomunitare şi exportului plantelor, produselor vegetale sau al altor obiecte conexe.

 

ARTICOLUL 2

 

În sensul prezentului ordin, termenii folosiţi au următoarele înţelesuri:

a) circulaţie intracomunitară - schimburile comerciale de plante, produse vegetale sau alte obiecte prevăzute în partea A din anexa nr. V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu modificările şi completările ulterioare, efectuate pe teritoriul Uniunii Europene între statele membre;

b) import - totalitatea operaţiunilor prin care se introduc pe teritoriul României/Uniunii Europene plantele, produsele vegetale sau alte obiecte prevăzute în partea B din anexa nr. V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

c) export - expedierea plantelor, produselor vegetale sau a altor obiecte de pe teritoriul României/Uniunii Europene câtre ţările terţe.

 

ARTICOLUL 3

Obligaţiile părţilor privind importul

 

(1) Operatorii economici sunt obligaţi;

a) să comunice inspectoratului de carantină fitosanitară vamală din punctul de trecere a frontierei prin care urmează să se realizeze importul, cu 24 de ore înainte, sosirea transportului în vederea facilitării controlului fitosanitar vamal;

b) să achite tarifele fitosanitare stabilite pentru efectuarea controalelor documentare, de identitate şi fitosanitare, conform prevederilor legislaţiei în vigoare;

c) să comunice unităţii fitosanitare pe a cărei rază teritorială se află depozitul sau îşi are sediul, într-un interval de 24 de ore, sosirea transportului, atunci când plantele, produsele vegetale sau alte obiecte, prevăzute în partea B din anexa nr. V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu destinaţie finală România, au intrat pe teritoriul Uniunii Europene prin punctele de trecere ale altui stat membru.

(2) Inspectorii fitosanitari din cadrul inspectoratelor de carantină fitosanitară vamală au următoarele obligaţii:

a) verifică dacă operatorul economic care importă plantele produsele vegetale sau alte obiecte prevăzute în partea B din anexa nr. V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare, este înregistrat de către unitatea fitosanitară în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea;

b) realizează controlul documentar, de identitate şi fitosanitar al mărfurilor importate, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, şi întocmesc Fişa de inspecţie fitosanitară la import, conform modelului şi instrucţiunilor cuprinse în anexa nr. 1;

c) transmit unităţii fitosanitare de destinaţie Fişa de inspecţie fitosanitară la import şi buletinul de analiză aferent, în cazul importurilor a căror însămânţare/plantare este interzisă până la primirea rezultatelor analizelor de laborator;

d) notifică Agenţia Naţională Fitosanitară, conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 582/2007 privind stabilirea unei proceduri pentru notificarea interceptării unui transport de marfă sau a unui organism dăunător din ţări terţe şi care prezintă un risc fitosanitar iminent;

e) încasează tarifele fitosanitare, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

(3) Inspectorii fitosanitari din cadrul unităţilor fitosanitare:

a) înregistrează operatorii care importă şi comercializează plante, produse vegetale şi alte obiecte conform prevederilor legale în vigoare;

b) respectă recomandările de la punctul 28 „Observaţii” din Fişa de inspecţie fitosanitară la import transmisă de inspectoratele de carantină fitosanitară vamală.

 

ARTICOLUL 4

Obligaţiile părţilor privind circulaţia intracomunitară

 

(1) Operatorii economici care derulează schimburi comerciale de plante, produse vegetale sau alte obiecte prevăzute în partea A din anexa nr. V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să comunice unităţii fitosanitare pe a cărei rază teritorială se află depozitul sau îşi au sediul sosirea mărfii în depozitul de la destinaţie, înainte de punerea pe piaţă a acestora.

(2) Inspectorii fitosanitari din cadrul unităţilor fitosanitare verifică prezenţa paşaportului fitosanitar, conformitatea mărfii cu exigenţele fitosanitare, prelevează probe pentru verificarea modului în care sunt respectate exigenţele fitosanitare, iar, în cazul neconformităţilor, notifică Agenţia Naţională Fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale conform legislaţiei fitosanitare în vigoare.

 

ARTICOLUL 5

Procedura de prelevare a probelor în cazul inspecţiei la import şi circulaţiei intracomunitare este stabilită în anexa nr. 2.

 

ARTICOLUL 6

 

Operatorii economici care exportă plante, produse vegetale sau alte obiecte sunt obligaţi:

a) să se informeze înainte de începerea derulării acestor operaţiuni asupra exigenţelor fitosanitare impuse prin legislaţia în vigoare de către Organizaţia Naţională de Protecţia Plantelor din ţara de destinaţie;

b) să solicite în scris unităţii fitosanitare în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea efectuarea controlului fitosanitar în vederea eliberării certificatului fitosanitar, în cazul în care organizaţia naţională de protecţia plantelor din ţara de destinaţie solicită un certificat fitosanitar care să ateste că plantele, produsele vegetale sau alte obiecte ce urmează să fie exportate respectă exigenţele fitosanitare impuse de legislaţia în vigoare.

 

ARTICOLUL 7

 

Orice încălcare a prevederilor fitosanitare la import/export/circulaţie intracomunitară constituie contravenţie şi se sancţionează conform Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 214/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ARTICOLUL 8

 

Agenţia Naţională Fitosanitară, Laboratorul Central Fitosanitar, unităţile fitosanitare şi inspectoratele de carantină fitosanitară vamală vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

ARTICOLUL 9

 

Prelevările de probe la import/export/circulaţie intracomunitară vor fi efectuate în conformitate cu instrucţiunile elaborate de Laboratorul Central Fitosanitar, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

 

ARTICOLUL 10

 

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

 

ARTICOLUL 11

 

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 61/2008 privind stabilirea procedurilor pentru efectuarea controalelor fitosanitare, publicat în Monitorul Oficial a! României, Partea I, nr. 103 din 11 februarie 2008, cu modificările ulterioare.

 

ARTICOLUL 12

 

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 20 decembrie 2013.

Nr. 1.501.

 

ANEXA Nr. 1

 

Fişă de inspecţie fitosanitară la import (FIFI)*)

 

- Model –

 

CADRL LEGISLATIV:

l. EXPORTATOR:

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Fişa de Inspecţie Fitosanitară la Import

F1

3 - God FI

ICFV

Data:

4 - Cod FI

UF

Data:

2. IMPORTATOR:

5 - Biroul vamal:

6 - Biroul vamal :

7 -Origine:

8 - Expedierea mărfii:

9 - CF nr.: ................................   Eliberat de ............................    la dala de ....................................

10 - Identificarea transportului (CMR, scrisoare transport fluvial/maritim/aerian. nr. container; nr. auto, etc. ):

11- DECLARANT VAMAL/ REPREZENTANT FIRMA

Subsemnatul, ......................................................, solicit inspecţia plantelor şi a produselor vegetale menţionate în certificatul fitosanitar şi mă angajez să respect prevederile legislaţiei fitosanitare în vigoare

LOCUL................................................, data

Semnătura:

12- CONTROL DOCUMENTAR

Locul:                                               Data:

Nume, semnătura, stampilă:

13- CONTROL DE IDENTITATE

Locul:                                               Data:

Nume, semnătură, ştampilă:

 

14- COTROL FITOSANITAR

Locul:                                               Data:

Nume, semnătură, stampila:

15- Marca, numărul şi natura coletelor

16- Natura plantelor şi a produselor vegetale

(inclusiv denumirea botanica a plantelor şi a produselor vegetale)

17- Cod tarifar vamal

18- Cantitate

19- Examinare vizuală

20- Prelevare

21-

Cantitatea prele­vată

22- Decizie

23- Paşaport fitosanitar

Greutate netă

(kg)

Nr. buc./ mc

Da

Cantitatea examinată vizual

Da

Nu

Liber import

Da

Nu

Da

Nu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

24- Control la un punct de Interior:

                       Da                  Nu

28- Observaţii:

25- Denumirea punctului de Interior :

 

 

 

 

29- Nume, semnătură, dată, ştampilă

 

 

30- Emis la:

Locul:

 

 

31- Declarant vamal/Reprezentant firmă

Locul:                                               Data:

 

 

26-Informarea punctului de interior:

                       Da                  Nu

27- Notificare intercepţie:

                       Da                  Nu

 

 


*) Fişa de inspecţie fitosanitară la import este reprodusă în facsimil.

 

Anexă la Fişă de inspecţie fitosanitară la import (FIFI)

 

CADRL LEGISLATIV:

l. EXPORTATOR:

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Fişa de Inspecţie Fitosanitară la Import

F1

3-God FI

ICFV

Data:

4-Cod FI

UF

Data:

2. IMPORTATOR:

5- Biroul vamal:

6- Biroul vamal :

7-Origine:

8- Expedierea mărfii:

9- CF nr.: ................................   Eliberat de ............................    la dala de ....................................

10 - Identificarea transportului (CMR, scrisoare transport fluvial/maritim/aerian. nr. container; nr. auto, etc. ):

15- Marca, numărul şi natura coletelor

16- Natura plantelor şi a produselor vegetale

(inclusiv denumirea botanica a plantelor şi a produselor vegetale)

17- Cod tarifar vamal

18- Cantitate

19- Examinare vizuală

20- Prelevare

21-

Cantitatea prele­vată

22- Decizie

23- Paşaport fitosanitar

Greutate netă

(kg)

Nr. buc./ mc

Da

Cantitatea examinată vizual

Da

Nu

Liber import

Da

Nu

Da

Nu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

28- Observaţii

 

 

 

INSTRUCŢIUNI

privind modul de completare a Fişei de inspecţie fitosanitară la import (FIFI)

 

1. Exportator - se vor indica numele, adresa şi ţara exportatorului.

2. Importator - se vor indica numele, adresa, numărul de telefon, de fax şi numărul de înregistrare ale importatorului.

3. Cod FI (1) - se vor indica codul fişei de inspecţie fitosanitară la import, conform procedurii de codificare prevăzută mai jos, numele inspectoratului de carantină fitosanitară vamală şi denumirea punctului de lucru.

Data completării fişei de inspecţie fitosanitară la import/data eliberării fişei de inspecţie fitosanitară la import, în funcţie de caz.

4. Cod FI (2) - se vor indica codul fişei de inspecţie fitosanitară la import, conform procedurii de codificare prevăzută mai jos, numele unităţii fitosanitare, denumirea punctului de lucru interior şi destinaţia.

Data eliberării Fişei de inspecţie fitosanitară la import.

5. Biroul vamal - se va indica numele biroului vamal corespondent punctului de intrare.

6. Biroul vamal - se va indica numele biroului vamal corespondent punctului de destinaţie interior.

7. Origine - se vor indica ţara de origine a mărfii şi originea reală a mărfii.

8. Expedierea mărfii - se va indica data expedierii mărfii.

9. CF Nr. - se vor indica seria şi numărul certificatului fitosanitar ce însoţeşte marfa şi data eliberării acestuia.

10. Identificarea transportului - se va specifica numărul de identificare al mijlocului de transport, după caz: CMR, scrisoare de transport fluvial/maritim/aerian, nr. container, nr. auto etc.

11. Declarant vamal/Reprezentant firmă - se va completa de către declarantul vamal sau de reprezentantul firmei din punctul de vămuire final, specificându-se numele, locul şi data.

12. Control documentar-se vor specifica locul şi data unde s-a efectuat controlul documentelor: certificat fitosanitar şi alte documente. Se vor completa lizibil cu numele celui care a efectuat acest control, semnătura şi ştampila.

13. Controlul de identitate constă în confruntarea informaţiilor din documente, certificatul fitosanitar şi identitatea fizică a produselor importate. Se vor specifica locul şi data unde s-a efectuat acest control. Se vor completa lizibil cu numele celui care a efectuat acest control, semnătura şi ştampila.

14. Controlul fitosanitar constă în inspecţia propriu-zisă a transportului în scopul depistării eventualelor organisme de carantină şi poate duce la prelevări de probe, conform instrucţiunilor. Se vor specifica locul şi data unde s-a efectuat acest control. Se va completa lizibil cu numele celui care a efectuat acest control, semnătura şi ştampila.

15. Marca, numărul şi natura coletelor - se vor indica marca/nr. coletului, de exemplu, marca ţării de origine sau a firmei exportatoare şi numărul şi natura coletelor, de exemplu, 15 pliculeţe.

16. Natura plantelor şi a produselor vegetale - se vor specifica tipul mărfii, denumirea botanică şi, după caz, ţara de origine a produsului, de exemplu, seminţe de tomate - Lycopersicon lycopersicum - Tolstoi - F1 - lot 4507 Ungaria.

17. Cod tarifar vamal - se va menţiona codul tarifar din declaraţia vamală sau din Codul vamal al României, care se poate solicita de la lucrătorii vamali,

18. Cantitatea - se vor menţiona greutatea netă şi/sau numărul de bucăţi, după caz, de exemplu, flori tăiate - 300 kg/2.000 de fire.

19. Examinarea vizuala - se va bifa prima rubrică, indicându-se cantitatea examinată vizual.

20. Prelevare - se va bifa menţiunea corespunzătoare, dacă inspecţia a făcut sau nu a făcut obiectul unei prelevări pentru analize de laborator.

21. Cantitatea prelevată - se va menţiona cantitatea prelevată pentru analize de laborator.

22. Decizie - această rubrică este completată numai atunci când inspecţia fitosanitară este finalizată şi înainte de încheierea declaraţiei vamale; se va bifa menţiunea corespunzătoare şi se va elibera paşaportul fitosanitar, dacă e cazul.

23. Paşaport fitosanitar-se va bifa menţiunea corespunzătoare.

24. Control la un punct de interior - se va bifa menţiunea corespunzătoare, de exemplu, un import la care s-a făcut cel puţin controlul documentar la punctul de intrare se va menţiona „DA”, iar dacă vămuirea s-a făcut în frontieră se bifeaz㠄NU”.

25. Denumirea punctului de interior - se va menţiona numele unităţii fitosanitare unde va avea loc finalizarea formalităţilor fitosanitare.

26. Informarea punctului de interior - se va bifa menţiunea corespunzătoare; în cazul nefinalizării inspecţiei în punctul de intrare, inspectorul fitosanitar trebuie să transmită prin fax fişa de inspecţie fitosanitară la import către punctul de interior şi să păstreze ataşat la copie confirmarea de trimitere a faxului.

27. Notificarea intercepţiei - se va bifa menţiunea corespunzătoare.

28. Observaţii - se vor menţiona orice alte informaţii pe care le consideraţi utile din punct de vedere fitosanitar şi care nu au putut fi completate în alte rubrici. Tratamentele decise de serviciul fitosanitar trebuie să fie precizate în această rubrică. În cazul seminţelor şi materialului semincer se va face menţiunea „marfa nu poate fi folosită sau comercializată înainte de primirea rezultatelor analizelor de laborator”, acolo unde este cazul.

Dacă la rubricile 15-22 spaţiul nu este suficient, se va menţiona existenţa unei fişe-anexă, precizându-se numărul de pagini suplimentare.

29. Nume, semnătura, data, ştampila - se va completa cu numele inspectorului care a completat rubricile 23-25, data, semnătura şi ştampila, indicându-se în acest fel că toate informaţiile sunt conforme.

30. Emis la - se vor menţiona locul şi data eliberării fişei de inspecţie fitosanitară la import.

31. Declarant vamal/Reprezentant firmă - se va completa cu numele, semnătura şi ştampila reprezentantului firmei sau ale declarantului vamal în momentul finalizării inspecţiei fitosanitare.

Fişa de inspecţie fitosanitară la import se completează în 3 exemplare, câte un exemplar pentru: inspectoratul de carantină fitosanitară vamală, organele vamale şi reprezentantul firmei.

 

PROCEDURA DE CODIFICARE A FIŞEI DE INSPECŢIE FITOSANITARĂ LA IMPORT

 

Cod FI: Z27XX/13/YY/001, unde:

ZZ - corespunde naturii documentului, în cazul de faţă este FI;

XX - codul judeţului (codul automobilistic);

13 - anul eliberării documentului FI;

YY - codul tipului de serviciu fitosanitar; V - Vama, respectiv Inspectoratul de Carantină Fitosanitară Vamală, T - teritorial, respectiv unitatea fitosanitară;

001 - numărul de ordine cronologică al fişei de inspecţie fitosanitară la import;

Exemplu: FI/TM/13/V/001, unde:

FI - fişa de inspecţie fitosanitară la import;

TM - Timişoara;

V - Inspectoratul de Carantină Fitosanitară Vamală;

13 - anul eliberării fişei de inspecţie fitosanitară la import;

001 - numărul atribuit fişei de inspecţie fitosanitară la import în ordinea cronologică a eliberării.

 

ANEXA Nr. 2

 

Procedură de prelevare a probelor în căzut inspecţiei la import şi circulaţie intracomunitară

 

Prelevările de probe din plante, produse vegetale sau alte obiecte prevăzute în părţile A şi B din anexa nr. V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul inspecţiei la import, precum şi în cazul circulaţiei intracomunitare, se realizează pentru a se asigura că:

a) acestea nu sunt contaminate cu organismele dăunătoare prevăzute în partea A din anexa nr. I la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

b) în cazul plantelor şi produselor vegetale prevăzute în partea A din anexa nr. II la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare, acestea nu sunt contaminate cu organismele dăunătoare specifice prevăzute în acea parte a anexei;

c) în cazul plantelor, produselor vegetale şi al altor obiecte prevăzute în partea A din anexa nr. IV la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare, acestea se conformează exigenţelor specifice lor prevăzute în acea parte a anexei.

Modalităţile prevăzute în prezenta procedură iau în considerare riscurile fitosanitare prezentate de plantele, produsele vegetale şi alte obiecte conexe introduse în România ca urmare a importului şi circulaţiei intracomunitare. Astfel, pot fi prelevate probe, şi anume:

1. când se observă simptome, suspiciuni de atac; şi

2. În cazul existenţei unui plan de monitorizare şi al filierelor cu risc fitosanitar.

1. Prelevarea probelor în caz de observare a simptomelor, suspiciunilor de atac

În timpul unui control fitosanitar pentru plantele, produsele vegetale şi/sau alte obiecte prevăzute în părţile Aşi B din anexa nr. V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare, când se constată un simptom sau o suspiciune de atac care lasă să se bănuiască prezenţa unui organism dăunător de carantină trebuie să se preleveze probe pentru analize, incluzând porţiunea de plantă cu simptomul sau suspiciunea de atac respectivă.

Inspectorul fitosanitar va lua în considerare riscurile cunoscute în funcţie de caz, utilizând în acest sens documentele şi informaţiile disponibile: Vademecum, documente OEPP etc.

Tabelul de mai jos redă câteva exemple de cazuri care prezintă risc fitosanitar ridicat. Inspecţia fitosanitară nu trebuie să se limiteze doar la cazurile prezentate.

 

Tabel nr. 1

 

Plante, produse vegetale şi alte obiecte

Origine

Organisme dăunătoare căutate în mod prioritar

Fructe de Citrus L, Fortunella Swingle, Poncirus Raf.

A se vedea Vademecum în funcţie de ţările contaminate.

Xanthomonas campestris sau Cercospora angolensis sau Guignardia citricarpa

Toate fructele

Toate ţările, mai ales cele cunoscute ca fiind contaminate

Specii din familia Tephritidae

Plante de Dendranthema (DC) Des Moul

Oricare

Puccinia horiana

Orice plantă-gazdă

Oricare

Liriomyza sativae, Liriomyza huidobrensis, Liriomyza trifolii, Amauromyza maculosa

Plante destinate plantării de Impatiens de Noua Guinee

Oricare

Tomato spoftted wilt virus

Plante destinate plantării de Pelargonium l’Herit ex. Ait.

Oricare

Tomato ring spot virus

Plante-gazdă destinate plantării

Oricare

Anoplophora chinensis

Lemn, cu excepţia celui de conifere (Coniferales), care prezintă orificii produse de insecte cu diametrul mai mare de 3 mm, sub formă de: lăzi de ambalaj, cutii, coşuri, butoiaşe şi ambalaje similare, paleţi, boxpaleţi şi alte platforme de încărcare, suporturi de paleţi, utilizat sau nu în transportul obiectelor de orice fel ori lemn utilizat pentru a fixa sau  susţine marfa, inclusiv lemnul care nu şi-a păstrat suprafaţa rotundă naturală

Oricare

Anoplophora glabripennis

Plante de Palmae, destinate plantării, cu diametrul tulpinii la bază mai mare de 5 cm

Oricare

Rhynchophorus ferrugineus

Plante de: Abies Mill., Cedrus Trew, Larix Mill., Picea A. Dietr., Pinus L., Pseudotsuga Carr. şi Tsuga Carr., cu excepţia fructelor şi seminţelor; Lemn şi scoarţă izolată de conifere (Coniferales), cu excepţia celui de Thuja L; Lemn sub formă de aşchii, particule, deşeuri de lemn sau resturi obţinute în totalitate sau parţial din aceste conifere; Lemn sub formă de dunaje, distanţiere şi traverse, inclusiv lemnul care nu şi-a păstrat suprafaţa rotundă naturală, precum şi lemnul sub formă de lăzi de ambalaj, cutii, coşuri, butoiaşe şi ambalaje similare, paleţi, boxpaleţi şi alte platforme de încărcare, suporturi de paleţi, utilizat sau nu în transportul obiectelor de orice fel

Portugalia, Spania

Bursaphelenchus xylophilus

 

Florile tăiate importate şi alte plante sensibile sunt controlate vizual şi prin metode corespunzătoare: scuturare, Berlese etc, pentru depistarea organismelor dăunătoare de carantină, în special Thrips palmi şi Bemisia tabaci. Insectele depistate, indiferent de stadiul biologic de dezvoltare, sunt trimise la Laboratorul Central Fitosanitar, pentru determinare.

În cazul observării unor simptome la plantele si produsele vegetale care nu sunt prevăzute în părţile Aşi B din anexa nr. V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare, de exemplu: flori tăiate de Gerbara spp., plante de Ficus spp., păstăi de fasole verde etc, se vor preleva probe pentru analize de laborator.

Transporturile care vin:

- din ţări terţe şi din care au fost prelevate probe nu se vămuiesc, decât după obţinerea rezultatului analizelor de

laborator. În aşteptarea rezultatului analizei, loturile respective trebuie să fie consemnate într-un spaţiu unde eventualul organism dăunător nu se poate răspândi. Acest spaţiu trebuie să fie cunoscut în orice moment de către inspectoratul fitosanitar vizat;

- dintr-un alt stat membru şi din care au fost prelevate probe suspecte nu se comercializează înainte de obţinerea rezultatelor analizelor de laborator.

2. Prelevarea probelor în cazul unui plan de monitorizare şi al filierelor cu risc fitosanitar

La import/circulaţie intracomunitară se vor preleva probe din toate loturile de plante/produse vegetale prevăzute în tabelul nr. 2, pentru originile indicate în acest tabel.

 

Tabel nr. 2

 

Plante, produse vegetale şi alte obiecte

Origine

Organisme dăunătoare căutate în mod prioritar

Tuberculi de cartof de sămânţă

Ţări UE şi Elveţia

Ralstonia solanacearum, Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, Ditylenchus destructor, Meloidogyne chitwoodi, Meloidogyne fallax, Synchytrium endobioticum

Tuberculi de cartof de consum

Ţări cunoscute ca fiind contaminate

Ralstonia solanacearum, Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus

Plante miniaturizate (bonsai)

Oricare

nematozi

Seminţe şi plante destinate plantării de Lycopersicon lycopersicum

Oricare

Clavibacter michiganensis ssp. michiganensis, Xanthomonas campestris pv. vesicatoria, Pepino mosaic virus

Seminţe de Zea mays

Ţări non-UE

Erwinia stewartii

Seminţe de Phaseolus vulgaris

Oricare

Xanthomonas campestris pv phaseoli

Seminţe de Medicago sativa

Oricare

Dytilenchus dipsaci. Clavibacter michiganensis ssp insidiosus

Seminţe, bulbi, plante de Allium spp.

Oricare

Dytilenchus dipsaci

Seminţe de Oryza spp.

Tari non-UE

Aphelenchoides besseyi

Seminţe şi boabe pentru consum din genurile Triticum. Secate şi xTriticosecale

Afganistan, India, Iran, Irak, Mexic, Nepal, Pakistan, Africa de Sud şi SUA

Tilletia indica

Plante de Capsicum annuum L, Lycopersicon lycopersicum (L.) Karsten ex Farw., Musa L., Nicotiana L. şi Solanum meiongena

Oricare

Ralstonia solanacearum

Plante de Fragaria spp., destinate plantării

Oricare

Aphelenchoides besseyi şi virusuri

Plante de Rubus L, Prunus L, destinate plantării

Oricare

virusuri

Plante-gazdă destinate plantării

Oricare

Tomato ringspot virus, Erwinia amylovora

Bulbi de Tulipa L, Gladiolus spp., Iris spp., Narcissus spp. destinaţi plantării

Oricare

Ditylenchus dipsaci şi virusuri

Bulbi şi cornii destinaţi plantării ai altor specii de plante prevăzute în anexa nr. V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007

Oricare

Ditylenchus dipsaci şi/sau Ditylenchus destructor

Plante de Vitis vinifera, destinate plantării

Ţări UE şi Elveţia

Tobacco ring spot virus, Tomato ringspot virus, Xylophilus ampelinus, Grapevine flavescence doree MLO

Plante de Humulus tupulus, destinate plantării

Oricare

Verticillium alboatrum

Plante de Araceae, Marantaceae, Musaceae, Perseae, Strelitziaceae înrădăcinate sau cu mediu de cultură ataşat

Oricare

Radopholus similis

Lemn de conifere

Ţări non-UE şi ţări UE cunoscute ca fiind contaminate

Bursaphelenchus xylophilus

Plante de Pinus spp. şi de Pseudotsuga menziensii, destinate plantării, inclusiv seminţele şi conurile pentru reproducere

Oricare

Gibberella circinata

Plante de Pinus L.

Oricare

Scirrhia pini

Plante omamentale-gazdă (Rhododendron spp., Vibumum spp., Cameilia spp. etc.), destinate plantării

Lemn şi scoarţă izolată de Acer macrophyllum Pursh., Aesculus califomica (Spach) Nutt., Lithocarpus densiflorus (Hook. & Arn.) Rehd., Quercus spp. L. şi Taxus brevifolia Nutt

Oricare

Phytophtora ramorum

Plante sau părţi de plante din genul Castanea Mill. destinate plantării, altele decât fructele şi seminţele

Oricare

Dryocosmus kuriphilus

Plante din genul Brugmansia Pers. spp. şi Solanum jasminoides Paxton şi alte plante de Solanaceae

Oricare

Potato spindle tuber viroid

Sol ataşat plantelor cultivate în aer liber

Oricare

Globodera rostochiensis şi Globodera pallida

Sol şi mediu de creştere

Ţări listate în anexa nr. V partea B la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007

Nematozi

Ambalaje din lemn

Oricare

Bursaphelenchus xylophilus,

Anoplophora chinensis

 

Transporturile din care s-au prelevat probe conform tabelului nr. 2, care provin:

- din ţări terţe, se vămuiesc fără a se aştepta rezultatul analizelor de laborator;

- dintr-un alt stat membru, se pot comercializa înainte de obţinerea rezultatului analizelor de laborator.

În cazul în care în urma analizelor de laborator se confirmă prezenţa organismelor dăunătoare de carantină:

- la următorul import cu aceeaşi origine nu se face vama decât după primirea rezultatului analizelor de laborator;

- la următorul transport cu origine acelaşi stat membru, marfa nu se comercializează decât după primirea rezultatului analizelor de laborator.

În cazul exportului, în funcţie de exigenţele fitosanitare ale ţării de destinaţie, se va elibera, după caz, certificatul fitosanitar de export/reexport numai după ce se constată că exigenţele fitosanitare ale ţării importatoare sunt îndeplinite. Aceasta presupune realizarea inspecţiilor, în perioada de vegetaţie şi înainte de expedierea mărfii, după caz.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea efectuării unei tranzacţii pe pieţele externe de capital în cadrul Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat, pe termen mediu, „Medium Term Notes”, printr-o emisiune de obligaţiuni denominate în USD, în sumă de maximum 2 miliarde USD

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, şi ale Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 15 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare, al prevederilor pct. 4.1.a) şi b) 2, pct. 5 şi pct. 14 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum si al prevederilor art. 3 din Hotărârea Guvernului 1.264/2010 pentru aprobarea programului-cadru de emisiuni de titluri de stat, pe termen mediu, „Medium Term Notes”, cu modificările ulterioare,

ministrul delegat pentru buget emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă efectuarea unei tranzacţii pe pieţele externe de capital în cadrul Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat, pe termen mediu, „Medium Term Notes”, prin contractarea de către Ministerul Finanţelor Publice a unor împrumuturi prin emiterea de obligaţiuni denominate în USD, în sumă de maximum 2 miliarde USD, cu scadenţe de minimum 10 ani. Emisiunea poate fi executată în două serii de maturităţi diferite, respectiv de 10 ani şi de 30 de ani, suma finală, maturităţile, dobânda, numărul de serii, precum şi toţi ceilalţi termeni şi celelalte condiţii financiare urmând să fie stabilite la momentul lansării emisiunii, în funcţie de condiţiile de piaţă.

Art. 2. - Emisiunea este administrată de către Citibank, JPMorgan şi BNP Paribas.

Art. 3. - Suma aferentă emisiunii se virează în contul de valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice la Banca Naţională a României şi se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - Plata serviciului datoriei publice aferentă emisiunii se asigură conform legislaţiei în vigoare privind datoria publică.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 10 ianuarie 2014.

Nr. 15.

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

pentru modificarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a posturilor de preşedinţi-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanţă, încheierea contractelor de management şi evaluarea activităţii acestora, aprobată prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2008

 

Având în vedere;

- art. 281 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 18 pct. 20 şi 21 şi art. 33 alin. (3) şi (4) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 16 din 18 decembrie 2013,

în temeiul dispoziţiilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Metodologia privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a posturilor de preşedinţi-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanţă, încheierea contractelor de management si evaluarea activităţii acestora, aprobată prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 28 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Angajarea directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, şi a preşedinţilor-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate judeţene, Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (denumite în continuare case de asigurări) se face prin concurs, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, respectiv titlul VIII „Asigurările sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - Procedura de concurs este cea reglementată de actele normative în vigoare cu privire la ocuparea unui post vacant corespunzător funcţiilor contractuale de conducere din instituţiile publice.”

3. La articolul 9, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Modul de calcul al salariilor preşedinţilor-directori generali ai caselor de asigurări, manageri ai sistemului la nivel local, se stabileşte pe baza următoarei formule*):

 

 ,

 

unde:

Cm = limita minimă prevăzută de art. 288 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

CM = limita maximă prevăzută de art. 288 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

Pxm = punctajul minim al postului, respectiv 3, corespunzător unui punctaj minim de 70 de puncte;

PXM = punctajul maxim al postului, respectiv 5, corespunzător unui punctaj maxim de 100 de puncte;

Pxy = punctajul obţinut în urma evaluării conform art. 12 alin. (1);

C = salariul rezultat în urma evaluării.

(3) Stabilirea salariilor de bază individuale între limite pentru preşedinţii-directori generali se face pe baza rezultatelor evaluării performanţelor profesionale, atât la numirea prin concurs în baza fişei de evaluare pe baza criteriilor de selecţie la angajare, aprobată prin ordin al preşedintelui CNAS, cât şi la evaluarea periodică (anexa nr. 8) în raport cu obiectivele şi cerinţele postului stabilite în contractul de management.”

4 La anexa nr. 2, la articolul 4 litera B, punctul 23 va avea următorul cuprins:

„23. să organizeze şi să realizeze activitatea de control al execuţiei contractelor de furnizare de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale;”.

5. La anexa nr. 4, indicatorul specific 4 de la indicatorul general 1 „Capacitatea managerială a directorului general” va avea următorul cuprins:

„4. Monitorizarea organizării cadrului de implementare şi sistemului prescrierii electronice:

4a) monitorizarea organizării întâlnirilor cu medicii prescriptori şi furnizorii de medicamente pentru sesizarea eventualelor disfuncţionalităţi care pot apărea în utilizarea soluţiei informatice;

- cel puţin două întâlniri/trimestru, din care una cu medicii prescriptori şi una cu furnizorii de medicamente - 5 puncte;

- mai puţin de două întâlniri - 0 puncte;

4b) monitorizarea asigurării respectării de către furnizori a obligaţiei privind raportarea electronică lunar/trimestrial a prescripţiilor off-line:

- peste 80% din medicii prescriptori au transmis on-line - 5 puncte;

- sub 80% din raportări au fost transmise on-line - 0 puncte;

4c) monitorizarea semestrială a consumului de DCI-uri aprobate prin comisiile de experţi de la nivelul CNAS/CJAS*)


*) Procentul se calculează ca raport între numărul de rapoarte efectiv realizate pentru monitorizarea consumului pentru fiecare DCI aprobat la nivelul CNAS, respectiv CAS, elaborate o dată pe semestru, şi numărul de DCI-uri aprobate prin comisiile de experţi de la nivelul CNAS/CAS aferent fiecărui judeţ.

 

4.c.1) DCI-uri aprobate prin comisiile de experţi de la nivelul CNAS:

- între 99% şi 100% rapoarte elaborate pe semestru - 5 puncte;

- între 50% şi 98% rapoarte elaborate pe semestru - 2 puncte;

- sub 50% rapoarte elaborate pe semestru - 0 puncte; 4.C.2) DCI-uri aprobate prin comisiile de experţi de la nivelul CAS:

- între 99% şi 100% rapoarte elaborate pe semestru - 5 puncte;

- între 50% şi 98% rapoarte elaborate pe semestru - 2 puncte;

- sub 50% rapoarte elaborate pe semestru - 0 puncte,

4d) monitorizarea derulării contractelor

- peste 80% contracte decontate SI UI - ERP - 5 puncte;

- sub 80% contracte decontate SIUI - ERP - 0 puncte.”

6. La anexa nr. 6, indicatorii specifici 4 şi 5 de la indicatorul general 1 „Capacitatea managerială a preşedintei ui-di rector general” vor avea următorul cuprins:

„4. Monitorizarea sistemului de prescriere electronică prin: 4a) organizarea de întâlniri cu medicii prescriptori şi furnizorii de medicamente pentru sesizarea eventualelor disfuncţionalităţi care pot apărea în utilizarea soluţiei informatice:

- cel puţin două întâlniri/trimestru, din care una cu medicii prescriptori şi una cu furnizorii de medicamente - 5 puncte;

- mai puţin de două întâlniri - 0 puncte;

4b) monitorizarea respectării de către furnizori a obligaţiei privind raportarea electronică lunar/trimestrial a prescripţiilor off-line;

- peste 80% din medicii prescriptori au transmis on-line - 5 puncte;

- sub 80% din raportări au fost transmise on-line - 0 puncte;

4c) monitorizarea semestrială a consumului de DCI-uri aprobate prin comisiile de experţi de la nivelul CNAS/CJAS*)


*) Procentul se calculează ca raport între numărul de rapoarte efectiv realizate pentru monitorizarea consumului pentru fiecare DCI aprobat la nivelul CNAS, respectiv CAS, elaborate o dată pe semestru, şi numărul de DCI-uri aprobate prin comisiile de experţi de la nivelul CNAS/CAS aferent fiecărui judeţ.

 

4.c.1) DCI-uri aprobate prin comisiile de experţi de la nivelul CNAS:

- între 99% şi 100% rapoarte elaborate pe semestru - 5 puncte;

- între 50% şi 98% rapoarte elaborate pe semestru - 2 puncte;

- sub 50% rapoarte elaborate pe semestru - 0 puncte;

4.c.2) DCI-uri aprobate prin comisiile de experţi de la nivelul CAS:

- între 99% şi 100% rapoarte elaborate pe semestru - 5 puncte

- între 50% şi 98% rapoarte elaborate pe semestru - 2 puncte

- sub 50% rapoarte elaborate pe semestru - 0 puncte.

4d) monitorizarea derulării contractelor:

- peste 80% contracte decontate SIUI - ERP - 5 puncte;

- sub 80% contracte decontate SIUI - ERP - 0 puncte.

5. Monitorizarea organizării cadrului de implementare a sistemului naţional al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, prin distribuirea acestuia în termenul stabilit de către CNAS:

- 100% -5 puncte;

- sub 100% - 0 puncte.

5a) Monitorizarea activităţilor legate de distribuţia cardului naţional de asigurări sociale de sănătate la termenele stabilite de CNAS pentru fiecare CAS*):

- 100% -5 puncte;

- sub 100% - 0 puncte.


*) Indicatorul se va raporta şi va fi notat începând de la data repartizării cardurilor către CAS.

 

5b) Monitorizarea activităţilor legate de producţia şi distribuţia cardului european, conform legislaţiei în vigoare:

- peste 90% carduri realizate şi distribuite în termen - 5 puncte;

- sub 90% carduri realizate şi distribuite în termen - 0 puncte.

5c) Monitorizarea activităţilor legate de introducerea datelor în sistemul informatic, verificarea şi aprobarea emiterii cardului european:

- peste 90% - 5 puncte;

- sub 90% - 0 puncte.

5d) Monitorizarea activităţilor legate de dosarul electronic al pacientului în ceea ce priveşte asigurarea cadrului legal necesar funcţionării acestuia:

- implementarea integrală a cadrului legal de la data intrării în producţie a sistemului - 5 puncte;

- implementarea incompletă a cadrului legal de la data intrării în producţie a sistemului - 0 puncte.

5e) Monitorizarea organizării unor întâlniri periodice cu furnizorii, pentru informarea acestora cu privire la utilizarea PIAS:

- cel puţin două întâlniri pe trimestru - 5 puncte;

- mai puţin de două întâlniri pe trimestru - 0 puncte.

5f) Monitorizarea până la data de 31 decembrie 2014 a utilizării sistemului DES în timp real de către medicii aflaţi în relaţie contractuală cu CAS:

- peste 80% - 5 puncte;

- sub 80% - 0 puncte.”

7. La anexa nr. 6, indicatorul specific 25 de la indicatorul general 2 „Capacitatea de a obţine cele mai bune rezultate cu resursele disponibile” va avea următorul cuprins:

„25. Transmiterea de date neconcordante*) între CNAS, instanţele judecătoreşti sau partea adversa a CNAS, în dosarele în care CNAS este parte:

- 0-5 puncte;

- 1-0 puncte.


*) Indicatorul se raportează la perioada mandatului preşedintelui-director general.”

 

8. La anexa nr. 6, indicatorul specific 28 de la indicatorul general 2 „Capacitatea de a obţine cele mai bune rezultate cu resursele disponibile” se abrogă.

9. La anexa nr. 6, indicatorul specific 31 de la indicatorul general 2 „Capacitatea de a obţine cele mai bune rezultate cu resursele disponibile” va avea următorul cuprins:

„31. Gradul de satisfacţie al asiguraţilor pe baza chestionarului de evaluare, aprobat prin ordinul preşedintelui CNAS - un chestionar pe semestru*):

- 50-100% - 5 puncte;

- 20-49% - 3 puncte;

- sub 20% - 1 punct.


*) Indicatorul se va lua în calcul la evaluare o singura dată pe semestru pe un eşantion de 400 de asiguraţi.

 

Numărul optim de asiguraţi intervievaţi care vor constitui eşantionul de lucru este de 400 de asiguraţi. În rapoartele de evaluare se va preciza numărul asiguraţilor (valoarea absolută şi procentuală din totalul persoanelor intervievate care au răspuns la chestionar) aferent fiecărei variante posibile de răspuns în parte, pentru fiecare întrebare a chestionarului de evaluare.”

 

10. La anexa 6, indicatorul specific 2 de la indicatorul general 3 „Competenţă şi răspundere decizional㔠va avea următorul cuprins:

„2. Nivelul de implementare a sistemului de control managerial intern la nivelul CAS

2.1. Gradul de realizare al misiunilor prevăzute în planul anual de audit în perioada de raportare (pentru CAS cu structură de audit public intern):

- 100% -5 puncte;

- 50%-99% - 3 puncte;

- sub 50% - 0 puncte.

2.2. Gradul de implementare a recomandărilor formulate în rapoartele de audit intern, cu termenele de implementare în perioada de raportare:

- 100% -5 puncte;

- 50%-99% - 3 puncte;

- sub 50% - 0 puncte.

3. Nivelul de implementare a sistemului de control managerial intern la nivelul CAS

3.1. Gradul de realizare al planului de control:

- peste 95% - 5 puncte;

- sub 95% - 0 puncte.

3.2. Gradul de recuperare a sumelor imputate în urma controalelor efectuate (sume încasate necuvenit din FNUASS de către furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, amenzi contravenţionale, sancţiuni; la calculul indicatorului se vor lua în considerare numai sumele care au termen de recuperare/încasare în perioada de raportare):

- peste 90% - 5 puncte;

- sub 90% - 0 puncte.

3.3. Gradul de implementare a măsurilor dispuse în urma acţiunilor de control care au termen în perioada de raportare:

- 100% -5 puncte;

- sub 100% - 0 puncte.

3.4. Utilizarea SIUI în pregătirea acţiunilor de control tematice:

- peste 90% - 5 puncte;

- sub 90% - 0 puncte.”

11. La anexa nr. 6, indicatorul specific 1 de la indicatorul general 4 „Corectitudine şi loialitate” va avea următorul cuprins:

„1. Management proactiv în domeniul relaţiilor publice

1.1. Analiză imagine:

- pozitivă - 5 puncte;

- neutră - 2 puncte;

- negativă - 0 puncte,

1.2. Numărul apariţiilor în media în scopul promovării imaginii sistemului de asigurări sociale de sănătate şi informării asiguraţilor din total apariţii:

- sub 60% - 0 puncte;

- 60-90% - 3 puncte;

- 91-100% - 5 puncte.

1.3. Ponderea articolelor pozitive în totalul apariţiilor în media în scopul promovării imaginii sistemului de asigurări de sănătate şi informării asiguraţilor:

- peste 60% articole pozitive - 5 puncte;

- între 30% şi 60% articole pozitive - 3 puncte;

- sub 30% articole pozitive - 0 puncte.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Cristian Silviu Buşoi

 

Bucureşti, 6 ianuarie 2014.

Nr. 1.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.