MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 66/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 66         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 27 ianuarie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 462 din 14 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului si a publicităţii imobiliare nr. 771996

 

Decizia nr. 487 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

31. - Hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Gorj de către domnul Teodorescu Ion Claudiu

 

32. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Gorj de către domnul Alin Vasile Văcaru

 

34. - Hotărâre pentru scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi din administrarea unei unităţi subordonate Ministerului Sănătăţii a unui imobil, ca urmare a retrocedării, în condiţiile legii

 

36. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Fondului Român de Contragarantare - S.A.

 

39. - Hotărâre privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

17. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Monica Dragomir a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Justiţiei

 

18. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Teodorescu Ion Claudiu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Justiţiei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

114/2013. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind autorizarea laboratoarelor în care se desfăşoară activităţi supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor

 

89. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea nivelului comisioanelor de garantare pentru anul 2014

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

61/2013. - Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a interviului pentru reatribuirea calităţii de membru al Camerei Auditorilor Financiari din România

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 462

din 14 noiembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, prin primar, în Dosarul nr. 2.306/122/2012 ai Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 331 D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că Instituţia Prefectului judeţului Giurgiu, prin reprezentant legal, a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedintele dispune să se facă apelul în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 332D/2013, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, prin primar, în Dosarul nr. 2.307/122/2012 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că Instituţia Prefectului judeţului Giurgiu, prin reprezentant legal, a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, Primăria Joiţa, judeţul Giurgiu, prin primar, a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, iar Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov a depus o întâmpinare prin care iasă la aprecierea Curţii soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate şi solicită judecarea cauzei în lipsă.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 334D/2013, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a art. II teza finală din Legea nr. 133/12012, ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială a Oraşului Pantelimon, judeţul Ilfov, prin primar, în Dosarul nr. 965/93/2013 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov a depus la dosar o întâmpinare prin care arată că lasă la aprecierea Curţii

Constituţionale soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate şi solicită judecarea cauzei în lipsă.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 572D/2013, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a art. II din Legea nr. 133/2012, ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială a Comunei Măraşu, judeţul Brăila, prin primar, în Dosarul nr. 6.775/113/2012 al Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 331 D/2013, nr. 332D/2013, nr. 334D/2013 şi nr. 572D/2013, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 332D/2013, nr. 334D/2013şi nr. 572D/2013 la Dosarul nr. 331 D/2013, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 393/2013. Astfel, arată că prin textul de lege criticat legiuitorul a urmărit, pe de o parte, soluţionarea pe cale amiabilă a diferendelor apărute cu prilejul stabilirii, de către comisiile de delimitare, a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale şi, pe de altă parte, degrevarea instanţelor de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 4 aprilie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2.306/122/2012, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. Excepţia a fost ridicată de comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, prin primar, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind domeniul public.

Prin încheierea din 18 aprilie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2.307/122/2012, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii Imobiliare nr. 7/1996. Excepţia a fost ridicată de comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, prin primar, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind domeniul public.

Prin încheierea din 10 aprilie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 965/93/2013, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II teza finală din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. Excepţia a fost ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială a Oraşului Pantelimon, judeţul Ilfov, prin primar, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind domeniul public.

Prin încheierea din 5 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 6.775/113/2012, Tribunalul Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. Excepţia a fost ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială a Comunei Măraşu, judeţul Brăila, prin primar, într-o cauză având ca obiect “recunoaştere limite”.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că atribuţia instituită în sarcina prefectului de a sesiza instanţa de contencios administrativ cu o acţiune în stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale este neconstituţională^ deoarece, potrivit Constituţiei, Parlamentul are atribuţia exclusivă, ca unică autoritate legiuitoare, să stabilească organizarea administraţiei publice locale şi a teritoriului, prin lege organică.

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prin modalitatea greşită de redactare şi adoptare a Legii nr. 133/2012 s-a creat posibilitatea ca puterea judecătorească să intervină peste atribuţiile exclusive ale puterii legislative, ceea ce contravine art. 1 din Constituţie, care consacră principiul separaţiei si echilibrului puterilor în stat.

Mai mult, prevederile art. II din Legea nr. 133/2012 sunt în contradicţie cu cele cuprinse în art. 22 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, prevederi potrivit cărora atât delimitarea teritorială, cât şi orice modificare a limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabilesc prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum, care se organizează potrivit legii.

Ca atare, consideră că prevederile art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) si (5), art. 61, art. 73 alin. (1), (2) şi alin. (3) lit. o), art. 121 şi art. 123.

Exprimându-şi opinia asupra excepţiei de neconstitu­ţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, care face obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 331 D/2013 şi nr. 332D/2013, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă consideră că aceste prevederi de lege contravin normelor constituţionale invocate “doar în măsura în care voinţa legiuitorului ar fi interpretată în sensul că instanţa poate stabili hotarul derogând de la limitele teritoriale ale unităţilor teritorial-administrative stabilite prin lege.”

Tribunalul Ilfov - Secţia civilă, în opinia sa exprimată în Dosarul nr. 334D/2013, arată că, având în vedere “prevederile art. 22 din Legea nr. 215/2001 care stabilesc că numai prin lege se determină delimitarea comunelor, oraşelor, judeţelor, tot prin lege se poate modifica delimitarea anterioară, cu cerinţa consultării prealabile prin referendum a cetăţenilor, instanţele de judecată neavând competenţa de a schimba conţinutul legii sau al altor acte normative care reglementează această problemă şi nici nu au calitatea de a constata inaplicabilitatea unui asemenea act normativ.”

În Dosarul nr. 572D/2013, Tribunalul Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, din examinarea coroborată a reglementărilor legale în domeniu, prevederile art. II din Legea nr. 133/2012 îşi găsesc aplicabilitate în cadrul legislativ existent, astfel cum este reglementat prin Legea nr. 7/1996 şi în acord cu legislaţia în vigoare din domeniul organizării administrative a teritoriului şi al administraţiei publice locale, precum şi al organizării şi desfăşurării referendumului.

Astfel, arată că prevederile art. 11 alin. (3)-(6) din Legea nr. 7/1996 au în vedere strict realizarea lucrărilor tehnice de cadastru, utilizând reprezentarea grafică a limitelor existente ale unităţilor administrativ-teritoriale, aşa încât şi prevederile art. II din Legea nr. 133/2012 se interpretează în contextul Legii nr. 7/1996, iar nu în afara acesteia, ori în sensul unei eventuale derogări de la art. 22 din Legea nr. 215/2001 sau art. 13 al Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

În situaţia în care, cu prilejul sau ulterior întocmirii/finalizării lucrărilor tehnice de cadastru s-ar constata şi necesitatea unei eventuale (noi) delimitări teritoriale a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, în sensul art. 22 din Legea nr. 215/2001, autorităţile publice locale interesate vor putea proceda, în condiţiile legii, la toate demersurile necesare şi obligatorii, în vederea aprobării acestora prin lege, de către Parlament, în calitatea acestuia de unică autoritate legiuitoare, numai după consultarea prealabilă - prin referendum - a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, în conformitate cu art. 13 alin. (3) din Legea nr. 3/2000.

În plus, Guvernul apreciază că aspectele criticate de autorii excepţiei vizează, mai degrabă, probleme de interpretare şi aplicare a legii, poate şi ca urmare a utilizării în conţinutul art. II din Legea nr. 133/2012 a unor termeni asemănători pentru operaţiuni/măsuri diferite, ceea ce ar necesita o eventuală perfecţionare legislativă, pentru evitarea oricăror neclarităţi ori confuzii.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosare, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şt Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin, (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 24 iulie 2012, prevederi care au următorul cuprins:

Art. II.: “În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, documentaţiile comisiilor de delimitare, în care procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecţiuni de membrii comisiei de delimitare, vor fi înaintate prefectului judeţului, de către Agenţia Naţională, prin instituţiile sale subordonate. Prefectul, în termen 30 de zile de la primirea documentaţiei de delimitare, iniţiază concilieri sau, în caz contrar, sesizează instanţele de contencios administrativ cu privire la acţiunea privind stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale.

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) referitoare la principiul separaţiei puterilor în stat, precum şi la obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului, art. 73 alin. (1), (2) şi alin. (3) lit. o) privind Legiferarea, art. 121 referitor la Autorităţile comunale si orăşeneşti şi art. 123, intitulat Prefectul.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. II din Legea nr. 133/2012 au mai fost examinate din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate similare, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale.

Astfel, prin Decizia nr. 414 din 15 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 22 noiembrie 2013. Curtea a constatat că, “prin Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, legiuitorul a urmărit formarea unui sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul ţârii, prin cadastru realizându-se, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, identificarea, măsurarea, descrierea şi înregistrarea imobilelor în documentele cadastrale şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale, în scopul asigurării publicităţii drepturilor reale imobiliare, a drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice, precum şi a oricăror altor raporturi juridice, prin cartea funciară.”

Totodată, prin decizia amintită, Curtea a reţinut că, “prin ordin al prefectului, este instituită o comisie de delimitare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, care, în baza reprezentărilor grafice ale limitelor unităţilor administrativ-teritoriale şi ale limitelor intravilanelor, deţinute de oficiile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, [...] întocmeşte procesele-verbale de delimitare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale.

Potrivit art. 11 alin. (4) din lege, în cazul în care reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale învecinate recunosc reciproc hotarele, astfel cum acestea au fost delimitate şi marcate de către comisia de delimitare, în baza lucrărilor tehnice de cadastru, acestea rămân definitive şi reprezintă limitele oficiale ale respectivei unităţi administrativ-teritoriale. În caz contrar, şi anume atunci când procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecţiuni de membrii comisiei de delimitare, art. II din Legea nr. 133/2012 [...] instituie atribuţia prefectului de a iniţia concilieri asupra documentaţiei de delimitare, iar atunci când acestea nu se finalizează cu semnarea proceselor-verbale de delimitare a hotarelor, prefectul sesizează instanţa de contencios administrativ cu acţiunea în stabilirea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale.” Din analiza prevederilor art. 11 alin. (3)-(7) din Legea nr. 7/1996, Curtea a constatat că “există două modalităţi posibile de finalizare a operaţiunilor cadastrale prin care se delimitează şi se marchează hotarele unităţilor administrativ-teritoriale, şi anume, fie procesele-verbale de delimitare a hotarelor, semnate de membrii comisiei de delimitare şi recunoscute reciproc de reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale, fie, în cazul unor neînţelegeri legate de stabilirea liniei de hotar între două unităţi administrativ-teritoriale, hotărârea judecătorească care stabileşte hotarele unităţilor administrativ-teritoriale învecinate, în baza probatoriului administrat.”

Curtea a reţinut că aceste două modalităţi prin care se ajunge la întocmirea documentaţiei tehnice cadastrale, documentaţie ce se concretizează în dosarul de delimitare, constituie operaţiuni tehnice de identificare a hotarelor a două unităţi administrativ-teritoriale, pe baza planurilor parcelare care corespund vechilor hărţi topografice şi noilor măsurători cadastrale, operaţiuni care sunt prealabile măsurii legislative prin care se delimitează teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale şi nu se confundă cu aceasta. De altfel, Curtea a reţinut că aceeaşi concluzie se impune şi din interpretarea sistematică a prevederilor art. 11 din Legea nr. 7/1996, legiuitorul făcând distincţie între operaţiunea de delimitare şi marcare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, prevăzută la art. 11 alin. (3), pe de o parte, şi modificarea, prin lege, a limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, pe de altă parte, prin precizarea expresă inserată în cuprinsul art. 11 alin. (7) din acelaşi act normativ.

În acest context, prin decizia precitată, Curtea a apreciat că “distincţia dintre aceste două operaţiuni este esenţială, deoarece delimitarea şi marcarea hotarelor reprezintă operaţiunea tehnică de materializare la teren a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile prevăzute de lege sau de actele administrative cu caracter normativ date în aplicarea acesteia, [...] în timp ce modificarea limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale este măsura legislativă care priveşte exclusiv înfiinţarea, reînfiinţarea sau reorganizarea uniaţilor administrativ-teritoriale.”

Aşa fiind, întrucât textul de lege supus controlului de constituţionalitate nu are în vedere o modificare a limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, în accepţiunea de măsură legislativă, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută critica privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. o) cu privire la reglementarea prin lege organică a organizării administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi a regimului general privind autonomia locală.

De asemenea, prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat că atribuirea, în temeiul art. II din Legea nr. 133/2012, a competenţei instanţelor judecătoreşti de a soluţiona acţiunea în stabilirea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale nu are semnificaţia unei încălcări a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi în art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului.

Astfel, Curtea a reţinut că, pronunţând hotărârea prin care soluţionează acţiunea în stabilirea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale, instanţa de judecată nu se substituie Parlamentului, care, în calitatea sa de unica autoritate legiuitoare a ţării, este singurul abilitat să legifereze cu privire la delimitarea teritorială sau modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. Instanţa de judecată doar verifică operaţiunea tehnică de delimitare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale efectuată de către comisia de delimitare, pronunţând o hotărâre ale cărei efecte nu sunt constitutive de drepturi, ci declarative, în sensul că se pronunţă asupra întregii documentaţii cadastrale, stabilind hotarele unităţilor administrativ-teritoriale, în conformitate cu legile în vigoare şi cu prescripţiile tehnice incidente.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Având în vedere argumentele mai sus menţionate, Curtea constată că nu poate fi reţinută nici critica privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei şi a supremaţiei acesteia, şi nici a celor ale art. 121 referitor la Autorităţile comunale şi orăşeneşti şi art. 123, intitulat Prefectul.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, prin primar, în Dosarul nr. 2.306/122/2012 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, de acelaşi autor în Dosarul nr. 2.307/122/2012 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, de Unitatea Administrativ-Teritorială a Oraşului Pantelimon, judeţul Ilfov, prin primar, în Dosarul nr. 965/93/2013 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, precum şi de către Unitatea Administrativ-Teritorială a Comunei Măraşu, judeţul Brăila, prin primar, în Dosarul nr. 6.775/113/2012 al Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi constată că prevederile art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 noiembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 487

din 21 noiembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b)din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Gabriel Emilian Constantin în Dosarul nr. 635/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 553D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a depus o cerere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că dispoziţiile legale criticate au drept scop evitarea abuzului de drept. Mai mult, partea interesată are posibilitatea de a formula o nouă cerere.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 9 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 635/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Excepţia a fost invocată de Gabriel Emilian Constantin într-un dosar având ca obiect anularea unui act administrativ - Rezoluţia nr. 3.591/U/2.654/DU/2012 din 21 decembrie 2012.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât rezoluţia Inspecţiei Judiciare reprezintă o opinie subiectivă, pronunţată într-o procedură administrativă, opinie ce nu poate fi exclusă unui control independent şi imparţial în situaţia în care această rezoluţie poate naşte sau stinge raporturi juridice.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, instanţa arată că actul administrativ este definit de legiuitor ca fiind “actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.”

Pornind de la această definiţie legală, instanţa a reţinut că una dintre condiţiile pentru ca un act să aibă natură administrativă şi să poată fi supus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ este ca acesta să producă efecte juridice proprii, respectiv să dea naştere, să modifice sau să stingă raporturi juridice.

Instanţa a reţinut, de asemenea, că la data de 23 ianuarie 2012 a fost publicată Legea nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care a modificat dispoziţiile art. 44-49 referitoare la titularii acţiunii disciplinare, modalitatea de sesizare a Inspecţiei Judiciare, mecanismul verificărilor prealabile şi finalitatea acestora, începerea, desfăşurarea şi finalizarea cercetării disciplinare prealabile, principala modificare constând în extinderea sferei titularilor acţiunii disciplinare, fără însă a aduce modificări de esenţă în ceea ce priveşte natura soluţiei date în situaţia în care “În urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare”, noua reglementare [art. 45 alin. (4) lit. b)] stabilind clasarea sesizării.

Instanţa subliniază că soluţia legislativă este conformă cu standardele impuse de Legea fundamentală, întrucât răspunderea disciplinară a magistraţilor îşi are temeiul în obligaţiile ce izvorăsc din prevederile legilor şi regulamentelor profesiei, ale Codului deontologic şi ale regulilor de bune practici profesionale, obligaţii a căror nerespectare poate fi de natură a prejudicia exclusiv onoarea şi prestigiul profesiei, astfel încât această formă specială de răspundere vizează strict raporturile dintre magistrat, pe de o parte, şi categoria profesionala din care face parte, de cealaltă parte.

Aceasta nu are însă semnificaţia restrângerii dreptului persoanei care a formulat sesizarea pentru începerea acţiunii disciplinare de a obţine în justiţie repararea prejudiciului provocat prin încălcarea drepturilor sau intereselor sale prin conduita magistratului respectiv. În acest sens, trebuie observat că art. 94 din Legea nr. 303/2004 prevede că “Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.”

Instanţa apreciază că soluţia legiuitorului de restrângere a accesului la justiţie al persoanelor care ar putea justifica un interes de a contesta rezoluţia de clasare a sesizării este prevăzută şi justificată prin raportare la cazurile în care se poate dispune o astfel de soluţie, şi anume când se constată neîndeplinirea unor condiţii formale ale sesizării (de exemplu, nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea) sau inexistenţa indiciilor privind săvârşirea unei abateri disciplinare. Mai mult, prin art. 47 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 s-a prevăzut expres că, după pronunţarea unei soluţii de clasare a sesizării, persoana interesată poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012:

- Art. 47 alin. (1) lit. b): (1) în cazul în cam sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin, (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată: [...]

b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea, precum şi în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluţia de clasare este definitivă.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind liberul acces la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi în art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare şi la o parte din dispoziţiile constituţionale invocate şi în prezentul dosar (art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică), constatând că sunt constituţionale.

Astfel, prin Decizia nr. 356 din 24 septembrie 2013*), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, precum şi prin Decizia nr. 399 din 8 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013, Curtea a reţinut că potrivit art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, în cazul în care Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu sau a fost sesizată de orice persoană interesată, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, clasarea sesizării, rezoluţia de clasare fiind definitivă.

Aceasta se poate dispune în cazurile în care nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt ori de săvârşire a unei abateri disciplinare.

Curtea observă că cele 3 variante ce legitimează soluţia clasării nu au caracter irefragabil, deoarece, în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din aceeaşi lege, persoana interesată poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor acolo prevăzute. Practic, aceste exigenţe se circumscriu unor norme de procedură referitoare ia responsabilitatea judecătorilor şi procurorilor ca principiu care se alătură principiului constituţional al independenţei judecătorilor. Prin urmare, textele criticate nu fac altceva decât să dea eficienţă rolului legiuitorului de a realiza un echilibru necesar între independenţa şi responsabilitatea judecătorilor prin reglementarea procedurii de urmat în domeniul răspunderii disciplinare.

Prin urmare, reglementarea abaterilor disciplinare, prin includerea în această categorie a exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, nu poate fi confundată cu reglementarea procedurală de drept comun care are în vedere fapte ce privesc conţinutul hotărârilor judecătoreşti, conţinut care nu poate fi examinat decât prin intermediul căilor de atac, nefiind de acceptat ca acestea să fie realizate în afara activităţii jurisdicţionale (a se vedea în acest sens şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 2 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 23 februarie 2012).

Aşa fiind, Curtea constată că, prin natura şi conţinutul ei specific, o astfel de procedură prealabilă, de examinare a sesizării sub aspectul inserării datelor cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat-o, a datelor de identificare a autorului şi a semnăturii acestuia, ori a existenţei indiciilor de săvârşire a unei abateri disciplinare, nu vizează însăşi soluţionarea fondului sesizării, ci doar verificarea întrunirii condiţiilor de exercitare a acesteia. Or, aşa cum a stabilit în repetate rânduri instanţa de contencios european al drepturilor omului, cea mai mare parte a drepturilor procedurale, prin natura lor, nu constituie, în sensul Convenţiei, “drepturi civile” şi, deci, nu intră în câmpul de aplicare al art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens sunt citate ca exemple: refuzul autorizării introducerii apelului pronunţat de o curte supremă - Decizia din 9 mai 1989, pronunţată de Comisia Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Helmers împotriva Suediei (Cererea nr. 11.826/85); examinarea cererii de revizuire a unui proces civil - Decizia din 8 octombrie 1976, pronunţată de Comisia Europeană a Drepturilor Omului în Cauza X, Y şi Z împotriva Elveţiei (Cererea nr. 6.916/75).

Aşadar, cât timp această procedură nu priveşte însăşi judecarea pe fond a sesizării - o atare procedură fiind reglementată cu caracter exclusiv în art. 47 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 317/2004, Curtea constată că dispoziţiile criticate nu înfrâng prevederile referitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât procedura specială vizată nu se referă la fondul cauzelor ori la drepturile civile, cum cere art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ci numai la aspectele de ordin pur procedural, a căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere în faţa secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ori chiar în faţa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

De altfel, mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia presupun instituirea unor proceduri referitoare, pe de o parte, la competenţa instanţelor de judecată şi, pe de altă parte, la competenţa altor autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale specifice, cum ar fi Consiliul Superior ai Magistraturii. De aceea, legiuitorul, în virtutea rolului său constituţional consacrat de art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, poate stabili prin lege procedura de judecată şi modalitatea de exercitare a căilor de atac al căror unic scop constă în protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale afectate.

În plus, art. 991 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, defineşte în termeni lipsiţi de echivoc împrejurările în care exercitarea funcţiei cu rea-credinţă ori gravă neglijenţă constituie abateri disciplinare. Prin urmare, modul în care judecătorul interpretează şi aplică legea într-o cauză dată nu este susceptibil de sancţiune disciplinară decât în măsura în care acesta încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane, sau atunci când nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual. Altfel spus, o neregularitate a hotărârii judecătoreşti constituie temei pentru formularea unei căi de atac, în timp ce răspunderea disciplinară poate fi antrenată în cu totul alte condiţii decât cele prevăzute de lege pentru promovarea unei căi de atac.

În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a textului legal criticat raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a constatat că aceasta este, de asemenea, neîntemeiată, deoarece textul de lege atacat se aplică în egală măsură tuturor persoanelor la care se referă ipoteza normei prevăzute de acest text.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

În aceste condiţii, nu se poate reţine nici încălcarea dispoziţiilor cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.

În ceea ce priveşte contrarietatea dintre prevederile legale criticate şi cele ale art. 24 privind dreptul la apărare din Legea fundamentală, Curtea constată că textul constituţional este inaplicabil, având în vedere că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu este persoana vizată de procedura disciplinară.

Referitor la art. 148 din Constituţie, Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu motivează încălcarea acestor texte constituţionale, respectiv cum anume sunt încălcate prin dispoziţiile legale criticate. În aceste condiţii, Curtea Constituţională nu poate analiza pretinsa neconstituţionalitate a acestor texte legale în raport cu art. 148 din Constituţie.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriel Emilian Constantin în Dosarul nr. 635/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal si constată că dispoziţiile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 


*) Decizia nr. 356 din 24 septembrie 2013 a fost publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 17 decembrie 2013.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Gorj de către domnul Teodorescu Ion Claudiu

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Gorj de către domnul Teodorescu Ion Claudiu.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

 

Bucureşti, 22 ianuarie 2014.

Nr. 31.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Gorj de către domnul Alin Vasile Văcaru

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a), ale art. 89 alin. (21) şi ale art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Alin Vasile Văcaru exercită, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, funcţia publică de prefect al judeţului Gorj.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

 

Bucureşti, 22 ianuarie 2014.

Nr. 32.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi din administrarea unei unităţi subordonate Ministerului Sănătăţii a unui imobil, ca urmare a retrocedării, în condiţiile legii

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniului public al statului şi din administrarea unei unităţi subordonate Ministerului Sănătăţii a unui imobil având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca urmare a retrocedării, în condiţiile legii.

Art. 2. - Ministerul Sănătăţii, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 22 ianuarie 2014.

Nr. 34

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunului imobil care se scade din inventarul domeniului public al statului şi administrarea Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti/CUI 4400956, din subordinea Ministerului Sănătăţii

 

Nr. M.F.P.

Cod clasificare

Denumirea bunului care face obiectul actului normativ

Datele de identificare ale imobilului

Valoarea de inventar

(lei)

Documentul în temeiul căruia bunul imobil se scade din inventarul centralizat

Descrierea tehnică

Adresa

37910

8.29.11

Clădire aferentă DSP Bucureşti

S+P+E,

Suprafaţă construită = 420 mp,

S. teren = 1.018 mp

Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 89, sectorul

 CF nr. 104582

CF nr. 104583

347.682

Sentinţa civilă nr. 1.015/2000 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a III-a civilă

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Fondului Român de Contragarantare - S.A.

 

Având în vedere prevederile art. 5 lit. i) şi ale art. 13 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Fondului Român de Contragarantare - S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 22 ianuarie 2014.

Nr. 36.

 

ANEXĂ*)

 

AUTORITATEA ADMINISTRAŢI El PUBLICE CENTRALE/LOCALE

Operatorul economic: FONDUL ROMÂN DE CONTRAGARANTARE - S.A.

Sediul/Adresa: Bucureşti, Calea Plevnei nr. 46-48, sectorul 1

Cod unic de înregistrare: 26308846

 

BUGETUL DE VENITURI şi CHELTUIELI

pe anul 2014

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propuneri an curent 2014

0

1

2

3

5

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1 =Rd.2+Rd.3+Rd.4)

1

58373

 

1

 

Venituri totala din exploatare

2

41500

 

2

 

Venituri din operaţiuni Intre IFN si Instituţiile de credit

3

16873

 

3

 

Venituri din provizioane ţi recuperări creanţe

4

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.5 = Rd.6+Rd.18+Rd.19)

5

96425

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din oare:

6

94925

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri si servicii

7

2676

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe si vărsăminte asimilate

3

50

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

9

11749

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.10 = Rd.11+Rd.12)

10

6462

 

 

 

C1

ch. cu salariile

11

6143

 

 

 

C2

bonusuri

12

319

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

13

0

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

14

0

 

 

 

C4

cheltuieli aferente contractului de mandat, alte organe de conducere si control, alte comisii si comitete

15

2911

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

16

2376

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

17

80450

 

2

 

Cheltuieli financiare - Cheltuieli din operaţiuni intre IFN si instituţiile de credit

18

1500

 

3

 

Cheltuieli cu provizioane si pierderi din creanţe nerecuperabile

19

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT din activitatea operaţionala

20

1548

 

 

 

PIERDERE DIN AJUSTĂRI DE PLAŢI DE CONTRAGARANTII

 

-39600

 

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

 

-38052

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

21

223

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPÂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

22

0

 

1

 

Rezerve legale

23

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

24

0

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

25

0

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

26

0

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

27

0

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd.23, 24, 25, 26, 27

28

0

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit, în limita a 10% din profitul net, dar nu mal mult de nivelul unul salariu de baza mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţa

29

0

 

8

 

Minimum 50% din profitul net vărsăm În te la bugetul do stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenita acţionarilor, În cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital Integral sau majoritar de stat, din care:

30

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

31

0

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

32

0

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

33

0

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.29 si Rd.30 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

34

0

VI.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

35

1200

 

 

 

Surse proprii

36

1200

VIII

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

37

996

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

38

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

39

52

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

40

50

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.10/Rd.40)/12*1000

41

10770

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.11/Rd.40)/12*1000

42

10238

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.40)

43

830

 

6

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.5/Rd.1)x1000

44

1652

 

7

 

Plăţi restante

45

0

 

8

 

Plăţi de garanţii (procent (%) din soldul garanţiilor prognozate

46

4,60

 

9

 

Creanţe restante

47

0

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată şi al ari. 134 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Numărul maxim de posturi pentru Ministerul Public este de 6.366, din care 280 posturi se ocupă conform prevederilor art. 3 şi 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

(2) Din cele 280 de posturi prevăzute la alin. (1), 20 de posturi revin Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi 35 de posturi revin Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 338/1993 privind atribuirea unui număr de posturi şi stabilirea numărului total al magistraţilor şi personalului auxiliar, administrativ şi de serviciu de la judecătorii, tribunale, curţi de apel şi de la toate parchetele, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 21 iulie 1993, cu modificările ulterioare, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Robert Marius Cazanciuc

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 22 ianuarie 2014.

Nr. 39.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Monica Dragomir a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Justiţiei

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Justiţiei de către doamna Monica Dragomir.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 27 ianuarie 2014.

Nr. 17.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Teodorescu Ion Claudiu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Justiţiei

 

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Justiţiei, precum şi Avizul favorabil nr. 2611/2014 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Teodorescu Ion Claudiu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Justiţiei,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Teodorescu Ion Claudiu exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Justiţiei.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 27 ianuarie 2014.

Nr. 18.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

 

ORDIN

privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind autorizarea laboratoarelor în care se desfăşoară activităţi supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 3.619 din 27 noiembrie 2013, întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

având în vedere prevederile ari. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor privind autorizarea laboratoarelor în care se desfăşoară activităţi supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, institutele naţionale veterinare şi direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 48/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind autorizarea laboratoarelor supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 28 mai 2010, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Gabriel Vasile Drăgan

 

Bucureşti, 30 decembrie 2013.

Nr. 114.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 bis care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea nivelului comisioanelor de garantare pentru anul 2014

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 134.308 din 30 decembrie 2013 al Direcţiei Generale Buget Finanţe şi Fonduri Europene,

în baza prevederilor pct. B2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 876/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 289/2013,

în temeiul art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural prin creşterea calităţii vieţii şi diversificării economiei în zonele rurale, aprobată prin Legea nr. 373/2009, cu modificările şi completările ulterioare, al Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural prin creşterea calităţii vieţii şi diversificării economiei în zonele rurale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.262/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă nivelul comisioanelor de garantare datorate fondurilor de garantare de către persoanele fizice autorizate şi asociaţiile familiale constituite conform legii, pentru garanţiile acordate în baza Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, existente în evidenţa fondului de garantare la 31 decembrie 2013, astfel:

 

Tipul de credit

Nivelul comisioanelor de garantare pentru anul 2014

a) Credite pe termen scurt acordate în scopul asigurării surselor de finanţare necesare realizării producţiei conform art. 6 lit. a) din Legea nr. 218/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

1,5%

b) Credite pe termen scurt, mediu şi lung acordate în scopul realizării de investiţii

1,5%

Tipul de proiect

 

Proiecte finanţate din fonduri SAPARD, proiecte de investiţii neeligibile pentru finanţare din fonduri europene, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, emis anual

1,5%

 

Art. 2. - Se aprobă nivelul comisionului de garantare datorat diversificării economiei în zonele rurale, aprobată prin Legea fondurilor de garantare de către beneficiarii Ordonanţei de nr. 373/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate urgenţă a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor de beneficiari eligibili ai FEADR, pentru acordarea de scrisori de măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin garanţie în favoarea APDRP, în baza Ordonanţei de urgenţă a Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru renovarea şi Guvernului nr. 79/2009, aprobată prin Legea nr. 373/2009, cu dezvoltarea spaţiului rural prin creşterea calităţii vieţii şi modificările si completările ulterioare, în anul 2014, astfel:

 

Tipul scrisorii de garanţie

Nivelul lunar al comisionului de garantare pentru anul 2014

1

2

Scrisorile de garanţie reprezentând 110% din avansul acordat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

0,05%

 

Art. 3. - Comisionul de garantare datorat fondurilor de garantare de către beneficiarii persoane fizice ai Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 289/2013, pentru anul 2013, se stabileşte la nivelul de 3,8% pe an, în conformitate cu Comunicarea Comisiei 2008/C155/02.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Virgil Laurenţiu Găman,

secretar general

 

Bucureşti, 17 ianuarie 2014.

Nr. 89.

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERAAUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a interviului pentru reatribuirea calităţii de membru al Camerei Auditorilor Financiari din România

 

Având în vedere prevederile:

- art. 6 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011;

- art. 13 din Normele privind atribuirea calităţii de membru, înscrierea, evidenţa, retragerea şi suspendarea persoanelor fizice şi autorizarea, înscrierea, evidenţa, retragerea şi suspendarea persoanelor juridice în şi din Registrul public al auditorilor financiari, aprobate prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 16/2012,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în şedinţa din data de 12 decembrie 2013, hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi desfăşurare a interviului pentru reatribuirea calităţii de membru al Camerei Auditorilor Financiari din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Departamentul de servicii pentru membri şi Departamentul de etică, conduită profesională şi investigaţii vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se comunică spre aprobare Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile.

Art. 4. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Horia Neamţu

 

Bucureşti, 12 decembrie 2013.

Nr. 61.

 

ANEXA

 

REGULAMENT

de organizare şi desfăşurare a interviului pentru reatribuirea calităţii de membru al Camerei Auditorilor Financiari din România

 

Art. 1. - Auditorii financiari, persoane fizice, care au renunţat sau cărora li s-a retras calitatea de membru al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR), pot solicita reatribuirea calităţii de membru al CAFR. În condiţiile prevăzute de Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 16/2012 pentru aprobarea Normelor privind atribuirea calităţii de membru, înscrierea, evidenţa, retragerea şi suspendarea persoanelor fizice şi autorizarea, înscrierea, evidenţa, retragerea şi suspendarea persoanelor juridice în şi din Registrul public al auditorilor financiari şi a prezentului regulament.

Art. 2. - Pentru reatribuirea calităţii de membru al CAFR, CAFR organizează în fiecare an, semestrial, interviu, în baza cererilor primite.

Art. 3. - (1) La interviul pentru reatribuirea calităţii de membru al CAFR se pot înscrie următoarele categorii de persoane:

- persoanele fizice care au renunţat, la cerere, Sa calitatea de membru al CAFR şi solicită reatribuirea acesteia în termen de 5 ani de la data renunţării. Solicitanţii trebuie să aibă achitate toate cotizaţiile datorate către CAFR, pentru perioada în care au deţinut calitatea de membru al CAFR;

- persoanele fizice, cărora li s-a retras calitatea de membru, în urma unei sancţiuni disciplinare dispuse prin hotărâre a Consiliului CAFR pentru neachitarea cotizaţiilor şi taxelor datorate, precum şi neîndeplinirea altor obligaţii faţă de CAFR. Solicitanţii trebuie să aibă achitate toate cotizaţiile datorate către CAFR, pentru perioada în care au deţinut calitatea de membru al CAFR. În acest caz se poate solicita reatribuirea calităţii de membru al CAFR în termen de maximum 3 ani de la data la care hotărârea de sancţionare a rămas definitivă.

(2) în vederea înscrierii la interviu, candidaţii vor depune, personal sau prin delegat, la sediul Camerei din municipiul Bucureşti următoarele acte:

- cerere de reînscriere, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament;

- cazier judiciar, aflat în termen legal de valabilitate;

- dovada achitării taxei de reînscriere şi a cotizaţiilor datorate CAFR pe perioada cât au deţinut calitatea de membru CAFR, conform normelor emise de CAFR.

Art. 4. - Dosarul de reînscriere va fi analizat de către Departamentul de servicii pentru membri şi avizat juridic de

Departamentul de etică, conduită profesională şi investigaţii din cadrul CAFR şi supus spre aprobare Consiliului CAFR.

Art. 5. - Interviul pentru reatribuirea calităţii de membru al CAFR se organizează de către Departamentul de servicii pentru membri din cadrul CAFR.

Art. 6. - (1) Consiliul Camerei va aproba cu 30 de zile înainte de data de organizare a interviului următoarele:

- data de organizare a interviului;

- tematica interviului;

- componenta comisiei de interviu;

- componenţa comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

(2) Comisia de interviu este formată din 3 membri: un membru al Consiliului CAFR, un reprezentat al conducerii executive a CAFR, un reprezentat al Departamentului de etică, conduită profesională şi investigaţii.

(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor este formată din 3 persoane: 2 membri ai Consiliului CAFR şi preşedintele de onoare al CAFR.

(4) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa în acest sens declaraţii pe propria răspundere.

(5) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (4) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiei, membrul în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie Consiliului CAFR, în vederea înlocuirii sale.

(6) Calitatea de membru al comisiei de interviu este incompatibilă cu cea de membru al comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

(7) Departamentul de servicii pentru membri va publica pe site-ul CAFR data de organizare a interviului, tematica interviului, precum şi alte informaţii suplimentare.

Art. 7. - Interviul pentru reatribuirea calităţii de membru al CAFR va consta în susţinerea unei probe orale din legislaţia care reglementează activitatea de audit financiar, statutul de membru al CAFR, activitatea CAFR şi din prevederile Codului etic al profesioniştilor contabili.

Art. 8. - (1) Comisia de interviu va întocmi procesul-verbal al interviului.

(2) Procesul-verbal menţionat la alin. (1) cuprinde lista candidaţilor admişi, lista candidaţilor respinşi, precum şi rezumatul discuţiilor care au făcut obiectul probei orale susţinute de candidaţi.

(3) Rezultatele interviului se vor publica pe site-ul CAFR şi se pot contesta o singură dată, în termen de două zile lucrătoare de la publicarea lor. Contestaţiile se depun la sediul CAFR sau se pot transmite şi prin fax.

(4) Camera nu va lua în considerare alte contestaţii decât cele primite în termenul de două zile lucrătoare de la publicarea rezultatelor pe site-ul CAFR.

(5) Contestaţiile se soluţionează de către comisia de soluţionare a contestaţiilor.

(6) Comisia de soluţionare a contestaţiilor va examina, în baza procesului-verbal întocmit de comisia de interviu, rezultatele obţinute de candidat la proba orală şi va reexamina, dacă consideră necesar, candidatul care a depus contestaţia.

(7) Comisia de soluţionare a contestaţiilor va întocmi un proces-verbal care va cuprinde rezultatele soluţionării contestaţiilor.

(8) Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este definitivă.

(9) Rezultatele comisiei de soluţionare a contestaţiilor se vor publica pe site-ul CAFR, în termen de maximum 7 zile de la finalizarea termenului de depunere a contestaţiilor.

Art. 9. - Auditorii financiari care au solicitat reatribuirea calităţii de membru al CAFR, au participat la interviu şi au fost admişi vor fi aprobaţi prin hotărâre a Consiliului CAFR.

Art. 10. - Hotărârea Consiliului CAFR privind aprobarea calităţii de membru al CAFR, persoane fizice, va fi transmisă spre aprobare Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile (CSIPPC). Ulterior, hotărârea se comunică persoanei în cauză.

Art. 11. - După aprobarea CSIPPC, Departamentul de servicii pentru membri va actualiza Registrul public al auditorilor financiari cu membrii CAFR cărora li s-a reatribuit calitatea, în baza hotărârii Consiliului CAFR.

 

ANEXA

la regulament

 

CERERE

pentru reatribuirea calităţii de membru al Camerei Auditorilor Financiari din România şi înscrierea în Registrul auditorilor financiari - persoane fizice

 

Subsemnatul/Subsemnata, ..................................................................................., născut/ă la data de ................................. în localitatea ..............................................., judeţul/sectorul ............................. cu domiciliul în localitatea ...................................., str. ................................................ nr. ......, bl. .........sc. ....... et. ....., ap. ......, judeţul/sectorul ......................................, legitimat/ă cu buletinul/cartea de identitate/paşaportul seria ...... nr. ................eliberat/ă de .............................. la data de ............................., cod numeric personal (CNP) .............................................. solicit reatribuirea calităţii de membru al Camerei Auditorilor Financiari din România.

Declar că am deţinut calitatea de membru al Camerei Auditorilor Financiari din România în perioada.............................. şi am avut carnet de auditor financiar cu nr. ........

Anexez la prezenta următoarele:

1. copia documentului care face dovada achitării taxei de reînscriere;

2. cazierul judiciar, aflat în termenul legal de valabilitate;

3. copiile documentelor care fac dovada achitării cotizaţiilor pe perioada cât am deţinut calitatea de membru.

Adresă de e-mail:..............................

Telefon - acasă:.................................

- serviciu:.............................

- mobil:...............................

Adresa de corespondenţă (alta decât adresa de domiciliu, dacă este cazul):

Localitatea........................................, str. .............................................. nr. ........., bl........., sc ......., et. ......ap. ......, judeţul/sectorul.............................

 

Data

.............................................

Semnătura

.............................................

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.