MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 77/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 77         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 31 ianuarie 2014

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

142/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.226/C/2009

 

143/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 529/C/2007

 

144/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.184/C/2006

 

ACTE ALE CONSILIULUI DE MEDIERE

 

            5.563/2013. - Hotărâre pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Tabloului mediatorilor

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

            89. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de organizare a activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

            7. - Decizie privind sancţionarea Societăţii “Etica Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

           

            1 - Hotărâre privind aprobarea cuantumului taxei pentru examen/interviu pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal în anul 2014

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiuni lor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.226/C/2009

 

Având în vedere propunerile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 1.625/C/10.716 din 5 noiembrie 2013 şi 26 noiembrie 2013 privind modificarea unor prevederi ale Ordinului ministrului justiţiei nr. 1.226/C/2009 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism,

luând în considerare Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.456 din 10 decembrie 2013 prin care au fost avizate favorabil propunerile de modificare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism,

în conformitate cu dispoziţiile art. 9 şi art.13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

îh temeiul dispoziţiilor art. 140 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.226/C/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 1 iunie 2009, se modifică după cum urmează:

1. La titlul II - Organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la articolul 4 alineatul (2), litera n) se abrogă.

2. La titlul VI - Ierarhia funcţiilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi îndatoririle principale ale personalului acesteia, la articolul 24, litera d) va avea următorul cuprins:

“d) consilier;”.

3. La titlul VII - Structura centrală a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, capitolul IX se abrogă.

4 La titlul XII - Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat, punerea în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus plata cheltuielilor judiciare şi a amenzilor cu caracter administrativ şi gestionarea unor bunuri, articolul 148 va avea următorul cuprins:

“Art. 148. - Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu ocazia acţiunilor de control financiar, va verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de evidenţă şi de gestionare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă.”

Art. II. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

 

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

 

Bucureşti, 20 ianuarie 2014.

Nr. 142/C.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 529/C/2007

 

Având în vedere propunerile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 1.625/C/10.716 din 5 noiembrie 2013 şi 26 noiembrie 2013 privind modificarea unor prevederi ale Ordinului ministrului justiţiei nr. 529/C/2007 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, cu modificările ulterioare,

luând în considerare Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.456 din 10 decembrie 2013 prin care au fost avizate favorabil propunerile de modificare a Regulamentului de ordine interioară al parchetelor,

în conformitate cu dispoziţiile art. 9 şi art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 140 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 529/C/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 5 martie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La titlul II - Ierarhia funcţiilor din cadrul Ministerului Public, la articolul 3 alineatul (14), după litera c) se introduce o nouă literă, litera ci), cu următorul cuprins:

“c1) specialist IT şef;”.

2. La titlul II articolul 3 alineatul (14), litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins:

j) specialist IT;”.

3. La titlul II articolul 3 alineatul (16), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a1), cu următorul cuprins:

“a1) director;”.

4. La titlul II articolul 3, alineatul (19) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(19) Specialiştii IT din cadrul parchetelor au calitatea de personal auxiliar de specialitate, având atribuţii legate exclusiv de activitatea specifică domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor a Ministerului Public şi de monitorizare a Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România. Conducătorii parchetelor asigură sprijinul logistic necesar pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora.”

5. La titlul III - Organizarea şi funcţionarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, capitolul I - Structura şi conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la articolul 4 alineatul (1), literele h) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

.h) Serviciul de tehnologia informaţiei;

………………………………………………………………..

k) Direcţia de audit public intern;”.

6. La titlul III, capitolul VIII se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

“CAPITOLUL VIII

Serviciul de tehnologia informaţiei

 

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile, conducerea şi structura

 

Art. 50. - (1) Serviciul de tehnologia informaţiei desfăşoară activităţile specifice domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, denumit în continuare IT&C, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi coordonează această activitate la nivelul Ministerului Public, asigurând elaborarea şi implementarea Strategiei de informatizare a

Ministerului Public şi a sistemului judiciar din România, alături de toate instituţiile implicate.

(2) Serviciul de tehnologia informaţiei este condus de un specialist IT şef, care are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:

a) coordonează activitatea IT&C în Ministerul Public;

b) participă la elaborarea Strategiei de informatizare a Ministerului Public şi a sistemului judiciar din România, alături de toate instituţiile implicate, şi asigură implementarea acesteia;

c) coordonează proiectele IT&C ale Ministerului Public;

d) coordonează realizarea, implementarea şi exploatarea sistemelor informatice;

e) elaborează şi monitorizează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT&C a Ministerului Public; în acest sens:

- analizează, evaluează şi formulează propuneri privind asigurarea necesarului de tehnică de calcul;

- asigură eficientizarea permanentă a utilizării tehnicii de calcul;

f) monitorizează asigurarea securităţii informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;

g) asigură elaborarea, actualizarea şi aplicarea politicii de securitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

h) apreciază şi evaluează activitatea specialiştilor IT;

i) coordonează aspectele legate de cariera specialiştilor IT, constând în recrutarea, instruirea şi specializarea lor;

j) participă la sesiuni ştiinţifice, seminare şi alte forme de perfecţionare profesională;

k) exercită alte atribuţii dispuse de procurorul general;

l) răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-k).

(3) Serviciul de tehnologia informaţiei are următoarea structură:

A. Compartimentul de aplicaţii software;

B. Compartimentul de resurse hardware şi comunicaţii.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Compartimentul de aplicaţii software

 

Art. 51. - (1) Compartimentul de aplicaţii software are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:

a) creează şi întreţine aplicaţiile software (realizare, depanare, adaptare, modificare şi extindere) ale Ministerului Public;

b) instruieşte personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în utilizarea produselor software;

c) participă la toate fazele proiectelor privind achiziţionarea sau dezvoltarea de aplicaţii/produse software, respectiv la: întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisiile privind achiziţiile publice, recepţia produselor, instalarea, darea în exploatare şi administrarea acestora;

d) proiectează, realizează şi administrează bazele de date;

e) administrează aplicaţiile şi serverele pe care sunt instalate, inclusiv accesul la aplicaţiile externe;

f) furnizează servicii de proxy, e-mail şi mesagerie instant pentru utilizatorii din reţelele INTERNET şi INTRANET;

g) asigură aplicarea politicii de securitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

h) asigură arhivarea datelor şi realizează restaurarea lor în caz de incident;

i) asigură asistenţă tehnică şi suport pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul IT de la parchetele din subordine;

j) întreţine şi actualizează site-urile Ministerului Public în reţelele INTERNET şi INTRANET;

k) asigură securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;

l) monitorizează accesul la servicii, aplicaţii şi servere;

m) instalează şi configurează servere şi firewall-uri;

n) îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia specialistului IT şef.

(2) Specialiştii IT din cadrul compartimentului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) - n).

 

SECŢIUNEA a 3-a

Compartimentul de resurse hardware şi comunicaţii

 

Art. 52. - (1) Compartimentul de resurse hardware şi comunicaţii are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:

a) participă la toate fazele realizării proiectelor privind achiziţionarea de sisteme informatice şi achiziţionarea de servicii pentru reţelele de calculatoare, respectiv la: întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisiile privind achiziţiile publice, recepţia sistemelor, instalarea, darea în exploatare şi administrarea acestora;

b) asigură managementul infrastructurii IT&C;

c) asigură securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;

d) monitorizează desfăşurarea activităţilor în cadru! contractelor de service şi întreţinere preventivă pentru echipamentele din dotare;

e) instalează, configurează şi administrează sistemele de operare utilizate în instituţie;

f) instalează şi configurează servere şi echipamente de tipul «StorageArea Network» (SAN-uri);

g) instalează, configurează staţii de lucru, imprimante, scannere etc;

h) instalează şi configurează echipamente de reţea;

i) asigură asistenţă tehnică şi suport pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul IT de la parchetele din subordine;

j) exploatează şi monitorizează sistemul de comunicaţii de arie extinsă (WAN);

k) administrează reţelele locale (LAN);

l) monitorizează accesul în cadrul reţelelor (LAN, WAN);

m) asigură aplicarea politicii de securitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

n) îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia specialistului IT şef.

(2) Specialiştii IT din cadrul compartimentului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1).”

7. La titlul III, capitolul XI se modifică şi va avea următorul titlu:

 

“CAPITOLUL XI

Direcţia de audit public intern

 

Art. 63. - (1) Direcţia de audit public intern îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, ale Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013. şi ale normelor metodologice ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind organizarea şi funcţionarea auditului intern la Ministerul Public, aprobate prin ordin al procurorului general.

(2) Direcţia de audit public intern este condusă de un director.

Art. 64. - (1) Direcţia de audit public intern are următoarele atribuţii:

a) elaborează norme metodologice specifice după care îşi desfăşoară activitatea, inclusiv pentru direcţiile din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele de pe lângă curţile de apel;

b) elaborează planul anual de audit public intern în cadrul Ministerului Public, respectiv pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale, pe care îl supune aprobării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţia;

c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale Ministerului Public sunt transparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

d) asigură activitatea de supervizare a misiunilor de audit public intern desfăşurate;

e) informează Unitatea Centrală de Armonizare privind Auditul Public Intern despre recomandările neînsuşite de către conducătorii entităţii auditate, precum şi despre consecinţele acestora;

f) raportează procurorului general constatările şi concluziile rezultate din misiunile de audit public intern desfăşurate, precum şi stadiul implementării recomandărilor formulate;

g) elaborează raportările trimestriale şi semestriale prevăzute de lege;

h) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern la nivelul Ministerului Public;

i)în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structurii de control intern abilitate;

j) efectuează misiuni de consiliere, potrivit legii;

k) desfăşoară audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern;

l) exercită alte atribuţii şi efectuează orice alte lucrări dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

(2) Direcţia de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;

b) plăţile asumate prin angajamentele bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;

d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

f) efectuează misiuni de audit public intern, necuprinse în plan, Stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3) în cadrul Direcţiei de audit public intern funcţionează Compartimentul de monitorizare şi metodologie, care exercită atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), e) şi f), precum şi orice alte atribuţii dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Art. 65. - Directorul Direcţiei de audit public intern are următoarele atribuţii:

a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;

b) coordonează, îndrumă şi verifică din punct de vedere tehnic şi metodologic şi, după caz, supervizează misiunile de audit efectuate de auditorii interni;

c) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa direcţiei şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;

d) soluţionează unele lucrări ale direcţiei, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

e) propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, conducătorilor unităţilor de parchet verificate tragerea la răspundere, în limitele atribuţiilor ce le revin, a persoanelor vinovate de neregulile constatate;

f) evaluează performanţele profesionale individuale ale auditorilor interni, potrivit legii.

Art. 66. - (1) Directorul Direcţiei de audit public intern are obligaţia să definească modalităţile de organizare şi desfăşurare a activităţii de consiliere în Carta auditului intern, alături de activităţile de asigurare.

(2) Directorul Direcţiei de audit public intern răspunde de organizarea şi desfăşurarea misiunilor de consiliere şi de resursele necesare pentru desfăşurarea acestor misiuni.*

8. La titlul IV - Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă curţile de apel, capitolul I - Conducerea şi structura parchetelor de pe lângă curţile de apel, articolul 75 alineatul (1). litera E) se abrogă.

9. La titlul X - Departamentele economico-financiare şi administrative şi compartimentele de audit public intern, capitolul II - Departamentele economico-financiare şi administrative din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi tribunale, articolul 108 se abrogă.

10. La titlul XI - Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor, capitolul I - Dispoziţii generale, secţiunea a 5-a - Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus plata de cheltuieli judiciare şi amenzi administrative, articolul 174 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 174. - Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu ocazia acţiunilor de control financiar, va verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de evidenţă şi de gestionare a corpurilor delicte si a celorlalte mijloace de probă.”

11 Anexa la regulament se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. III. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

 

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

 

Bucureşti, 20 ianuarie 2014.

Nr. 143/C.

 

ANEXĂ)

(Anexa la regulament)

 

 

 

 

 

DIRECŢIA DE INVESTIGARE A INFRACŢIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ŞI TERORISM

 

 

PROCUROR GENERAL

 

 

DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CONSILIERI AI PROCURORULI GENERAL

 

 

 

PRIM ADJUNCT AL PROCURORULUI GENERAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ADJUNCT AL PROCURORULUI GENERAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

UNITATEA DE IMPLEMENTARE PROGRAME PHARE

 

 

MODUL 1

 

MODUL 2

 

MODUL 3

 

MODUL 4

 

DEPARTAMENTUL ECONOMICO-FINANCIAR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL DE COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ, RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI PROGRAME

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BIROUL DE COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BIROUL DE RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI PROGRAME ALTELE DECAT PHARE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DIRECŢIA DE AUDIT PUBLIC INTERN

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL DE TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BIROUL JURIDIC

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BIROUL DE INFORMARE PUBLICĂ ŞI RELAŢII CU PRESA

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

COMPARTIMENTUL DOCUMENTELOR CLASIFICATE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.184/C/2006

 

Având în vedere propunerile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 1.625/C/10.716 din 5 noiembrie 2013 şi 26 noiembrie 2013 privind modificarea unor prevederi ale Ordinului ministrului justiţiei nr. 2.184/C/2006 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, însuşite de Colegiul de conducere al acestei instituţii în şedinţa din data de 15 noiembrie 2013,

luând în considerare Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.456 din 10 decembrie 2013 prin care au fost avizate favorabil propunerile de modificare a Regulamentului de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie,

în conformitate cu dispoziţiile art. 9 şi 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 140 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.184/C/2006, publicat în Monitorul Oficial a! României, Partea I, nr. 852 din 17 octombrie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La titlul II - Organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la articolul 4 alineatul (2), litera j) se abrogă.

2. La titlul VI - Ierarhia funcţiilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi îndatoririle principale ale personalului acesteia, la articolul 24, partea introductivă şi punctul A litera d) vor avea următorul cuprins:

“Art. 24. - Funcţiile personalului economic şi administrativ din structura centrală, în ordine ierarhică, sunt următoarele:

………………………………………………………………..

d) consilier;”.

3. La titlul VII - Structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la capitolul X - Compartimentul de audit public intern, articolul 88 se abrogă.

Art. II. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

 

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

 

Bucureşti, 20 ianuarie 2014.

Nr. 144/C.

 

ACTE ALE CONSILIULUI DE MEDIERE

 

CONSILIUL DE MEDIERE

HOTĂRÂRE

pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Tabloului mediatorilor

În temeiul art. 12, art. 19 alin, (4) şi art. 20 lit. f) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, adoptat prin Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Consiliul de mediere adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial ai României, Partea I, a Tabloului mediatorilor autorizaţi, întocmit de Consiliul de mediere, actualizat.

Art. 2. - În anul 2013 Tabloul mediatorilor autorizaţi cuprinde două secţiuni, astfel:

- Secţiunea 1 cuprinde mediatorii autorizaţi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 23 şi 24 din Legea nr. 192/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru desfăşurarea activităţii de mediator, potrivit anexei nr. 1.

- Secţiunea 2 cuprinde subsecţiunile:

a) mediatorii suspendaţi potrivit anexei nr. 2;

b) mediatorii fără forma de exercitare a profesiei, potrivit anexei nr. 3;

c) mediatorii autorizaţi care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 23 şi 24 din Legea nr. 192/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru desfăşurarea activităţii de mediator, potrivit anexei nr. 4.

Art. 3. - Anexele nr. 1-4*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4. - Tabloul prevăzut în anexele nr. 1-4 va fi pus de Secretariatul tehnic la dispoziţia oricărei persoane care solicită în scris acest lucru Consiliului de mediere şi va fi transmis către instituţiile prevăzute la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 192/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Consiliului de mediere,

Dorin Valeriu Bădulescu

 

Bucureşti, 23 noiembrie 2013.

Nr. 5.563.


*) Anexele nr. 1-4 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome .Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRAURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului de organizare a activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate

 

Având în vedere dispoziţiile art. 187 alin. (3) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) şi art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare a activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Adrian Bordea

 

Bucureşti, 23 ianuarie 2014.

Nr. 89.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind organizarea activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezentul regulament stabileşte modul de organizare a activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, astfel cum este reglementată de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

(2) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate, desemnat în condiţiile legii, supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii în executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate şi respectarea drepturilor persoanelor condamnate prevăzute de Legea nr. 254/2013.

(3) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate este ajutat în activitatea sa de către un grefier desemnat în condiţiile legii.

Art. 2. - Judecătorul de supraveghere a privării de libertate are atribuţiile stabilite prin Legea nr. 254/2013 şi prezentul regulament.

Art. 3. - (1) în exercitarea atribuţiilor sale, judecătorul de supraveghere a privării de libertate este independent, imparţial şi se supune numai legii.

(2) în cazul în care judecătorul de supraveghere a privării de libertate are de soluţionat sesizări sau cereri care privesc pe soţul, ruda ori afinul său, până la gradul al IV-lea inclusiv, ori se află într-o altă situaţie dintre cele prevăzute la art. 177 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, sau cu privire la care consideră că i-ar fi afectată imparţialitatea, acestea se soluţionează de judecătorul supleant. Existenţa acestei împrejurări se aduce imediat la cunoştinţa preşedintelui curţii de apel în a cărei rază teritorială se află locul de detenţie.

(3) Dispoziţiile alin. (2) teza I se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care audierea sau cercetarea vizează o abatere disciplinară comisă în prezenţa ori asupra judecătorului de supraveghere a privării de libertate.

(4) Dispoziţiile aţin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi grefierului care îl ajută pe judecătorul de supraveghere a privării de libertate în activitatea sa.

Art. 4. - Pe durata exercitării atribuţiilor privind supravegherea executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, judecătorul de supraveghere a privării de libertate nu poate desfăşura alte activităţi la instanţa din cadrul căreia a fost desemnat.

Art. 5. - Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate audia orice persoană condamnată sau care desfăşoară activităţi în sistemul penitenciar, poate solicita informaţii ori înscrisuri de la administraţia locului de deţinere, poate face verificări la faţa locului şi are acces la dosarul individual al deţinuţilor, la evidenţe şi orice alte înscrisuri sau înregistrări necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege, cu respectarea confidenţialităţii şi a secretului profesional, obligaţie care incumbă şi grefierului desemnat de preşedintele curţii de apel.

Art. 6. - Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa judecătorului de supraveghere a privării de libertate şi să pună la dispoziţia acestuia documentele şi informaţiile solicitate.

Art. 7. - (1) Administraţia penitenciarului sau, după caz, a centrului de reţinere şi arestare preventivă, centrului de arestare preventivă, centrului educativ sau centrului de detenţie este obligată să pună la dispoziţia judecătorului de supraveghere a privării de libertate un spaţiu amenajat care să permită desfăşurarea activităţii acestuia în bune condiţii şi care să fie folosit exclusiv de către acesta.

(2) Spaţiul pus la dispoziţia judecătorului de supraveghere a privării de libertate trebuie să fie dotat cu mobilier şi fişete pentru păstrarea arhivei, echipament IT şi să îi permită acestuia accesul la internet, la programul de legislaţie şi la sistemul informatizat de evidenţă a persoanelor private de libertate aflate în detenţie.

(3) Dotarea spaţiului prevăzut la alin. (1) cu mijloace materiale necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, inclusiv cu materiale consumabile, se asigură de Ministerul Justiţiei, prin administraţia penitenciarului sau, după caz, a centrului de reţinere şi arestare preventivă, centrului de arestare preventivă, centrului educativ sau centrului de detenţie.

 

CAPITOLUL II

Dispoziţii privind organizarea activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii privind atribuţiile judecătorului de supraveghere a privării de libertate

 

Art. 8. - Asigurarea respectării drepturilor persoanelor condamnate şi a legalităţii în executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate se realizează prin exercitarea atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 254/2013 şi prezentul regulament.

Art. 9. - Judecătorul de supraveghere a privării de libertate are, în principal, următoarele atribuţii:

1. atribuţii cu caracter administrativ-jurisdicţional:

a) soluţionează în termenul prevăzut de lege plângerile deţinuţilor privind exercitarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 254/2013;

b) soluţionează plângerile privind stabilirea şi schimbarea regimurilor de executare a pedepselor şi a măsurilor educative privative de libertate;

c) soluţionează plângerile deţinuţilor privind aplicarea sancţiunilor disciplinare;

2. atribuţii cu caracter administrativ:

a) acordă audienţe persoanelor private de libertate;

b) exercită atribuţiile prevăzute de lege referitoare la procedura refuzului de hrană;

c) participă, în calitate de preşedinte, la şedinţele comisiei pentru liberare condiţionată;

d) participă, în calitate de preşedinte, la procedura de înlocuire a măsurii internării în centrul de detenţie sau în centrul educativ cu măsura educativă a asistării zilnice;

e) participă, în calitate de preşedinte, la procedura de acordare a liberării din centrul educativ sau de detenţie;

f) participă, în calitate de preşedinte, la procedura pentru continuarea executării măsurii educative privative de libertate în penitenciar;

g) acordă avizul pentru recoltarea probelor biologice, în vederea testării persoanei condamnate, în cazul în care există indicii că aceasta a consumat substanţe stupefiante, alcool ori substanţe toxice sau a ingerat fără prescripţie medicală medicamente de natură a crea tulburări de comportament;

h) efectuează controale la faţa locului, în locurile de deţinere.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Dispoziţii privind atribuţiile grefierului desemnat pentru asigurarea desfăşurării activităţii la biroul judecătorului de supraveghere a privării de libertate

 

Art. 10. - (1) Grefierul desemnat pentru asigurarea desfăşurării activităţii la biroul judecătorului de supraveghere a privării de libertate participă la activitatea administrativ-jurisdicţională şi îl ajută pe judecătorul de supraveghere a privării de libertate în exercitarea celorlalte atribuţii.

(2) Grefierul desemnat la penitenciar de preşedintele curţii de apel îndeplineşte, sub controlul judecătorului de supraveghere a privării de libertate, următoarele atribuţii:

a) primeşte, sub semnătură, atribuie dată certă, dacă nu există altă dată certă stabilită de judecătorul de supravegherea privării de libertate conform art. 15 sau dacă nu există menţiune făcută în acest sens de administraţia penitenciarului, şi înregistrează actele de sesizare ori înştiinţare a judecătorului de supraveghere a privării de libertate, precum şi restul corespondenţei;

b) completează borderourile şi predă corespondenţa pentru expediere;

c) ţine evidenţa dosarelor intrate şi a circulaţiei lor;

d) întocmeşte adresele, documentele şi actele de procedură dispuse de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate în conformitate cu legea şi prezentul regulament;

e) comunică încheierile pronunţate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate în termenul prevăzut de lege, predându-le administraţiei locului de deţinere şi efectuând menţiune despre data comunicării şi numărul de exemplare comunicate pe încheierea de şedinţă;

f) tehnoredactează încheierile prin care au fost soluţionate plângerile, declaraţiile persoanelor condamnate audiate, procesele-verbale prevăzute de lege şi alte lucrări repartizate de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate;

g) înaintează, prin adresă, judecătoriei, dosarele în care s-a formulat contestaţie, cusute, numerotate şi sigilate;

h) întocmeşte şi completează în mod corect registrele, opisul alfabetic şi condicile în care este evidenţiată activitatea judecătorului de supraveghere a privării de libertate şi asigură păstrarea în bună stare a acestor evidenţe, inclusiv a mapelor, precum şi a dosarelor înregistrate;

i) păstrează, pe ani, dosarele soluţionate, mapele de încheieri, registrele şi condicile;

j) participă anual la activitatea de arhivare şi de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de păstrare;

k) întocmeşte lucrările de statistică judiciară referitoare la activitatea judecătorului de supraveghere a privării de libertate;

l) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate în conformitate cu legea şi prezentul regulament.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Dispoziţii privind evidenţa activităţi judecătorului da supraveghere a privării de libertate

 

Art. 11. - La penitenciare, pentru evidenţa activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, se înfiinţează:

1. Registrul general, care cuprinde următoarele rubrici:

- numărul curent;

- data primirii plângerii, sesizării, cererii, informării;

- numele şi prenumele persoanei condamnate sau denumirea emitentului;

- obiectul plângerii, sesizării, cererii, informării;

- numărul dosarului din registrul pentru plângerile cu caracter administrativ-jurisdicţional, dacă este cazul;

- alte menţiuni.

2. Opisul alfabetic, care cuprinde următoarele rubrici:

- numărul curent;

- numele şi prenumele persoanei;

- numărul sesizării şi data înregistrării acesteia în registrul general;

- obiectul sesizării.

3. Registrul pentru plângerile cu caracter administrativ-jurisdicţional, în care sunt înregistrate cererile/sesizările/ plângerile care sunt soluţionate prin încheiere, cu următoarele rubrici:

- numărul curent;

- data primirii sesizării;

- numărul dosarului;

- numele şi prenumele persoanei private de libertate;

- soluţia pronunţată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate;

- numărul şi data încheierii pronunţate;

- data comunicării încheierii către penitenciar;

- data comunicării încheierii persoanei condamnate de către penitenciar;

- data formulării contestaţiei;

- data trimiterii contestaţiei şi a dosarului către instanţă;

- soluţia instanţei; numărul de dosar şi de sentinţă;

- data restituirii dosarului de către instanţă.

4. Registrul de încheieri, care cuprinde următoarele rubrici:

- numărul încheierii;

- data pronunţării încheierii;

- numele şi prenumele persoanei private de libertate;

- numărul dosarului din registrul pentru plângerile cu caracter administrativ-jurisdicţional;

- soluţia.

5. Mapa de încheieri, în care se ataşează un exemplar al încheierilor pronunţate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în ordine cronologică

6. Registrul de audienţă, care cuprinde următoarele rubrici:

- numărul şi data cererii de audienţă;

- datele de identificare a persoanei condamnate;

- numărul cererii de audienţă şi data înregistrării acesteia în evidenţa penitenciarului, dacă a fost primită prin intermediul administraţiei penitenciarului;

- data audienţei;

- obiectul cererii;

- modul de rezolvare.

7. Mapa pentru cererile de audienţă, în care sunt arhivate cererile de audienţă şi care conţine toate documentele aferente acestei proceduri

8. Registrul privind refuzurile de hrană, care cuprinde următoarele rubrici:

- numărul curent;

- numele şi prenumele persoanei aflate în refuz de hrană;

- data şi ora sesizării judecătorului de supraveghere a privării de libertate;

- data şi ora declaraţiei persoanei condamnate;

- motivele invocate pe scurt;

- măsurile legale dispuse sau propunerile formulate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate;

- observaţii;

- data şi ora de ieşire din refuz de hrană.

9. Mapa privind refuzurile de hrană, care va conţine documentele aferente acestei proceduri

10. Registrul de controale efectuate în locurile de deţinere de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în care se menţionează constatările acestuia cu privire la condiţiile de detenţie, măsurile considerate necesare, modalitatea în care au fost transmise administraţiei penitenciarului şi dacă acestea au fost duse la îndeplinire

11. Mapa privind informările transmise de administraţia penitenciarului referitoare la utilizarea şi încetarea utilizării oricărui mijloc de constrângere, informările privind decesele şi celelalte tipuri de informări

12. Mapa privind avizele solicitate de administraţia penitenciarului

13. Registrul de predare-primire a corespondenţei, în care se consemnează pe bază de semnătură toată corespondenţa primită sau expediată de/către biroul judecătorului de supraveghere a privării de libertate.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Sesizări cu caracter administrativ-jurisdicţional

 

§ 1. Dispoziţii privind modalitatea de sesizare, primirea şi înregistrarea plângerilor

Art. 12. - Sesizarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se poate realiza fie prin intermediul serviciului de evidenţă a deţinuţilor, fie în mod direct de către persoanele private de libertate cu ocazia diferitelor proceduri care implică audierea acestora.

Art. 13. - Persoanele condamnate pot depune plângerile direct pe secţia de deţinere, de unde sunt transmise cel târziu a două zi biroului judecătorului de supraveghere a privării de libertate, însoţite de documentele întocmite de administraţia penitenciarului referitoare la aspectele care au format obiectul acestor sesizări.

Art. 14. - În cazul în care persoana condamnată transmite plângerea administraţiei penitenciarului, funcţionarul desemnat menţionează pe aceasta data primirii şi o transmite, în aceeaşi zi, cu adresă şi număr de înregistrare, judecătorului de supraveghere a privării de libertate.

Art. 15. - (1) La primirea cererilor judecătorul de supraveghere a privării de libertate întocmeşte o rezoluţie, olograf sau prin completarea unui formular-tip, care cuprinde data primirii, dacă sesizarea este depusă direct de persoana privată de libertate, ori, după caz, data depunerii sesizării pe secţia de deţinere, obiectul cererii şi termenul de soluţionare.

(2) Data menţionată conform alin. (1) constituie dată certă.

Art. 16. - După stabilirea obiectului, sesizările cu caracter administrativ-jurisdicţional se înregistrează, în ordinea primirii, în Registrul general şi Registrul de sesizări cu caracter administrativ-jurisdicţional, precum şi în opisul alfabetic.

Art. 17. - După înregistrarea plângerilor în evidenţe se formează dosarul, care primeşte număr, în ordinea evidenţierii, în Registrul de sesizări cu caracter administrativ-jurisdicţional. Pe coperta dosarului se menţionează numărul dosarului, numele petentului, obiectul cauzei, iar după soluţionarea plângerii, numărul şi data încheierii.

§ 2. Dispoziţii privind procedura de soluţionare a plângerilor, ascultarea persoanelor condamnate, modul de întocmire a încheierilor, comunicarea acestora

Art. 18. - Judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluţionează sesizările formulate de persoanele condamnate în termenele prevăzute de lege.

Art. 19. - (1) La primirea plângerilor, judecătorul de supraveghere a privării de libertate fixează, de regulă, un termen de soluţionare, în funcţie de numărul lucrărilor înregistrate săptămânal, de ziua stabilită pentru şedinţele comisiei de liberare condiţionată, de exercitarea altor activităţi sau de activitatea la alte locuri de deţinere. Termenul stabilit nu poate fi mai mare decât termenul prevăzut de lege.

(2) în funcţie de activităţile planificate, plângerea poate fi soluţionată şi înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1).

(3) Termenul fixat iniţial de judecătorul de supraveghere a privării de libertate pentru soluţionarea unei plângeri poate fi modificat cu condiţia respectării termenului prevăzut de lege.

Art. 20. - Judecătorul de supraveghere a privării de libertate este obligat să asculte persoana condamnată dacă motivele invocate prin plângere vizează exercitarea drepturilor reglementate de Legea nr. 254/2013 sau aplicarea unei sancţiuni disciplinare. Ascultarea are loc în biroul judecătorului de supraveghere a privării de libertate sau într-un spaţiu special din incinta locului de deţinere, de regulă, în prezenţa grefierului, respectându-se condiţiile de confidenţialitate, cu asigurarea securităţii judecătorului şi grefierului.

Art. 21. - Prezentarea persoanelor condamnate în vederea audierii de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate se realizează, de regulă, În baza unui tabel nominal. În vederea desfăşurării audierilor, judecătorul întocmeşte o listă a persoanelor care urmează a fi ascultate pe care o transmite administraţiei penitenciarului cu o zi înainte sau chiar în dimineaţa zilei stabilite pentru desfăşurarea activităţii. Judecătorul poate solicita penitenciarului şi telefonic să fi prezinte pentru audiere unul sau mai mulţi deţinuţi. Numele acestora va fi comunicat şefului de tură ori persoanei desemnate de penitenciar în acest scop.

Art. 22. - (1) în cazul în care persoana care a formulat plângere împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor este transferată la un alt penitenciar, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate asculta persoana în cauză, prin videoconferinţă, în condiţiile art. 29 din Legea nr. 254/2013 sau poate solicita ascultarea acesteia de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la noul loc de deţinere, care înaintează declaraţia luată.

(2) în cazul în care persoana care a formulat plângere este cetăţean străin şi nu vorbeşte limba română, administraţia penitenciarului ia măsuri în vederea ascultării acesteia de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate în prezenţa unui interpret.

Art. 23. - (1) Declaraţia este tehnoredactată de către grefier, la dictarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate, şi este semnată de persoana condamnată, grefier şi judecător. În lipsa grefierului, declaraţia este consemnată de către judecător, fiind semnată de judecător şi persoana audiată.

(2) Declaraţia poate fi consemnată şi olograf, pe un formular, sau chiar scrisă, personal, de către persoana condamnată.

Art. 24. - În vederea soluţionării sesizării, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate proceda la ascultarea oricărei altei persoane condamnate sau a oricărei altei persoane care desfăşoară activităţi în sistemul penitenciar. În acelaşi scop, se pot solicita rapoarte, lămuriri scrise de la lucrători din penitenciar, se pot efectua cercetări la faţa locului.

Art. 25. - În cazul plângerilor împotriva măsurilor privitoare !a exercitarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 254/2013, se vor solicita, dacă se impune, prin intermediul unei adrese oficiale, un punct de vedere al unităţii penitenciare referitor la susţinerile persoanei condamnate, precum şi documentele relevante. Adresa trebuie să conţină şi termenul în care judecătorul de supraveghere a privării de libertate urmează a primi informaţiile solicitate. Aceste informaţii vor fi comunicate de către administraţia penitenciarului, printr-o adresă oficială. În cazuri urgente se pot solicita, respectiv primi relaţii şi prin alte mijloace de comunicare, care pot face dovada transmiterii scrise, sau în cazul în care acest lucru nu este posibil, comunicarea făcându-se verbal, se întocmesc, după caz, note telefonice ori procese-verbale, care să ateste modalitatea de comunicare a informaţiilor şi conţinutul acestora.

Art. 26. - După administrarea probelor, judecătorul de supraveghere a privării de libertate întocmeşte o încheiere motivată prin care soluţionează plângerea, care are două părţi. Prima parte cuprinde: numărul dosarului, numele judecătorului de supraveghere şi denumirea penitenciarului, numărul şi data încheierii, obiectul cauzei şi data sesizării, numele persoanei private de libertate, motivele invocate şi probele administrate, situaţia de fapt reţinută, motivarea soluţiei şi arătarea temeiurilor de drept care justifică soluţia. Partea a două cuprinde: soluţia pronunţată, menţiunea că aceasta este supusă contestaţiei, termenul în care poate fi formulată contestaţia şi instanţa căreia i se adresează, data pronunţării, semnătura judecătorului.

Art. 27. - Încheierile pronunţate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate primesc număr din Registrul de încheieri în ordinea pronunţării. Data şi numărul încheierii sunt menţionate în registrul pentru cererile cu caracter administrativ-jurisdicţional.

Art. 28. - (1) încheierea este semnată de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate şi de către grefier, dacă este prezent când se soluţionează cauza.

(2) încheierea se întocmeşte în 5 exemplare. Dintre acestea un exemplar este păstrat la mapa de încheieri, unul se depune la dosarul cauzei, iar celelalte 3 exemplare se comunică administraţiei penitenciare care ia măsuri pentru ca un exemplar să fie înaintat reprezentanţilor penitenciarului în vederea exercitării dreptului de a formula contestaţie, altul să fie înmânat persoanei private de libertate şi ultimul să fie depus la dosarul individual al deţinutului.

Art. 29. - Comunicarea încheierilor către administraţia penitenciarului se realizează, de regulă, pe bază de adresă. La predarea încheierilor către administraţia penitenciarului, funcţionarul desemnat semnează de primirea acestora în condica de corespondenţă ţinută de judecătorul de supraveghere a privării de libertate.

Art. 30. - (1) După înmânarea unui exemplar al încheierii persoanei condamnate, funcţionarul desemnat de administraţia penitenciarului completează dovada de comunicare, tip formular, care cuprinde următoarele menţiuni: data completării dovezii, numărul şi data încheierii, numele, prenumele şi semnătura persoanei condamnate care a formulat plângere, semnătura funcţionarului/agentului procedural. Dovada de comunicare se înaintează judecătorului de supraveghere a privării de libertate pentru a fi ataşată la dosarul cauzei.

(2) Data comunicării încheierii către penitenciar şi data comunicării încheierii către persoana condamnată se menţionează în registrul pentru sesizările cu caracter administrativ-jurisdicţional.

Art. 31. - În ipoteza în care, până la comunicarea încheierii, persoana condamnată a fost transferată într-un alt loc de deţinere, comunicarea se realizează !a acest din urmă loc de deţinere, prin intermediul administraţiei penitenciarului.

Art. 32. - (1) Pentru fiecare sesizare soluţionată prin încheiere se formează dosar. Pe copertă se menţionează denumirea penitenciarului în care funcţionează biroul judecătorului de supraveghere a privării de libertate, numărul dosarului, numele sau denumirea părţilor, obiectul plângerii şi numărul şi data încheierii. Celelalte sesizări se păstrează în mape, pe categoriile corespunzătoare.

(2) Dosarele sunt păstrate, pe ani, în ordine crescătoare, în fişete, în biroul unde îşi desfăşoară activitatea judecătorul de supraveghere a privării de libertate sau într-un alt spaţiu din cadrul penitenciarului pus la dispoziţie de către administraţie. Înainte de a fi depuse în arhivă, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate. Dosarele sunt conservate în bună stare până la expirarea termenului de păstrare, personalul Biroului judecătorului de supraveghere a privării de libertate participând anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate.

(3) în cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanţă, se va proceda la şnuruirea definitivă a acestuia, iar pe faţa interioară a ultimei coperte grefierul care îl ajută pe judecătorul de supraveghere a privării de libertate va certifica numărul filelor în cifre şi, în paranteză, în litere. În adresa de înaintare a dosarului se va indica numărul de pagini.

§ 3. Dispoziţii privind înregistrarea contestaţiilor şi înaintarea acestora instanţei competente

Art. 33. - (1) Contestaţiile împotriva modului de soluţionare a plângerilor formulate se depun pe secţia de deţinere, acestea fiind înaintate, prin adresă, judecătorului de supraveghere a privării de libertate, cel târziu a două zi.

(2) După înregistrarea în registrul pentru sesizările cu caracter administrativ-jurisdicţional, contestaţiile se înaintează judecătoriei, împreună cu dosarul cauzei, în termen de două zile de la primirea acestora, pe bază de adresă.

(3) Dosarul cauzei şi contestaţiile depuse se transmit instanţei prin poşta administraţiei penitenciarului. Transportul dosarelor poate fi efectuat şi de către reprezentantul administraţiei penitenciarului sau de către grefierul care îl ajută în activitate pe judecătorul de supraveghere a privării de libertate.

(4) în cazul în care transmiterea dosarului către instanţă se realizează în modalitatea prevăzută la alin. (3) teza finală, este necesar ca persoana care efectuează transportul să aibă prevăzute în fişa postului atribuţii în acest sens.

Art. 34. - Datele referitoare la expedierea dosarelor se reflectă prin completarea rubricilor corespunzătoare în Registrul de sesizări cu caracter administrativ-jurisdicţional şi Registrul de predare-primire corespondenţă.

Art. 35. - După soluţionarea cauzei şi redactarea hotărârii, judecătoria restituie dosarul Biroului judecătorului de supraveghere a privării de libertate, împreună cu un exemplar al hotărârii pronunţate. Grefierul care îl ajută pe judecătorul de supraveghere a privării de libertate va efectua menţiunile în Registrul de sesizări cu caracter administrativ-jurisdicţional la rubricile privind data restituirii dosarului de către instanţă şi soluţia pronunţată, după care dosarul este introdus în arhiva Biroului judecătorului de supraveghere a privării de libertate.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Sesizări cu caracter administrativ

 

§ 1. Dispoziţii privind procedura refuzului de hrană

Art. 36. - (1) în cazul în care persoana condamnată îşi menţine hotărârea de a refuza hrana, după ascultarea acesteia de către directorul penitenciarului, se procedează la înştiinţarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate.

(2) înştiinţarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se face de către directorul penitenciarului, imediat ce acesta a aflat despre existenţa refuzului de hrană, în scris, cu precizarea motivelor refuzului de hrană şi a măsurilor dispuse în caz de urgenţă de administraţia locului de detenţie. După terminarea programului de lucru înştiinţarea se realizează prin notă telefonică.

(3) în cazul în care sesizarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se realizează în scris, la adresa întocmită în acest scop se ataşează o copie a declaraţiei de intrare în refuz de hrană sau, după caz, a procesului-verbal.

(4) în cazul în care sesizarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se realizează verbal sau telefonic, documentele menţionate la alin. (3) se înaintează judecătorului de supraveghere a privării de libertate imediat după sesizarea acestuia.

(5) Dacă pe declaraţia persoanei condamnate de intrare în refuz de hrană sau, după caz, în cuprinsul procesului-verbal de consemnare a acestei declaraţii nu este menţionată data şi ora înştiinţării judecătorului de supraveghere a privării de libertate, acesta din urmă încheie, la primirea documentelor, un proces-verbal în care menţionează informaţiile respective.

Art. 37. - (1) După primirea înştiinţării, judecătorul de supraveghere a privării de libertate este obligat să asculte persoana condamnată, dacă motivele invocate vizează stabilirea sau schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, exercitarea drepturilor persoanelor condamnate ori aplicarea unei sancţiuni disciplinare, urmând a soluţiona, prin încheiere, aspectele sesizate.

(2) în cazul în care sesizarea s-a realizat în timpul programului de lucru al Biroului judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana condamnată este audiată în aceeaşi zi. Dacă înştiinţarea s-a realizat după terminarea programului audierea va avea loc cel târziu în ziua următoare

(3) Dacă persoana condamnată îşi menţine intenţia de a rămâne în refuz de hrană şi după ascultarea acesteia, judecătorul de supraveghere a privării de libertate ia măsurile necesare pentru soluţionarea aspectelor care sunt de competenţa sa. Plângerea vizând aspecte în legătură cu dispoziţiile art. 39, 40, 56 şi 104 din Legea nr. 254/2013, formulată de persoana condamnată cu ocazia audierii, se înregistrează în evidentele corespunzătoare şi se soluţionează conform procedurii prevăzute de Legea nr. 254/2013.

(4) în cazul în care aspectele sesizate sunt de competenţa administraţiei penitenciarului, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate face propuneri directorului penitenciarului privind măsurile considerate necesare.

(5) Dacă persoana condamnată refuză să dea declaraţie, judecătorul de supraveghere a privării de libertate încheie în acest sens un proces-verbal.

Art. 38. - Sesizarea privind refuzul de hrană se înregistrează în Registrul privind refuzurile de hrană şi în Opisul alfabetic, iar încheierea prin care este soluţionată plângerea vizând aspecte în legătură cu dispoziţiile art. 39, 40, 56 şi 104 din Legea nr. 254/2013, în Registrul general şi Registrul pentru plângerile cu caracter administrativ-jurisdicţional

Art. 39. - (1) în situaţia în care persoana condamnată aflată în refuz de hrană a fost transferată în alt penitenciar înainte de a fi audiată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, se parcurge de îndată procedura reglementata în prezenta secţiune.

(2) Dacă persoana condamnată a fost ascultată înainte de a fi transferată, judecătorul de supraveghere a privării de libertate desemnat la penitenciarul la care a fost transferată persoana condamnată cheamă persoana pentru a o întreba dacă îşi menţine această formă de protest.

Art. 40. - În cazul în care persoana condamnată, în urma audierii, renunţă la forma de protest, judecătorul de supraveghere a privării de libertate încunoştinţează, prin adresă, pe directorul penitenciarului despre ieşirea din refuz de hrană. La adresă se anexează originalul declaraţiei de ieşire din refuz de hrană, o copie a acesteia ataşându-se la mapa privind refuzurile de hrană.

Art. 41. - Înştiinţările şi lucrările efectuate se păstrează, în ordine cronologică, în mapa de refuz de hrană, iar pentru plângerile formulate în această procedură se întocmesc dosare.

Art. 42. - La încetarea formei de protest, administraţia penitenciarului este obligată să îl informeze pe judecătorul de supraveghere a privării de libertate, prin adresă, la care se ataşează declaraţia de ieşire din refuz de hrană.

§ 2. Dispoziţii privind acordarea audienţelor persoanelor condamnate, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate a persoanelor condamnate

Art. 43. - (1) în baza dreptului de petiţionare, fiecare persoană condamnată are posibilitatea de a se adresa direct, în scris sau verbal, judecătorului de supraveghere a privării de libertate.

(2) Persoanelor condamnate li se asigură posibilitatea de a fi ascultate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, fără prezenţa personalului locului de deţinere care asigură paza, atunci când administraţia unităţii de deţinere apreciază că judecătorul sau grefierul nu sunt supuşi unui risc cu privire la integritatea lor fizică. În situaţia în care administraţia unităţii de deţinere apreciază că există un risc cu privire la integritatea fizică, persoana condamnată poate fi ascultată fără prezenţa personalului locului de deţinere numai în situaţia în care judecătorul confirmă în scris că nu este necesară prezenţa personalului locului de deţinere.

(3) Solicitarea ca audierea persoanelor condamnate de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate să aibă loc în prezenţa personalului locului de deţinere care asigură paza poate fi formulată şi de către judecător.

Art. 44. - Solicitările de audienţă sunt înscrise pe formulare tipizate, puse la dispoziţia persoanelor condamnate de către administraţia penitenciarului, sau sunt formulate olograf de către acestea şi prezentate cel târziu în ziua următoare judecătorului de supraveghere a privării de libertate.

Art. 45. - (1) Ascultarea persoanelor care au solicitat primirea în audienţă se face în baza planificării întocmite de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în funcţie de numărul solicitărilor şi propriul program de activitate, ţinând cont şi de prezenţa efectivă a persoanei condamnate în penitenciar.

(2) în penitenciarele cu o rată mare de populare, judecătorul de supraveghere a privării de libertate are un program de audienţă prestabilit, care se aduce la cunoştinţa persoanelor condamnate. Acest program poate fi modificat în funcţie de activităţile pe care judecătorul de supraveghere a privării de libertate trebuie să le desfăşoare într-o anumită săptămână. În cazuri urgente se poate fixa termen pentru audiere în aceeaşi zi.

(3) în funcţie de volumul de activitate, măsura reglementată ia alin. (2) teza I poate fi aplicată şi în cazul penitenciarelor care nu au o rată mare de populare.

Art. 46. - (1) Lista nominală cu persoanele planificate pentru audienţă se comunică administraţiei penitenciarului. Dispoziţiile art. 21 se aplică în mod corespunzător.

(2) Dacă persoana condamnată nu se afla în penitenciar în ziua planificată, aceasta este reprogramată pentru audienţă a două sau a treia zi.

Art. 47. - Dacă aspectele sesizate cu ocazia primirii în audienţă pot forma obiectul unei sesizări cu caracter administrativ-jurisdicţional, judecătorul de supraveghere a privării de libertate întreabă persoana condamnată dacă formulează plângere. În această situaţie, cererea de audienţă se consideră actul de sesizare, se înregistrează în registrul general şi registrul pentru plângerile cu caracter administrativ-jurisdicţional şi se formează dosar fără a se lua separat o declaraţie scrisă persoanei condamnate. Dacă aspectele

sesizate nu au fost consemnate în scris cu ocazia audierii, se procedează la luarea declaraţiei, apoi se urmează procedura specifică obiectului sesizării.

Art. 48. - Aspectele învederate de către petenţi se consemnează, pe scurt, în Registrul pentru cererile de audienţă, după completarea celorlalte rubrici, iar cererile se păstrează într-o mapă separată. La mapa pentru cererile de audienţă se păstrează şi adresele şi răspunsurile primite de judecătorul de supraveghere a privării de libertate.

§ 3. Dispoziţii privind alte atribuţii ale Judecătorului de supraveghere a privării de libertate

Art. 49. - (1) Adresele emise de penitenciar prin care se solicită avizul judecătorului de supraveghere a privării de libertate pentru recoltarea de probe biologice de la persoanele condamnate cu privire la care există indicii că au consumat substanţe stupefiante, alcool ori substanţe toxice sau au ingerat fără prescripţie medicală medicamente de natură a crea tulburări de comportament, primesc dată certă şi sunt înregistrate în Registrul general, Registrul de corespondenţă şi în Opisul alfabetic.

(2) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate se pronunţă asupra avizului prin încheiere care se întocmeşte în dublu exemplar. Un exemplar al încheierii se comunică administraţiei penitenciarului, iar altul se ataşează la solicitare şi se păstrează în mapa privind avizele solicitate de penitenciar.

Art. 50. - (1) în vederea verificări! aspectelor sesizate de persoanele condamnate cu privire la condiţiile de detenţie, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate face controale în penitenciar. Administraţia unităţii de deţinere are obligaţia de a acorda judecătorului sprijinul necesar unor astfel de acţiuni.

(2) Dacă în urma controalelor efectuate au rezultat deficienţe care trebuie remediate, constatările judecătorului de supraveghere a privării de libertate se comunică, prin adresă, directorului penitenciarului. Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate face propuneri privind măsurile pe care le consideră necesare pentru remedierea situaţiei.

Art. 51. - Rezultatul verificărilor se consemnează, pe scurt, în Registrul de controale efectuate în penitenciar, în care se menţionează, pe lângă constatările judecătorului de supraveghere a privării de libertate cu privire la condiţiile de detenţie, modalitatea în care acestea au fost transmise administraţiei penitenciarului şi, dacă este cazul, măsurile propuse şi informarea cu privire la eventuala ducere la îndeplinire a acestora.

Art. 52. - (1) Adresele prin care penitenciarul î! informează pe judecătorul de supraveghere a privării de libertate cu privire la folosirea mijloacelor de imobilizare şi a armamentului, cazarea temporară a persoanelor condamnate în camera de protecţie şi supravegherea prin intermediul camerelor de luat vederi, transferarea deţinuţilor în centrele de reţinere şi arestare preventivă ce funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, necesară activităţii organelor judiciare, decesul şi situaţiile în care persoanei condamnate i-a fost afectată în mod grav sănătatea ori integritatea corporală se păstrează în mapa privind informările transmise de administraţia penitenciarului şi se înregistrează în Registrul general şi Opisul alfabetic.

(2) Dacă informările penitenciarului sunt incomplete sub aspectul motivelor care au determinat luarea măsurilor prevăzute în alineatul precedent, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate solicita informaţii suplimentare.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Măsuri privind unificarea practicii judiciare în materia executării pedepselor şi măsurilor privative de libertate

 

Art. 53. - (1) Vicepreşedintele curţii de apel sau un judecător desemnat de către acesta răspunde de organizarea întâlnirilor trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate desemnaţi la penitenciarele, centrele de reţinere şi arestare preventivă, centrele de arestare, centrele educative ori centrele de detenţie care funcţionează în raza teritorială a acestei instanţe, în care vor fi dezbătute problemele de drept care au generat o practică neunitară.

(2) La aceste întâlniri participă şi judecători de la instanţele în circumscripţia cărora funcţionează un penitenciar, centru de reţinere şi arestare preventivă, centru de arestare preventivă, centru educativ ori centru de detenţie. În cadrul întâlnirilor periodice se va urmări să fie analizată practica acestor instanţe şi să fie discutate noile reglementări şi modul de interpretare a acestora.

(3) Instanţele în a căror rază teritorială se află un penitenciar sau un alt loc de deţinere identifică problemele de drept rezolvate neunitar de către judecătorii propriei instanţe în materia executării pedepselor şi măsurile privative de libertate, pe care le comunică curţii de apel, în vederea discutării în cadrul întâlnirilor prevăzute la alineatul (1).

Art. 54. - (1) Persoana care răspunde de organizarea întâlnirilor trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate este ajutată de către grefierul documentarist care are următoarele atribuţii:

a) identifică şi centralizează problemele de practică neunitară în materia executării pedepselor şi măsurile privative de libertate, sesizate de instanţele inferioare din raza curţii de apel, precum şi dintre cele identificate în practica altor instanţe, din raza diferitelor curţi de apel;

b) întocmeşte nota trimestrială în care sunt incluse toate problemele de drept sesizate de instanţele inferioare care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, doctrina juridică relevantă şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului;

c) întocmeşte minuta în care se consemnează opiniile exprimate la întâlnirile organizate conform art. 53 şi argumentele expuse, precizând, dacă este cazul, decizia majorităţii judecătorilor.

(2) Materialul prevăzut la alin. (1) lit. c) se comunică celorlalte curţi de apel pentru a fi difuzat judecătorilor de supraveghere a privării de libertate şi va fi pus în discuţia judecătorilor la întâlnirea următoare.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

            Art. 55. - Dispoziţiile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător şi pentru organizarea activităţii judecătorilor de supraveghere a privării de libertate desemnaţi la centrele de reţinere şi arestare preventivă, centrele de arestare preventivă, centrele educative ori centrele de detenţie.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii “Etica Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, cod de înregistrare fiscală 31588130, reprezentată legal prin preşedinte, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza hotărârii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, consemnată în extrasul procesului-verbal al şedinţei din data de 25 septembrie 2013, în cadrul căreia au fost analizate rezultatele controlului efectuat la Societatea “Etica Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L., cu sediul social în municipiul Oradea, str. Grigore Moisil nr. 22, ap. 7, judeţul Bihor, J05/1311/25.08.1997, CIF 9722480, RBK-306/20.09.2005,

a constatat următoarele:

1. La data controlului societatea nu are sediul social, destinat desfăşurării activităţii pentru care a fost autorizată, la care să fie prezent în permanenţă un angajat al brokerului. În cadrul programului zilnic de lucru.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 2 lit. e) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare, precum şi condiţiile de menţinere a acesteia, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Fapta constituie contravenţie potrivit prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Începând cu data de 6 ianuarie 2012 societatea nu mai deţine o poliţă de asigurare de răspundere civilă profesională a brokerilor de asigurare.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 lit. c) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Fapta constituie contravenţie potrivit prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) şi m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Autorizaţia de funcţionare se retrage în cazul încetării valabilităţii contractului de asigurare de răspundere civilă profesională a brokerului de asigurare, în conformitate cu prevederile art. 10 alin, (3) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România.

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează cu retragerea autorizaţiei Societatea “Etica Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L., cu sediu! social în municipiul Oradea, str. Grigore Moisil nr. 22, ap. 7, judeţul Bihor, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J05/1311/25.08.1997. cod unic de înregistrare 9722480, si înmatriculată în Registrul brokerilor de asigurare cu numărul RBK-306/20.09.2005.

Art. 2. - După data încetării activităţii, brokerului de asigurare i se interzic desfăşurarea activităţilor de negociere şi încheiere de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - (1) împotriva prezentei decizii, Societatea “Etica Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L. poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, executarea măsurii sancţionatoare, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Ion Giurescu

 

Bucureşti, 23 ianuarie 2014.

Nr. 7.

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea cuantumului taxei pentru examen/interviu pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal în anul 2014

 

În baza prevederilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 36 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 6/2012, cu modificările ulterioare,

Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali întrunit în şedinţa din 24 ianuarie 2014, hotărăşte:

Art. 1. - În anul 2014, cuantumul taxei pentru examen, respectiv cuantumul taxei pentru interviu - în vederea atribuirii calităţii de consultant fiscal - este în valoare de 500 lei.

Art. 2. - Plata taxei se poate face în contul Camerei Consultanţilor Fiscali (CUI 18677087) deschis la Banca Transilvania, Sucursala Lipscani – IBAN RO36BTRL04101202D58602XX, sau în contul deschis la Banca Comercială Română, Sucursala Sector 4 – IBAN R091RNCB0075119726870001, precum şi în numerar la sediul Camerei Consultanţilor Fiscali din municipiul Bucureşti, str. Alecu Russo nr. 13-19, et. 2, ap. 9, sectorul 2.

Art. 3. - Direcţia de servicii generale va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 4. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali,

Ion-Toni Teau

 

Bucureşti, 24 ianuarie 2014.

Nr. 1.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.