MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 521/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 521         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 14 iulie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 231 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Decizia nr. 297 din 22 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

 

* Opinie separată

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            558. - Hotărâre privind declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publica de interes naţional “Reabilitarea liniei c.f. Braşov-Simeria, componentă a Coridorului IV paneuropean, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, secţiunile Sighişoara-Coşlariu şi Coşlariu-Simeria”, pentru unităţile administrativ-teritoriale Laslea, Hoghilag, Aţei, Alma, Brăteiu, Mediaş, Târnava, Copşa Mică, Axente Sever - judeţul Sibiu, Blaj, Crăciunelu de Jos, Teiuş, Alba Iulia, Sebeş, Vinţu de Jos - judeţul Alba

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            635. - Ordin al ministrului fondurilor europene pentru aprobarea schemei transparente de ajutor de minimis, denumită “Schemă transparentă de ajutor de minimis sub formă de împrumuturi cu subvenţie parţială de dobândă”, aferentă domeniului major de intervenţie 1.2 “Accesul IMM la finanţare” - iniţiativa JEREMIE în România, axa prioritară 1 “Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient”, din cadrul Programului operaţional sectorial “Creşterea competitivităţii economice”

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

            59. - Ordin privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 74/2013 pentru aprobarea Procedurii privind punerea sub tensiune pentru perioada de probe şi certificarea conformităţii tehnice a centralelor electrice eoliene şi fotovoltaice şi abrogarea alin. (4) al art. 25 din Norma tehnică “Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice fotovoltaice”, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 30/2013

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

16. - Normă pentru modificarea şi completarea Normei nr. 2/2011 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii facultative

 

17. - Normă pentru modificarea Normei nr. 16/2010 privind prospectul schemei de pensii facultative

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 231

din 15 aprilie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi ale art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie invocată din oficiu de Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 368/64/2012*. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 906D/2013.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor depuse la dosar de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, prin care aceasta solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă Cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, făcând referire la Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014, pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 165/2013. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 din Legea nr. 165/2013 apreciază că aceasta este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din data de 12 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 368/64/2012*, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi ale art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată. Excepţia a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 250/F din 14 noiembrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Braşov în Dosarul nr. 368/64/2012 având ca obiect “obligaţia de a face”.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal susţine că dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 165/2013, menţionând că “noua lege se aplică tuturor procedurilor administrative şi proceselor în curs”, fără să facă distincţie între dispoziţiile de drept procesual şi cele de drept substanţial, aduc atingere principiului neretroactivităţii legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie. Mai precis dispoziţiile art. 41 alin. (5) fac trimitere la art. 21 din Legea nr. 165/2013 ce reglementează procedura de evaluare, procedură care este modificată în sensul înlocuirii evaluării efectuate potrivit standardelor internaţionale cu cea efectuată potrivit grilelor notariale, fiind astfel afectată însăşi întinderea dreptului substanţial dedus judecăţii. În aceste condiţii dispoziţiile legale respective nu pot intra sub incidenţa principiului imediatei aplicări a normelor de procedură, principiu ce a guvernat fostul Cod de procedură civilă. În susţinerea acestor critici invocă Decizia nr. 1.354 din 20 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010r Decizia nr. 830 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, şi Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 8 martie 2006, pronunţată în Cauza Blecic împotriva Croaţiei.

6. Mai mult, arată instanţa că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere principiului constituţional al egalităţii în faţa legii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, în sensul că se creează un tratament discriminatoriu în funcţie nu doar de data rămânerii irevocabile a hotărârilor judecătoreşti, dar şi de momentul la care pârâtele debitoare au procedat la executarea acestora, diferenţa de tratament fiind cauzată de elemente neprevăzute şi neimputabile persoanelor aflate în situaţii similare, respectiv celeritatea instanţelor, dar şi a procedurii de executare.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 165/2013 sunt retroactive, întrucât s-a acţionat, de fapt, asupra fazei iniţiale de constituire a situaţiei juridice, modificând în mod esenţial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de chemare în judecată în termenul legal, cu încălcarea principiului tempus regit actum. În acest sens menţionează Decizia Curţii Constituţionale nr. 830/2008. Pe de altă parte, prevederile art. 4 din Legea nr. 165/2013 instituie discriminări prin încălcarea principiului egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie, care presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Astfel, persoanele ale căror procese s-au finalizat înainte de intrarea în vigoare a legii s-au aflat într-o situaţie mai favorabilă, dar discriminatorie faţă de persoanele ale căror procese au fost în curs de soluţionare la data intrării în vigoare, iar în virtutea noilor reglementări unele instanţe au dispus respingerea acţiunilor ca prematur introduse sau inadmisibile.

9. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 41 din Legea nr. 165/2013, apreciază că acestea nu se răsfrâng asupra evaluărilor deja realizate, ci se aplică tuturor dosarelor în care s-au pronunţat sau se vor pronunţa hotărâri judecătoreşti prin care se va obliga autoritatea la emiterea titlului de despăgubire şi care vor fi soluţionate după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013. Prin urmare, legea nouă nu modifică starea legală anterioară a unor raporturi ale căror efecte erau susceptibile a se realiza sub vechea lege, astfel încât să nu mai poată fi modificate ca urmare a adoptării unui nou act normativ. Mai mult, o lege nu se poate considera retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi. Sub acest aspect, legea nouă nu face altceva decât să refuze aplicarea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.

10. De asemenea, arată Avocatul Poporului că în contextul celor de mai sus nu poate fi reţinută nici critica privind nesocotirea principiului egalităţii în faţa legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, cu atât mai mult cu cât “violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite”. Or, situaţia generată de prevederile legale criticate nu este de natură a aduce atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, doar pentru că legiuitorul a ales să reglementeze în mod diferit modalitatea de calcul a despăgubirilor în vederea emiterii titlului de despăgubire. Deşi noile dispoziţii pot conduce la acordarea despăgubirilor într-un cuantum diferit faţă de cel stabilit în temeiul vechii legi, consideră că această măsura este justificată de contextul economico-financiar cu care se confruntă statul. În plus, normele criticate nu neagă dreptul beneficiarilor la plata despăgubirilor, ci instituie aplicarea unui nou sistem de calcul.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Analizând excepţia de neconstituţionalitate aşa cum aceasta a fost ridicată, Curtea reţine că incidenţa dispoziţiilor art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 în cauza dedusă judecăţii este, în mod necesar, subsecventă admiterii caracterului novator al reglementărilor consacrate prin legea menţionată cu privire la materia măsurilor reparatorii prin echivalent. Aşa fiind, instituirea noilor reglementări reprezintă o soluţie legislativă nouă, de imediată aplicare, care a devenit incidenţă în cauza aflată pe rolul instanţei judecătoreşti prin intermediul normei consacrate de art. 4 din lege. Ca atare, plecând de la aceste premise şi ţinând seama de motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 teza a două raportat la art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013.

Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: - Art. 4: “Dispoziţiile prezentei legi se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, la entităţile învestite de lege, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor, precum şi cauzelor aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi”;

- Art. 41 alin. (5): “Obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21.”

14. În opinia Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, prevederile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii şi ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, Curtea urmează să stabilească dacă aceasta îndeplineşte condiţia de admisibilitate referitoare la legătura cu soluţionarea cauzei. Pentru a decide, Curtea apreciază necesară realizarea unei analize a situaţiei de fapt care a generat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate.

16. Astfel, din analiza actelor aflate la dosar Curtea observă că prin acţiunea formulată (înregistrată cu Dosarul nr. 368/64/2012*) reclamanţii Lucia Aurora Berza şi Mihai Cezar Lăcătuşu au solicitat instanţei pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună obligarea pârâtului la transmiterea dosarului înregistrat la Secretariatul Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor către evaluator desemnat în vederea întocmirii raportului de evaluare a imobilelor şi obligarea Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor la emiterea deciziei pentru stabilirea despăgubirilor aferente. Prin Sentinţa nr. 250/F/2012 din 14 noiembrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte cererea de chemare în judecată, obligând pârâtul să transmită dosarul către evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare şi, în consecinţă, să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire.

17. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor, recurs ce face obiectul Dosarului nr. 368/64/2012* aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal. În cadrul acestui dosar, instanţa de judecată a ridicat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate şi, în temeiul art. 244 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a suspendat cauza.

18. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în favoarea reclamanţilor era pronunţată o hotărâre - Sentinţa nr. 250/F/2012 -, fără ca aceasta să fie definitivă şi irevocabilă. Pe de altă parte, Curtea observă că dispoziţiile de lege criticate au în vedere hotărârile judecătoreşti referitoare la obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire, hotărâri care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, trebuiau să fie definitive şi irevocabile.

Astfel, având în vedere dispoziţiile criticate raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzei în sensul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

19. Conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, “Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia”. Or, “legătura cu soluţionarea cauzei” presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstitu­ţionalitate în desfăşurarea procesului.

20. Pentru aceste motive, Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie invocată din oficiu de Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 368/64/2012*.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 aprilie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 297

din 22 mai 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu­ţionalitate a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Asztalos Csaba Ferencs în Dosarul nr. 3.460/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 668D/2013.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 6 mai 2014, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer, şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 22 mai 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:

3. Prin Sentinţa civilă nr. 2.852 din 30 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 3.460/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Asztalos Csaba Ferencs cu ocazia soluţionării unei contestaţii împotriva deciziilor emise de Uniunea Naţională a Barourilor din România.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 se referă la primirea în profesia de avocat, nefăcând distincţie între avocaţii cu drept de exercitare a profesiei şi cei incompatibili. Astfel, primirea în profesia de avocat desemnează dreptul de a valorifica examenul sau interviul pe care candidatul îl susţine. Nu există nicio distincţie relevantă între persoanele care au promovat examenul de primire în profesia de avocat şi sunt în situaţia de incompatibilitate, respectiv persoanele înscrise pe tabloul avocaţilor suspendaţi, incompatibili. Ambele categorii sunt în situaţia de incompatibilitate, ambele categorii au avut ca şi condiţie de primire în profesia de avocat examenul (interviul până la modificarea legii). Nu există nicio o justificare obiectivă care să urmărească un scop legitim pentru impunerea acestei interdicţii, textul criticat fiind, astfel, discriminatoriu.

5. De asemenea, impunerea termenului de două luni de la data emiterii deciziei de primire în profesia de avocat, în vederea înlăturării incompatibilităţii, încalcă dreptul la încadrarea în muncă (dreptul de a valorifica un examen) în condiţii de egalitate a cetăţenilor care ocupă funcţii de demnitate publică, pe o perioadă determinată. Cetăţenii aflaţi în funcţii de demnitate publică numiţi pe o perioadă determinată, care promovează examenul de primire în profesia de avocat (interviu până la modificarea legii), se află în situaţia fie de a demisiona din funcţia publică incompatibilă cu profesia de avocat, fie de a pierde valorificarea examenului de primire în profesia de avocat. Cetăţenii care exercită o funcţie de demnitate publică pe o perioadă determinată, fără posibilitatea întreruperii temporare a mandatului, pentru a valorifica examenul de primire în profesia de avocat sunt dezavantajaţi faţă de acei cetăţeni care au această posibilitate legală. Soluţia echitabilă şi legală, care să corespundă principiului egalităţii şi nediscriminării, ar fi ca în aceste cazuri termenul obligatoriu de 2 luni să curgă din momentul expirării mandatului de demnitate publică.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal remarcă faptul că, prin Decizia nr. 219/2013, Curtea Constituţională s-a pronunţat în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 51/1995.

7. Potrivit prevederilor aii. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Textul de lege criticat se referă la ipoteza în care persoana admisă în profesia de avocat - indiferent că admiterea are loc în urma examenului prevăzut la art. 17 alin. (1) şi (2) din lege sau la cerere, cu scutire de examen, pentru anumite categorii de persoane - se află într-o situaţie de incompatibilitate, prin suprapunerea, temporară, a calităţii de avocat cu cea pe care o avea înainte de promovarea examenului de admitere în profesie, respectiv înainte de aprobarea cererii de înscriere cu scutire de examen. Prevederile legale criticate instituie regula potrivit căreia, în cazul în care o persoană ce desfăşoară o activitate incompatibilă cu cea de avocat, decizia Consiliului baroului de primire în profesie va produce efecte numai de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de două luni de la emiterea deciziei.

9. Dispoziţiile legale criticate nu pot fi considerate ca instituind o discriminare între o anumită categorie de persoane (persoanele care exercită o funcţie de demnitate publică) şi celelalte persoane vizate de ipoteza normei legale criticate, întrucât se aplică în mod egal tuturor acelora care se află într-o situaţie de incompatibilitate cu profesia de avocat. Textele de lege criticate nu încalcă dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Constituţie privitor la dreptul la muncă, deoarece libertatea alegerii profesiei, a meseriei şi a locului de muncă nu este incompatibilă cu stabilirea condiţiilor în care poate fi exercitată o profesie, pentru ca aceasta să corespundă naturii şi finalităţii sale.

10. Astfel, apreciază că textul de lege ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate are rolul de a preveni întrunirea concomitentă de către aceeaşi persoană a două calităţi care, prin natura lor, sunt incompatibile - cea de avocat şi cea de persoană aflată în exercitarea unei funcţii de demnitate publică -, conflictul de interese fiind. Într-o asemenea situaţie, evident. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin deciziile nr. 219/2013 şi nr. 223/2013.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 51/1995. Din motivarea excepţiei rezultă însă că autorul acesteia critică, în realitate, doar alin. (2) al art. 25, astfel că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, cu următorul conţinut: (2) în cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de două luni de la emiterea deciziei.”

14. În opinia autorului excepţiei, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit art. 17 din Legea nr. 51/1995, primirea în profesia de avocat se realizează în baza unui examen organizat de Uniunea Naţională a Barourilor din România. De asemenea, înainte de modificările survenite prin Legea nr. 270/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 28 decembrie 2010, potrivit art. 16 din lege, la cerere, putea fi primită în profesie, cu scutire de examen, persoana care era titularul diplomei de doctor în drept sau persoana care a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani cu condiţia de a nu-i fi încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat, acesta fiind şi cazul autorului excepţiei de neconstituţionalitate. Totodată, dispoziţiile art. 15 şi art. 16 din Legea nr. 51/1995 reglementează incompatibilităţile şi compatibilităţile în exercitarea profesiei de avocat.

16. Având în vedere cele reţinute, Curtea observă că dispoziţiile Legii nr. 51/1995 dispun în legătură cu două noţiuni diferite, anume primirea în profesia de avocat şi exercitarea acestei profesii, fără ca acestea să se suprapună. Astfel, dacă primirea în profesia de avocat presupune promovarea examenului de primire în profesie (sau emiterea de către Consiliul Baroului a unei hotărâri de primire în profesie în cazul scutirii de examen) şi emiterea deciziei consiliului baroului în acest sens, exercitarea profesiei de avocat presupune desfăşurarea efectivă a activităţii de avocat prin modalităţile prevăzute la art. 3 din Legea nr. 51/1995.

17. În continuare, din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 15 şi a celor ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, Curtea reţine că, în cazul avocaturii, starea de incompatibilitate nu intervine prin simplul fapt al ocupării simultane a două funcţii, ci, în cazul acestei profesii, relevantă în stabilirea stării de incompatibilitate este exercitarea simultană şi efectivă a acelor funcţii/atribuţii.

18. Această concluzie se desprinde şi din faptul că pentru avocaţii a căror incompatibilitate intervine după primirea în profesie, Consiliul Baroului, la cerere sau din oficiu, emite decizii de trecere a acestora pe tabloul avocaţilor incompatibili (cu posibilitatea reînscrierii pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei după încetarea stării de incompatibilitate), fără a le fi influenţată în vreun fel apartenenţa la această profesie.

19. Prin urmare, Curtea observă că, deşi, în cazul avocaturii incompatibilitatea este indisolubil legată de exercitarea efectivă a acestei profesii, efectul constatării stării de incompatibilitate este diferit în funcţie de momentul în care aceasta intervine. Astfel, dacă incompatibilitatea intervine după primirea în profesie, ca efect al constatării acestei stări, astfel cum s-a arătat, persoanele în cauză sunt trecute pe tabloul avocaţilor incompatibililor, în vreme ce în cazul în care starea”de incompatibilitate este chiar efectul primirii în profesia de avocat, persoana nerenunţând la funcţia deţinută anterior, în termen de două luni de la emiterea deciziei de primire în profesie, ca efect al constatării acestei stări persoanei în cauză i se aplică o veritabilă sancţiune, acea a excluderii din profesie.

20. Aşa fiind, Curtea observă că pentru persoane aflate în situaţii analoage - persoane primite în profesie de avocat care se află într-o stare de incompatibilitate - se instituie un tratament juridic diferit.

21. Pentru a constata dacă în cauză a fost încălcat principiul egalităţii în drepturi, Curtea urmează să realizeze o analiză structurată pe două paliere. Astfel, Curtea apreciază că, pentru început, trebuie stabilit dacă scopul urmărit este unul legitim, iar, dacă acest criteriu este îndeplinit, trebuie, în continuare, analizat dacă există un raport de proporţionalitate rezonabil între scopul urmărit şi mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia.

22. Aplicând aceste criterii cauzei de faţă, Curtea reţine că scopul urmărit de legiuitor este acela de a crea o independenţă efectivă a avocaţilor în exercitarea profesiei lor, prin evitarea existenţei unor influenţe de natură să creeze suspiciuni referitoare la desfăşurarea corectă a actului de justiţie, ceea ce reprezintă un scop legitim.

23. Referitor la existenţa unui raport de proporţionalitate rezonabil între scopul urmărit şi mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia, Curtea reţine că, în esenţă, principiul proporţionalităţii impune ca mijloacele utilizate să rămână în limitele a ceea ce este adecvat şi necesar pentru atingerea scopului avut în vedere. De asemenea, Curtea consideră că în evaluarea proporţionalităţii este relevant dacă obiectivul urmărit ar putea fi îndeplinit prin mijloace mai puţin discriminatorii decât cele folosite.

24. Curtea apreciază că scopul urmărit putea fi atins prin trecerea, din oficiu sau la cerere, a avocaţilor aflaţi în stare de incompatibilitate la data primirii în profesie pe tabloul avocaţilor incompatibili, astfel cum, de altfel, se întâmplă cu acei avocaţi a căror stare de incompatibilitate survine după primirea în profesie.

25. Astfel, Curtea constată că, prin instituirea, în cazul primei categorii de avocaţi, a obligaţiei încetării stării de incompatibilitate în termen de două luni de la emiterea deciziei de primire în profesie, cu consecinţa, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, a excluderii din profesie, constituie o veritabilă sancţiune, care depăşeşte limitele a ceea ce este adecvat şi necesar pentru atingerea scopului avut în vedere.

26. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că, deşi se circumscrie unui obiectiv legitim, mijloacele utilizate nu sunt proporţionale cu scopul urmărit, contravenind astfel principiului nediscriminării consacrat de prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1).

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asztalos Csaba Ferencs în Dosarul nr. 3.460/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că sintagma “care trebuie rezolvată în termenul de două luni de la emiterea deciziei” prevăzută în art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat este neconstituţională.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 mai 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Măriţiu

 

OPINIE SEPARATĂ

 

Nu împărtăşim soluţia adoptată prin decizia de mai sus. Apreciem că excepţia de neconstituţionalitate trebuia respinsă, ca neîntemeiată, pentru motivele pe care le prezentăm în continuare.

1. Chestiunea incompatibilităţii avocaţilor este rezolvată suficient de clar prin Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare. Chiar dacă textul art. 25 criticat nu este foarte riguros, din ansamblul reglementării rezultă că există

două categorii de situaţii distincte în care se pune problema incompatibilităţii şi cărora li se adresează prevederile normative care formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.

Prima situaţie priveşte cazul avocatului aflat în exerciţiul profesiei1 care - devenind incompatibil în condiţiile legii2 - poate solicita înscrierea pe tabloul avocaţilor incompatibili3. Unui asemenea caz i se aplică dispoziţiile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 51/19954.

Cea de-a două situaţie se referă la persoana care - deţinând, în momentul intrării în profesie, o funcţie incompatibilă cu avocatură 5 - dobândeşte calitatea de avocat 6. Acestui din urmă caz îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/19957.

2. Dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 stabilesc - prin teza finală - condiţia rezolvării, în termen de două luni, a stării de incompatibilitate în care se află persoana căreia, în urma examenului de admitere în avocatură, i s-a emis decizia de primire în profesie; este vorba despre o condiţie suspensivă şi în acelaşi timp o condiţie de fond, întrucât până la îndeplinirea ei avocatul nu poate exercita profesia8, iar neîndeplinirea condiţiei legale are ca efect lipsirea de efecte juridice a deciziei de primire în profesie.

Neîndeplinirea condiţiei legale menţionate poate avea semnificaţia renunţării de către solicitant la beneficiul opţiunii între profesiile incompatibile. Că este aşa, rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a reţinut că - prin rezolvarea stării de incompatibilitate în termen de două luni de la emiterea deciziei de primire în avocatură - legiuitorul a urmărit prevenirea întrunirii concomitente de către aceeaşi persoană a două calităţi care, prin natura lor, sunt incompatibile9.

În aceste condiţii, solicitarea autorului excepţiei - de a fi trecut pe tabloul avocaţilor incompatibili, imediat după intrarea în profesie (dar înainte de a avea dreptul să o exercite) - contravine dispoziţiilor Legii nr. 51/1995 care califică drept admisibilă o asemenea cerere doar dacă ea este formulată de un avocat aflat în exercitarea profesiei (înscris pe tabloul avocaţilor dintr-un barou al Uniunii Naţionale a Barourilor din România). Iar înscrierea pe tabloul avocaţilor dintr-un barou se poate face numai de către persoana care - primind decizia de admitere în profesie - îşi rezolvă incompatibilitatea (în cazul în care aceasta există) în termenul prevăzut de lege.

3. Prin urmare, apreciem că din coroborarea prevederilor art. 25 alin. (1) şi alin. (2), precum şi din analizarea lor prin prisma întregii reglementări în materie rezultă că dispoziţiile alin. (1) privesc exercitarea profesiei de către avocat, iar cele ale alin. (2) se circumscriu condiţiilor de dobândire a calităţii de avocat. Fiind vorba de situaţii diferite, nu se poate invoca cu temei încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie10.

Cu privire la celelalte prevederi constituţionale invocate de autorul excepţiei, apreciem că art. 16 alin. (3) din Constituţie nu este aplicabil în cauză11, iar critica formulată prin raportare la art. 41 alin. (1) din Legea fundamentală este nefondată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc dreptul la muncă şi nici nu afectează libertatea alegerii profesiei12,

Pentru cele arătate, fiind evident că cerinţa îndeplinirii condiţiei legale [prevăzută de dispoziţia art. 25 alin. (2) ultima teză] nu prezintă niciun viciu de neconstituţionalitate, excepţia de neconstituţionalitate trebuia respinsă ca neîntemeiată.

 

JUDECĂTOR

Prof. univ. dr. Mircea Ştefan Minea

 

 

1 Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte.

2 Conform dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 51/1995, “Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu: a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat (s.n.); b) ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri; c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.”

3 În conformitate cu prevederile art. 28 lit. a) din Legea nr. 51/1995, calitatea de avocat este suspendată, în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări.

4 Art. 25 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 prevede: “Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate” (s.n.). Din textul de lege reprodus mai sus rezultă - indubitabil - că reînscrierea pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei se referă exclusiv la acei avocaţi care se aflau în exerciţiul profesiei la momentul când au intrat în stare de incompatibilitate.

5 Potrivit dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 51/1995, “Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă numai cu: a) calitatea de deputat sau senator, consilier În consiliile locale sau judeţene; b) activităţi şi funcţii didactice în învăţământul juridic superior; c) activitatea literară şi publicistică; d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciari, în condiţiile legii” Prin urmare, orice altă funcţie sau demnitate publică nu este compatibilă cu avocatura.

6 Dobândirea calităţii de avocat este reglementată prin cap. II secţiunea I (art. 12-26) din Legea nr. 51/1995.

7 Art. 25 alin. (2) statuează că în cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de două luni de la emiterea deciziei”.

8 Altfel spus. rezolvarea (înlăturarea) stării de incompatibilitate în termenul prevăzut de lege reprezintă ea însăşi o condiţie pentru primirea în profesia de avocat (în sensul dobândirii dreptului de a exercita profesia, ca urmare a înscrierii pe tabloul avocaţilor activi ai unui barou din Uniunea Naţională a Barourilor din România).

9 Prin aceeaşi decizie, Curtea a stabilit că durata de două luni a termenului în care trebuie rezolvată starea de incompatibilitate nu afectează constituţionalitatea textului de lege dedus controlului său (Decizia nr. 223 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 18 iunie 2013).

10 Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 354 din 24 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 407 din 19 iunie 2012, că .Principiul egalităţii în faţa legii nu exclude, ci. dimpotrivă, presupune un tratament juridic identic numai în situaţii egale, iar situaţiile în mod obiectiv diferite justifică chiar şi din punct de vedere constituţional un tratament juridic diferit (...)”.

11 Faptul rezultă din conţinutul normativ al dispoziţiei constituţionale a art. 16 alin. (3), potrivit căruia “Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi”.

12 Curtea Constituţională a statuat, prin jurisprudenţa sa. că instituirea prin lege a unor condiţii pentru exercitarea anumitor profesii nu reprezintă o încălcare a dreptului la muncă sau la alegerea profesiei (a se vedea. Decizia nr. 679 din 18 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 18 iunie 2010, Decizia nr. 300 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 13 august 2004 sau Decizia nr. 379 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 25 octombrie 2004). De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că atunci când legislaţia naţională supune admiterea într-o profesie determinată anumitor condiţii, iar cel interesat le satisface, acesta are un drept de acces la profesia în discuţie, drept de natură civilă, în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenţie (a se vedea CEDO, 23 iunie 1994, De Moor c/Belgique, Serie A nr. 292- A, §43, în O Bîrsan, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole, Ediţia a 2-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010, p. 383)

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional “Reabilitarea liniei c.f. Braşov-Simeria, componenta a Coridorului IV paneuropean, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, secţiunile Sighişoara-Coşlariu şi Coşlariu-Simeria”, pentru unităţile administrativ-teritoriale Laslea, Hoghilag, Aţei, Alma, Brăteiu, Mediaş, Târnava, Copşa Mică, Axente Sever - judeţul Sibiu, Blaj, Crăciunelu de Jos, Teiuş, Alba Iulia, Sebeş, Vinţu de Jos - judeţul Alba

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 783/2011 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Reabilitarea liniei c.f. Braşov-Simeria, componentă a Coridorului IV paneuropean, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maxima de 160 km/h, secţiunea Coşlariu-Sighişoara” şi ale Hotărârii Guvernului nr. 784/2011 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Reabilitarea liniei c.f. Braşov-Simeria, componentă a Coridorului IV paneuropean, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, secţiunea Coşlariu-Simeria”,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional “Reabilitarea liniei c.f. Braşov-Simeria, componentă a Coridorului IV paneuropean, pentru a asigura circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, secţiunile Sighişoara-Coşlariu şi Coşlariu-Simeria”, potrivit planurilor de amplasament prevăzute în anexa nr. 1*).

Art. 2. - (1) Se aprobă declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional “Reabilitarea liniei c.f. Braşov-Simeria, componentă a Coridorului IV paneuropean, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, secţiunile Sighişoara-Coşlariu şi Coşlariu-Simeria”, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A.

(2) Lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii potrivit alin. (1), situate pe raza localităţilor Laslea, Hoghilag, Aţei, Alma, Brăteiu, Mediaş, Târnava, Copşa Mică, Axente Sever - judeţul Sibiu, Blaj, Crăciunelu de Jos, Teiuş. Alba Iulia, Sebeş, Vinţu de Jos-judeţul Alba, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor, este prevăzută în anexa nr. 2

Art. 3. - Sumele individuale estimate de către expropriator aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării prevăzute la art. 1, situate pe raza localităţilor Laslea, Hoghilag, Aţei, Alma, Brăteiu, Mediaş, Târnava, Copşa Mică, Axente Sever-judeţul Sibiu, Blaj, Crăciunelu de Jos, Teiuş, Alba Iulia, Sebeş, Vinţu de Jos – judeţul Alba, în cuantum total de 8.838.399,42 lei, sunt alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, pentru Compania Naţională de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A., în limita sumelor aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013, la capitolul 84.01 -”Transporturi”, titlul 56 “Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, articolul 56.03. “Programe din fondul de coeziune (FC)”.

Art. 4. - Sumele individuale prevăzute la art. 3 se virează de către Ministerul Transporturilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naţionale de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A. la dispoziţia proprietarilor de imobile, pentru lucrarea de utilitate publică, de interes naţional, prevăzută la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. 5. - Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A., răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică prevăzută la art. 1, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum şi de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 6. - Planurile cu amplasamentul lucrării se aduc la cunoştinţa publică prin afişare la sediul consiliilor locale şi prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.

Art. 7. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 2 iulie 2014.

Nr. 558.


*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” - S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărţii topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică “Reabilitarea liniei c.f. Braşov-Simeria, componentă a Coridorului IV paneuropean, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h - secţiunile Sighişoara-Coşlariu şi Coşlariu-Simeria1, situate pe raza localităţilor Laslea, Hoghilag, Aţei, Alma, Brăteiu, Mediaş, Târnava, Copşa Mică, Axente Sever - judeţul Sibiu, Blaj, Crăciunelu de Jos, Teiuş, Alba Iulia, Sebeş, Vinţu de Jos - judeţul Alba, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor

 

Nr. crt.

Judeţul

U.A.T.

Numele şi prenumele proprietarului/ deţinătorului terenului

Supra-faţa totală

(mp)

Cate-

goria de folo-sinţă

Nr. cadastral/ Nr. carte funciară

Tarlaua/ Parcela

Poziţia faţă de localitate

Suprafaţa de expro-priat

(mp)

Valoarea despă-gubirii terenului conform Legii nr. 255/2010

(lei)

Cons-

trucţii de

expro-priat (împrej-muiri) (ml)

Cons-trucţii de expro-priat

(mp)

Cons-

trucţii de expro-priat

 (mc)

Cons-

trucţii de expro-priat

(buc.)

Valoarea despă-gubirii construc-ţiei conform Legii nr. 255/2010

(lei)

Valoarea despă-gubirii totale

(lei)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

1

Sibiu

Laslea

Primăria Laslea (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

 

N

 

T5/35/1

extravilan

628

18,84

 

 

 

 

 

18,84

2

Sibiu

Laslea

Primăria Laslea (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

6000

A

 

T5/32/40

extravilan

63

11,97

 

 

 

 

 

11,97

3

Sibiu

Laslea

Grozavu Gheorghe

6600

A

 

T3/7/19

extravilan

378

71,82

 

 

 

 

 

71,82

4

Sibiu

Laslea

Primăria Laslea (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

 

N

 

T3/8

extravilan

1226

36,78

 

 

 

 

 

36,78

5

Sibiu

Laslea

Primăria Laslea (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

 

N

 

T8/447/1

extravilan

14

0,42

 

 

 

 

 

0,42

6

Sibiu

Laslea

Rusu Elena, Rusu Ioan, Rusu Dorel

3000

F

 

T8/83/3

extravilan

11

1,10

 

 

 

 

 

1,10

7

Sibiu

Laslea

Rusu Elena, Rusu Ioan, Rusu Dorel

2000

F

 

T8/83/3/1

extravilan

17

1,70

 

 

 

 

 

1,70

8

Sibiu

Laslea

David Viorica, Virca Elena, Puica Maria

5000

F

 

T8/83/4

extravilan

54

5,40

 

 

 

 

 

5,40

9

Sibiu

Laslea

Miruţ Gheorghe

5000

F

 

T8/83/5

extravilan

48

4,80

 

 

 

 

 

4,80

10

Sibiu

Laslea

Arsene Stelian

7000

F

 

T8/83/6

extravilan

42

4,20

 

 

 

 

 

4,20

11

Sibiu

Laslea

Faghiura Gheorghe, Lăcătaru Aurelia, Cartas Georgeta

7000

F

 

T8/83/8

extravilan

31

3,10

 

 

 

 

 

3,10

12

Sibiu

Laslea

Potra Ana

7000

F

 

T8/83/9

extravilan

34

3,40

 

 

 

 

 

3,40

13

Sibiu

Laslea

Mitrache Dorina, Burnete Ion, Burnete Cornel

3000

F

 

T8/83/14

extravilan

10

1,00

 

 

 

 

 

1,00

14

Sibiu

Laslea

Mitrache Dorina

6000

F

 

T8/83/15

extravilan

178

17,80

 

 

 

 

 

17,80

15

Sibiu

Laslea

Hegbely Elena

4000

F

 

T8/83/16

extravilan

199

19,90

 

 

 

 

 

19,90

16

Sibiu

Laslea

Bunoara Rodica Elena

3000

F

 

T8/83/17

extravilan

101

10,10

 

 

 

 

 

10,10

17

Sibiu

Laslea

Popa Constantin, Dobrescu Elena

5000

P

 

T8/83/8

extravilan

56

16,24

 

 

 

 

 

16,24

18

Sibiu

Laslea

Oniţiu Aurelia

7000

F

 

T8/83/23

extravilan

31

3,10

 

 

 

 

 

3,10

19

Sibiu

Laslea

Diliman Alexandru

7000

F

 

T8/83/24

extravilan

21

2,10

 

 

 

 

 

2,10

20

Sibiu

Laslea

Martini Susana

5000

A

 

T8/59/1

extravilan

83

15,77

 

 

 

 

 

15,77

21

Sibiu

Laslea

Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii

5000

A

 

T8/59/3

extravilan

11

2,09

 

 

 

 

 

2,09

22

Sibiu

Laslea

Biserica Evanghelică

12000

A

 

T8/59/4

extravilan

565

107,35

 

 

 

 

 

107,35

23

Sibiu

Laslea

Mitrache Marin, Mitrache Dorina

10500

A

 

T7/46/1/2

extravilan

34

6,46

 

 

 

 

 

6,46

24

Sibiu

Laslea

Medrea Al. Maria

7600

A

 

T7/46/1/3

extravilan

122

23,18

 

 

 

 

 

23,18

25

Sibiu

Laslea

Mitrache Marin, Mitrache Dorina

20300

A

 

T7/46/1/4

extravilan

374

71,06

 

 

 

 

 

71,06

26

Sibiu

Laslea

Onea Ioan, Onea Eugenia

14700

A

100980

T7/46/1/5

extravilan

294

55,86

 

 

 

 

 

55,86

27

Sibiu

Laslea

Puica A. Maria

10000

A

 

T7/46/1/6

extravilan

264

50,16

 

 

 

 

 

50,16

28

Sibiu

Laslea

David Viorica, Virca Elena, Puica Maria

2400

A

 

T7/46/1/7

extravilan

70

13,30

 

 

 

 

 

13,30

29

Sibiu

Laslea

Popa Marioara

20300

A

 

T7/46/1/8

extravilan

433

82,27

 

 

 

 

 

82,27

30

Sibiu

Laslea

Piştea Dumitru

3010

A

100982

T7/46/1/8

extravilan

73

13,87

 

 

 

 

 

13,87

31

Sibiu

Laslea

Gocică Nicolae

19700

A

 

T7/46/1/10

extravilan

382

72,58

 

 

 

 

 

72,58

32

Sibiu

Laslea

Sava Ciorogar Toma

11300

A

 

T7/46/1/11

extravilan

155

29,45

 

 

 

 

 

29,45

33

Sibiu

Laslea

Vulturar Liviu

7700

A

 

T7/46/1/12

extravilan

50

9,50

 

 

 

 

 

9,50

34

Sibiu

Laslea

Comiza Aura

20300

A

 

T7/46/1/13

extravilan

41

7,79

 

 

 

 

 

7,79

35

Sibiu

Laslea

Forţiu Maria, Hofnăr Viorica, Forţ Viorel, Forţiu Rodica, Schuller Ion, Forţ Ioan

16200

A

 

T6/37/1

extravilan

251

47,69

 

 

 

 

 

47,69

36

Sibiu

Hoghilag

Primăria Hoghilag (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

6323

N

 

T51/992

extravilan

1091

32,73

 

 

 

 

 

32,73

37

Sibiu

Hoghilag

Zoltan R. Maria

3000

A

 

T51/990/17

extravilan

224

42,56

 

 

 

 

 

42,56

38

Sibiu

Hoghilag

Coşcodar Cosmin

6200

A

100272

T52/1013/13

extravilan

180

34,20

 

 

 

 

 

34,20

39

Sibiu

Hoghilag

Ciocan Maria

3322

A

100416

T52/1013/12

extravilan

131

24,89

 

 

 

 

 

24,89

40

Sibiu

Hoghilag

Ardeş Mihai, Ardeş Iulia- Viviana

4500

A

 

T52/1013/11

extravilan

182

34,58

 

 

 

 

 

34,58

41

Sibiu

Hoghilag

Şancu Nicolae, Şancu Alina-Maria

5000

A

 

T52/1013/10

extravilan

196

37,24

 

 

 

 

 

37,24

42

Sibiu

Hoghilag

Şancu Nicolae, Şancu Alina-Maria

5300

A

 

T52/1013/9

extravilan

197

37,43

 

 

 

 

 

37,43

43

Sibiu

Hoghilag

Şancu Nicolae, Şancu Alina-Maria

15600

A

 

T52/1013/8

extravilan

483

91,77

 

 

 

 

 

91,77

44

Sibiu

Hoghilag

Todut Cornel, Todut Ioan, Stefan Elena

14400

A

 

T52/1013/7

extravilan

298

56,62

 

 

 

 

 

56,62

45

Sibiu

Hoghilag

Dudaş A. Andrei

5700

A

 

T52/1013/6

extravilan

127

24,13

 

 

 

 

 

24,13

46

Sibiu

Hoghilag

Puica A. Cornelia

5100

A

 

T52/1013

extravilan

118

22,42

 

 

 

 

 

22,42

47

Sibiu

Hoghilag

Petri Carolina, Petri Aurel

5000

A

 

T52/1013/3

extravilan

114

21,66

 

 

 

 

 

21,66

48

Sibiu

Hoghilag

Şancu Nicolae, Şancu Alina-Maria

19367

A

100981

T52/1013/1, T52/1013/3

extravilan

48

9,12

 

 

 

 

 

9,12

49

Sibiu

Hoghilag

Primăria Hoghilag (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

3306

N

 

T52/1018/70/1

extravilan

3306

99,18

 

 

 

 

 

99,18

 

50

Sibiu

Hoghilag

Costea Vasile

1981

A

 

T52/1018/11

extravilan

897

170,43

 

 

 

 

 

170,43

51

Sibiu

Hoghilag

Almăşan Ştefan, Vioreanu Maria

1981

A

 

T52/1018/12

extravilan

432

82,08

 

 

 

 

 

82,08

52

Sibiu

Hoghilag

Florea Ioan, Rucărean Maria, Cozariz Elena

1982

A

 

T52/1018/13

extravilan

310

58,90

 

 

 

 

 

58,90

53

Sibiu

Hoghilag

Bălan Claudiu

1981

A

 

T52/1026/14

extravilan

72

13,68

 

 

 

 

 

13,68

54

Sibiu

Hoghilag

Stoica C. Cornelia

1981

A

 

T52/1026/15

extravilan

49

9,31

 

 

 

 

 

9,31

55

Sibiu

Hoghilag

Stoica Ghe. Eugen

1982

A

 

T52/1018/16

extravilan

39

7,41

 

 

 

 

 

7,41

56

Sibiu

Hoghilag

Mailat T. Gheorghe, Mailat T. Rusalim, Graunte Gheorghe

1981

A

 

T52/1018/17

extravilan

34

6,46

 

 

 

 

 

6,46

57

Sibiu

Hoghilag

Mailat T. Gheorghe, Mailat T. Rusalim, Graunte Gheorghe

1981

A

 

T52/1018/18

extravilan

30

5,70

 

 

 

 

 

5,70

58

Sibiu

Hoghilag

Grăunte N.Gheorghe

1982

A

 

T52/1018

extravilan

27

5,13

 

 

 

 

 

5,13

59

Sibiu

Hoghilag

Grăunte Ghe. Gheorghe

1981

A

 

T52/1018/20

extravilan

23

4,37

 

 

 

 

 

4,37

60

Sibiu

Hoghilag

Marcoş Gh. Gheorghe

1981

A

 

T52/1018/21

extravilan

20

3,80

 

 

 

 

 

3,80

61

Sibiu

Hoghilag

Primăria Hoghilag (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

1982

A

 

T52/1018/22

extravilan

40

7,60

 

 

 

 

 

7,60

62

Sibiu

Hoghilag

Nicula D. Ana

1981

A

 

T52/1018/23

extravilan

15

2,85

 

 

 

 

 

2,85

63

Sibiu

Hoghilag

Rupa Iordan, Rupa Adolf Rupa Martin, Rupa Dumitreana

1981

A

 

T52/1018/24

extravilan

15

2,85

 

 

 

 

 

2,85

64

Sibiu

Hoghilag

Stoica Nicolae, Susan Violeta-Sofia, Stoica Eusebiu, Stoica Vasile, Dîrjan Vasile, Mailat Raveca

1982

A

 

T52/1018/25

extravilan

16

3,04

 

 

 

 

 

3,04

65

Sibiu

Hoghilag

Stoica Nicolae, Susan Violeta-Sofia, Stoica Eusebiu, Stoica Vasile, Dîrjan Vasile, Mailat Raveca

1981

A

 

T52/1018/26

extravilan

16

3,04

 

 

 

 

 

3,04

66

Sibiu

Hoghilag

Stoica Ghe. Mioara

1981

A

 

T52/1018/27

extravilan

16

3,04

 

 

 

 

 

3,04

67

Sibiu

Hoghilag

Stoica Camelia

1982

A

 

T52/1018/28

extravilan

15

2,85

 

 

 

 

 

2,85

68

Sibiu

Hoghilag

Călău Vasile

1981

A

 

T52/1018/29

extravilan

15

2,85

 

 

 

 

 

2,85

69

Sibiu

Hoghilag

Rupa A. Maria

1981

A

 

T52/1018/30

extravilan

14

2,66

 

 

 

 

 

2,66

70

Sibiu

Hoghilag

Furdui A. Elena

1982

A

 

T52/1018/31

extravilan

13

2,47

 

 

 

 

 

2,47

71

Sibiu

Hoghilag

Grădinar A. Saveta

1981

A

 

T52/1018/32

extravilan

13

2,47

 

 

 

 

 

2,47

72

Sibiu

Hoghilag

Rupa R. Ioan

1981

A

 

T52/1018/33

extravilan

12

2,28

 

 

 

 

 

2,28

73

Sibiu

Hoghilag

Rupa I. Cosmina

1982

A

 

T52/1013/34

extravilan

12

2,28

 

 

 

 

 

2,28

74

Sibiu

Hoghilag

Tuli S. Vasilica

1981

A

 

T52/1018/35

extravilan

11

2,09

 

 

 

 

 

2,09

75

Sibiu

Hoghilag

Mailat P. Emil

1981

A

 

T52/1018/36

extravilan

11

2,09

 

 

 

 

 

2,09

76

Sibiu

Hoghilag

Dîrloşan Marinel, Mailat Iancu, Mailat Maria, Susan Otilia, Mailat Emil

1982

A

 

T52/1018/36

extravilan

10

1,90

 

 

 

 

 

1,90

77

Sibiu

Hoghilag

Zoltan R. Maria

1981

A

 

T52/1018/37

extravilan

10

1,90

 

 

 

 

 

1,90

78

Sibiu

Hoghilag

Zoltan M. Ioan

1981

A

 

T52/1018/38

extravilan

10

1,90

 

 

 

 

 

1,90

79

Sibiu

Hoghilag

Mailat Ghe. Ana

1982

A

 

T52/1018/39

extravilan

9

1,71

 

 

 

 

 

1,71

80

Sibiu

Hoghilag

Buhazi I. Ioan

1981

A

 

T52/1018/40

extravilan

9

1,71

 

 

 

 

 

1,71

81

Sibiu

Hoghilag

Stoica R. Virginia

1981

A

 

T52/1018/41

extravilan

9

1,71

 

 

 

 

 

1,71

82

Sibiu

Hoghilag

Ardeş Mihai, Ardeş Iulia- Viviana

1982

A

 

T52/1018/42

extravilan

9

1,71

 

 

 

 

 

1,71

83

Sibiu

Hoghilag

Rupa Ioan, Rupa Florin

1981

A

 

T52/1018/43

extravilan

8

1,52

 

 

 

 

 

1,52

84

Sibiu

Hoghilag

Stoica I. Alexandrina

1981

A

 

T52/1018/44

extravilan

8

1,52

 

 

 

 

 

1,52

85

Sibiu

Hoghilag

Ardeş Mihai, Ardeş Iulia- Viviana

1981

A

 

T52/1018/45

extravilan

8

1,52

 

 

 

 

 

1,52

86

Sibiu

Hoghilag

Fica Ghe. Letiţia

1981

A

 

T52/1018/46

extravilan

8

1,52

 

 

 

 

 

1,52

87

Sibiu

Hoghilag

Susan A. Maria

1981

A

 

T52/1018/47

extravilan

8

1,52

 

 

 

 

 

1,52

88

Sibiu

Hoghilag

Buhazi R. Irina

1982

A

 

T52/1018/48

extravilan

8

1,52

 

 

 

 

 

1,52

89

Sibiu

Hoghilag

Stoica Cornel, Stoica Vasile, Zămăcău Maria

1981

A

 

T52/1018/49

extravilan

8

1,52

 

 

 

 

 

1,52

90

Sibiu

Hoghilag

Rupa I. Dumitriana

1981

A

 

T52/1018/50

extravilan

6

1,14

 

 

 

 

 

1,14

91

Sibiu

Hoghilag

Rupa I. Martin

1982

A

 

T52/1018/51

extravilan

4

0,76

 

 

 

 

 

0,76

92

Sibiu

Hoghilag

Duma Angela-Gabriela

1981

A

 

T52/1018/53

extravilan

2

0,38

 

 

 

 

 

0,38

93

Sibiu

Hoghilag

Primăria Hoghilag (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

5130

N

 

T54/1060/1

extravilan

5130

153,90

 

 

 

 

 

153,90

94

Sibiu

Hoghilag

Domeniu Privat Al Comunei Hoghilag

123726

A

 

T54/1070/2

extravilan

2294

435,86

 

 

 

 

 

435,86

95

Sibiu

Hoghilag

Primăria Hoghilag (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

9406

A

 

T59/1062

extravilan

1329

252,51

 

 

 

 

 

252,51

96

Sibiu

Hoghilag

Primăria Hoghilag (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

1827

N

 

T59/1064/1

extravilan

1707

51,21

 

 

 

 

 

51,21

97

Sibiu

Hoghilag

Primăria Hoghilag (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

3876

N

 

T59/1143

extravilan

205

6,15

 

 

 

 

 

6,15

98

Sibiu

Hoghilag

Nicula Ana, Grecu Maria, Dancu Eugenia, Preda Emil, Preda Zaharia, Mărgineanu Aurelia, Costea Elena

23000

A

 

T59/1141/1

extravilan

994

188,86

 

 

 

 

 

188,86

99

Sibiu

Hoghilag

Penţia Inocenţiu- Gheorghe

3486

A

 

T59/1141/2/2

extravilan

107

20,33

 

 

 

 

 

20,33

 

100

Sibiu

Hoghilag

Penţia Maria-Valeria

3497

A

 

T59/1141/2/1

extravilan

95

18,05

 

 

 

 

 

18,05

101

Sibiu

Hoghilag

Coldea Vasile, Chelemen Ileana, Cristea Marioara

11000

A

 

T59/1141/3

extravilan

321

60,99

 

 

 

 

 

60,99

102

Sibiu

Hoghilag

Simuţ Elena

5600

F

 

T59/1141/4

extravilan

175

17,50

 

 

 

 

 

17,50

103

Sibiu

Hoghilag

Floricel Ioan

5000

A

 

T59/1141/5

extravilan

166

31,54

 

 

 

 

 

31,54

104

Sibiu

Hoghilag

Aldea Samoilă, Aldea Vasile

8000

A

 

T59/1141/6

extravilan

197

37,43

 

 

 

 

 

37,43

105

Sibiu

Hoghilag

Aldea Samoilă, Aldea Ion

8000

A

 

T59/1141/7

extravilan

384

72,96

 

 

 

 

 

72,96

106

Sibiu

Hoghilag

Tiţan Nicolae

5000

A

 

T59/1141/8

extravilan

258

49,02

 

 

 

 

 

49,02

107

Sibiu

Hoghilag

Ivan Vasile, Ivan Gheorghe, Ivan Letiţia, Fabrichi Letiţia, Ivan Viorel

6400

A

 

T59/1149/9

extravilan

235

44,65

 

 

 

 

 

44,65

108

Sibiu

Hoghilag

Sava Veronica

5700

F

 

T59/1145/8

extravilan

1432

143,20

 

 

 

 

 

143,20

109

Sibiu

Hoghilag

Avram Iulius, Avram Stelian

15555

A

2101

T59/1149

extravilan

3314

629,66

 

 

 

 

 

629,66

110

Sibiu

Hoghilag

Parohia Ortodoxă Hoghilag

2000

F

 

T53/1051

extravilan

939

93,90

 

 

 

 

 

93,90

111

Sibiu

Hoghilag

Primăria Hoghilag (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

11692

F

 

T53/1059

extravilan

4275

427,50

 

 

 

 

 

427,50

112

Sibiu

Hoghilag

Primăria Hoghilag (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

269

N

 

T53/1033/1

extravilan

55

1,65

 

 

 

 

 

1,65

113

Sibiu

Hoghilag

Parohia Ortodoxă Hoghilag

1500

F

 

T53/1031

extravilan

239

23,90

 

 

 

 

 

23,90

114

Sibiu

Hoghilag

Primăria Hoghilag (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

1205

F

 

T53/1031/1

extravilan

9

0,90

 

 

 

 

 

0,90

115

Sibiu

Aţel

Parohia Evanghelică Cultul Augustan

20000

A

 

T111/2625/12/9

extravilan

1833

348,27

 

 

 

 

 

348,27

116

Sibiu

Aţel

PITTERS PETRU Sen.

7700

A

 

T111/2625/12/8

extravilan

304

57,76

 

 

 

 

 

57,76

117

Sibiu

Aţel

Krestel Ioan Otto

7000

A

 

T111/2625/12/7

extravilan

288

54,72

 

 

 

 

 

54,72

118

Sibiu

Aţel

S.C. Hodoş - S.R.L. Aţel

6500

A

100344

T111/2625/12/6

extravilan

257

48,83

 

 

 

 

 

48,83

119

Sibiu

Aţel

Schuller Katharina

10000

A

 

T111/2625/12/4

extravilan

497

94,43

 

 

 

 

 

94,43

120

Sibiu

Aţel

Krestel Andrei

5000

A

 

T111/2625/12/3

extravilan

188

35,72

 

 

 

 

 

35,72

121

Sibiu

Aţel

Pitters Stefan

10000

A

 

T111/2625/12/2

extravilan

438

83,22

 

 

 

 

 

83,22

122

Sibiu

Aţel

Schuster Johann

10000

A

 

T111/2625/12/1

extravilan

500

95,00

 

 

 

 

 

95,00

123

Sibiu

Aţel

S.C. Agroferm - S.R.L.

41800

A

 

T111/2625/11

extravilan

1249

237,31

 

 

 

 

 

237,31

124

Sibiu

Aţel

Hălmaciu Letiţia

5000

A

 

T111/2625/10

extravilan

126

23,94

 

 

 

 

 

23,94

125

Sibiu

Aţel

S.C. Hodoş - S.R.L. Aţel

47500

A

100356

T111/2625/9

extravilan

1676

318,44

 

 

 

 

 

318,44

126

Sibiu

Aţel

S.C. Hodoş - S.R.L. Aţel

28046

A

100349

T109/2603/26

extravilan

1094

207,86

 

 

 

 

 

207,86

127

Sibiu

Aţel

Crăciun Mihai-Corneliu, Crăciun Daniela

28048

A

100131

T109/2603/25

extravilan

854

162,26

 

 

 

 

 

162,26

128

Sibiu

Aţel

Primăria Aţel (Teren la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii proprietăţii)**

258

N

 

T109/2604

extravilan

211

6,33

 

 

 

 

 

6,33

129

Sibiu

Aţel

Crăciun Mihai-Corneliu, Crăciun Daniela

9508

A

100130

T109/2603/24

extravilan

293

55,67

 

 

 

 

 

55,67

130

Sibiu

Aţel

Teren La Dispoziţia Comisiei Locale De Aplicare A Legii Proprietăţii

99

N

 

T109/2604/1

extravilan

99

2,97

 

 

 

 

 

2,97

131

Sibiu

Aţel

Florea Emil

5200

A

 

T109/2603/23

extravilan

202

38,38

 

 

 

 

 

38,38

132

Sibiu

Aţel

Dan Olivia

10800

A

 

T109/2603/22

extravilan

405

76,95

 

 

 

 

 

76,95

133

Sibiu

Aţel

Crişan Anica

5600

A

 

T109/2603/21

extravilan

199

37,81

 

 

 

 

 

37,81

134

Sibiu

Aţel

Precup Marghiloman, Precup Gheorghe

8300

A

 

T109/2603/20

extravilan

224

42,56

 

 

 

 

 

42,56

135

Sibiu