MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 526/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 526         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 15 iulie 2014

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

110. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale

 

518. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale

 

111. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2014 pentru completarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice

 

519. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2014 pentru completarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 411 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

234. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, de către domnul Ionuţ Sebastian Iavor a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Tineretului şi Sportului

 

235. - Decizie privind aplicarea mobilităţii domnului Gabriel Florin Puşcău din funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului în funcţia publică de secretar general în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului

 

236. - Decizie privind prelungirea împuternicirii domnului colonel Cornea Nicolae pentru a îndeplini atribuţiile funcţiei de inspector general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţa

 

237. - Decizie privind numirea doamnei Irina Alexe în funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            108. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, privind măsurile de sprijin acordate personalului militar încadrat într-un grad de invaliditate sau clasat apt limitat pentru serviciul militar şi familiilor acestora, precum şi familiilor personalului militar decedat

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110 din 6 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 7 decembrie 2011.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 11 iulie 2014.

Nr. 110.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 10 iulie 2014.

Nr. 518.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2014 pentru completarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15 din 2 aprilie 2014 pentru completarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 4 aprilie 2014.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin, (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 11 iulie 2014.

Nr. 111.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2014 pentru completarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2014 pentru completarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 10 iulie 2014.

Nr. 519.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 411

din 3 iulie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, excepţie ridicată de Constantin Silviu Dinischiotu în Dosarul nr. 29.487/299/2013 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 155D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Finanţelor Publice a depus la dosar note scrise prin care solicită, în esenţă, respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece textul de lege criticat este neconstituţional în măsura în care sancţiunea contravenţională se aplică unei persoane care are calitatea de conducător, dar care nu avea această calitate la data săvârşirii faptei contravenţionale. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate, deşi abrogate, continuă să producă efecte în cauza în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate şi, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766/2011, pot forma obiect al controlului de constituţionalitate. Consideră că sunt neîntemeiate criticile referitoare la încălcarea art. 15 alin. (1) şi art. 23 alin. (12) din Constituţie, însă sunt întemeiate criticile referitoare la încălcarea prezumţiei de nevinovăţie. În acest sens, arată că textul de lege criticat prevede răspunderea conducătorului operatorului economic, răspundere care intervine pentru neîndeplinirea unor obligaţii prevăzute de lege. Textul de lege criticat conduce la încălcarea prezumţiei de nevinovăţie, întrucât instituie o prezumţie nerezonabilă de răspundere pentru conducătorul aflat în funcţie la data constatării şi aplicării sancţiunii contravenţionale, ceea ce contravine şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, concretizată în cauzele Lutz împotriva Germaniei, 1987, Hentrich. împotriva Franţei, 1994, şi Salabiaku împotriva Franţei, 1988.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 3 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 29.487/299/2013, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. Excepţia a fost ridicată de petentul Constantin Silviu Dinischiotu în cadrul soluţionării cauzei civile având ca obiect anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, prin care a fost sancţionat cu amendă contravenţională, motivat de faptul că “În cursul exerciţiului financiar al anului 2012 a fost depăşit în structură nivelul de cheltuieli aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 814/2012”, hotărâre prin care s-a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2012 pentru Societatea “Romaero” - SA, pe care o reprezintă în calitate de director general, începând cu data de 26 noiembrie 2012. Sancţiunea i-a fost aplicată potrivit art. 82 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, prin formularea sa, teza finală a art. 82 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (1) şi art. 23 alin. (12) din Constituţie, precum şi prevederilor art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu ţine cont de principiul legalităţii pedepsei, aplicabil şi în materie contravenţională, principiu care a fost instituit ca o garanţie a drepturilor şi libertăţilor. De asemenea, arată că infracţiunea este unicul temei al răspunderii penale în general şi, prin analogie, se poate interpreta că şi în materie contravenţională este necesară atât existenţa unei fapte prevăzute de lege. cât şi făptuitorul, faţă de care operează acest principiu, ca garanţie a libertăţii persoanei. Principiul personalităţii răspunderii - atât în materie penală, cât şi în materie contravenţională, care consacră regula conform căreia obligaţia de a avea o anumită conduită ce decurge dintr-o normă penală, cât şi răspunderea care decurge din nesocotirea obligaţiei au caracter personal, adică va răspunde numai acela care a nesocotit normele respective. Acest principiu pune în evidenţă faptul că pedeapsa va fi aplicată numai aceluia care a săvârşit o infracţiune sau a încălcat o normă imperativă.

7. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate arată că, în actuala sa formulare, dispoziţiile art. 82 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 încalcă principiile enunţate, garantate atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dând astfel naştere la abuzuri, în sensul că stabilesc în sarcina unei/unor persoane sancţiuni, fără a ţine seama de persoana făptuitorului/contravenientului. Astfel, se poate ajunge la situaţia abuzivă, precum cea din prezenta cauză, în care o persoană care deţine calitatea de conducător la una dintre entităţile enumerate de art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 de o scurtă perioadă de timp - o zi, o săptămână, o lună etc. - să fie sancţionată pentru fapte constând în nerespectarea/încălcarea unor dispoziţii legale săvârşite de către o altă persoană.

8. În final, autorul excepţiei arată că însuşi legiuitorul a abrogat dispoziţiile de lege criticate prin art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013, astfel că, în prezent, sancţiunile sunt aplicate operatorului economic, iar nu conducătorului acestuia, ca persoană fizică.

9. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti opinează în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale în partea referitoare la aplicarea sancţiunilor conducătorilor operatorilor economici nominalizaţi la art. 1. Aceasta deoarece textul stabileşte în sarcina unei persoane sancţiuni fără a ţine seama de persoana făptuitorului sau a contravenientului, în sensul că o persoană care deţine la un moment dat şi pentru o perioadă scurtă de timp calitatea de conducător la una dintre entităţile enumerate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 poate să fie sancţionată pentru fapte constând în nerespectarea sau încălcarea unor dispoziţii de lege, săvârşite de către o altă persoană, care a deţinut anterior această funcţie.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât la data constatării contravenţiei şi aplicării sancţiunii pot exista alte persoane care asigură conducerea operatorului economic decât cea responsabilă de săvârşirea contravenţiei, încălcându-se astfel atât prezumţia de nevinovăţie, ca principiu fundamental al procesului penal, cât şi principiul universalităţii drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor. Tocmai de aceea s-a impus abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008, pentru a se asigura un nou cadru legal care să reglementeze activitatea economico-financiară şi să cuprindă măsuri suplimentare referitoare la disciplina economico-financiară la nivelul unor operatori economici, precum şi definirea clară a ariei de aplicabilitate. În prezent, potrivit art. 13 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013, sancţiunea se aplică operatorilor economici, urmând ca aceştia să recupereze atât contravaloarea amenzii, cât şi eventualele prejudicii, în condiţiile legii.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale Ministerului Finanţelor Publice depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 23 iunie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 9 iunie 2009. Dispoziţiile art. 82 au fost introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2011 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 13 mai 2011, alin. (3) al art. 82 având următorul conţinut: “Organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice prin aparatul propriu şi/sau al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sunt abilitate să constate contravenţiile de la alin. (1) şi să aplice sancţiunea prevăzută la alin. (2) conducătorilor operatorilor economici nominalizaţi la art. 1.” Potrivit alin. (1) şi (2) ale art. 82: “(1) Constituie contravenţie următoarele fapte:

a) nerespectarea programului de reducere a arieratelor;

b) nerespectarea programului de reducere a stocurilor de materii prime, materiale, obiecte de inventar şi piese de schimb, produse finite, aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli;

c) depăşirea în structură a nivelului de cheltuieli aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli;

d) nerespectarea prevederilor art. 5.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin, (1) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.”

15. Prin art. 15 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 29 august 2013 (aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 24 aprilie 2014, au fost abrogate dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008. Cu toate acestea, Curtea reţine că, deşi prevederile de lege criticate au fost abrogate, acestea continuă să producă efecte în cauza în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, întrucât procesul-verbal a cărui anulare se solicită prin plângerea formulată la instanţa judecătorească a fost încheiat la data de 11 iunie 2013, dată la care dispoziţiile art. 82 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 erau în vigoare. În consecinţă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia “sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”. Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008.

16. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) potrivit cărora “Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea” şi art. 23 alin. (12) potrivit cărora “Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii”. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţi lor fundamentale, potrivit cărora “Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia va fi legal stabilită.”

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 sunt aplicabile regiilor autonome, societăţilor şi companiilor naţionale şi societăţilor la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic sau majoritar, precum şi filialelor acestora, denumite “operatori economici”. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2011 au fost introduse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 dispoziţii referitoare la:

- obligaţia conducătorilor operatorilor economici de a transmite Ministerului Finanţelor Publice fundamentări, analize, situaţii, raportări şi orice alte informaţii referitoare la indicatorii economico-financiari din bugetele de venituri şi cheltuieli;

- controlul respectării indicatorilor econom ico-financiari aprobaţi prin bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici;

- contravenţiile pentru nerespectarea programului de reducere a arieratelor, pentru nerespectarea programului de reducere a stocurilor de materii prime, materiale, obiecte de inventar şi piese de schimb, produse finite, aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli, şi pentru “depăşirea în structură a nivelului de cheltuieli aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli”;

- abilitarea organelor de control ale Ministerului Finanţelor Publice de a constata aceste contravenţii şi de a aplica amenda de la 5000-10000 lei “conducătorilor operatorilor economici”.

18. Ulterior, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013, iar dispoziţiile referitoare la aplicarea sancţiunilor contravenţionale au fost preluate în art. 13 alin. (5) din această din urmă ordonanţă, fără a prelua însă soluţia legislativă criticată pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, potrivit art. 13 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013, “Organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice, prin aparatul propriu şi/sau al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, sunt abilitate să constate contravenţiile de la alin. (1) şi să aplice sancţiunile prevăzute la alin. (2)-(4) operatorilor economici prevăzuţi la art. 1, după caz, urmând ca aceştia să recupereze atât contravaloarea amenzii, cât şi eventualele prejudicii, în condiţiile legii”. În Nota de fundamentare a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 se menţionează că, “Întrucât la data constatării contravenţiei şi aplicării sancţiunii, pot exista alte persoane care asigură conducerea operatorului economic decât cea responsabilă de săvârşirea contravenţiei, se impune modificarea prevederilor respective”.

19. Curtea reţine că, potrivit textului de lege criticat, organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice sunt abilitate să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile conducătorului operatorului economic. În ipoteza în care, între data săvârşirii faptei şi data constatării contravenţiei şi aplicării sancţiunii, conducătorul operatorului economic s-a schimbat, altă persoană îndeplinind funcţia de director general/director decât cea sau cele care au săvârşit fapta contravenţională, textul de lege criticat permite sancţionarea unei persoane pentru o faptă pe care nu a săvârşit-o, prezumând vinovăţia conducătorului în funcţie la data constatării şi aplicării sancţiunii contravenţionale. Or, potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor [cu care se completează dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008, potrivit art. 82 alin. (5) din aceasta], “Constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie [...]*. Prin urmare, este evident că sancţiunea trebuie să se aplice persoanei/persoanelor vinovate de săvârşirea contravenţiei.

20. Curtea reţine că textul de lege criticat, potrivit căruia organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice sunt abilitate să aplice amenda contravenţională “conducătorilor” operatorilor economici, nu distinge între aceste situaţii şi prezumă răspunderea conducătorului în funcţie la data constatării şi aplicării sancţiunii, fără să ţină seama de ipoteza în care o altă persoană deţinea funcţia de conducere la data săvârşirii contravenţiei.

21. Cu privire la invocarea de către autorul excepţiei a încălcării prezumţiei de nevinovăţie, Curtea reţine că aceasta reprezintă unul dintre aspectele esenţiale ale principiului preeminenţei dreptului într-o societate democratică, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituţie. Totodată, potrivit art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prezumţia de nevinovăţie - ca garanţie a dreptului la un proces echitabil, presupune dreptul oricărei persoane acuzate de a fi considerată nevinovată până când vinovăţia sa va fi legal stabilită.

22. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prezumţia de nevinovăţie trebuie să se aplice nu numai în procesul penal, în sens strict, ci ori de câte ori fapta imputabilă are “conotaţie penală”, cum ar fi, spre exemplu, în materia sancţiunilor administrative. Astfel, potrivit instanţei de contencios al drepturilor omului, conceptul de “acuzaţie în materie penală” are o semnificaţie “autonomă”, independentă de clasificările utilizate de sistemele juridice naţionale ale statelor membre. În acest sens este Hotărârea din 25 august 1987, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Lutz împotriva Germaniei, paragraful 52.

23. Referitor la domeniul de aplicare a prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin Decizia nr. 197 din 13 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003, Curtea Constituţională a stabilit că “legislaţia contravenţională din România, similară celei germane, intră sub prevederile art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”.

24. Prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, Curtea Constituţională a preluat considerentele de principiu din jurisprudenţa în această materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a arătat de pildă, invocând Hotărârea din 21 februarie 1984, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ozturk împotriva Germaniei, paragraful 50, că, în scopul aplicării prevederilor art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale [acuzaţie “În materie penală], trebuie avute în vedere 3 criterii: 1. caracterizarea faptei în dreptul naţional; 2. natura faptei; 3. natura şi gradul de gravitate ale sancţiunii care ar putea fi aplicată persoanei în cauză. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 12 din 22 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 28 februarie 2013, modul de definire a faptelor prin dreptul intern are o valoare relativă, esenţială fiind natura faptei şi a sancţiunii. În acest sens sunt invocate hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, pronunţate la 24 septembrie 1997 în Cauza Garyfallou Aebe împotriva Greciei, paragraful 32, şi la 2 septembrie 1998 în Cauza Kadubec împotriva Slovaciei, paragraful 50.

25. Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, al doilea şi al treilea criteriu avute în vedere în scopul aplicării garanţiilor instituite de art. 6 din Convenţie sunt alternative, şi nu neapărat cumulative. Astfel, pentru ca art. 6 să fie aplicabil, este suficient ca fapta respectivă să fie considerată, prin natura sa, “penală” din punct de vedere al Convenţiei sau ca, prin săvârşirea unei fapte, o persoană să fie pasibilă de o sancţiune care, prin natura sa şi prin gradul său de gravitate, aparţine, în general, sferei “penale”. În acest sens este Hotărârea din 21 februarie 1984, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ozturk împotriva Germaniei, paragraful 54.

26. De asemenea, Curtea reţine că instanţa de contencios al drepturilor omului a aplicat garanţia instituită de art. 6 paragraful 2 din Convenţie şi în lipsa prevederii în legea naţională a pedepsei închisorii contravenţionale, faptele analizate fiind sancţionabile cu amenda într-un cuantum relativ redus, prin Hotărârea din 2 septembrie 1998, pronunţată în Cauza Lauko împotriva Slovaciei, paragraful 58.

27. Aplicând aceste considerente de principiu la speţa de faţă, Curtea constată că şi în materia reglementată de dispoziţiile de lege criticate trebuie garantată prezumţia de nevinovăţie. Astfel, potrivit textului de lege ce formează obiect al controlului de constituţionalitate, organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice sancţionează cu amendă conducătorul operatorului economic pentru contravenţiile constatate. În ipoteza în care, la data constatării şi aplicării amenzii contravenţionale prevăzute de art. 82 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008, o altă persoană decât cea care a săvârşit fapta ocupă funcţia de conducere a operatorului economic, textul de lege criticat instituie o prezumţie de vinovăţie în sarcina conducătorului în funcţie la data aplicării sancţiunii. Or, Curtea reţine că obligaţia de a respecta prezumţia de nevinovăţie incumbă erga omnes, inclusiv autorităţii legislative.

28. Pe de altă parte, Curtea observă că organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice se pot găsi în imposibilitatea de a aplica sancţiunea persoanei/persoanelor vinovate, fiind ţinute de textul de lege criticat să sancţioneze conducătorul operatorului economic aflat în funcţie la data constatării faptei, indiferent dacă acesta a săvârşit sau nu fapta contravenţională. Aşadar, prin prevederea potrivit căreia se sancţionează conducătorul operatorului economic, textul de lege criticat nu ţine seama de existenţa vinovăţiei, în ipoteza în care o altă persoană decât cea care a săvârşit fapta ocupă funcţia de conducere a operatorului economic la data constatării contravenţiei.

29. În concluzie, Curtea constată că sintagma “conducătorilor” din cuprinsul dispoziţiilor art. 82 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 încalcă prezumţia de nevinovăţie, ca aspect esenţial al principiului preeminenţei dreptului într-o societate democratică, consacrat de art. 1 alin, (3) din Constituţie şi ca garanţie a dreptului la un proces echitabil, instituită de art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

30. În consecinţă, Curtea constată că sancţiunea prevăzută de art. 82 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 va fi aplicată operatorilor economici, urmând ca aceştia să recupereze atât contravaloarea amenzii, cât şi eventualele prejudicii, de la persoana/persoanele vinovate de săvârşirea faptei, în condiţiile legii.

31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Silviu Dinischiotu în Dosarul nr. 29.487/299/2013 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi constată că sintagma “conducătorilor” cuprinsă în dispoziţiile art. 82 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici este neconstituţională.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 iulie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTINJZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, de către domnul Ionuţ Sebastian Iavor a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Tineretului şi Sportului

 

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Tineretului şi Sportului prin Adresa nr. 65 din 25 iunie 2014,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Ionuţ Sebastian Iavor a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Tineretului şi Sportului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 14 iulie 2014.

Nr. 234.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind aplicarea mobilităţii domnului Gabriel Florin Puşcău din funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului în funcţia publică de secretar general în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului

 

Având în vedere propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului formulată prin Adresa nr. 65 din 25 iunie 2014, precum şi prevederile art. 27 alin. (1) lit. a), ale art. 30 lit. a) şi ale art. 33 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art.19alin. (1) lit. b)din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnului Gabriel Florin Puşcău i se aplică mobilitatea din funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului în funcţia publică de secretar general în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 14 iulie 2014.

Nr. 235.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind prelungirea împuternicirii domnului colonel Cornea Nicolae pentru a îndeplini atribuţiile funcţiei de inspector general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

 

Având în vedere propunerea formulată de viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, prin Adresa nr. 175.498 din 9 iulie 2014, înregistrată la Cabinetul Primului-Ministru cu nr. 5/3.995 din 9 iulie 2014,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 9 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, al art. 771 alin. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 14 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.490/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data de 23 iulie 2014, domnului colonel Cornea Nicolae i se prelungeşte împuternicirea pentru a îndeplini atribuţiile funcţiei de inspector general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 14 iulie 2014.

Nr. 236.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Irina Alexe în funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne

 

Având în vedere Adresa Comisiei de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici nr. 21 din 18 iunie 2014, prin care se propune numirea în funcţia publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici a candidatului admis în urma concursului susţinut în data de 17 iunie 2014, precum şi Adresa Ministerului Afacerilor Interne nr. 175.393 din 9 iulie 2014,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 12 lit. d), art. 18 alin. (2), art. 19 alin. (1) lit. b) şi art. 62 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Irina Alexe se numeşte în funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 2. - La data prevăzută la art. 1 încetează aplicabilitatea Deciziei prim-ministrului nr. 258/2013 privind exercitarea, cu

caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne de către doamna Irina Alexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 11 iulie 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 14 iulie 2014.

Nr. 237.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

privind măsurile de sprijin acordate personalului militar încadrat într-un grad de invaliditate sau clasat apt limitat pentru serviciul militar şi familiilor acestora, precum şi familiilor personalului militar decedat

 

În temeiul art. 21 alin. 4 şi art. 25 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezentul ordin stabileşte:

a) condiţiile şi procedurile pentru realizarea următoarelor măsuri de sprijin:

1. menţinerea în funcţii militare a personalului militar care a fost:

(i) încadrat în gradul III de invaliditate de către comisiile de expertiză medico-militară, în timpul şi în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, şi declarat apt să desfăşoare anumite activităţi profesionale de către Comisia de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă, denumită în continuare Comisie, înfiinţată la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (MAI);

(ii) clasat apt limitat pentru serviciul militar, de către comisiile de expertiză medico-militară, în timpul şi în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, şi este apt să desfăşoare anumite activităţi profesionale, cu confirmarea aptitudinii în muncă de către medicul de medicina muncii;

2. rechemarea în activitate şi numirea în funcţii militare ori încadrarea în funcţii civile a fostului personal militar trecut în rezervă ca urmare a încadrării în gradul III de invaliditate sau clasării apt limitat pentru serviciul militar, de către comisiile de expertiză medico-militară, în timpul şi în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, declarat apt să desfăşoare anumite activităţi profesionale de către Comisie;

3. Înmatricularea în instituţiile de învăţământ ale MAI a copiilor personalului militar, clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar, de către comisiile de expertiză medico-militară ori, după caz, decedat, în timpul şi în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu;

4. numirea în funcţii militare, respectiv în funcţii civile în unităţi ale MAI, a copiilor aflaţi în întreţinerea personalului militar, clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar, de către comisiile de expertiză medico-militară ori, după caz, decedat, în timpul şi în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi a soţului/soţiei acestuia;

b) domeniile de activitate în care pot fi menţinute în activitate sau, după caz, numite în funcţii militare ori încadrate în funcţii civile, persoanele prevăzute la lit. a) pct. 1 şi 2;

c) componenta, organizarea şi atribuţiile Comisiei.

Art. 2. - (1) În sensul prezentului ordin, termenii utilizaţi au următoarele înţelesuri:

a) personal militar rănit - personal militar clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară, ca urmare a rănirii printr-un accident de muncă, cercetat şi înregistrat conform legislaţiei în vigoare;

b) personal militar rănit compatibil - personal militar rănit, care nu a fost trecut în rezervă:

(i) încadrat în gradul III de invaliditate, de către comisiile de expertiză medico-militară, în timpul şi în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, şi declarat apt să desfăşoare anumite activităţi profesionale de către Comisie; sau

(ii) clasat apt limitat pentru serviciul militar, de către comisiile de expertiză medico-militară, în timpul şi în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, şi este apt să desfăşoare anumite activităţi profesionale, cu confirmarea aptitudinii în muncă de către medicul de medicina muncii;

c) fost personal militar rănit - persoana trecută în rezervă, încadrată în gradul III de invaliditate sau clasată apt limitat pentru serviciul militar ca urmare a rănirii printr-un accident de muncă, cercetat şi înregistrat conform legislaţiei în vigoare;

d) personal militar decedat - personalul militar care şi-a pierdut viaţa ca urmare a unui accident de muncă, cercetat şi înregistrat conform legislaţiei în vigoare;

e) soţul personalului militar - soţul/soţia personalului militar decedat sau a personalului militar rănit;

f) unităţi ale MAI - structuri organizatorice ale MAI care dispun de stat de organizare prevăzut cu funcţii militare şi/sau cu funcţii civile;

g) unitatea MAI interesată:

1. structura organizatorică a MAI în care îşi desfăşoarâ7şi-a desfăşurat activitatea personalul militar rănit sau, după caz, personalul militar decedat;

2. structura organizatorică a MAI care a preluat activitatea celor prevăzute la pct. 1 sau, dacă nu mai există, eşalonul superior al structurii desfiinţate;

h) şeful direct - inspectorul general/similar, conducătorul unităţii aparatului central al MAI sau conducătorul unităţii subordonate unei unităţi a aparatului central;

i) post vacant:

1. atunci când se referă la personalul militar rănit compatibil sau fostul personal militar rănit: postul căruia îi sunt asociate sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi corespunzătoare domeniilor de activitate stabilite potrivit prezentului ordin;

2. atunci când se referă la copiii aflaţi în întreţinerea personalului militar sau la soţul personalului militar - postul care ar putea fi ocupat de aceştia, în condiţiile prezentului ordin;

j) lista posturilor vacante compatibile - lista cu posturile ale căror cerinţe de ocupare corespund studiilor, experienţei şi calificării beneficiarilor prezentului ordin;

k) restantul morfofuncţional - procentul de capacitate adaptativă a unei persoane, aflată în invaliditate, care îi permite desfăşurarea activităţilor de autoîngrijire, autoconducere şi autoservire, a activităţilor cotidiene, precum şi a unor activităţi profesionale, calculat potrivit formulei: 100% - incapacitate adaptativă (IA);

            l) incapacitatea adaptativă (LA.) - limitele persoanei în efortul de a se adapta la mediul natural şi social, generate de tulburări morfologice şi funcţionale diverse şi exprimate procentual în cadrul unui sistem de cuantificare din capacitatea adaptativă normală.

(2) în sensul prezentului ordin, abrevierile de mai jos se utilizează cu următoarele înţelesuri:

a) personal militar rănit compatibil (gr. III) - personalul militar rănit compatibil prevăzut la alin. (1) lit. b) pct. (i);

b) personal militar rănit compatibil (AL) - personalul militar rănit compatibil prevăzut la alin. (1) lit. b) pct. (ii).

Art. 3. - (1) Măsurile de sprijin prevăzute de prezentul ordin se acordă la cerere.

(2) Nu pot fi formulate cereri în condiţiile prezentului ordin, în situaţia în care invaliditatea sau decesul a intervenit ca urmare a săvârşirii, cu intenţie, a unei fapte prevăzute de legea penală, pentru care personalul militar a fost condamnat definitiv.

(3) Copiii personalului militar pot formula cerere pentru acordarea unei singure măsuri de sprijin.

(4) Beneficiarii măsurilor de sprijin care trec în rezervă/îşi încetează raporturile muncă la cerere sau din motive imputabile acestora, precum şi copiii personalului militar exmatriculaţi din instituţii de învăţământ ale MAI nu mai pot formula altă cerere în condiţiile prezentului ordin.

Art. 4. - (1) Din decizia medicală emisă de comisia de expertiză medico-militară teritorială şi avizată de Comisia centrală de expertiză medico-militară, denumită în continuare decizie medicală avizată, solicitată ca document justificativ, trebuie să rezulte că încadrarea în gradul III de invaliditate sau clasarea ca apt limitat pentru serviciul militar are ca legătură de cauzalitate un accident de muncă cercetat şi înregistrat conform legislaţiei în vigoare.

            (2) Din certificatul-decizie medicală emis în baza reglementărilor legale privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări, denumit în continuare certificat-decizie medicală, solicitat ca document justificativ, trebuie să rezulte că încadrarea în gradul III de invaliditate şi clasarea ca apt limitat pentru serviciul militar sau, după caz, decesul au ca legătură de cauzalitate un accident survenit în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

 

CAPITOLUL II

Menţinerea în activitate în funcţii militare a personalului militar rănit compatibil şi numirea în funcţii militare ori încadrarea în funcţii civile a fostului personal militar rănit

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii comune

 

Art. 5. - Domeniile de activitate în care personalul militar rănit compatibil poate fi menţinut în activitate sau în care fostul personal militar rănit poate fi numit în funcţii militare ori încadrat în funcţii civile sunt următoarele:

a) asigurare logistică/tehnico-materială;

b) financiar-contabil;

c) asistenţă medicală;

d) asistenţă juridică;

e) informare şi relaţii publice;

f) resurse umane;

g) învăţământ, formare profesională, cercetare ştiinţifică;

h) analiză, studii, planificare;

i) comunicaţii şi tehnologia informaţiei;

j) secretariat şi informaţii clasificate;

k) organizare, management operaţional;

            l) exploatare tehnică;

m) control intern;

n) inspecţia de prevenire, pentru structurile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;

o) psihologie.

Art. 6. - (1) Cererea se depune la secretariatul unităţii MAI interesate, împreună cu documentele cerute pentru fiecare categorie de solicitant, şi se soluţionează în maximum 45 de zile de la data înregistrării.

(2) Cererea trebuie să cuprindă şi opţiunile cu privire la domeniile de activitate, stabilite conform art. 5, unităţile MAI, localităţile sau/şi regiunile geografice în care solicitantul acceptă să fie menţinut în activitate sau, după caz, numit într-o funcţie militară ori încadrat într-o funcţie civilă.

(3) în situaţia fostului personal militar rănit, cererea trebuie să cuprindă şi opţiunea cu privire la tipul de funcţie în care acesta solicită să fie numit/încadrat, respectiv militară sau civilă.

Art. 7. - (1) Documentele care trebuie depuse odată cu cererea privind menţinerea în activitate în funcţii militare, în fotocopie, sunt:

a) actul de identitate;

b) decizia medicală avizată;

c) formularul pentru înregistrarea accidentelor de muncă (FIAM).

(2) Documentele care trebuie depuse odată cu cererea privind numirea în funcţii militare ori încadrarea în funcţii civile, în fotocopie, sunt:

a) actul de identitate;

b) cea mai recentă decizie medicală avizată sau, după caz, certificatul-decizie medicală;

c) formularul pentru înregistrarea accidentelor de muncă (FIAM) sau, după caz, procesul-verbal de cercetare a evenimentului;

d) decizia de pensionare.

Art. 8. - Cererea se soluţionează favorabil sau se clasează.

§. 1. Soluţionarea favorabilă a cererii

Art. 9. - (1) Menţinerea în activitate în funcţii militare a personalului militar rănit compatibil (gr. III) sau numirea în funcţii militare ori încadrarea în funcţii civile a fostului personal militar rănit se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea şefului direct.

(2) Menţinerea în activitate în funcţii militare a personalului militar rănit compatibil (AL) se face prin ordin potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.

(3) Actele subsecvente ordinului de menţinere în activitate prevăzute la alin. (1) şi (2) se emit potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.

Art. 10. - (1) Menţinerea în activitate se face daca sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii;

a) personalul militar a depus o cerere pentru menţinerea în activitate, în condiţiile prezentului ordin, anterior trecerii în rezervă;

b) postul ocupat de către personalul militar rănit compatibil este în unul dintre domeniile prevăzute la art. 5 sau există un post vacant;

c) personalul militar rănit compatibil sau fostul personal militar rănit îndeplineşte cerinţele de ocupare prevăzute în fişa postului, cu excepţia celei referitoare la aptitudinea medicală;

d) există avizul favorabil al Comisiei, în cazul personalului personalul militar rănit compatibil (gr. III), sau atribuţiile din fişa postului sunt compatibile cu recomandările medicului de medicina muncii înscrise în fişa de aptitudine, în cazul personalului militar rănit compatibil (AL).

(2) Rechemarea în activitate în vederea numirii în funcţii militare ori încadrarea în funcţii civile se face fără examen sau concurs, dacă:

a) fostul personal militar rănit a depus cerere pentru numirea într-o funcţie, în condiţiile prezentului ordin, ulterior trecerii în rezervă;

b) există un post vacant;

c) sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. c);

d) există avizul favorabil al Comisiei;

e) sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, de legislaţia muncii, precum şi condiţiile şi criteriile prevăzute de actele normative privind activitatea de management resurse umane în unităţile MAI.

Art. 11. - (1) Postul vacant se identifică de către structura de resurse umane ce deserveşte unitatea MAI interesată, denumită în continuare structura de resurse umane interesată, care desfăşoară, succesiv, în funcţie de opţiunile exprimate în cerere potrivit art. 6 alin. (2) şi (3), următoarele activităţi:

a) verificarea existenţei unui post vacant în unitatea MAI interesată;

b) iniţierea demersurilor de aprobare a suplimentării statului de organizare al unităţii MAI interesate, pentru crearea unui post vacant;

c) consultarea altor unităţi ale MAI - la nivelul inspectoratului general/similar sau, după caz, al Direcţiei generale management resurse umane, pentru verificarea existenţei unui post vacant.

(2) Prevederile alin. (1) lit. b) se aplică numai pentru cererile privind menţinerea în activitate.

(3) Comunicarea postului vacant, realizată de unitatea MAI consultată potrivit alin. (1) lit. c), trebuie însoţită şi de fişa postului aferentă.

Art. 12. - În situaţia în care au fost identificate posturi vacante, structura de resurse umane interesată analizează cererea din punct de vedere al îndeplinirii cerinţelor de ocupare prevăzute în fişa postului şi prezintă şefului unităţii MAI interesate un referat, care cuprinde şi lista posturilor vacante compatibile.

Art. 13. - (1) în termen de două zile lucrătoare de la data prezentării listei posturilor vacante compatibile şi a fişei posturilor respective, solicitantul îşi exprimă, în scris, opţiunea privind ocuparea unui post vacant.

(2) Opţiunea exprimată potrivit alin. (1) se aduce la cunoştinţa unităţilor MAI consultate care au comunicat existenţa unor posturi vacante, în termen de cel mult 10 zile.

Art. 14. - (1) Posturile vacante identificate şi comunicate de unităţile MAI consultate potrivit art. 11 alin. (1) lit. c) nu mai pot face obiectul unei alte proceduri de ocupare, până la primirea informării prevăzute la art. 13 alin. (2).

(2) Comunicarea postului vacant identificat constituie un acord de principiu al unităţii MAI consultate, pentru ocuparea acelui post potrivit necesităţilor MAI.

§. 2. Clasarea cererii

Art. 15. - Cererea se clasează, printr-un raport motivat, în următoarele situaţii:

a) nu a fost identificat nici un post vacant;

b) solicitantul nu îndeplineşte cerinţele de ocupare prevăzute în fişa postului;

c) solicitantul nu îşi exprimă acordul cu privire la ocuparea unui post vacant;

d) personalul militar rănit compatibil (gr. III) sau fostul personal militar rănit a fost declarat “inapt” la evaluarea psihologică;

e) personalul militar rănit compatibil (gr. III) sau fostul personal militar rănit a primit un aviz nefavorabil de la Comisie;

            f) personalul militar rănit compatibil (AL) nu a primit confirmarea aptitudinii în muncă de la medicul de medicina muncii, respectiv fişa de aptitudine eliberată este concluzionată inapt temporar/inapt.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Dispoziţii comune pentru personalul militar rănit compatibil (gr. III) fi fostul personal militar rănit

 

Art. 16. - De la data exprimării opţiunii prevăzute la art. 13 alin. (1), solicitantul poate fi programat pentru efectuarea evaluării psihologice de către Centrul de Psihosociologie al MAI.

Art. 17. - Structura de resurse umane interesată transmite Comisiei cererea depusă de personalul militar rănit compatibil (gr. III) sau de fostul personal militar rănit, declarat “apt” psihologic, împreună cu documentele prevăzute la art. 7, precum şi fotocopii ale următoarelor documente:

a) referatul prevăzut la art. 12;

b) fişa postului vacant pentru care a optat solicitantul;

c) fişa de identificare a factorilor de risc profesional pentru funcţia pe care urmează a fi menţinut personalul militar rănit compatibil sau numit fostul personal militar rănit, completată de persoana responsabilă cu securitatea şi sănătatea în muncă;

d) rezultatul evaluării psihologice.

            Art. 18. - Avizul Comisiei, favorabil menţinerii în activitate sau rechemării în activitate în vederea numirii în funcţii militare ori încadrării în funcţii civile, cererea şi întreaga documentaţie, precum şi propunerea şefului direct se înaintează de structura de resurse umane interesată la Direcţia generală management resurse umane, care iniţiază demersurile necesare emiterii ordinului ministrului afacerilor interne.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Dispoziţii speciale pentru personalul militar compatibil (gr. HI)

 

Art. 19. - Cererea pentru menţinerea în activitate în funcţii militare se depune în termen de 3 zile lucrătoare de la data comunicării deciziei medicale avizate.

Art. 20. - Pe perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data soluţionării acesteia, personalul militar rănit compatibil (gr. III) se află în concediu medical, fără a se depăşi durata maximă a concediului medical prevăzut de lege.

Art. 21. - (1) Trecerea în rezervă a personalului militar rănit compatibil încadrat (gr. III) se realizează, potrivit art. 85 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, la data avizării deciziei medicale de încadrare în gradul III de invaliditate de către Comisia centrală de expertiză medico-militară, atunci când intervine una dintre situaţiile care determină clasarea cererii, potrivit art. 15 alin. (1).

            (2) Trecerea în rezervă a personalului militar rănit compatibil încadrat (gr. III) se realizează, potrivit art. 85 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, la data împlinirii duratei maxime a concediului medical prevăzut de lege dacă aceasta a intervenit înainte de soluţionarea cererii de menţinere în activitate. În acest caz, procedurile demarate pentru soluţionarea cererii privind menţinerea în activitate se continuă în mod corespunzător.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Dispoziţii speciala pentru personalul militar rănit compatibil (AL)

 

Art. 22. - Cererea pentru menţinerea în activitate în funcţii militare se depune în termen de 3 zile lucrătoare de la data comunicării deciziei medicale avizate.

Art. 23. - Menţinerea în activitate a personalului militar rănit compatibil (AL) se face pe postul ocupat sau, după caz, pe un post vacant identificat din domeniile de activitate prevăzute la art. 5, cu confirmarea aptitudinii în muncă de către medicul de medicina muncii.

Art. 24. - (1) în situaţia în care personalul militar rănit compatibil (AL) nu poate fi menţinut în activitate pe postul ocupat, pe perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data soluţionării acesteia, se pune la dispoziţia unităţii, potrivit prevederilor legale.

(2) Pe perioada punerii la dispoziţie, personalului militar compatibil (AL) îi vor fi stabilite atribuţii, conform recomandărilor din decizia medicală, cu confirmarea aptitudinii în muncă de către medicul de medicina muncii.

Art. 25. - (1) înainte de prezentarea referatului prevăzut la art. 12, structura de resurse umane interesată transmite situaţia posturilor vacante identificate, fişele posturilor şi fişele de identificare a factorilor de risc profesional pentru acestea, însoţite de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1), la structura competentă de medicina muncii.

(2) Medicul de medicina muncii stabileşte posturile vacante identificate care sunt compatibile cu starea de sănătate a personalului militar şi le comunică structurii de resurse umane interesate, pentru încheierea procedurii prevăzute la art. 12.

Art. 26. - Opţiunea exprimată potrivit art. 13 alin. (1) se transmite structurii competente de medicina muncii, în vederea eliberării fişei de aptitudine.

Art. 27. - (1) Trecerea în rezervă a personalului militar rănit compatibil clasat apt limitat pentru serviciul militar se realizează, potrivit art. 85 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, la data avizării deciziei medicale de clasare apt limitat pentru serviciul militar de către Comisia centrală de expertiză medico-militară, în situaţia în care acesta nu a depus o cerere de menţinere în activitate, la propunerea comandanţilor unităţilor din care fac parte, potrivit art. 85 alin. 2 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, sau a intervenit clasarea cererii, în condiţiile art. 15.

            (2) Trecerea în rezervă a personalului militar rănit compatibil clasat apt limitat pentru serviciul militar se realizează, potrivit art. 85 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, la data împlinirii duratei maxime de punere la dispoziţie, în condiţiile legii, dacă aceasta a intervenit înainte de soluţionarea cererii de menţinere în activitate. În acest caz, procedurile demarate pentru soluţionarea cererii privind menţinerea în activitate se continuă, în mod corespunzător.

 

CAPITOLUL III

Înmatricularea în instituţiile de învăţământ ale MAI a copiilor personalului militar

 

Art. 28. - (1) Copiii personalului militar rănit ori decedat pot fi înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ a MAI, la cererea acestora, adresată ministrului afacerilor interne.

(2) înmatricularea se realizează în anul I de studii/studii universitare de licenţă, la data începerii anului şcolar/universitar, cu respectarea cifrei de şcolarizare.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pot fi transferaţi în instituţiile de învăţământ ale MAI şi, ulterior, înmatriculaţi, pe parcursul anului şcolar/universitar şi/sau în alţi ani de studii, cu respectarea reglementărilor în domeniu, exclusiv elevii/studenţii instituţiilor de învăţământ cu profil/specializări similare celor în care se transferă.

Art. 29. - (1) înmatricularea într-o instituţie de învăţământ a MAI se realizează în situaţia în care, cumulativ, copilul personalului militar:

a) îndeplineşte condiţiile generale şi criteriile specifice pentru admiterea într-o instituţie de învăţământ a MAI, conform reglementărilor legale în vigoare;

b) promovează probele eliminatorii organizate la unităţile teritoriale: examinarea medicală şi evaluarea psihologică;

c) promovează probele eliminatorii la concursul de admitere: contravizita medicală şi verificarea aptitudinilor fizice.

(2) Pentru definitivarea transferului prevăzut la art. 28 alin. (3), copilul personalului militar trebuie să promoveze şi examenele de diferenţă, dacă este cazul.

(3) îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se verifică potrivit calendarului şi procedurii de recrutare şi selecţie pentru admiterea în instituţia de învăţământ a MAI, similar celorlalţi candidaţi.

Art. 30. - Dosarul de recrutare conţine, pe lângă documentele prevăzute de actele normative în vigoare pentru admiterea în instituţiile de învăţământ ale MAI, şi următoarele documente, depuse în fotocopie:

a) formularul pentru înregistrarea accidentelor de muncă (FIAM) sau, după caz, procesul-verbal de cercetare a evenimentului;

b) decizia medicală avizată sau certificatul-decizie medicală, emis(ă) pe numele personalului militar rănit sau personalului militar decedat;

c) certificatul de deces al personalului militar decedat, dacă este cazul.

Art. 31. - Copiii personalului militar sunt scutiţi de la plata taxelor prevăzute pentru înscrierea, admiterea, înmatricularea în instituţiile de învăţământ ale MAI.

            Art. 32. - Direcţia generală management resurse umane monitorizează modul de aplicare a prevederilor prezentului capitol şi, după caz, rezervă cifrele de şcolarizare pentru copiii personalului militar.

 

CAPITOLUL IV

Numirea în funcţii militare sau încadrarea în funcţii civile, a copiilor personalului militar rănit ori decedat şi a soţului acestuia

 

Art. 33. - (1) Copiii aflaţi în întreţinerea personalului militar rănit ori decedat, precum şi soţul acestuia pot fi numiţi în funcţii militare sau încadraţi în funcţii civile, fără examen sau concurs, în unităţi ale MAI, dacă îndeplinesc condiţiile legale.

(2) Condiţiile care trebuie îndeplinite de copiii personalului militar rănit ori decedat şi de soţul acestuia sunt cele prevăzute de Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, de legislaţia muncii, precum şi cele prevăzute de actele normative privind activitatea de management resurse umane în unităţile MAI.

Art. 34. - (1) Cererea privind numirea în funcţii militare sau încadrarea în funcţii civile, formulată de copiii personalului militar rănit ori decedat sau de soţul acestuia se depune la secretariatul unităţii MAI interesate.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) trebuie însoţită de următoarele documente:

a) actul de identitate al solicitantului;

b) decizia medicală avizată sau certificatul-decizie medicală, emisă/emis pe numele personalului militar rănit ori decedat, după caz;

c) certificatul de deces al personalului militar decedat, dacă este cazul;

d) formularul pentru înregistrarea accidentelor de muncă (FIAM) sau, după caz, procesul-verbal de cercetare a evenimentului;

e) documente din care să reiasă gradul de rudenie cu personalul militar rănit ori decedat, precum: certificat de naştere al copilului, certificat de căsătorie etc;

f) curriculum vitae, însoţit de documentele care atestă studiile sau formarea profesională;

g) certificat de cazier judiciar.

(3) Cererea şi documentele prevăzute la alin. (2) fac parte din dosarul de recrutare, constituit potrivit reglementărilor în domeniul resurselor umane aplicabile în MAI.

Art. 35. - În termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii, structura de resurse umane interesată verifică dosarul de recrutare şi, după caz, solicită completarea acestuia, prin depunerea documentelor necesare.

Art. 36. - (1) După încheierea activităţilor prevăzute la art. 34, structura de resurse umane interesată prezintă şefului unităţii MAI interesate dosarul de recrutare, însoţit de un referat cuprinzând situaţia personalului militar rânitori decedat rezultată din verificările efectuate în dosarul personal al acestuia.

(2) în termen de 30 de zile de la data prezentării documentelor prevăzute la alin. (1), structura de resurse umane interesată identifică posturile vacante existente la nivelul unităţii MAI interesate şi întocmeşte lista posturilor vacante compatibile.

(3) Atunci când, potrivit alin. (2), sunt identificate mai multe posturi vacante, şeful unităţii MAI interesate stabileşte, în funcţie de necesităţile de personal, priorităţile de ocupare a posturilor vacante.

Art. 37. - În situaţia în care la nivelul unităţii MAI interesate nu există niciun post vacant, identificarea postului vacant se realizează cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor art. 11 alin, (1) lit. c) şi art. 12-14.

Art. 38. - (1) De la data exprimării opţiunii pentru ocuparea unui post copiii aflaţi în întreţinerea personalului militar rănit ori decedat sau soţul acestuia, după caz, pot fi programaţi pentru susţinerea verificărilor din punct de vedere medical, fizic şi psihic, în cadrul structurilor specializate ale MAI.

(2) Documentele prin care sunt declaraţi “apt” din punct de vedere medical, fizic şi psihologic şi celelalte documente ale dosarului de recrutare se înaintează, dacă este cazul, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, pentru emiterea ordinului de numire în funcţia militară sau de încadrare în funcţie civilă.

Art. 39. - (1) în situaţia în care copiii aflaţi în întreţinerea personalului militar rănit ori decedat sau soţul acestuia îndeplinesc condiţiile şi criteriile legale prevăzute pentru numirea în funcţii militare sau încadrarea în funcţii civile şi nu s-a identificat niciun post vacant, cererea rămâne în evidenţa unităţii MAI interesate, până la identificarea unui post vacant care poate fi ocupat conform solicitării, dar nu mai mult de 6 luni.

(2) Cererea se clasează dacă:

a) solicitantul nu îndeplineşte condiţiile şi criteriile legale pentru numirea în funcţii militare sau încadrarea în funcţii civile;

            b) nu a fost identificat niciun post vacant în termenul prevăzut la alin. (1).

 

CAPITOLUL V

Componenţa, organizarea şi atribuţiile Comisiei

 

Art. 40. - (1) Comisia prevăzută la art. 1 lit. c) îşi desfăşoară activitatea pe lângă Direcţia medicală a MAI, în următoarea componenţă:

a) preşedinte: şeful Serviciului asistenţă medicală din Direcţia medicală a MAI;

b) membri:

(i) medic specialist/primar medicina muncii din MAI;

(ii) medic specialist/primar expertiza capacităţii de muncă din MAI;

(iii) psiholog clinician din MAI;

(iv) specialist inspecţia muncii - securitate şi sănătate în muncă din cadrul Direcţiei Generale Management Resurse Umane;

c) secretar: agent de poliţie din cadrul Direcţiei medicale a MAI.

(2) Componenţa nominală a Comisiei se stabileşte prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(3) Pentru buna funcţionare a Comisiei, prin ordinul prevăzut la alin. (2) se desemnează un număr egal de supleanţi pentru preşedinte, membrii titulari şi secretar;

(4) Ori de câte ori este cazul, în dispoziţia de zi pe unitate a Direcţiei medicale se consemnează întrunirea Comisei în şedinţă.

Art. 41. - (1) Comisia se întruneşte în termen de 7 zile lucrătoare de la primirea documentelor transmise în condiţiile art. 17.

(2) în cazul în care documentaţia transmisă Comisiei este completă, medicul specialist/primar de medicina muncii întocmeşte fişa de aptitudine a personalului militar rănit compatibil (gr. III) sau, după caz, a fostului personal militar rănit.

(3) în situaţia în care documentele sunt insuficiente pentru întocmirea fişei de aptitudine sau pentru emiterea avizului, solicitantul este convocat la Comisie. Comisia poate solicita internarea în spital sau documente medicale suplimentare.

(4) Comisia, în baza documentelor prevăzute la art. 17, şi a fişei de aptitudine prevăzută ta alin. (2) întocmeşte avizul, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(5) Avizul se redactează în 3 exemplare, cu următoarea destinaţie:

a) un exemplar se anexează procesului-verbal de şedinţă a comisiei;

b) două exemplare se transmit structurii de resurse umane interesate, din care un exemplar se înmânează personalului militar rănit compatibil sau fostului personal militar rănit. Exemplarul titularului se înmânează sub semnătură, în situaţia în care personalul militar rănit compatibil sau fostul personal militar rănit este prezent la şedinţa Comisiei.

            (6) Avizul este definitiv.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 42. - (1) Prezentul ordin intră în vigoare la data de 15 iulie 2014.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului de interne nr. 315/2002 pentru aprobarea “Normelor privind transferul elevilor şi studenţilor între şi în cadrul instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne şi de la acestea în instituţii de învăţământ civile”* se abrogă.

Art. 43. - Prezentul ordin se publică În Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 14 iulie 2014.

Nr. 108.


* Ordinul ministrului de interne nr. 315/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

 

ANEXĂ

 

ROMÂNIA

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Comisia de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă

Nr. ..........din.........

(Nr. avizului medical va fi nr. procesului-verbal de şedinţă.)

 

AVIZ

 

- model -

 

În conformitate cu prevederile art. 21 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 108/2014 privind măsurile de sprijin acordate personalului militar încadrat într-un grad de invaliditate sau clasat apt limitat pentru serviciul militar şi familiilor acestora, precum şi familiilor personalului militar decedat, în baza următoarelor acte:

1) fişa postului nr. ... din (unitatea, structura, compartimentul - după cum sunt prevăzute în fişa postului)............

Înregistrată cu nr. ..... din .......

2) fişa de identificare a factorilor de risc profesional nr. .................... din ..................emisă de (unitatea, structura) .........

3) FI AM nr. ...... din ......., emisă de (unitatea, structura) ............, sau, după caz, procesul-verbal de cercetare a evenimentului nr. ...... din ........ emis de (unitatea, structura) ........;

4) fişa de aptitudine - medicina muncii nr. ..................... din ..................................., emisă de ..........................,

5) rezultatul evaluării psihologice nr. ................................ din ..................................., emis de ...........................,

Comisia de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă stabileşte că atribuţiile postului sunt compatibile/incompatibile cu restantul morfofuncţional şi pot fi/nu pot fi îndeplinite de doamna/domnul ..........................................

Vor fi respectate următoarele recomandări:

.................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................

Preşedintele comisiei:...........................................................................................................................................

Membrii comisiei:

1...............................................................................................................................................................................

2...............................................................................................................................................................................

3...............................................................................................................................................................................

4...............................................................................................................................................................................

 

RECTIFICĂRI

 

La Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2013, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul Naţional Liberal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 1 aprilie 2014, se fac următoarele rectificări:

- la punctul 1 “Venituri realizate în anul 2013”, la “venituri din cotizaţii”, în loc de: “4.943.472,69 lei”se va citi: “5.529.087,69 lei”, iar la “venituri din alte surse”, în loc de: “293.607,36 lei”se va citi: “316.299,13 lei”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.