MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 536/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 536         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 18 iulie 2014

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

114. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2013 privind reglementarea situaţiei juridice a unui imobil şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2013 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, şi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

522. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2013 privind reglementarea situaţiei juridice a unui imobil şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2013 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, şi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

115. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2013 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

523. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2013 pentru completarea  Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

116. - Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2013 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul public al judeţului Brăila şi administrarea Consiliului Judeţean Brăila

 

524. - Decret privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2013 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul public al judeţului Brăila şi administrarea Consiliului Judeţean Brăila

 

534. - Decret privind conferirea Ordinului Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler

 

535. - Decret privind conferirea Ordinului Virtutea Maritimă în grad de Cavaler

 

536. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul pentru învăţământ în grad de Cavaler

 

537. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua Românie în grad de Comandor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 259 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi a dispoziţiilor pct. 7 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010

 

Decizia nr. 261 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi art. 9 lit. b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi ale legii în ansamblul său, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ale art. 3 alin. (1) şi (3) lit. c), art. 6 şi art. 7 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi ale art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            562. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Statutului Fundaţiei “Post-Privatizare”, prevăzut în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 435/1996 privind autorizarea Agenţiei Naţionale pentru Privatizare de a participa la constituirea Fundaţiei “Post-Privatizare”

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

            23. - Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în euro începând cu perioada de aplicare 24 iunie-23 iulie 2014

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2013 privind reglementarea situaţiei juridice a unui imobil şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2013 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, şi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98 din 18 octombrie 2013 privind reglementarea situaţiei juridice a unui imobil şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2013 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, şi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 18 noiembrie 2013.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 11 iulie 2014.

Nr. 114.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2013 privind reglementarea situaţiei juridice a unui imobil şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2013 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, şi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

În temeiul prevederilor art. 77 alin, (1)şi ale art. 100 alin, (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2013 privind reglementarea situaţiei juridice a unui imobil şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2013 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, şi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 10 iulie 2014.

Nr. 522.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 109/2013 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109 din 11 decembrie 2013 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 17 decembrie 2013.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 11 iulie 2014.

Nr. 115.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2013 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2013 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 10 iulie 2014.

Nr. 523.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2013 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul public al judeţului Brăila şi administrarea Consiliului Judeţean Brăila

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81 din 26 iunie 2013 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul public al judeţului Brăila şi administrarea Consiliului Judeţean Brăila, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 29 iunie 2013.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 11 iulie 2014.

Nr. 116.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2013 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” – Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul public al judeţului Brăila şi administrarea Consiliului Judeţean Brăila

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1)din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2013 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul public al judeţului Brăila şi administrarea Consiliului Judeţean Brăila şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 10 iulie 2014.

Nr. 524.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 8 lit. Aşi ale art. 10 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale, cu prilejul aniversării a 65 de ani de la înfiinţare, în semn de apreciere a înaltului profesionalism şi a rezultatelor meritorii obţinute de personalul unităţii în îndeplinirea misiunilor specifice ce i-au fost încredinţate, pentru rolul şi locul acestei prestigioase unităţi în cadrul Forţelor Aeriene şi Armatei României,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, de pace, Drapelului de luptă al Centrului 1 Supraveghere Aeriană “General-locotenent Neculai Iordache”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 15 iulie 2014.

Nr. 534.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Virtutea Maritimă în grad de Cavaler

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 9 lit. A şi ale art. 10 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 517/2003 privind conferirea decoraţiilor de război,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale, în semn de apreciere a profesionalismului, curajului, spiritului de sacrificiu, pentru dăruirea şi iniţiativa dovedite de marinari în îndeplinirea misiunilor internaţionale în cadrul N.A.T.O. şi U.E.,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, de război, Pavilionului Fregatei “Regele Ferdinand”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 15 iulie 2014.

Nr. 535.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul pentru învăţământ în grad de Cavaler

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. A şi ale art. 10 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale, cu prilejul aniversării a 60 de ani de învăţământ militar superior de marină, în semn de înaltă apreciere pentru profesionalismul demonstrat de personalul didactic în pregătirea ofiţerilor pentru flota militară şi civilă a României,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul pentru învăţământ în grad de Cavaler Academiei Navale “Mircea cel Bătrân”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 15 iulie 2014.

Nr. 536.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Comandor


            În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A şi ale art. 10 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată,

în semn de înaltă recunoaştere şi apreciere pentru prietenia constantă arătată ţării noastre, pentru contribuţia deosebită avută la dezvoltarea relaţiilor româno-americane pe multiple planuri şi consolidarea parteneriatului strategic România-SUA,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Comandor Excelenţei Sale domnului Duane C. Butcher, însărcinat cu afaceri ad interim al Statelor Unite ale Americii în România.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 16 iulie 2014.

Nr. 537.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 259

din 6 mai 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi a dispoziţiilor pct. 7 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi a dispoziţiilor pct. 7 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, excepţie ridicată de Aristide Haidău în Dosarul nr. 12.046/95/2012 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 885D/2013.

2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Sucursala Centrul Regional de Exploatare, întreţinere şi Reparaţii CF Craiova - Secţia L6 CF Craiova, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că, după anul 2001, numai o parte din fostele locuri de muncă încadrate în grupa I a fost asimilată condiţiilor speciale de muncă, în timp ce alte locuri de muncă ce aparţineau grupei I nu au beneficiat de această asimilare, deşi îndeplineau aceleaşi criterii. Astfel, s-a creat o discriminare între persoane aflate în situaţii identice.

4. Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 31 octombrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 12.046/95/2012, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi a dispoziţiilor pct. 7 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010.

6. Excepţia a fost ridicată de Aristide Haidău cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 1.415 din 14 februarie 2013, pronunţată de Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 12.046/95/2012, dosar în care autorul excepţiei a solicitat instanţei să constate că în perioada 1 aprilie 2001 - 31 decembrie 2010 şi-a desfăşurat activitatea în cadrul grupei I de muncă (condiţii speciale), să fie înscrise aceste constatări în carnetul de muncă şi să fie acordată o pensie corespunzătoare acestor condiţii de muncă.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii. În acest sens, arată că, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, a fost încadrat în grupa I de muncă, întrucât avea funcţia de revizor de cale. Ulterior, s-a creat un tratament discriminator între diferiţii salariaţi ai CFR, în sensul că funcţiile de mecanic de locomotivă şi ajutor mecanic de locomotivă, care aparţinuseră grupei I de muncă, au fost încadrate în condiţii speciale, în timp ce alte funcţii, aşa cum este şi cea de revizor de cale, nu au fost asimilate acestor condiţii.

8. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, faptul că argumentul potrivit căruia activitatea desfăşurată de autorul excepţiei ar fi asemănătoare atribuţiilor şi activităţilor desfăşurate de personalul din siguranţa circulaţiei încadrat în condiţii speciale nu este suficient pentru a include, prin interpretare şi asimilare în cadrul acestor condiţii, şi funcţia de revizor de cale, întrucât s-ar adăuga la lege, ceea ce este inadmisibil. Legiuitorul are libertatea să stabilească activităţile ce se încadrează în condiţii speciale de muncă şi această prerogativă nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului egalităţii în faţa legii.

9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

10. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi dispoziţiile pct. 7 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.

14. Textele de lege criticate din Legea nr. 263/2010 au următorul conţinut:

- Art. 30 alin. (1) lit. e): (1) în sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din: [...]

e) activităţile şi unităţile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3.”;

- Pct. 7 din anexa nr. 2: “Lista cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiţii speciale, în cam se desfăşoară următoarele activităţi: [...]

7. Activitatea desfăşurată de personalul din siguranţa circulatei, care îndeplineşte funcţia de mecanic de locomotivă şi automotor, mecanic ajutor şi mecanic instructor.”

15. Deşi autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu indică prevederile Legii fundamentale pretins a fi încălcate, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate reiese că este avut în vedere art. 16 din Constituţie referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia invocă existenţa unui tratament diferenţiat sub aspectul încadrării locurilor de muncă în condiţii speciale între categorii profesionale care, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, au beneficiat de un tratament unitar, fiind deopotrivă încadrate în grupa I de muncă.

17. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că legislaţia anterioară Legii nr. 19/2000 a clasificat locurile de muncă pe grupe, în funcţie de complexitatea activităţii, gradul de expunere la risc şi de solicitare la care era supusă persoana care efectua munca. Astfel, dispoziţiile succesive ale art. 10 din Decretul nr. 92/1959 privind dreptul la pensie în cadrul Asigurărilor Sociale de Stat, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 10 august 1959, ale art. 6 din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară, publicată în Buletinul Oficial al României nr. 17- 18 din 1 februarie 1969, şi ale Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, publicată în Buletinul Oficial al României nr. 82 din 6 august 1977, au stabilit o divizare a locurilor de muncă pe grupe de muncă, grupele superioare referindu-se la activităţi cu un grad sporit de solicitare şi de risc.

18. În acest sens, de exemplu, art. 1 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 3/1977 a prevăzut că “pensia se stabileşte în raport de contribuţia adusă de Fiecare om al muncii la dezvoltarea societăţii, potrivit principiului socialist al retribuirii după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii şi se diferenţiază în funcţie de vechimea în muncă, retribuţia avută şi grupa de muncă”, precum şi că, “În raport de condiţiile, complexitatea şi importanţa muncii, locurile de muncă se încadrează în grupa I, II sau III de muncă, prin decret al Consiliului de Stat”

19. Abrogând Legea nr. 3/1977, Legea nr. 19/2000 a propus o nouă clasificare a locurilor de muncă în funcţie de condiţiile în care s-a desfăşurat activitatea, reglementând astfel în art. 19 şi art. 20 locurile de muncă în condiţii deosebite şi cele în condiţii speciale, distinct de locurile de muncă în condiţii normale.

20. Prin dispoziţiile art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 martie 2001, s-a prevăzut că “Locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale încadrate în grupele I şi a II-a de muncă până la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri sunt considerate activităţi desfăşurate în condiţii deosebite, cu excepţia celor care, conform prevederilor Legii nr. 19/2000, sunt prevăzute ca fiind activităţi desfăşurate în locuri de muncă în condiţii speciale.”

21. În ceea ce priveşte condiţiile speciale de muncă, art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 10 septembrie 2003, a prevăzut că “(1) Criteriile pentru încadrarea persoanelor în locurile de muncă în condiţii speciale sunt următoarele:

a) încadrarea locurilor de muncă în grupa I de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001;

b) desfăşurarea activităţii în condiţii speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectivă numai în locurile de muncă definite la art. 1 1it. a);

c) existenţa la locurile de muncă în condiţii speciale a unor factori de risc care nu pot fi înlăturaţi, în condiţiile în care s-au luat măsurile tehnice şi organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în conformitate cu legislaţia de protecţie a muncii în vigoare;

d) efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, datorate în exclusivitate unor cauze profesionale şi înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani;

e) efecte asupra capacităţii de muncă şi stării de sănătate, evaluate în baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau te comisiile de expertizare a capacităţii de muncă, pe perioada ultimilor 15 ani.

(2) încadrarea persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale se va realiza în condiţiile îndeplinirii tuturor criteriilor menţionate la alin. (1).”

22. Curtea observă că, deşi încadrarea locurilor de muncă în condiţii speciale sau deosebite a avut ca temei raţiuni asemănătoare divizării activităţii în grupele I şi a II-a de muncă, raţiuni ce ţin de gradul de solicitare, precum şi de factorii de risc prezenţi şi expunerea la aceştia, totuşi, în urma aplicării metodologiilor de încadrare stabilite prin hotărârile Guvernului mai sus amintite, nu s-a realizat o suprapunere perfecta între locurile de muncă încadrate anterior Legii nr. 19/2000 în grupele I şi a II-a de muncă cu cele încadrate ulterior în condiţii speciale ori deosebite. Astfel, unele activităţi şi unităţi care anterior se regăseau în grupa I de muncă au fost încadrate în activităţi şi unităţi în care se desfăşoară activitatea în condiţii speciale, în timp ce altele au fost încadrate în condiţii deosebite, dacă au îndeplinit condiţiile stabilite de art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 261/2001.

23. Locurile de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003, au fost enumerate în cuprinsul Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, fiind preluate aproape identic în cuprinsul Legii nr. 263/2010. Astfel, dispoziţiile pct. 7 din anexa nr. 1 la Legea nr. 226/2006 se regăsesc în mod identic în cuprinsul pct. 7 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010.

24. Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea reţine că, din cauza condiţiilor diferite impuse de reglementarea ulterioară Legii nr. 19/2000 faţă de legislaţia anterioară, precum şi a procedurilor de încadrare în condiţii speciale de muncă, în practică nu se poate pune un semn de egalitate între persoanele care anterior au lucrat în grupa I de muncă şi cele care au fost încadrate ulterior în condiţii speciale, iar încadrarea în trecut a unor locuri de muncă în grupa I nu a atras automat un tratament juridic unitar în prezent sub aspectul încadrării în condiţii speciale. Astfel, Curtea apreciază că diferenţa de tratament juridic criticată de autorul excepţiei nu aduce atingere principiului egalităţii în drepturi, care, aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, presupune un tratament egal pentru situaţii egale, dar nu exclude instituirea unei reglementări diferenţiate pentru situaţii obiectiv diferite. În acest sens este Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Aristide Haidău în Dosarul nr. 12.046/95/2012 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi cele ale pct. 7 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010 sunt constituţionale în raport cu critici le formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 mai 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 261

din 6 mai 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi art. 9 lit. b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi ale legii în ansamblul său, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ale art. 3 alin. (1) şi (3) lit. c), art. 6 şi art. 7 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi ale art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi ale art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Marcel Orzan în Dosarul nr. 29.729/3/2011 (nr. vechi 3.349/2013) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 89D/2014.

2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Lipseşte partea Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, având în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, arată că Ordonanţa Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naţionale nu a fost abrogată, astfel că cere să îi fie aplicate dispoziţiile acestui act normativ. Mai susţine şi că măsurile de austeritate impuse prin Legea nr. 119/2010 nu au avut un fundament real, de vreme ce, din Legea nr. 120/2011 pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, precum şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2009 reiese că în anul 2009 a existat un excedent bugetar, iar acest lucru a fost valabil şi în anul 2010. În sfârşit, arată că Hotărârea Guvernului nr. S. 1019/2010 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, intenţia Guvernului fiind aceea de a nu face aplicabil acest act normativ, mai favorabil, în procesul de revizuire a pensiilor.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, dar şi cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Abălută şi alţii contra României.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 21 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 29.729/3/2011 (nr. vechi 3.349/2013), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi ale art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

6. Excepţia a fost ridicată de Marcel Orzan cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 sunt contrare art. 44, art. 47 alin. (2) şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât înfrâng caracterul imprescriptibil şi netransmisibil al dreptului la pensie militară de stat, caracter de sorginte constituţională, consfinţit de legiuitor în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, art. 7 din Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat şi art. 50 din Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat şi pensia suplimentară.

8. Art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 contravine art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât reglementează asupra unei situaţii juridice trecute şi stinse la data de 30 decembrie 2010. În acest sens, arată că, la această dată, pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 au devenit pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Ulterior, începând cu data de 1 ianuarie 2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin art. 171 din această lege s-a prevăzut că pensiile de serviciu prevăzute în Legea nr. 119/2010 devin pensii integrate sistemului public de pensii publice, în înţelesul Legii nr. 263/2010. Prin urmare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 nu putea ca, prin dispoziţiile de lege criticate, să dispună asupra revizuirii unor pensii încadrate în sistemul public de pensii, făcând referire la situaţia juridică a acestor pensii anterior datei de 1 ianuarie 2011. Mai mult, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 nu conţine nicio normă abrogatoare, de modificare expresă sau implicită ori de suspendare a dispoziţiilor Legii nr. 263/2010.

9. Art. 3 alin. (2) şi art. 9 lit. b)din Legea nr. 119/2010, precum şi art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât îşi extind efectele asupra faptelor juridice anterior constituite, modificate şi încheiate, care se subsumează conceptului de facta praeterita. În acest sens, arată că textele de lege criticate dispun cu privire la vechimea în serviciu care a fost realizată şi stabilită anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, asimilând-o pe aceasta stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, deşi autorul excepţiei nu a avut niciodată calitatea de asigurat în acest sistem. Tot în susţinerea acestei critici de neconstituţionalitate, arată că, potrivit dispoziţiilor art. 194 din Legea nr. 19/2000 şi ale art. 20 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, decontarea între sistemul public de pensii şi sistemul pensiilor militare de stat a fost interzisă.

10. Art. 6 şi art. 7 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 contravin art. 41 alin. (2), art. 42, art. 47, art. 15 alin. (1) şi art. 16 din Constituţie, întrucât supun cadrele militare unui tratament juridic identic cu celelalte categorii profesionale, deşi condiţiile de realizare a vechimii în serviciu sunt diferite de cele de realizare a stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. Astfel, arată că solda militară se acordă prin raportare la numărul zilelor calendaristice corespunzătoare fiecărei luni a anului, în timp ce stagiul de cotizare se calculează prin raportare la zilele lucrătoare dintr-o lună. Prin urmare, în procesul de revizuire a pensiilor, la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual ar fi trebuit să se ţină cont de aceste situaţii diferite. În acelaşi timp, însă, aminteşte că, potrivit art. 34 alin. (2) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, se prevede că modalitatea tehnică de transformare a zilelor lucrătoare în zile calendaristice în vederea determinării stagiului de cotizare se face potrivit procedurii aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice, dar, în practică, acest ordin nu a fost emis.

11. Dispoziţiile art. 3 alin. (3) lit. c) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 discriminează pensionarii militari ale căror pensii au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 31 decembrie 2010. Astfel, arată că textul de lege prevede aplicarea criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii specifice pentru cadrele militare în activitate, aşa cum erau acestea până la data de 31 decembrie 2010, şi exclude de la aplicare în procesul de revizuire dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. S.1.019/2010 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 1 şi 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate şi ale Ordinului ministrului apărării naţionale nr. MS.132/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la “Normele metodologice privind încadrarea în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice cadrelor militare”, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 116/2002. Aceste acte normative aveau un conţinut mai favorabil şi erau aplicabile la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011,

12. Dispoziţiile art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995 sunt contrare art. 15 alin. (1), art. 16 şi art. 41 din Constituţie, întrucât au conţinut imprecis, neclar atunci când dispun că trecerea în rezervă sau în retragere a cadrelor militare se poate face “şi pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale”.

13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 sunt contrare art. 15 din Constituţie. Astfel, arată că data naşterii dreptului la pensie este reprezentată de data admiterii cererii de pensionare. La acel moment se naşte dreptul fostului lucrător de a beneficia de prestaţii sociale constând în pensie, iar nu lunar, ori de câte ori statul îşi onorează obligaţia de plată corelativă dreptului pensionarului. Nu se poate accepta teoria conform căreia dreptul la pensie este un drept abstract, în sensul în care statul garantează lucrătorilor că vor primi o prestaţie socială, dar nu poate garanta cuantumul acesteia pentru pensiile pe care acelaşi stat le-a acceptat spre plată ulterior momentului în care s-a născut dreptul la încasarea pensiei. Legea nu ocroteşte şi nu stabileşte drepturi golite de conţinut, iar în cazul oricăror drepturi de natură patrimonială nu poate fi ignorat tocmai conţinutul patrimonial al acestora pentru că, în caz contrar, în realitate, dispoziţiile legale nu ar ocroti nimic din perspectiva celei mai importante trăsături a respectivelor drepturi, câtă vreme ar fi ignorat caracterul patrimonial al acestora.

14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

15. Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, arata că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, precum şi ale art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995.

19. Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată însă că autorul excepţiei critică şi alte texte de lege, critici asupra căror instanţa de judecată nu s-a pronunţat în sensul respingerii ca inadmisibile.

20. Astfel, având în vedere încheierea de sesizare şi criticile formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea apreciază că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (2) şi art. 9 lit. b) din Legea nr. 119/2010, precum şi legea în ansamblul său, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, precum şi art. 3 alin. (1) şi (3) lit. c), art. 6 şi art. 7 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995.

21. Textele de lege criticate au următorul conţinut: Legea nr. 119/2010;

- Art. 3 alin. (2): “În situaţia pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.”;

- Art. 9 lit. b): “Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii: [...]

b) vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 lit. a) şi b), până la intrarea în vigoare a prezentei legi.”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011:

- Art. 1 alin. (1): “Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeaşi lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.”;

Anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011:

- Art. 3 alin. (1) şi (3) lit. c): “(1) Constituie stagiu de cotizare

vechimea în serviciu si, după caz, vechimea în muncă

valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare, respectiv perioadele în care beneficiarul:

a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;

b) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special în instituţiile de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi în sistemul administraţiei penitenciare;

c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ pentru formarea cadrelor militare, respectiv elev sau student al unei instituţii de învăţământ pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor sau funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;

d) a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;

e) a fost în captivitate;

f) a realizat vechime în muncă recunoscută în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

g) a realizat perioade asimilate vechimii în muncă, conform legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

h) a realizat perioade de vechime în muncă recunoscute în baza Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;

i) a realizat vechime în muncă, ca timp util. În fostele unităţi agricole cooperatiste, calculat potrivit Legii nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

j) a urmat, anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii. [..,]

(3) Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, potrivit legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează: [...]

c) 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă, aşa cum sunt reglementate în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute, până la 31 decembrie 2010, de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.”;

- Art. 6: “(1) Punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate la stagiul complet de cotizare.

(2) Stagiul complet de cotizare prevăzut la alin. (1) este de 20 de ani.”;

- Art. 7: “( 1) Punctajul anual se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.

(2) Punctajul lunar se calculează prin raportarea veniturilor realizate lunar la salariul mediu brut/net din luna respectivă, prevăzut în anexa nr. 2 la ordonanţa de urgenţă.

(3) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a punctajului lunar se utilizează 5 zecimale.”;

Legea nr. 80/1995:

- Art. 85 alin. 1 lit. e): “Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate pot fi trecuţi în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situaţii: [...]

e) când, în urma reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, nu sunt posibilităţi pentru a fi încadraţi în alte funcţii sau unităţi, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale.”

22. Autorul excepţiei consideră că textele de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi din Constituţie: art. 15 privind universalitatea şi principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 42 referitor la regimul muncii forţate, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie.

23. Examinând critica de neconstituţionalitate potrivit căreia dispoziţiile Legii nr. 119/2010 ar aduce atingere caracterului imprescriptibil şi netransmisibil al dreptului la pensie militară, Curtea reţine că cele două caracteristici ale dreptului la pensie reprezintă garanţii ale respectării acestuia şi sunt aplicabile oricărui tip de pensie, nu doar pensiilor militare. Semnificaţia caracterului imprescriptibil al pensiei este aceea că, odată îndeplinite condiţiile legale pentru a obţine dreptul la pensie, simpla trecere a timpului nu poate reprezenta o cauză pentru a refuza dreptul la acţiune ce tinde la realizarea dreptului la pensie, în timp ce caracterul incesibil al pensiei reprezintă un obstacol împotriva actelor voluntare ori forţate prin care o persoană ar dispune cu privire la înstrăinarea dreptului său la pensie.

24. Transformarea pensiilor de serviciu ale cadrelor militare în pensii integrate sistemului public de pensii nu aduce atingere celor două caracteristici ale dreptului la pensie, acestea regăsindu-se sub forma protecţiei de care se bucură pensiile în cadrul sistemului public de pensii. Astfel, Curtea observă că, între principiile de bază ale sistemului unitar de pensii publice, enumerate în art. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, sunt menţionate şi imprescriptibilitatea şi caracterul incesibil al dreptului la pensie.

25. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia, odată integrate în sistemul public de pensii, fostele pensii de serviciu nu mai pot fi supuse revizuirii, Curtea apreciază că această critică este lipsită de temei de vreme ce înseşi dispoziţiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevăd posibilitatea ca “În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire. Or, Curtea constată că revizuirea pensiilor dispusă de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 a avut în vedere tocmai o astfel de raţiune, şi anume, aşa cum se arată în Nota de fundamentare a ordonanţei, aceea că “În termenul prevăzut de Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu au fost identificate documentele necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare pentru aproximativ 140.000 de persoane, lucru care a avut un impact negativ asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, în sensul că, pentru cei care nu au prezentat acte care să dovedească veniturile obţinute, în funcţie de care s-a recalculat pensia de serviciu, s-a utilizat salariul mediu brut pe economie”.

26. Faptul că în procesul de revizuire s-a făcut referire la situaţia acestor pensii anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 nu este de natură să aducă atingere principiului neretroactivităţii legii civile. Astfel, prin însuşi conţinutul său, procesul de revizuire se referă la pensii care au fost stabilite anterior şi al căror calcul se face în prezent în temeiul unor date care nu au fost avute în vedere la stabilirea iniţială a cuantumului pensiei, însă acest fapt nu contravine art. 15 alin. (2) din Constituţie atât timp cât se aplică pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare a dispoziţiilor de lege criticate.

27. Cu privire la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile art. 3 alin. (2) şi art. 9 lit. b) din Legea nr. 119/2010 şi ale art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 ar aduce atingere prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea reţine că textele de lege criticate nu tind la modificarea unor situaţii juridice ale căror efecte s-au epuizat anterior intrării lor în vigoare, ci la integrarea acestor situaţii în conceptele şi criteriile specifice sistemului public de pensii. Astfel, nici Legea nr. 119/2010 şi nici dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 nu neagă existenţa anterioară, independentă, a sistemului de pensii militare şi elementele specifice acestuia, ci, urmărind recalcularea acestor pensii potrivit algoritmului de calcul specific sistemului public de pensii, asimilează elementele specifice pensiilor militare elementelor corespondente din sistemul public de pensii.

28. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate adusă dispoziţiilor art. 6 şi art. 7 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, Curtea constată că aceste dispoziţii de lege nu detaliază modul în care vechimea în serviciu este transformată în stagiu de cotizare, aşa cum susţine autorul excepţiei. De altfel, aşa cum reiese din cele arătate de acesta, aceste probleme cu un caracter tehnic fac obiectul unor acte normative de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 care nu pot fi supuse analizei de constituţionalitate efectuate de Curtea Constituţională. În acest sens, Curtea aminteşte că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate nu se poate pronunţa decât cu privire la constituţionalitatea unei legi sau ordonanţe, ori a dispoziţiilor dintr-o lege sau ordonanţă.

29. Referitor la critica de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 3 alin. (3) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2001, Curtea constată că aceasta pune în discuţie problema, de principiu, a diferenţei de tratament juridic căreia îi sunt supuse persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie. Or, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, a statuat Că “situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări.”

30. În continuare, analizând conţinutul dosarului în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiectul acestui dosar îl reprezintă recursul formulat de autorul excepţiei împotriva Sentinţei civile nr. 1.806/F din 20 februarie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 29.729/3/2011. Obiectul acestui din urmă dosar îl reprezintă contestaţia formulată împotriva deciziei de pensionare, în mod concret a deciziei prin care pensia de serviciu obţinută anterior, la data de 5 mai 2008, a fost recalculată şi ulterior revizuită ca urmare a aplicării dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.

31. Aşa fiind, Curtea apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995 nu are legătură cu soluţionarea cauzei, aşa cum cer dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, întrucât obiectul cauzei în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate nu vizează legalitatea actului de trecere în rezervă. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a acestui text de lege urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

32. Cât priveşte cele invocate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în susţinerea neconstituţionalităţii dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, Curtea reţine că pierderea componentei necontributive a pensiilor de serviciu nu poate fi privită ca o lipsire de conţinut a dreptului la pensie, întrucât, aşa cum s-a reţinut prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, “Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. [...] În aceste condiţii, partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi.”

33. Pe de altă parte, referindu-se fa componenta contributivă a pensiei, Curtea a statuat prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, astfel: “Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea ca principiu este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei, rezultat în urma aplicării acestui principiu, afectează substanţa dreptului la pensie.”

34. Prin urmare, atât timp cât prin dispoziţiile de lege criticate nu s-a adus atingere cuantumului pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, Curtea apreciază că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dreptului la pensie şi este lipsită de temei susţinerea potrivit căreia dreptul la pensie, protejat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, ar fi lipsit de un conţinut concret.

35. De altfel, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunţată în Cauza Abăluţă şi alţii contra României, paragrafele 13-20, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie garantează plata prestaţiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuţii la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat.

36. De asemenea, Curtea de la Strasbourg a amintit că statele părţi la Convenţie dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, autorităţile naţionale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile şi veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil.

37. În speţă, Curtea a subliniat că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, şi anume contextul economic actual şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii.

38. În această privinţă, Curtea a constatat că diminuarea pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut de Legea nr. 263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate.

39. De asemenea, Curtea de la Strasbourg a reţinut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv şi nu a adus atingere drepturilor la prestaţii sociale dobândite în temeiul contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei părţi din pensie, care era susţinută integral de la bugetul de stat şi care reprezenta un avantaj de care reclamanţii beneficiaseră mulţumită naturii profesiei lor.

40. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marcel Orzan în Dosarul nr. 29.729/3/2011 (nr. vechi 3.349/2013) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (2) şi art. 9 lit. b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi legea în ansamblul său, precum şi dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi cele ale art. 3 alin. (1) şi (3) lit. c) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 şi art. 7 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi ale art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 mai 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Statutului Fundaţiei “Post-Privatizare”, prevăzut în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 435/1996 privind autorizarea Agenţiei Naţionale pentru Privatizare de a participa la constituirea Fundaţiei “Post-Privatizare”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Statutul Fundaţiei “Post-Privatizare” prevăzut în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 435/1996 privind autorizarea Agenţiei Naţionale pentru Privatizare de a participa la constituirea Fundaţiei “Post-Privatizare”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 17 iunie 1996, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu următorul cuprins:

“Veniturile fundaţiei pot proveni din:

a) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;

b) dividendele de la societăţile înfiinţate de fundaţie;

c) venituri realizate din activităţi economice directe;

d) donaţii, sponsorizări sau legate;

e) alte venituri prevăzute de lege.”

2. La articolul 6 se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu următorul cuprins:

“Drepturile şi obligaţiile statului ca membru fondator sunt preluate de Departamentul pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, denumit în continuare DIMMMAT.”

3. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 7. - Fundaţia are următoarele organe:

a) Consiliul director;

b) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori.”

4. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - Consiliul director este organul de conducere şi de administrare al fundaţiei.

Consiliul director este format din 3 membri desemnaţi de DIMMMAT.

Consiliul director este numit de către DIMMMAT pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea reînnoirii mandatului pe aceeaşi perioadă.”

5. După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 91, cu următorul cuprins:

“Art. 91. - Consiliul director exercită următoarele atribuţii:

a) stabilirea strategiei generale şi a programelor fundaţiei;

b) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;

C) alegerea şi revocarea cenzorului sau a membrilor comisiei de cenzori (cenzorul poate fi şi o persoană juridică specializată);

d) înfiinţarea de filiale;

e) încheierea de acte juridice, în numele şi pe seama fundaţiei;

f) executarea bugetului de venituri şi cheltuieli;

g) aprobarea organigramei şi a strategiei de personal ale fundaţiei;

h) modificarea statutului fundaţiei;

i) alegerea preşedintelui fundaţiei dintre membrii Consiliului director, preşedintele îndeplinind funcţia de reprezentare a fundaţiei în raport cu terţii, pe un mandat de un an, cu posibilitatea reînnoirii acestuia;

j) poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcţii executive în cadrul fundaţiei pentru a exercita atribuţiile prevăzute la lit. e) şi I);

k) elaborarea unui regulament intern de funcţionare;

            l) îndeplinirea altor atribuţii prevăzute în lege sau în statut.

Calitatea de membru al Consiliului director încetează prin expirarea perioadei mandatului, renunţarea la mandat, deces sau în cazurile prevăzute de lege.

            În caz de descompletare a numărului de membri ai Consiliului director, DIMMMAT numeşte noi membri.”

6. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - Consiliul director se întruneşte o dată pe lună sau ori de câte ori este nevoie.

Deciziile Consiliului director se iau prin votul a cel puţin 2 membri.

Membrii Consiliului director nu pot fi reprezentaţi în şedinţele acestui organism”.

7. După articolul 10 se introduc trei noi articole, articolele 101 -103, cu următorul cuprins:

“Art. 101. - Cenzorul sau comisia de cenzori reprezintă organul de control financiar intern al fundaţiei.

Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri.

Art. 102. - Cenzorul sau membrii comisiei de cenzori este/sunt numit/numiţi de Consiliul director pentru o perioadă de 2 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

Art. 103. - Atribuţiile cenzorului sau ale comisiei de cenzori sunt următoarele:

a) verifică modul în care este administrat patrimoniul fundaţiei;

b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă Consiliului director;

c) poate participa la şedinţele Consiliului director, fără drept de vot;

d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut, lege sau stabilite de Consiliul director.”

8. După capitolul III se introduce un nou capitol, capitolul III1 “Drepturile DIMMMAT”, alcătuit din articolul 104, cu următorul cuprins:

“III1. Drepturile DIMMMAT

Art. 104 - DIMMMAT are următoarele drepturi:

a) de a participa la şedinţele Consiliului director printr-un reprezentant fără drept de vot;

b) de a pune în discuţie, prin includerea pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului director, a oricărui subiect care are legătură cu activitatea fundaţiei;

c) de a-şi exprima dezacordul faţă de hotărârile Consiliului director;

d) de a convoca, în condiţiile prezentului statut, şedinţa Consiliului director;

e) de a cere să i se pună la dispoziţie copii ale actelor fundaţiei, precum hotărâri, decizii, situaţii financiare anuale;

f) de a participa la toate acţiunile organizate de fundaţie;

g) poate beneficia şi folosi, exclusiv în scopul îndeplinirii acţiunilor statutare ale fundaţiei, mijloacele aflate în patrimoniul fundaţiei, cu acordul Consiliului director.”

9. După capitolul III1 se introduce un nou capitol, capitolul III2 “Dizolvarea şi lichidarea fundaţiei”, alcătuit din articolele 10s şi 106, cu următorul cuprins:

“III2. Dizolvarea şl lichidarea fundaţiei

Art. 105. - Fundaţia se dizolvă în următoarele cazuri:

a) realizarea sau, după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de 3 luni de la constatarea unei astfel de situaţii nu se produce schimbarea acestui scop;

b) imposibilitatea constituirii Consiliului director în conformitate cu statutul fundaţiei, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care potrivit Statutului trebuia să se constituie.

Art. 106. - Bunurile rămase în urma lichidării fundaţiei vor fi transmise către persoane juridice de drept public sau privat cu scop identic ori asemănător.”

10. După articolul 12 se introduc trei noi articole, articolele 13-15, cu următorul cuprins:

“Art. 13. - Fundaţia se poate asocia cu alte organizaţii de profil sau adera la alte organizaţii cu obiective similare, din ţară ori străinătate.

Art. 14. - Dispoziţiile prezentului statut se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 15. - Fundaţia dispune de ştampilă şi emblemă proprii.”

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, drepturile şi obligaţiile statului, prevăzute în Statutul Fundaţiei “Post-Privatizare”, prevăzut în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 435/1996 privind autorizarea Agenţiei Naţionale pentru Privatizare de a participa la constituirea Fundaţiei “Post-Privatizare”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 17 iunie 1996, cu modificările ulterioare, se preiau de către Departamentul pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Constantin Niţă

Ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism,

Florin Nicolae Jianu

 

Bucureşti, 2 iulie 2014.

Nr. 562.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în euro începând cu perioada de aplicare 24 iunie-23 iulie 2014

 

În baza dispoziţiilor art. 5 şi art. 8 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

în aplicarea prevederilor art. 15, 16 şi 17 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte:

Începând cu perioada de aplicare 24 iunie-23 iulie 2014 rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în lei este de 0,41% pe an, iar rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în euro este de 0,34% pe an.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 14 iulie 2014.

Nr. 23.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.