MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 538/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 538         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 21 iulie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 267 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

Decizia nr. 387 din 26 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2213 alin. (3) lit. a) cu referire la art. 2213 alin. (2) lit. s) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            582. - Hotărâre privind domeniile de studii universitare de master acreditate, programele de studii şi numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2014-2015

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.184. - Ordin al ministrului transporturilor pentru publicarea acceptării amendamentelor la Codul pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU), adoptate de Comitetul de siguranţă maritimă al Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia MSC.357(92) din 21 iunie 2013, precum şi a amendamentelor la Codul din 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989), adoptate de Comitetul de siguranţă maritimă al Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia MSC.358(92) din 21 iunie 2013

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 267

din 7 mai 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Cu participarea, în şedinţa publică din 15 aprilie 2014, a reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (A.D.P.F.R.) în Dosarul nr. 3.860/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului nr. 688D/2013 al Curţii Constituţionale.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 15 aprilie 2014, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, când Curtea, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, amânarea pronunţării pentru data de 6 mai 2014 şi, respectiv 7 mai 2014, când a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 2 octombrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 3.860/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (A.D.P.F.R.) într-o cauză având ca Obiect soluţionarea cererii de apel formulat împotriva unei hotărâri arbitrale, în cadrul căreia apelanta Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (U.P.F.R.) a invocat două excepţii de nelegalitate împotriva unor decizii ale Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că textele legale criticate permit interpretarea potrivit căreia exercitarea controlului judecătoresc al actelor administrative pe calea excepţiei de nelegalitate se poate face de orice instanţă de fond - penală, judecător sindic, de orice grad, inclusiv judecătorii. Or, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. În acest sens, sunt indicate dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea nr. 554/2004, care definesc noţiunile de “contencios administrativ”, respectiv de “instanţă de contencios administrativ”, rezultând că doar instanţele specializate - de contencios administrativ - sunt competente să soluţioneze excepţia de nelegalitate, sens în care art. 126 alin. (6) din Constituţie prevede: “controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantată (...)”.

Mai arată autorul excepţiei că, după modificarea prevederilor legale criticate prin Legea nr. 76/2012, în practica judiciară s-au pronunţat soluţii contradictorii cu privire la competenţa materială de soluţionare a excepţiei de nelegalitate, în opinia sa, controlul actelor administrative ale autorităţilor publice, realizat fie pe cale principală, fie pe calea incidentală a excepţiei de nelegalitate, revine exclusiv instanţei de contencios administrativ competente potrivit legii organice, adică Legea nr. 554/2004.

5. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Textele de lege criticate au fost reglementate în scopul asigurării judecăţii într-un termen rezonabil, instanţa sesizată cu soluţionarea litigiului, chiar în situaţia în care aceasta este o instanţă nespecializată, indiferent de gradul acesteia, fiind în măsură a analiza legalitatea pe cale incidentală a actului administrativ atacat.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin art. 54 pct. 1 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Textele legale criticate au următorul conţinut: “(2) Instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluţionarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunţe asupra excepţiei, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză. În situaţia în care instanţa se pronunţă asupra excepţiei de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.

(3) în cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.”

10. Dispoziţiile constituţionale considerate încălcate sunt cele ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora “Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege” şi alin. (6) teza întâi, care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ.

11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că susţinerile de neconstituţionalitate nu pot fi reţinute, excepţia urmând să fie respinsă ca neîntemeiată pentru argumentele ce se vor arăta în continuare.

12. Autorul excepţiei apreciază că schimbarea de competenţă materială de soluţionare a excepţiei de nelegalitate, în sensul acordării plenitudinii de jurisdicţie instanţei învestite cu soluţionarea fondului litigiului, inclusiv judecătoriilor, contravine prevederilor art. 126 alin. (2) şi (6) din Legea fundamentală, deoarece, în concepţia constituantului, controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, deci inclusiv excepţia de nelegalitate a actelor administrative financiare, este garantat şi se exercită exclusiv pe calea contenciosului administrativ. Conform art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, astfel că, aplicând prevederile legii organice în materie, şi anume art. 2 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, rezultă că doar secţiile de contencios administrativ ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel şi ale tribunalelor, dar nu şi judecătoriile sau orice altă instanţă cu altă specializare (penal, civil etc.), au competenţă în materia controlului judecătoresc al actelor administrative emise de autorităţile publice, indiferent că acesta se exercită direct sau pe calea incidentală a excepţiei de nelegalitate.

13. Curtea reţine că excepţia de nelegalitate este o creaţie a jurisprudenţei, fiind reglementată expres pentru prima dată de art. 4 din Legea nr. 554/2004. Până la acest moment, controlul legalităţii actelor autorităţilor publice pe calea incidentală a “excepţiei de ilegalitate” revenea, în lipsa unei dispoziţii contrare, instanţelor de drept comun. Prin urmare, Curtea observă că, potrivit tradiţiei şi practicii judiciare din România, competenţa de a soluţiona excepţia de nelegalitate a aparţinut instanţei învestite cu soluţionarea litigiului în fond, iar dacă excepţia era admisă, actul administrativ era înlăturat din judecarea pricinii. Chiar şi după instituirea unor instanţe specializate de contencios administrativ (prin Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990), judecarea excepţiei de nelegalitate, ca mijloc de apărare, a revenit judecătorului a quo, pe principiul “judecătorul acţiunii este şi judecătorul excepţiei”.

14. Art. 4 din Legea nr. 554/2004 reglementează distinct şi pentru prima dată instituţia excepţiei de nelegalitate şi procedura sa specifică. Deşi este un incident procedural şi un mijloc de apărare, soluţionarea sa revine unei instanţe specializate - cea de contencios administrativ, cauza fiind suspendată şi trimisă acesteia de către instanţa de drept comun spre competenta soluţionare1. Această soluţie juridică, nerecunoscând judecătorului cauzei competenţa de a soluţiona excepţia de nelegalitate ca pe orice alt incident procedural sau mijloc de apărare invocat de părţi, avea unele dezavantaje, respectiv scindarea artificială a cauzei pe motivul examinării excepţiei de nelegalitate de către instanţa de contencios administrativ şi tergiversarea procesului.

15. De altfel, Curtea Constituţională a fost şi ea sesizată cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din această lege, faţă de critici de neconstituţionalitate de aceeaşi natură. Exemplificativă în acest sens este Decizia nr. 608 din 21 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 27 octombrie 2006, prin care Curtea, respingând excepţia, a arătat că dispoziţiile criticate sunt în măsură să asigure realizarea dreptului la un proces echitabil, deoarece acestea impun “termene extrem de scurte pentru judecarea cu celeritate a excepţiei de nelegalitate. Astfel, instanţa de contencios administrativ se pronunţă, după procedură de urgenţă, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, iar hotărârea este supusă recursului, care se declară în 48 de ore de la pronunţare şi se judecă în trei zile de la înregistrare”,

16. În continuare, Curtea reţine că reforma legislaţiei procedurale şi noua orientare a Codului de procedură civilă s-au reflectat şi în materia contenciosului administrativ, astfel că, prin art. 54 pct. 1 din Legea nr. 76/2012, legiuitorul a revenit la soluţia tradiţională utilizată în materia excepţiei de nelegalitate, renunţând la competenţa exclusivă a instanţei de contencios administrativ şi acordând plenitudine de jurisdicţie instanţei învestite cu soluţionarea litigiului în fond, indiferent de gradul şi specializarea acesteia. De altfel, chiar anterior adoptării Legii nr. 76/2012, dar în considerarea aceluiaşi deziderat al soluţionării cu celeritate a cauzelor, legiuitorul, prin art. VII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, a îndepărtat măsura suspendării cauzei pe timpul soluţionării excepţiei de nelegalitate în ipoteza în care instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de nelegalitate este instanţa de contencios administrativ competentă să o soluţioneze şi atunci când excepţia de nelegalitate a fost invocată în cauze penale.

17. Problematica pe care o ridică prezenta excepţie de neconstituţionalitate implică stabilirea în mod necesara sensului noţiunii de “contencios administrativ” în înţelesul art. 126 alin. (6) din Constituţie, respectiv dacă acesta implică în mod inseparabil, ca element definitoriu, şi instanţa de contencios administrativ, ca unică instanţă judecătorească competentă, sau dacă acest tip de contencios poate fi atribuit şi unei instanţe de drept comun. În acest sens, Curtea are în vedere prevederile art. 126 alin. (6) din Constituţie, care au următorul conţinut: “Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar, instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.” Normele fundamentale garantează, aşadar, controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice exercitat pe calea contenciosului administrativ, cu unele excepţii.

18. În ce priveşte modalitatea de realizare a controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, Curtea reţine, mai întâi, că, în lipsa oricărei distincţii în cuprinsul art. 126 alin. (6) teza întâi din Constituţie, acest concept se referă, în egală măsură, atât la controlul de legalitate al actelor administrative ale autorităţilor publice exercitat pe cale principală, cât şi la controlul de legalitate al acestora exercitat pe calea incidentală a excepţiei de nelegalitate. Curtea constată că sintagma “instanţele de contencios administrativ” este menţionată expres în teza a două a aceluiaşi alineat, cu referire la competenţa exclusivă a acestor instanţe de a soluţiona cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau dispoziţii din acestea declarate neconstituţionale.

19. Curtea reţine, contrar aprecierilor autorului excepţiei, că sintagma “contencios administrativ” din cuprinsul normelor constituţionale invocate nu poate fi definită strict prin raportare la prevederile Legii nr. 554/2004 [respectiv la definiţia acestuia dată de art. 2 alin. (1) lit. f), potrivit căreia contencios administrativ reprezintă “activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim], deoarece legea indicată este ulterioară revizuirii din 2003 a Constituţiei. Alin. (6) al art. 126 a fost introdus cu acest prilej, astfel că sintagma în discuţie este o noţiune autonomă, iar Legea nr. 554/2004 reflectă şi dezvoltă, în calitate de lege organică în materia contenciosului administrativ, principiile şi noţiunile consacrate la nivel constituţional. De altfel, raportat la momentul revizuirii din anul 2003 a Legii fundamentale, contenciosul administrativ era reglementat de Legea nr. 29/1990 (lege abrogată expres prin art. 31 din Legea nr. 554/2004), care, la art. 17 alin. 1, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 59/1993 pentru modificarea Codului de procedura civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 şi a Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993, prevedea înfiinţarea secţiilor de contencios administrativ la Curtea Supremă de Justiţie, la curţile de apel şi la tribunale, competente să judece litigiile prevăzute de legea contenciosului administrativ. Această competenţă exclusivă a secţiilor de contencios administrativ, consacrată prin legea organică atunci în vigoare, se referea doar la controlul de legalitate al actelor administrative ale autorităţilor publice exercitat pe calea unei acţiuni directe, întemeiate pe Legea nr. 29/1990, formulate de orice persoană fizică sau juridică, dacă se considera vătămată în drepturile sale legale printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, acţiune prin care se solicita anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate. Legea nr. 29/1990 nu conţinea nicio menţiune cu privire la excepţia de nelegalitate, astfel că atât în doctrină, cât şi în practica judiciară s-a admis, în lipsa unei dispoziţii contrare, că aceasta putea fi invocată şi soluţionată, totodată, de către judecătorul acţiunii principale.

20. În considerarea celor ce preced, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin art. 126 alin. (6) din Constituţie, al cărui rol esenţial este de garantare a controlului judecătoresc asupra actelor administrative ale autorităţilor publice, indiferent de modalitatea în care acesta se exercită (pe cale principală sau incidentală) şi indiferent de instanţa judecătorească (specializată în contencios administrativ sau de drept comun) competentă. Normele fundamentale de referinţă nu impun competenţa exclusivă a instanţelor de contencios administrativ în soluţionarea excepţiei de nelegalitate, de vreme ce constituantul, în cuprinsul ultimei teze a alin. (6), a rezervat această exclusivitate de competenţă doar în privinţa cererilor persoanelor vătămate prin ordonanţe sau dispoziţii din acestea declarate neconstituţionale. Este singura materie asupra căreia constituantul a precizat distinct cărei instanţe judecătoreşti îi revine competenţa de soluţionare, iar acest tratament diferit se justifică prin natura specială a acestor cereri. Dacă constituantul ar fi dorit ca acelaşi tratament juridic să fie aplicat şi în cazul controlului legalităţii actelor administrative, ar fi precizat expres acest lucru în teza întâi a art. 126 alin. (6). Întrucât normele fundamentale sunt de strictă interpretare, rezultă per a contrario că este suficient ca acest tip de control să fie supus autorităţii judecătoreşti pentru a fi îndeplinită cerinţa unui “control judecătoresc” menţionat de Constituţie, determinarea instanţei competente fiind de resortul legii infraconstituţionale. În acest sens, Curtea observă prevederile alin. (2) al aceluiaşi articol 126, potrivit cărora “Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. Concluzionând, faţă de cele arătate la pct. 16. Curtea constată că noţiunea de “contencios administrativ” nu o implică în mod necesar şi pe cea de “instanţă de contencios administrativ”. Potrivit art. 126 alin. (6) din Constituţie, elementele definitorii ale noţiunii de “contencios administrativ” sunt reprezentate de natura actului juridic ce stă la baza litigiului, fiind necesar ca acesta să emane de la o autoritate publică, precum şi de calitatea de autoritate publică a uneia dintre părţile litigiului. Prin coroborarea cu alin. (2) al art. 126, rezultă că organul de jurisdicţie competent a soluţiona litigiul, deci a exercita controlul de legalitate, este cel stabilit potrivit legii.

21. Controlul judecătoresc garantat de art. 126 alin. (6) din Constituţie reprezintă, totodată, o garanţie suplimentară a dreptului unei persoane vătămate printr-un act al autorităţii publice, consacrat de art. 52 din Legea fundamentală, şi o garanţie a dreptului de acces liber la justiţie, prevăzut de art. 21 din Constituţie, circumstanţiat însă litigiilor administrative. Aşa fiind, raţiunea constituantului nu se îndreaptă cu evidenţă spre stabilirea unei anume instanţe judecătoreşti - specializate în contencios administrativ - care să realizeze controlul judecătoresc, ci ideea centrală a textului constă tocmai în instituirea unei garanţii distincte, suplimentare în ceea ce priveşte posibilitatea cenzurării de către autoritatea judecătorească a actelor administrative ale autorităţilor publice, ca expresie a prevederilor art. 52 din Constituţie, fără a avea relevanţă dacă instanţa judecătorească ce exercită respectivul control de legalitate are sau nu specializare exclusiv în contencios administrativ. Esenţială, aşadar, este sporirea garanţiilor controlului judecătoresc asupra actelor administrative ale autorităţilor publice.

22. Controlul de legalitate poate fi exercitat fie pe calea acţiunii directe, fie pe calea incidentală a excepţiei de nelegalitate. Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt stabilite, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, prin lege, ceea ce înseamnă că normele de procedură nu sunt de nivelul Legii fundamentale, ci al actelor normative subsecvente, infraconstituţionale. Materia contenciosului administrativ este reglementată, potrivit art. 73 alin. (1) lit. k)din Constituţie, prin lege organică, astfel că stabilirea competenţei materiale de judecată este rezultatul voinţei legiuitorului în acest sens. Or, în cazul de faţă, legea organică - Legea nr. 554/2004 - a fost modificată tot prin voinţa legiuitorului, fiind stabilită o regulă diferită în ce priveşte competenţa materială de soluţionare a excepţiei de nelegalitate. Intervenţia legiuitorului nu contravine însă normelor fundamentale, din moment ce exercitarea controlului judecătoresc asupra actelor administrative ale autorităţilor publice se realizează în continuare sub garanţia prevederilor art. 52 şi art. 126 alin. (6) din Constituţie de către o instanţă judecătorească.

23. Nu în ultimul rând, Curtea observă că prin conferirea plenitudinii de jurisdicţie asupra excepţiei de nelegalitate a instanţelor de drept comun se asigură într-o manieră mai eficientă realizarea dreptului la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, drept consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţie, practica judiciară demonstrând că vechea regulă de competenţă în materie nu servea celerităţii procesului, în ciuda termenelor scurte prevăzute în Legea nr. 554/2004.

24. În plus, Curtea constată că, în noua concepţie a Legii nr. 76/2012, se face o distincţie între actele administrative cu caracter individual şi cele cu caracter normativ. Potrivit alin. (4) al art. 4 din Legea nr. 554/2004, fetele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege”. Aşadar, în privinţa actelor administrative cu caracter normativ, controlul judecătoresc se declanşează numai pe calea acţiunii directe de anulare întemeiate pe Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare aparţinând secţiilor de contencios administrativ de la nivelul tribunalului, curţii de apel sau instanţei supreme. Datorită efectelor lor juridice normative, aceste categorii de acte beneficiază de un regim juridic diferit sub aspectul controlului de legalitate.

25. Curtea constată ca fiind neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate referitoare la crearea unui tratament juridic inegal între justiţiabilul care a declanşat controlul de legalitate al unui act administrativ cu caracter individual pe cale principală, acţiune judiciară de competenţa secţiei de contencios administrativ din cadrul tribunalului, a curţii de apel sau chiar a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după caz, şi justiţiabilul care a acţionat pe calea excepţiei de nelegalitate, competenţa de judecată putând reveni, în acest caz, chiar şi judecătoriei, deci unei instanţe judecătoreşti ierarhic inferioare. Acceptând ideea că şi prin invocarea excepţiei de nelegalitate se declanşează, finalmente, acelaşi control de legalitate al actelor administrative cu caracter individual, autorul excepţiei consideră că acesta este supus unor jurisdicţii diferite în grad, factorul determinant fiind dat exclusiv de metoda procedurală de acţiune aleasă de justiţiabil. Curtea constată că acesta nu este însă un aspect care, prin consecinţele sale, să impieteze asupra constituţionalităţii şi beneficiului regulii plenitudinii de jurisdicţie a instanţei fondului în materia excepţiei de nelegalitate. Astfel, aşa cum se acordă oricărei instanţe competenţă de judecată asupra oricărei altei excepţii sau oricărui altui incident procedural, indiferent de specializarea sa, exclusiv în considerarea calităţii sale de judecător a quo, şi judecătoria este inclusă în această jurisdicţie, în aplicarea aceleiaşi reguli, chiar dacă este inferioară în grad. În acelaşi timp, partea nemulţumită de soluţia pronunţată de judecătorie asupra excepţiei de nelegalitate poate formula cale de atac, beneficiind, în final, de judecata instanţei judecătoreşti superioare în grad.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (A.D.P.F.R.) în Dosarul nr. 3.860/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 


1 Art. 4, în redactarea sa originară: “(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. În acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, va sesiza prin încheiere motivată instanţa de contencios administrativ competentă, suspendând cauza,

(2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţă, după procedura de urgenţă, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

(3) Soluţia instanţei de contencios administrativ este supusă recursului, care se declară în 48 de ore de la pronunţare ori de la comunicare şi se judecă în 3 zile de la înregistrare, cu citarea părţilor prin publicitate.

(4) în cazul în care instanţa de contencios administrativa constatat nelegalitatea actului, instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 314

din 5 iunie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Mi nea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Silviu Florin Lazăr în Dosarul nr. 6.179/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 13D/2014.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Silviu Florin Lazăr. Lipseşte cealaltă parte, Guvernul României, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus la dosar completări cu privire la excepţia de neconstituţionalitate şi precizări în sensul că, în invocarea excepţiei de neconstituţionalitate, din eroare s-a referit la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2013, în loc de art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013. De asemenea, autorul excepţiei a depus la dosar o serie de extrase din mass-media.

4. Având cuvântul, autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia. În acest sens, susţine că, prin deciziile anterioare pronunţate de Curtea Constituţionala, nu s-a analizat discriminarea pe criteriul vârstei între cei care primeau indemnizaţia de revoluţionar. De asemenea, consideră că nu există raţiune pentru adoptarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2013, nefiind precizat impactul pe care îl au dispoziţiile acesteia asupra produsului intern brut. Or, instanţelor judecătoreşti le revine sarcina de a aplica direct dreptul Uniunii Europene. Pe de altă parte, susţine că indemnizaţia reparatorie prevăzută de Legea nr. 341/2004 este un “bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar dispoziţiile criticate încalcă prevederile menţionate, întrucât nu sunt îndeplinite cerinţele necesare pentru privarea de proprietate, şi anume dispoziţiile criticate nu răspund unui interes public legitim, neexistând documente pentru încălcarea securităţii naţionale prin depăşirea deficitului bugetar de 3% şi nu păstrează raportul de proporţionalitate, deoarece suspendarea plăţii indemnizaţiei şi în anul 2014 constituie o încălcare a justului echilibru între scopul urmărit şi mijloacele lui de realizare. De asemenea, consideră că temporaritatea măsurii nu poate justifica acest echilibru şi că cei îndreptăţiţi la plata indemnizaţiei sunt lipsiţi de o speranţă legitimă.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 42/2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 3 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 6.179/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă â Guvernului nr. 29/2013. Excepţia a fost ridicata de reclamantul Silviu Florin Lazăr în cadrul unui litigiu de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii - formulate în baza art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 - prin care solicită despăgubiri constând în plata indemnizaţiei reparatorii prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, pentru primele 3 luni ale anului 2014.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (î)-(4), art. 47 şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată că, deşi prin Decizia nr. 88/2013, Curtea Constituţională a statuat că indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 reprezintă un “bun” aflat sub protecţia art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, legiuitorul” a suspendat plata acesteia şi în anul 2014. Or, indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 este o creanţă asupra statului, garantată de art. 44 din Constituţie. De asemenea, susţine că art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 prelungeşte excesiv refuzul de a beneficia de un “bun”, golind astfel de conţinut dreptul de proprietate şi trecând “silit bunul în proprietatea publică. Autorul excepţiei consideră că prevederile art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 sunt neconstituţionale, deoarece nu respectă condiţiile privării de proprietate impuse de dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. Astfel, indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (4)din Legea nr. 341/2004 este un “bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, Legea nr. 283/2011 reprezintă un act normativ accesibil, precis şi previzibil în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, iar art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 reprezintă o ingerinţă a autorităţilor publice în exercitarea dreptului de proprietate. Însă privarea de proprietate impusă de dispoziţiile de lege criticate nu urmăreşte o cauză de utilitate publică şi nu este proporţională cu scopul legitim urmărit.

8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.576/2011, argumente care sunt valabile şi cu privire la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013, care nu au făcut altceva decât să prelungească neacordarea temporară a indemnizaţiei prevăzute de art. 4 din Legea nr. 341/2004 şi pentru anul 2014.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Avocatul Poporului consideră, în esenţă, ca dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece, deşi indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 constituie “bun” în sensul art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, reglementarea legală criticată prevede suspendarea pentru anul 2014 a plăţii acestei indemnizaţii, măsură cu aplicare limitată în timp, fără a afecta substanţa dreptului. Cât priveşte raportarea la art. 47 alin. (2) din Constituţie, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 870/2008. Referitor la dispoziţiile art. 53 din Constituţie, consideră că acestea nu sunt incidente în cauză, deoarece se referă la restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, documentele depuse la dosar de către autorul excepţiei, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2013. Curtea constată că, în realitate, astfel cum reiese din susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, obiect al excepţiei îl constituie art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013, care au următorul cuprins: “Prevederile art. 18 şi 19 ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2014.”

14. Curtea reţine, din susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, că acesta critică soluţia legislativă de prelungire a suspendării acordării indemnizaţiei prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, soluţie cuprinsă în conţinutul normativ al art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, lege publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, cu următorul conţinut:

„Art. II. - Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]

Art. 18. - În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă.”

15. Prin urmare, Curtea constată că obiect ai excepţiei de neconstituţionalitate constituie art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011.

16. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 privind nivelul de trai şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, precum şi prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietăţii private.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare: “De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrat în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor. Totodată, art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din aceeaşi lege prevede următoarele: “Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: [...] b) Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989: [...] 3. Luptător

Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au consimţit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989;”. Curtea observă că acordarea acestor indemnizaţii a fost suspendată, după cum urmează:

- în anul 2012, potrivit art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea nr. 283/2011 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011;

- în anul 2013, potrivit art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficiai la României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012;

- în anul 2014, potrivit art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 - text ce constituie obiect al prezentei excepţii de neconstituţionalitate.

18. Curtea reţine că dispoziţiile prin care - în anul 2012 şi anul 2013 - s-a suspendat plata indemnizaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 au făcut obiect al controlului de constituţionalitate, fiind analizate aceleaşi critici ca şi cele invocate în prezenta cauză, spre exemplu, prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, prin Decizia nr. 373 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 noiembrie 2013, şi prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, în acest ultim caz, excepţia fiind invocată de acelaşi autor - Silviu Florin Lazăr. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că textul de lege criticat stabileşte că, temporar, nu se mai acordă indemnizaţiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. De aceste indemnizaţii, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea asigurărilor sociale de stat, beneficiau persoanele care au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

19. Cu privire la încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 44, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 88/2013 că, deşi indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 constituie un “bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reglementarea legală criticată prevede doar suspendarea pentru anul 2012 a plăţii acestor indemnizaţii, măsură cu aplicare limitată în timp, fără a afecta însă substanţa dreptului. Prin Decizia nr. 42/2014, Curtea a reţinut că, referindu-se la anumite drepturi de natură bănească acordate angajaţilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, prin Hotărârea din 3 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko contra Ucrainei, că “statul este cel care este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. Totuşi, atunci când o dispoziţie legală este în vigoare şi prevede plata anumitor beneficii, iar condiţiile stipulate sunt respectate, autorităţile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atâta timp cât dispoziţiile legale rămân în vigoare” (paragraful 23). Prin aceeaşi hotărâre, Curtea de la Strasbourg a considerat că refuzul autorităţilor de a acorda drepturile băneşti pretinse ca urmare a intervenirii unei legi care suspendă aceste drepturi nu contravenea dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin urmare, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului de proprietate.

20. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 47 din Constituţie, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituţional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condiţiile economico-sociale existente. În acest context, Curtea a reţinut că legiuitorul este chemat “să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiţie principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecţia sănătăţii şi altele asemenea, dar şi prin drepturi care nu au o consacrare constituţională şi care tind către acelaşi obiectiv. În acelaşi spirit, Constituţia consacră, în chiar art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligă statul, prin dispoziţiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, iar prin art. 41 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaţilor, respectiv al cetăţenilor, şi la alte măsuri de protecţie socială şi de asistenţă socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţii corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială luate, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi”,

21. Referitor la art. 53 din Constituţie, Curtea a reţinut că drepturile a căror plată s-a suspendat prin dispoziţiile de lege criticate fac parte dintr-un ansamblu de măsuri pe care Legea nr. 341/2004 Ie-a instituit în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

În ceea ce priveşte prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând în consecinţă un caracter fundamental, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

22. De asemenea, Curtea a arătat că indemnizaţia de revoluţionar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens este şi Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 416 din 10 iulie 2013.

23. Cu toate acestea, prin Decizia nr. 42/2014, Curtea “ţine să sublinieze că, deşi autorităţile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor băneşti pretinse de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, restrângerea ori suspendarea acestor drepturi şi în viitor, în condiţiile în care textele de lege care le prevăd nu au fost abrogate, ar putea justifica întrebarea dacă aceste drepturi mai există şi dacă nu cumva textele de lege care ie prevăd au fost în fapt lipsite de eficienţă, aşa încât speranţa titularilor acestor drepturi, deşi are un suport legal, este în realitate lipsită de conţinut. Astfel, deşi formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulţi ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existenţa acestor drepturi”.

24. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.

25. Având în vedere acestea, Curtea precizează că măsura suspendării anuale a plăţii drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, măsură adoptată deja pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 şi 2014, nu poate fi repetată sine d/e, caz în care ar putea afecta proporţionalitatea măsurii.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Silviu Florin Lazăr în Dosarul nr. 6.179/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 iunie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 387

din 26 iunie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2213 alin. (3) lit. a) cu referire la art. 2213 alin. (2) lit. ş) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Mi nea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 221^ alin. (3) lit. â) cu referire la art. 2213 alin. (2) lit. ş) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Agripina Prosper Impex - S.R.L. din comuna Izvoarele, judeţul Giurgiu, în Dosarul nr. 3.390/236/2013 al Judecătoriei Giurgiu şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 260D/2014.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei, doamna avocat Angelica David din Baroul Giurgiu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantei părţii prezente, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, se arată faptul că organele fiscale nu au comunicat apariţia ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală şi că societatea comercială şi-a îndeplinit toate obligaţiile prevăzute de lege privind plata taxelor şi impozitelor prevăzute de lege. Sancţiunea prevăzută de dispoziţiile legale criticate şi aplicată este disproporţionată faţă de fapta comisă, fiind chiar mai drastică decât sancţiunile aplicate în materie penală. Lipsa unui simplu certificat ar trebui să fie sancţionată altfel, nu cu această sancţiune ce poate conduce la declanşarea procedurii falimentului societăţii sancţionate.

4. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 272 din 22 martie 2012, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din 19 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.390/236/2013, Judecătoria Giurgiu a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2213 alin. (3) lit. a) cu referire la art. 2213 alin, (2) lit. ş) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

6. Excepţia a fost invocată de Societatea Comercială “Agripina Prosper Impex” - S.R.L. din comuna Izvoarele, judeţul Giurgiu, într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei prevăzute de dispoziţiile legale criticate.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea excepţiei arată, în esenţă, că sancţiunea prevăzută de lege pentru lipsa atestatului pentru vânzarea de produse energetice este disproporţionată, având în vedere că si-a plătit toate taxele şi impozitele la timp. Autoarea mai arată că în urma acestei sancţiuni se află în situaţia de a intra în insolvenţă. De asemenea se arată că statul român a încasat de la ea” toate taxele pentru această operaţiune, respectiv taxă pe valoare adăugată, impozit, cheltuieli cu manopera (salarii, impozit pe salarii, cote privind asigurările sociale, ajutor şomaj etc.) şi cheltuielile de transport.

8. Judecătoria Giurgiu şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa arată că nu se poate susţine că unei persoane juridice de drept privat, care desfăşoară activitatea de comercializare a produselor energetice în sistem en detail sau angro în condiţiile legii îi este îngrădit accesul la activitatea economică, deoarece statul are obligaţia să respecte acest drept, iar nu obligaţia de a menţine în viaţa economică o societate comercială, prin eforturi publice, atâta vreme cât aceasta nesocoteşte dispoziţiile legale. În mod similar, desfăşurarea activităţii economice nu se poate face decât cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, astfel încât sancţionarea abaterilor de la prevederile legale nu poate primi semnificaţia unei restrângeri nejustificate a acestei activităţi.

9. Instanţa arată că, în legătură cu acest aspect, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 99 din 1 februarie 2011. Astfel, libertatea economică nu apare ca un drept absolut al persoanei, ci este condiţionată de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generate. Altfel spus, libertatea economică nu se poate manifesta decât în limitele impuse de asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor. În ceea ce priveşte problema confiscării sumelor rezultate din desfăşurarea unor activităţi de comercializare fără respectarea obligaţiilor legale, prin Decizia nr. 1.230 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, Curtea Constituţională a reţinut, făcând referire la jurisprudenţa sa, că proprietatea privată poate face obiectul unor măsuri restrictive, cum sunt cele care vizează bunurile folosite sau rezultate din săvârşirea unor infracţiuni ori contravenţii; potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (8) teza întâi din Constituţie, “Averea dobândită licit nu poate fi confiscată”, ceea ce presupune per a contrario că poate fi confiscată averea dobândită în mod ilicit şi, deci, este posibilă instituirea unor sancţiuni pentru ipoteza în care desfăşurarea activităţii de comercializare a unor produse de către operatorii economici contravine legii. Sumele rezultate din vânzarea produselor se confiscă pe toată perioada cât activitatea de comercializare s-a desfăşurat fără respectarea condiţiilor de atestare, deci în afara legii.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 2213 alin. (3) lit. a) cu referire la art. 2213 alin. (2) lit. ş) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. Prevederile legale criticate au următorul conţinut:

- Art. 2213 alin. (2) lit. ş): “(2) Următoarele fapte constituie contravenţii: [...]ş) desfăşurarea activităţilor de comercializare în sistem angro şl/sau en detail a produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat - cu nerespectarea obligaţiilor prevăzute în acest sens în prezentul titlu.”;

- Art. 2213 alin. (3) lit. a): “(3) Contravenţiile prevăzute la alin. (2) se sancţionează cu amendă de la 20.006 lei la 100.000 lei, precum şi cu: a) confiscarea produselor, iar în situaţia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare, în cazurile prevăzute la lit. a), b). c), e), i). j). k), I), m), n), o), r), s), ş), t), ţ), u) şi w);”.

14. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că acest text de lege aduce atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 45 privind libertatea economică.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate nu au mai format obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate, însă probleme similare celor invocate în prezenta cauză au mai fost supuse analizei sale. Astfel, prin Decizia nr. 99 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 15 aprilie 2011, Curtea a statuat că dispoziţiile Legii fundamentale consacră libertatea economică constând în accesul liber pe care îl are oricare persoană la activitatea economică, posibilitatea de a manifesta libera iniţiativă şi de a exercita aceste drepturi “În condiţiile legii”. Astfel, libertatea economică nu apare ca un drept absolut al persoanei, ci este condiţionată de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale. Altfel spus, libertatea economică nu se poate manifesta decât în limitele impuse de asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor. A se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 31 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010.

16. Totodată, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate instituie un regim sancţionatoriu pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute de lege pentru operatorii economici care intenţionează să comercializeze în sistem en detail produse energetice -. benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat. Aceste texte legale fac, aşadar, referire la comercializarea produselor energetice, produse care sunt incluse în categoria celor accizabile, or, tocmai datorită regimului special, din punct de vedere fiscal, al produselor accizabile, este firesc ca legiuitorul să impună anumite condiţii suplimentare operatorilor economici atunci când aceştia doresc comercializarea unor atare produse.

17. În ceea ce priveşte dispoziţiile care prevedeau sancţiunea nerespectării obligaţiei de către operatorii economici, care intenţionau să comercializeze în sistem en datail produse energetice, de a se înregistra la autoritatea fiscală, Curtea a reţinut că, în contextul asigurării libertăţii economice, statul are obligaţia să impună reguli de disciplină economică, pe care operatorii economici trebuie să le respecte, iar legiuitorul are competenţa de a stabili sancţiunile corespunzătoare pentru nerespectarea acestora. A se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 556 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 15 august 2007.

18. De asemenea, prin Decizia nr. 308 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 25 iulie 2013, Curtea a reţinut că stabilirea unor contravenţii şi a unor sancţiuni corespunzătoare reprezintă o opţiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie, în contextul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, preocupării statului pentru a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. Astfel, reglementarea unor contravenţii este justificată de imperativul protejării interesului social şi al ordinii de drept prin adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare şi sancţionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală. Operatorul economic în activitatea căruia s-a constatat săvârşirea unei contravenţii nu poate invoca principiul libertăţii economice, în condiţiile în care acesta nu respectă prevederile legale.

19. De asemenea, în acelaşi context, Curtea a constatat că reprezintă norme coercitive, instituind sancţiuni contravenţionale pentru operatorii economici care nu respectă dispoziţiile legale referitoare la justificarea sumelor de bani găsite la punctele de vânzare aparţinând acestora. Consecinţa încălcării acestor dispoziţii legale o constituie calificarea sumelor respective ca având provenienţă ilegală şi confiscarea acestora. Curtea a mai constatat că textele de lege criticate dau expresie prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (9)

în virtutea cărora “Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii”, fiind deci în deplină concordanţă cu textele constituţionale menţionate în susţinerea excepţiei.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii se aplică mutatis mutandis şi în prezenta cauză.

21. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială “Agripina Prosper Impex”- S.R.L. din comuna Izvoarele, judeţul Giurgiu în Dosarul nr. 3.390/236/2013 al Judecătoriei Giurgiu şi constată că dispoziţiile art. 2213 alin. (3) lit. a) cu referire la art. 2213 alin. (2) lit. ş) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu critici le formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 iunie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind domeniile de studii universitare de master acreditate, programele de studii şi numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2014-2015

 

În baza prevederilor art. 138 alin. (5), ale art. 140 alin. (2), ale art. 148 alin. (4) şi ale art. 155 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

            în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă domeniile şi programele de studii universitare de master acreditate, locaţiile geografice de desfăşurare, numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ sau limbă de predare, precum şi numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2014-2015, în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă domeniile şi programele de studii universitare de master acreditate, locaţiile geografice de desfăşurare, numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ sau limbă de predare, precum şi numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2014-2015, în cadrul instituţiilor de învăţământ superior particular acreditate, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

p. Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 16 iulie 2014.

Nr. 582.

 

ANEXA Nr. 1

 

Domeniile şi programele de studii universitare de master, locaţiile geografice de desfăşurare, numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ sau limbă de predare, precum şi numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2014-2015, în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat

 

            1. UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN BUCUREŞTI

 

Nr. crt.

Domeniul de studii universitare de master

Denumire program de studii universitare de master

Locaţia geografică

Limba de predare

Forma de învăţământ

Numărul de credite de studiu transferabile

Numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi

1

Inginerie chimică

Chimie alimentară

Bucureşti

română

IF

120

450

Expertizarea alimentelor, produselor chimice şi materialelor

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria proceselor chimice

Bucureşti

română

IF

120

Materiale compozite avansate cu destinaţii speciale

Bucureşti

română

IF

120

Micro- şi nanomateriale

Bucureşti

română

IF

120

Produse farmaceutice şi cosmetice

Bucureşti

română

IF

120

Protecţia consumatorului. Controlul calităţii produselor

Bucureşti

română

IF

120

Ştiinţa şi ingineria materialelor oxidice avansate şi nanomateriale

Bucureşti

română

IF

120

Ştiinţa şi ingineria polimerilor

Bucureşti

română

IF

120

2

Inginerie electrică

Analiza şi modelarea sistemelor electromagnetice

Bucureşti

română

IF

120

300

Electronică de putere şi acţionări electrice inteligente

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria produselor şi serviciilor în electrotehnică

Bucureşti

română

IF

120

Inginerie electrică şi informatică aplicată

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme electrice avansate

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme inteligente de instrumentaţie şi măsurare

Bucureşti

română

IF

120

3

Inginerie energetică

Eficienţă energetică

Bucureşti

română

IF

120

350

Hidraulică tehnică şi hidroenergetică

Bucureşti

română

IF

120

Informatică aplicată în energetică

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria sistemelor electroenergetice

Bucureşti

română

IF

120

Inginerie nucleară

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme termoenergetice

Bucureşti

română

IF

120

Surse regenerabile de energie

Bucureşti

română

IF

120

4

Inginerie electronică şi telecomunicaţii

Advanced microelectronics/Microelectronică avansată

Bucureşti

engleză

IF

120

1100

Advanced wireless communications/Comunicaţii fără fir avansate

Bucureşti

engleză

IF

120

Circuite şi sisteme integrate de comunicaţii

Bucureşti

română

IF

120

Comunicaţii mobile

Bucureşti

română

IF

120

Comunicaţii multimedia

Bucureşti

română

IF

120

Electronică şi informatică aplicată

Bucureşti

română

IF

120

Electronică şi informatică medicală

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria calităţii şi siguranţei în funcţionare în electronică şi telecomunicaţii

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria informaţiei şi a sistemelor de calcul

Bucureşti

română

IF

120

Managementul serviciilor şi reţelelor

Bucureşti

română

IF

120

Microelectronică şi nanoelectronică

Bucureşti

română

IF

120

Microsisteme

Bucureşti

română

IF

120

Optoelectronică

Bucureşti

română

IF

120

Reţele integrate de telecomunicaţii

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme inteligente pentru transporturi

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme telematice pentru transporturi

Bucureşti

română

IF

120

Tehnici avansate pentru imagistica digitală

Bucureşti

română

IF

120

Tehnologii integrate avansate în electronica auto

Bucureşti

română

IF

120

Tehnologii multimedia în aplicaţii de biometrie şi securitatea informaţiei

Bucureşti

română

IF

120

Tehnologii multimedia pentru aplicaţii medicale

Bucureşti

română

IF

120

Tehnologii multimedia pentru producţia de conţinut în domeniul audiovizualului şi comunicaţiilor

Bucureşti

română

IF

120

Tehnologii software avansate pentru comunicaţii

Bucureşti

română

IF

120

Telecomunicaţii

Bucureşti

română

IF

120

5

Inginerie aerospaţială

Avionică şi navigaţie aerospaţială

Bucureşti

română

IF

120

250

Inginerie şi management aerospaţial

Bucureşti

română

IF

120

Management aeronautic

Bucureşti

română

IF

120

Propulsie aerospaţială şi protecţia mediului

Bucureşti

română

IF

120

Structuri aeronautice şi spaţiale

Bucureşti

română

IF

120

6

Ingineria autovehiculelor

Cercetare şi dezvoltare în ingineria autovehiculelor

Bucureşti

română

IF

120

150

Sistem integrat om-autovehicul-mediu

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme şi tehnologii avansate în domeniul autovehiculelor

Bucureşti

română

IF

120

7

Ingineria transporturilor

Logistica transporturilor

Bucureşti

română

IF

120

150

Management în transporturi

Bucureşti

română

IF

120

Transport şi trafic urban

Bucureşti

română

IF

120

8

Biotehnologii

Biocombustibili, biorafinării şi tehnologii conexe

Bucureşti

română

IF

120

100

Biotehnologii

Bucureşti

română

IF

120

9

Ingineria produselor alimentare

Ingineria şi managementul procesării şi păstrării produselor agroalimentare

Bucureşti

română

IF

120

50

Tehnologii avansate în industria alimentară

Bucureşti

română

IF

120

10

Calculatoare şi tehnologia informaţiei

Administrarea bazelor de date

Bucureşti

română

IF

120

750

Arhitecturi avansate de calculatoare

Bucureşti

română

IF

120

Artificial Intelligence/Inteligenţă artificială

Bucureşti

română

IF

120

Biomedical Informatics/Informatică biomedicală

Bucureşti

română

IF

120

e-Guvernare

Bucureşti

română

IF

120

Grafică, multimedia şi realitate virtuală

Bucureşti

engleză

IF

120

Imagistică, bioinformatică şi sisteme complexe

Bucureşti

engleză

IF

120

Ingineria sistemelor internet

Bucureşti

română

IF

120

Management în tehnologia informaţiei

Bucureşti

engleză

IF

120

Management, innovation et technologies des systemes collaboratifs/Management, inovare şi tehnologii de sisteme colaborative

Bucureşti

română

IF

120

Parallel and distributed computer systems/Sisteme de calcul paralele şi distribuite

Bucureşti

franceză

IF

120

Securitatea reţelelor informatice complexe

Bucureşti

română

IF

120

Servicii software avansate

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme inteligente şi vederea artificială

Bucureşti

engleză

IF

120

Software Engineering/Ingineria sistemelor de programe

Bucureşti

română

IF

120

11

Ingineria sistemelor

Arhitecturi orientate pe servicii pentru întreprinderi

Bucureşti

română

IF

120

500

Automatică şi informatică industrială

Bucureşti

română

IF

120

Control avansat şi sisteme în timp real

Bucureşti

română

IF

120

Managementul şi protecţia informaţiei

Bucureşti

română

IF

120

Prelucrări complexe de semnal în aplicaţii multimedia

Bucureşti

română

IF

120

Service engineering and management/Ingineria şi managementul serviciilor

Bucureşti

engleză

IF

120

Sisteme informatice integrate avansate

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme informatice în medicină

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme inteligente de conducere

Bucureşti

română

IF

120

Tehnici avansate în domeniul sistemelor şi semnalelor

Bucureşti

română

IF

120

12

Inginerie mecanică

Cercetarea, proiectarea şi testarea sistemelor biotehnice

Bucureşti

română

IF

120

750

Concepţii integrate în ingineria mecanică

Bucureşti

română

IF

120

Consultanţă în proiectarea sistemelor mecanice

Bucureşti

română

IF

120

Controlul zgomotelor şi vibraţiilor

Bucureşti

română

IF

120

Evaluarea riscului, siguranţei şi integrităţii echipamentelor sub presiune

Bucureşti

română

IF

120

Fenomene de interacţiune vehicul-cale de rulare

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria calităţii şi mediului în industriile de proces

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria şi managementul sistemelor şi echipamentelor termice

Bucureşti

română

IF

120

Inginerie şi proiectare asistate de calculator pentru maşini şi structuri mecanice

Bucureşti

română

IF

120

Mecanică de precizie

Bucureşti

română

IF

120

Modelarea şi simularea sistemelor mecanice mobile

Bucureşti

română

IF

120

Reabilitarea structurilor, materialelor şi mediului

Bucureşti

română

IF

120

Siguranţa şi integritatea structurilor

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme hidraulice şi pneumatice avansate

Bucureşti

română

IF

120

Termomecanica echipamentelor pentru procese industriale

Bucureşti

română

IF

120

Vehicule feroviare de mare viteză

Bucureşti

română

IF

120

13

Inginerie industrială

Conception integree des systemes technologiques/Concepţia integrată a sistemelor tehnologice

Bucureşti

franceză

IF

120

750

Concepţie şi management în productică

Bucureşti

română

IF

120

Design industrial şi produse inovative

Bucureşti

română

IF

120

Echipamente pentru terapii de recuperare

Bucureşti

română

IF

120

Evaluarea calităţii materialelor şi produselor

Bucureşti

română

IF

120

Grafică inginerească şi design

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria calităţii

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria nanostructurilor şi proceselor neconvenţionale

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria proiectării şi fabricării produselor

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria securităţii şi sănătăţii în muncă

Bucureşti

română

IF

120

Ingenierie des systemes industrielles/Ingineria sistemelor industriale

Bucureşti

franceză

IF

120

Ingineria şi managementul proceselor de sudare şi control

Bucureşti

română

IF

120

Inginerie avansată asistată de calculator

Bucureşti

română

IF

120

Logistică industrială

Bucureşti

română

IF

120

Managementul întreprinderilor industriale virtuale

Bucureşti

română

IF

120

Maşini şi sisteme de producţie

Bucureşti

română

IF

120

Tehnologii şi sisteme poligrafice

Bucureşti

română

IF

120

14

Ştiinţe inginereşti aplicate

Biomateriale metalice

Bucureşti

română

IF

120

500

Fotonică şi materiale avansate

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria şi aplicaţiile laserilor şi acceleratorilor

Bucureşti

română

IF

120

Ingenierie des systemes integres avances/Ingineria sistemelor integrate avansate

Bucureşti

franceză

IF

120

Inginerie medicală

Bucureşti

română

IF

120

Logică matematică şi aplicaţii

Bucureşti

română

IF

120

Modele de decizie, risc şi prognoză

Bucureşti

română

IF

120

Optometrie avansată

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme dinamice, optimale şi modele economico-financiare

Bucureşti

română

IF

120

Tehnologii optice

Bucureşti

română

IF

120

Teoria codării şi stocării informaţiei

Bucureşti

română

IF

120

15

Mecatronică şi robotică

Mecatronică avansată (interdisciplinar cu domeniul: Inginerie mecanică)

Bucureşti

română

IF

120

100

Robotică (interdisciplinar cu domeniul: Inginerie mecanică)

Bucureşti

română

IF

120

16

Ingineria materialelor

Obţinerea, procesarea şi caracterizarea nanomaterialelor metalice

Bucureşti

română

IF

120

300

Sinteza şi procesarea materialelor metalice speciale

Bucureşti

română

IF

120

Substanţe, materiale şi sisteme biocompatibile

Bucureşti

română

IF

120

Ştiinţa şi expertizarea materialelor metalice avansate

Bucureşti

română

IF

120

Ştiinţa şi managementul testării materialelor

Bucureşti

română

IF

120

Tehnici avansate pentru procesarea materialelor metalice

Bucureşti

română

IF

120

17

Ingineria mediului

Controlul analitic al calităţii mediului şi tehnici de depoluare

Bucureşti

română

IF

120

400

Ingineria mediului

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria mediului în energetică

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria mediului şi managementul calităţii în domeniul feroviar

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria şi managementul sistemelor biotehnice

Bucureşti

română

IF

120

Inginerie şi management în protecţia mediului

Bucureşti

română

IF

120

Managementul mediului şi dezvoltare durabilă

Bucureşti

română

IF

120

Protecţia mediului în industria materialelor metalice

Bucureşti

română

IF

120

18

Inginerie şi management

Business Administration and Engineering/Administrarea şi ingineria afacerilor

Bucureşti

engleză

IF

120

750

Geschäfts - und Industrieverwaltung/Administrarea şi ingineria afacerilor în industrie

Bucureşti

germană

IF

120

Antreprenoriat, managementul şi ingineria afacerilor

Bucureşti

română

IF

120

Calitate în inginerie şi managementul afacerilor

Bucureşti

română

IF

120

Calitatea produselor şi serviciilor industriale

Bucureşti

română

IF

120

Entwicklung und Organisation mechatronischer Systeme/Dezvoltarea şi organizarea sistemelor mecatronice

Bucureşti

germană

IF

120

Ingineria resurselor umane în organizaţiile industriale

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria şi managementul producerii materialelor metalice

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria şi managementul proiectelor complexe

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria şi managementul sistemelor de afaceri

Bucureşti

română

IF

120

Inginerie economică în activităţi industriale

Bucureşti

română

IF

120

Inginerie economică şi managementul afacerilor

Bucureşti

română

IF

120

Innovation and integrative technology/Tehnologii integrate operative

Bucureşti

engleză

IF

120

Managementul sistemelor energetice

Bucureşti

română

IF

120

Marketing industrial

Bucureşti

română

IF

120

Management of the digital entreprise/Managementul întreprinderilor digitale

Bucureşti

engleză

IF

120

19

Ştiinţe ale comunicării

Comunicare managerială

Bucureşti

română

IF

120

100

Technologies de la traduction automatique/Tehnologia traducerii automate

Bucureşti

franceză

IF

120

20

Relaţii internaţionale şi studii europene

Studii culturale europene

Bucureşti

română

IF

120

50

21

Economie

Politici economice europene

Bucureşti

română

IF

120

50

22

Ştiinţe ale educaţiei

Consilierea şi managementul carierei în domeniul profesional şi tehnic

Bucureşti

română

IF

120

200

Managementul organizaţiilor educaţionale

Bucureşti

română

IF

120

Ştiinţe chimice în educaţie continuă

Bucureşti

română

IF

120

Ştiinţele vieţii şi ecologie

Bucureşti

română

IF

120

 

            2. UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII DIN BUCUREŞTI

 

Nr. crt.

Domeniul de studii universitare de master

Denumire program de studii universitare de master

Locaţia geografică

Limba de predare

Forma de învăţământ

Numărul de credite de studiu transferabile

Numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi

1

Inginerie civilă şi instalaţii

Dezvoltare durabilă

Bucureşti

română

IF

120

800

Dezvoltarea urbană şi regională

Bucureşti

română

IF

120

Eficienţa energetică a instalaţiilor din clădiri

Bucureşti

română

IF

120

Energie, confort şi dezvoltare durabilă

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria clădirilor

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria infrastructurii transporturilor

Bucureşti

română

IF

120

Inginerie geotehnică

Bucureşti

română

IF

120

Inginerie hidraulică

Bucureşti

română

IF

120

Inginerie structurală

Bucureşti

română

IF

120

Inginerie structurală/Ingenierie des structures

Bucureşti

franceză

IF

120

Inginerie structurală/Structural engineering

Bucureşti

engleză

IF

120

Interacţiuni în mediul construit/Interactions in the built environment

Bucureşti

engleză

IF

120

Poduri şi tuneluri

Bucureşti

română

IF

120

Proiectarea construcţiilor civile şi industriale în zone seismice

Bucureşti

română

IF

120

Tehnologia şi managementul lucrărilor de construcţii

Bucureşti

română

IF

120

Tehnologii performante pentru protecţia mediului urban

Bucureşti

română

IF

120

2

Inginerie geodezică

Geomatică

Bucureşti

română

IF

120

150

Prelucrarea şi analiza datelor geospaţiale

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme informaţionale în cadastru şi publicitate imobiliară

Bucureşti

română

IF

120

3

Inginerie mecanică

Echipamente tehnologice pentru dezafectarea/demolarea construcţiilor şi reciclarea materialelor

Bucureşti

română

IF

120

150

Managementul şi gestionarea situaţiilor de urgenţă

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme mecanice avansate

Bucureşti

română

IF

120

4

Inginerie şi management

Managementul proiectelor în construcţii

Bucureşti

română

IF

120

50

5

Ştiinţe ale educaţiei

Management educaţional

Bucureşti

română

IF

120

100

Tehnologii didactice asistate de calculator (interdisciplinar cu domeniul: Inginerie civilă şi instalaţii)

Bucureşti

română

IF

120

6

Filologie

Traducere şi interpretare specializată

Bucureşti

română

IF

120

50

 

            3. UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM "ION MINCU" DIN BUCUREŞTI

 

Nr. crt.

Domeniul de studii universitare de master

Denumire program de studii universitare de master

Locaţia geografică

Limba de predare

Forma de învăţământ

Numărul de credite de studiu transferabile

Numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi

1

Urbanism

Amenajarea teritoriului şi dezvoltare regională

Bucureşti

română

IF

120

300

Management urban pentru oraşe competitive

Bucureşti

română

IF

120

Mobilitate urbană

Bucureşti

română

IF

120

Peisaj şi teritoriu

Bucureşti

română

IF

120

Proiectare urbană

Bucureşti

română

IF

120

Urbanism şi politici publice

Bucureşti

română

IF

120

 

            4. UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

 

Nr. crt.

Domeniul de studii universitare de master

Denumire program de studii universitare de master

Locaţia geografică

Limba de predare

Forma de învăţământ

Numărul de credite de studiu transferabile

Numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi

1

Agronomie

Agricultură durabilă

Bucureşti

română

IF

120

300

Ameliorarea plantelor şi producerea de sămânţă

Bucureşti

română

IF

120

Consultanţă agricolă

Bucureşti

română

IF

120

Exploatarea sistemelor tehnice pentru agricultură

Bucureşti

română

IF

120

Managementul şi expertiza fondului funciar

Bucureşti

română

IF

120

Protecţia agroecosistemelor şi expertiză fitosanitară

Bucureşti

română

IF

120

2

Horticultură

Managementul conservării biodiversităţii

Bucureşti

română

IF

120

200

Modelarea şi conservarea peisajului vegetal urban

Bucureşti

română

IF

120

Ştiinţe horticole ecologice

Bucureşti

română

IF

120

Tehnologii integrate de obţinere şi valorificare a produselor horticole

Bucureşti

română

IF

120

Tehnologii performante, management şi marketing vitivinicol

Bucureşti

română

IF

120

3

Inginerie şi management în agricultură şi dezvoltare rurală

Agribusiness

Bucureşti

română

IF

120

400

Agribusiness

Bucureşti

română

IFR

120

Management în agroturism şi alimentaţie publică

Bucureşti

română

IF

120

Management în agroturism şi alimentaţie publică

Bucureşti

română

IFR

120

Management şi audit intern

Bucureşti

română

IF

120

Management şi dezvoltare rurală

Bucureşti

română

IF

120

Management şi dezvoltare rurală

Bucureşti

română

IFR

120

Managementul calităţii şi inovaţiei în domeniul agroalimentar

Bucureşti

română

IF

120

4

Biotehnologii

Aplicaţii moderne ale biotehnologiilor în agricultură

Bucureşti

română

IF

120

150

Biotehnologie şi siguranţă alimentară

Bucureşti

română

IF

120

Biotehnologii în industria farmaceutică

Bucureşti

română

IF

120

Biotehnologii în protecţia mediului

Bucureşti

română

IF

120

5

Ingineria produselor alimentare

Biosecuritatea produselor alimentare

Bucureşti

română

IF

120

200

Controlul şi expertiza alimentelor ecologice, Halal şi Kosher

Bucureşti

română

IF

120

Expertiza produselor agroalimentare

Bucureşti

română

IF

120

Tehnologii speciale în industria alimentară

Bucureşti

română

IF

90

6

Zootehnie

Proiectarea şi dezvoltarea fermelor zootehnice

Bucureşti

română

IF

90

55

7

Ingineria mediului

Geomatică pentru ingineria mediului

Bucureşti

română

IF

120

175

Ingineria şi protecţia mediului în spaţiul rural

Bucureşti

română

IF

120

Ingineria şi protecţia mediului în spaţiul rural

Bucureşti

română

IFR

120

8

Inginerie şi management

Managementul investiţiilor în ecosisteme

Bucureşti

română

IF

120

50

9

Ştiinţe ale educaţiei

Managementul formării continue în învăţământul agronomic (interdisciplinar cu domeniul: Inginerie şi management în agricultură şi dezvoltare rurală)

Bucureşti

română

IF

120

50

 

            5. UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

 

Nr. crt.

Domeniul de studii universitare de master

Denumire program de studii universitare de master

Locaţia geografică

Limba de predare

Forma de învăţământ

Numărul de credite de studiu transferabile

Numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi

1

Matematică

Algebră

Bucureşti

română

IF

120

350

Analiză matematică

Bucureşti

română

IF

120

Biostatistică (interdisciplinar cu domeniile: Informatică, Farmacie)

Bucureşti

română

IF

120

Criptografie şi teoria codurilor

Bucureşti

română

IF

120

Geometrie

Bucureşti

română

IF

120

Matematici aplicate în finanţe, asigurări şi biostatistică

Bucureşti

română

IF

120

Modelare matematică în ştiinţele naturii şi ştiinţa materialelor

Bucureşti

română

IF

120

2

Informatică

Algoritmi şi bioinformatică

Bucureşti

română

IF

120

400

Baze de date şi tehnologii WEB

Bucureşti

română

IFR

120

Baze de date şi tehnologii WEB

Bucureşti

română

IF

120

Inginerie software

Bucureşti

română

IF

120

Inteligenţă artificială

Bucureşti

română

IF

120

Programare declarativă

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme distribuite

Bucureşti

română

IF

120

3

Fizică

Fizica atomului, nucleului, particulelor elementare, astrofizică şi aplicaţii

Bucureşti

română

IF

120

500

Fizica materialelor avansate şi nanostructuri

Bucureşti

română

IF

120

Fizica mediului şi a polimerilor ecologici

Bucureşti

română

IF

120

Fizică medicală

Bucureşti

română

IF

120

Fizică teoretică şi computaţională

Bucureşti

română

IF

120

Interacţiunea radiaţiei cu materia

Bucureşti

engleză

IF

120

Materiale avansate cu aplicaţie în medicina dentară

Bucureşti

română

IF

120

Optică, laseri şi aplicaţii

Bucureşti

română

IF

120

Surse de energie regenerabile şi alternative (interdisciplinar cu domeniul: Chimie)

Bucureşti

română

IF

120

Ştiinţa conservării/restaurării operelor de patrimoniu prin metode fizice şi chimice avansate (interdisciplinar cu domeniul: Chimie)

Bucureşti

română

IF

120

4

Chimie

Abordarea integrată a ştiinţelor naturii (interdisciplinar cu domeniile: Biologie, Fizică)

Bucureşti

română

IF

120

300

Biomolecule

Bucureşti

română

IF

120

Chimia materialelor avansate

Bucureşti

engleză

IF

120

Chimia materialelor avansate

Bucureşti

română

IF

120

Chimia medicamentelor şi produselor cosmetice

Bucureşti

română

IF

120

Chimie didactică

Bucureşti

română

IF

120

5

Geografie

Climatologie şi resurse de apă

Bucureşti

română

IF

120

350

Geografie aplicată şi dezvoltare regională

Bucureşti

română

IF

120

Geomorfologie şi cartografie cu elemente de cadastru

Bucureşti

română

IF

120

Gestiunea spaţiului turistic şi servicii de ospitalitate

Bucureşti

română

IF

120

Managementul resurselor şi activităţilor turistice

Bucureşti

română

IF

120

Planificare teritorială şi managementul localităţilor urbane şi rurale

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme informaţionale geografice

Bucureşti

română

IF

120

6

Ştiinţa mediului

Evaluarea integrată a stării mediului

Bucureşti

română

IF

120

250

Managementul integrat al capitalului natural

Bucureşti

română

IF

120

Poluarea chimică a mediului

Bucureşti

română

IF

120

Riscurile mediului aerian în sănătate/ Air-environment risks and health response

Bucureşti

engleză

IF

120

Sustenabilitatea sistemelor socioecologice

Bucureşti

engleză

IF

120

7

Inginerie geologică

Evaluarea bazinelor de sedimentare şi a resurselor minerale

Bucureşti

română

IF

120

250

Geobiologie aplicată în conservarea patrimoniului natural şi cultural (interdisciplinar cu domeniul: Ştiinţa mediului)

Bucureşti

română

IF

120

Geofizică

Bucureşti

română

IF

120

Geofizică aplicată/Applied geophysics

Bucureşti

engleză

IF

120

Inginerie geologică şi geotehnică ambientală

Bucureşti

română

IF

120

8

Ştiinţe inginereşti aplicate

Fizică aplicată avansată

Bucureşti

română

IF

120

50

9

Biologie

Antropologie evoluţionistă

Bucureşti

română

IF

120

550

Biochimie aplicată şi biologie moleculară

Bucureşti

engleză

IF

120

Biochimie şi biologie moleculară

Bucureşti

română

IF

120

Biologie medicală

Bucureşti

română

IF

120

Biologie sistemică

Bucureşti

română

IF

120

Biotehnologie microbiană şi genetică

Bucureşti

română

IF

120

Fiziologie celulară şi biofizica membranelor

Bucureşti

română

IF

120

Genetică aplicată şi biotehnologie

Bucureşti

română

IF

120

Microbiologie aplicată şi imunologie

Bucureşti

română

IF

120

Neurobiologie

Bucureşti

română

IF

120

Taxonomie si biodiversitate

Bucureşti

română

IF

120

10

Drept

Achiziţii publice, concesiuni, parteneriat public-privat

Bucureşti

română

IF

60

550

Arbitrajul internaţional

Bucureşti

engleză

IF

60

Carieră judiciară

Bucureşti

română

IF

60

Drept fiscal

Bucureşti

română

IF

60

Drept internaţional public

Bucureşti

română

IF

60

Drept privat

Bucureşti

română

IF

60

Dreptul afacerilor

Bucureşti

română

IF

60

Dreptul muncii, relaţii de muncă şi industriale

Bucureşti

română

IF

60

Dreptul Uniunii Europene

Bucureşti

română

IF

60

Master profesional de drept european şi internaţional al afacerilor

Bucureşti

franceză

IF

60

Ştiinţe penale

Bucureşti

română

IF

60

11

Ştiinţe administrative

Administrarea relaţiilor publice şi asistenţă managerială

Bucureşti

română

IF

120

400

Administrarea resurselor instituţiilor culturale

Bucureşti

română

IF

120

Administrarea şi dezvoltarea resurselor umane

Bucureşti

română

IF

120

Administraţie publică şi eficienţa sistemului administrativ

Bucureşti

română

IF

120

Administraţie şi politici publice în Uniunea Europeană

Bucureşti

română

IF

120

Managementul crizelor

Bucureşti

română

IF

120

Managementul informaţiei şi al documentelor

Bucureşti

română

IF

120

Managementul restaurării şi valorificării patrimoniului cultural

Bucureşti

română

IF

120

12

Ştiinţe ale comunicării

Campanii de comunicare în publicitate şi relaţii publice

Bucureşti

română

IF

120

850

Comunicare corporativă

Bucureşti

română

IF

120

Comunicare corporativă

Bucureşti

română

IFR

120

Consultanţă şi expertiză în publicitate

Bucureşti

română

IF

120

Gestionarea informaţiei în societatea contemporană

Bucureşti

română

IF

120

Jurnalism politic

Bucureşti

română

IF

120

Jurnalism tematic

Bucureşti

română

IF

120

Jurnalism tematic

Bucureşti

română

IFR

120

Managementul instituţiilor mass-media

Bucureşti

română

IF

120

Mass-media, dezvoltare, societate/Medias, developpement, societe

Bucureşti

franceză

IF

120

Media, comunicare publică şi globalizare

Bucureşti

engleză

IF

120

Modele de comunicare şi relaţii publice

Bucureşti

română

IF

120

Producţie multimedia şi audiovideo

Bucureşti

română

IF

120

Teorii şi metode de cercetare în ştiinţele comunicării

Bucureşti

română

IF

120

13

Sociologie

Antropologie, dezvoltare comunitară şi regională

Bucureşti

română

IF

120

1275

Cercetare în sociologie/Research in sociology (interdisciplinar cu domeniul: Sociologie)

Bucureşti

engleză

IF

120

Cercetare sociologică avansată

Bucureşti

română

IF

120

Comunicare interculturală

Bucureşti

franceză/ engleză

IF

120

Comunicare, mass-media şi societate

Bucureşti

franceză

IF

120

Consiliere în asistenţa socială

Bucureşti

română

IF

120

Devianţă socială şi criminalitate

Bucureşti

română

IF

120

Grupuri de risc şi servicii sociale de suport

Bucureşti

română

IF

120

Management intercultural

Bucureşti

franceză/ engleză

IF

120

Managementul resurselor umane

Bucureşti

română

IF

120

Managementul serviciilor sociale şi de sănătate

Bucureşti

română

IF

120

Politici publice şi management în administraţia publică (interdisciplinar cu domeniul: Ştiinţe administrative)

Bucureşti

română

IF

120

Prevenirea şi combaterea consumului ilicit de droguri

Bucureşti

română

IF

120

Probaţiune

Bucureşti

română

IF

120

Sociologia consumului şi marketing

Bucureşti

română

IF

120

Sondaje de opinie, marketing şi publicitate

Bucureşti

română

IF

120

Studii de securitate

Bucureşti

română

IFR

120

Studii de securitate

Bucureşti

română

IF

120

14

Relaţii internaţionale şi studii europene

Relaţii internaţionale

Bucureşti

română

IF

120

150

Studii europene

Bucureşti

română

IF

120

Tehnici diplomatice

Bucureşti

română

IF

120

15

Ştiinţe politice

Politica în Europa. State, frontiere şi societăţi

Bucureşti

franceză

IF

120

225

Politică comparată

Bucureşti

engleză

IF

120

Politică europeană şi românească

Bucureşti

română

IF

120

Politicile egalităţii de şanse în context românesc şi european

Bucureşti

română

IF

120

16

Administrarea afacerilor

Administrarea afacerilor (interdisciplinar cu domeniul: Sociologie)

Bucureşti

engleză

IF

120

300

Administrarea afacerilor mici şi mijlocii

Bucureşti

română

IF

120

Administrarea afacerilor/Executive master in business administration

Bucureşti

engleză

IF

120

Consultanţă în afaceri

Bucureşti

română

IF

120

Consultanţă în afaceri/Business consulting

Bucureşti

engleză

IF

120

Economie comportamentală/Behavioural economics (interdisciplinar cu domeniul: Psihologie)

Bucureşti

engleză

IF

120

17

Psihologie

Evaluare şi intervenţie psihologică în domeniul educaţional

Bucureşti

română

IF

120

550

Evaluarea, consilierea şi psihoterapia copilului, cuplului şi a familiei

Bucureşti

română

IF

120

Managementul formării psihologilor în psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor

Bucureşti

română

IF

120

Psihodiagnoză, psihoterapie experienţială unificatoare (PEU) şi dezvoltare personală

Bucureşti

română

IF

120

Psihologia sănătăţii - cercetare clinică şi optimizarea comportamentală

Bucureşti

română

IF

120

Psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale

Bucureşti

română

IF

120

Psihologie clinică - evaluare şi intervenţie terapeutică

Bucureşti

română

IF

120

Psihologie organizaţională şi managementul resurselor umane

Bucureşti

română

IF

120

Psihotraumatologie şi asistare psihologică

Bucureşti

română

IF

120

Sănătate ocupaţională şi performanţa resursei umane

Bucureşti

română

IF

120

Sănătate ocupaţională şi performanţă în organizaţii

Bucureşti

română

IF

120

18

Ştiinţe ale educaţiei

Consiliere şcolară

Bucureşti

română

IFR

120

800

Consiliere şcolară şi dezvoltarea carierei

Bucureşti

română

IF

120

Educaţie presecundară. Politici şi strategii de dezvoltare

Bucureşti

română

IF

120

Educaţie timpurie (interdisciplinar cu domeniul: Psihologie)

Bucureşti

română

IF

120

Formarea formatorilor

Bucureşti

română

IF

120

Management educaţional

Bucureşti

română

IFR

120

Management educaţional

Focşani

română

IF

120

Management educaţional

Buzău

română

IF

120

Managementul şi evaluarea organizaţiilor şi programelor educaţionale

Bucureşti

română

IF

120

Mentoratul în educaţie

Bucureşti

română

IF

120

Pedagogii alternative şi arta teatrală în educaţie (interdisciplinar cu domeniul: Teatru şi artele spectacolului)

Bucureşti

română

IF

120

Psihopedagogia şcolii incluzive

Bucureşti

română

IF

120

Strategii inovative de învăţare. Masterat didactic

Bucureşti

română

IF

120

Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor în educaţie

Bucureşti

română

IFR

120

Tehnologii informatice şi de comunicaţii în educaţie (interdisciplinar cu domeniul: Calculatoare şi tehnologia informaţiei)

Bucureşti

română

IF

120

Terapia logopedică în procesele de comunicare

Bucureşti

română

IF

120

19

Filologie

Cultura şi limbajul organizaţiilor europene

Bucureşti

română

IF

120

1000

Cultură şi civilizaţie ebraică

Bucureşti

română

IF

120

Didactici ale disciplinelor filologice

Bucureşti

română

IF

120

Etnologie, antropologie culturală şi folclor

Bucureşti

română

IF

120

Formarea interpreţilor de conferinţă

Bucureşti

română

IF

120

Lingvistica limbii engleze. Metode şi aplicaţii

Bucureşti

engleză

IF

120

Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi

Bucureşti

română

IF

120

Strategii comunicaţionale interculturale - literare şi lingvistice

Bucureşti

română

IF

120

Studii americane

Bucureşti

engleză

IF

120

Studii avansate în lingvistică - Structura şi funcţionarea limbii române

Bucureşti

română

IF

120

Studii culturale balcanice

Bucureşti

română

IF

120

Studii culturale britanice

Bucureşti

engleză

IF

120

Studii est-asiatice

Bucureşti

română

IF

120

Studii franceze şi francofone

Bucureşti

franceză

IF

120

Studii literare româneşti

Bucureşti

română

IF

120

Teoria literaturii şi literatură comparată

Bucureşti

română

IF

120

Teoria şi practica editării

Bucureşti

română

IF

120

Traducere specializată şi studii terminologice

Bucureşti

română

IF

120

Traducerea textului literar contemporan

Bucureşti

engleză

IF

120

Traductologie latino-romanică

Bucureşti

română

IF

120

20

Filosofie

Estetici aplicate în arta teatrală

Bucureşti

română

IF

120

450

Etică aplicată în societate, afaceri şi organizaţii

Bucureşti

română

IF

120

Filosofie analitică

Bucureşti

engleză

IF

120

Globalizare şi diplomaţie culturală

Bucureşti

engleză

IF

120

Istoria şi circulaţia ideilor filosofice

Bucureşti

română

IF

120

Istoria şi filosofia ştiinţei

Bucureşti

română

IF

120

Program masteral în ştiinţe cognitive - Open mind

Bucureşti

engleză

IF

120

Studii de dezvoltare internaţională şi etica relaţiilor internaţionale

Bucureşti

română

IF

120

Studii europene şi etica relaţiilor internaţionale

Bucureşti

română

IF

120

21

Istorie

Diplomaţie şi politică sec. XIX-XXI

Bucureşti

română

IFR

120

450

Interfeţe culturale în preistorie şi antichitate

Bucureşti

română

IF

120

Istoria artei şi filosofia culturii (interdisciplinar cu domeniul: Filosofie)

Bucureşti

română

IF

120

Istoria şi practica relaţiilor internaţionale

Bucureşti

română

IF

120

Istorie şi civilizaţie

Bucureşti

română

IF

120

Istorie şi politică militară în România secolelor XIX-XXI

Bucureşti

română

IF

120

Managementul bunurilor culturale şi turism cultural

Bucureşti

română

IFR

120

Politică şi societate în secolul al XX-lea

Bucureşti

română

IF

120

Studii medievale (interdisciplinar cu domeniul: Filologie)

Bucureşti

română

IF

120

22

Teologie

Artă sacră în contemporaneitate

Bucureşti

română

IF

120

550

Asistenţa socială a bisericii

Bucureşti

română

IF

120

Comunicare biblică şi eclesială

Bucureşti

română

IF

120

Comunicare şi comuniune eclezială în spaţiul ortodox

Bucureşti

română

IF

120

Doctrină şi cultură creştină

Bucureşti

română

IF

120

Exegeză şi ermineutică biblică

Bucureşti

română

IF

120

Istorie şi tradiţie creştină

Bucureşti

română

IF

120

Pastoraţie şi viaţă liturgică

Bucureşti

română

IF

120

Studii religioase şi educaţie creştină

Bucureşti

română

IF

120

Teologia şi misiunea socială a bisericii

Bucureşti

română

IF

120

Teologie baptistă

Bucureşti

română

IF

120

23

Studii culturale

Cultură şi politică în context european şi internaţional

Bucureşti

română

IF

120

250

Societate, multimedia, spectacol (SMS) (interdisciplinar cu domeniile: Arhitectură, Filologie)

Bucureşti

română

IF

120

Studii culturale slave; Rusia şi ţările slave din Europa Centrală şi de Est

Bucureşti

română

IF

120

Studii religioase - Texte şi tradiţii (interdisciplinar cu domeniul: Filologie)

Bucureşti

română

IF

120

Teoria şi practica imaginii (TPI) (interdisciplinar cu domeniile: Arhitectură, Filologie)

Bucureşti

română

IF

120

 

            6. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE "CAROL DAVILA" DIN BUCUREŞTI

 

Nr. crt.

Domeniul de studii universitare de master

Denumire program de studii universitare de master

Locaţia geografică

Limba de predare

Forma de învăţământ

Numărul de credite de studiu transferabile

Numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi

1

Medicină

Biofizică medicală şi biotehnologie celulară

Bucureşti

română

IF

120

200

Cercetări şi intervenţii operaţionale în managementul serviciilor medico-sociale şi al sănătăţii publice

Bucureşti

română

IF

120

Îngrijiri specifice ale lăuzei şi nou-născutului la domiciliu

Bucureşti

română

IF

60

Nutriţie şi siguranţă alimentară

Bucureşti

română

IF

90

 

            7. ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

 

Nr. crt.

Domeniul de studii universitare de master

Denumire program de studii universitare de master

Locaţia geografică

Limba de predare

Forma de învăţământ

Numărul de credite de studiu transferabile

Numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi

1

Ştiinţe administrative

Administraţie publică europeană

Bucureşti

engleză

IF

120

225

Administraţie publică şi integrare europeană

Bucureşti

română

IF

120

Administraţie şi management public

Bucureşti

română

IF

120

Managementul instituţiilor publice

Bucureşti

română

IF

120

2

Administrarea afacerilor

Administrarea afacerilor

Bucureşti

engleză

IF

120

965

Administrarea afacerilor

Bucureşti

română

IF

120

Administrarea afacerilor comerciale

Bucureşti

română

IF

120

Administrarea afacerilor în turism

Bucureşti

română

IF

120

Antreprenoriat şi administrarea afacerilor

Bucureşti

engleză

IF

120

Antreprenoriat şi administrarea afacerilor

Bucureşti

franceză

IF

120

Antreprenoriat şi administrarea afacerilor

Bucureşti

germană

IF

120

Antreprenoriat şi administrarea afacerilor în domeniul energiei

Bucureşti

engleză

IF

120

Business

Bucureşti

română

IF

120

Cercetare în afaceri

Bucureşti

engleză

IF

120

Geopolitică şi afaceri

Bucureşti

română

IF

120

Management şi marketing în turism

Bucureşti

română

IF

120

Managementul calităţii

Bucureşti

română

IF

120

Managementul calităţii, expertize şi protecţia consumatorului

Bucureşti

română

IF

120

MBA Româno-Canadian

Bucureşti

engleză

IF

120

MBA Româno-German "Management antreprenorial"

Bucureşti

germană

IF

120

3

Cibernetică şi statistică

Analiza afacerilor şi controlul performanţei întreprinderii

Bucureşti

română

IF

120

175

Cibernetică şi economie cantitativă

Bucureşti

română

IF

120

Statistică

Bucureşti

română

IF

120

4

Informatică economică

Baze de date-suport pentru afaceri

Bucureşti

română

IF

120

400

E-Business

Bucureşti

română

IF

120

Informatică economică

Bucureşti

română

IF

120

Managementul informatizat al proiectelor

Bucureşti

română

IF

120

Securitatea informatică

Bucureşti

engleză

IF

120

Sisteme informatice pentru managementul resurselor şi proceselor economice

Bucureşti

română

IF

120

5

Contabilitate

Analiză financiară şi evaluare

Bucureşti

română

IF

120

1030

Audit financiar şi consiliere

Bucureşti

română

IF

120

Cercetare în contabilitate şi informatică de gestiune

Bucureşti

română

IF

120

Concepte şi practici de audit, la nivel naţional şi internaţional

Bucureşti

română

IF

120

Contabilitate internaţională

Bucureşti

română

IF

120

Contabilitate şi audit în instituţii bancare şi financiare

Bucureşti

română

IF

120

Contabilitate, audit şi informatică de gestiune

Bucureşti

română

IF

120

Contabilitate, audit şi informatică de gestiune

Bucureşti

engleză

IF

120

Contabilitate, control şi expertiză

Bucureşti

română

IF

120

Contabilitatea afacerilor

Bucureşti

engleză

IF

120

Contabilitatea şi fiscalitatea entităţilor economice

Bucureşti

română

IF

120

Economia proprietăţilor imobiliare

Bucureşti

română

IF

120

Managementul informaţiei contabile

Bucureşti

română

IF

120

Sisteme informaţionale în contabilitate şi audit

Bucureşti

română

IF

120

Tehnici contabile şi financiare de gestiunea afacerilor

Bucureşti

română

IF

120

6

Economie

Analize şi strategii economice

Bucureşti

română

IF

120

460

Comunicare în afaceri

Bucureşti

română

IF

120

Economia şi administrarea afacerilor agroalimentare

Bucureşti

română

IF

120

Economia şi conducerea organizaţiilor educaţionale

Bucureşti

română

IF

120

Economie ecologică

Bucureşti

română

IF

120

Economie europeană

Bucureşti

română

IF

120

Managementul proiectelor de dezvoltare rurală şi regională

Bucureşti

română

IF

120

7

Finanţe

Bănci şi asigurări

Bucureşti

română

IF

120

675

Bănci şi politici monetare

Bucureşti

română

IF

120

Cercetări avansate în finanţe

Bucureşti

română

IF

120

Finanţe corporative

Bucureşti

română

IF

120

Finanţe şi bănci - DOFIN

Bucureşti

română

IF

120

Finanţe şi opţiuni publice

Bucureşti

română

IF

120

Fiscalitate

Bucureşti

română

IF

120

Management financiar şi investiţii

Bucureşti

română

IF

120

Managementul riscului şi asigurări

Bucureşti

română

IF

120

Managementul sistemelor bancare

Bucureşti

română

IF

120

MBA în management financiar ASE-Unic

Bucureşti

engleză

IF

120

Tehnici actuariale

Bucureşti

română

IF

120

8

Management

Consultanţă în management şi dezvoltarea afacerilor

Bucureşti

română

IF

120

765

Dezvoltarea economică a întreprinderii

Bucureşti

română

IF

120

Management

Bucureşti

română

IF

120

Management şi marketing internaţional

Bucureşti

română

IF

120

Managementul afacerilor

Bucureşti

română

IF

120

Managementul afacerilor

Piatra-Neamţ

română

IF

120

Managementul afacerilor mici şi mijlocii

Bucureşti

română

IF

120

Managementul afacerilor prin proiecte

Bucureşti

română

IF

120

Managementul proiectelor

Bucureşti

română

IF

120

Managementul resurselor umane

Bucureşti

română

IF

120

Managementul serviciilor de sănătate

Bucureşti

română

IF

120

Managementul şi evaluarea investiţiilor

Bucureşti

română

IF

120

9

Marketing

Cercetare fundamentală de marketing

Bucureşti

română

IF

120

810

Cercetări de marketing

Bucureşti

română

IF

120

Managementul marketingului

Bucureşti

română

IF

120

Managementul relaţiilor cu clienţii - EUCOREM

Bucureşti

engleză/ franceză/ română

IF

120

Marketing internaţional

Bucureşti

română

IF

120

Marketing online

Bucureşti

română

IF

120

Marketing strategic

Bucureşti

română

IF

120

Marketing şi comunicare în afaceri

Bucureşti

română

IF

120

Marketing şi dezvoltare durabilă

Bucureşti

română

IF