MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 567/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 567         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 30 iulie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 410 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 422 din 8 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 426 din 8 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

608. - Hotărâre pentru aprobarea Amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bruxelles la 18 noiembrie 2013 şi la Bucureşti la 25 noiembrie 2013 şi la 9 decembrie 2013 între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007

 

610. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Hunedoara, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Hunedoara

 

614. - Hotărâre pentru aprobarea Protocolului, semnat la Chişinău la 21 iulie 2014, de modificare a Acordului de cooperare dintre Ministerul Sănătăţii al României şi Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale, semnat la Bucureşti la 3 decembrie 2010

 

Protocolul, semnat la Chişinău la 21 iulie 2014, de modificare a Acordului de cooperare dintre Ministerul Sănătăţii al României şi Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale, semnat la Bucureşti la 3 decembrie 2010

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 410

din 3 Iulie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială Wittfeld Gmbh din Wallenhorst, Germania, în Dosarul nr. 25.804/3/2013/a1 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 141D/2014.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnii avocaţi Cristian Enache şi Christian Topfer din Baroul Bucureşti, şi se constată lipsa celeilalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentanţilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care fac precizarea că se vor referi numai la situaţia posibilităţii anulării cererii de chemare în judecată pentru lipsa, chiar înainte de primul termen de judecată, a certificării înscrisurilor depuse de reclamant cu menţiunea “conform cu originalul”, care contravine dispoziţiilor art. 21 din Constituţie prin încălcarea liberului acces la justiţie, chiar înainte de prima fază a procesului civil. Anularea cererii de chemare în judecată pentru lipsa menţiunii “conform cu originalul” încalcă şi dispoziţiile art. 196 din Codul de procedură civilă care prevăd că lipsa semnăturii de pe cererea de chemare în judecată poate fi complinită în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe. Se susţine că, astfel, dispoziţiile legale criticate încalcă şi prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie potrivit cărora “România este stat de drept”.

4. Arată că anularea cererii de chemare în judecată pentru lipsa menţiunii “conform cu originalul” de pe înscrisurile anexate cererii de chemare în judecată reprezintă un obstacol nejustificat în exercitarea dreptului de liber acces la justiţie, în situaţia în care lipsa semnăturii nu este automat sancţionată cu anularea cererii de chemare în judecată. Mai susţine că dispoziţiile art. 196 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă referitoare la complinirea lipsei semnăturii trebuie să se aplice întregului corp al cererii de chemare în judecată, respectiv şi anexelor la aceasta, în sensul că lipsa menţiunii “conform cu originalul” de pe anexe poate fi complinită, la fel ca şi lipsa semnăturii, la primul termen de judecată.

5. De asemenea, învederează că există situaţii în care sunt anexate documente comunicate prin fax, anexe la corespondenţa electronică, reproduceri de pe portalurile de pe internet, unde partea nu poate fi sigură că documentele primite prin aceste mijloace de comunicare sunt într-adevăr conforme cu originalul.

6. În continuare, susţine că dispoziţiile legale criticate au efect asupra duratei procesului în sensul că durata până la care se ajunge la primul termen de judecată a fost prelungită în mod excesiv, iar anularea cererii de chemare în judecată determină încărcarea în mod artificial a instanţelor cu dosare introduse de două ori, astfel încât scopul declarat al procedurii, acela de a spori celeritatea soluţionării cauzelor şi de a disciplina părţile, nu este atins prin sancţiunea anulării cererii introductive.

7. Mai arată că măsura anulării este reglementată lacunar de Codul de procedură civilă. În acelaşi sens, arată că nici calea de atac, respectiv cererea de reexaminare, nu este reglementată nicăieri în Codul de procedură civilă, astfel cum sunt reglementate calea de atac a apelului, a recursului sau a contestaţiei în anulare. Pe de altă parte, arată că dispoziţiile legale criticate se aplică în mod discriminatoriu numai celor care formulează şi depun cerere de chemare în judecată, nu şi celor care formulează cereri reconvenţionale ori cereri de intervenţie în procese civile.

8. În concluzie se arată că în practică dispoziţiile legale criticate se aplică neconstituţional, citaţia cuprinde în mod lacunar cerinţele, astfel încât partea nu înţelege ce trebuie să suplinească în cererea introductivă de instanţă, de aceea excepţia de neconstituţionalitate este bine venită, legiuitorul având posibilitatea instituirii unei mai bune reglementări.

9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi menţinere a jurisprudenţei Curţii în materie. Arată că, în prezenta cauză, criticile de neconstituţionalitate sunt formulate din perspectiva unor noi elemente, respectiv pe regimul special al nulităţii prevăzute de art. 196 din Codul de procedură civilă, care ar fi de natură a schimba jurisprudenţa Curţii în materie. În acest sens, apreciază că o asemenea critică, ce se fundamentează pe comparaţia a două texte de lege raportată la final la Constituţie, nu constituie un motiv de reconsiderare a jurisprudenţei. Mai arată că certificarea înscrisurilor anexate reprezintă o garanţie asupra conţinutului acestora, potrivit art. 150 alin. (2) din Codul de procedură civilă, această obligaţie revenind, de asemenea, şi altor participanţi la proces. În realitate, problema nu reprezintă o chestiune de neconstituţionalitate, având în vedere că termenul de 10 zile pentru complinirea cererii de chemare în judecată este unul rezonabil, iar cererea de reexaminare asigură un control de legalitate. Problemele ce ţin de tipul nulităţii reprezintă chestiuni de aplicare şi interpretare a legii de către instanţa care judecă cererea de reexaminare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

10. Prin încheierea din 10 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 25.804/3/2013/a1, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (2) şl (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială Wittfeld Gmbh din Wallenhorst, Germania într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a unei încheieri prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată.

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât aplicarea sancţiunii extreme de anulare a unei cereri de chemare în judecată pentru lipsa menţiunii “conform cu originalul” de pe anexele cererii, în loc să ducă la celeritatea soluţionării respectivei cereri, dimpotrivă, măreşte cu mult şi în mod artificial durata de soluţionare a unei cereri. Astfel, procedura de regularizare a cererii introductive se transformă într-o fază de cercetare a procesului, cu nerespectarea principiului contradictorialităţii, împiedicând accesul liber la justiţie. În continuare arată că dispoziţiile legale criticate vin în contradicţie cu art. 196 din Codul de procedură civilă care prevăd că lipsa semnăturii de pe cererea de chemare în judecată poate fi complinită în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe. Mai susţine că cererea de chemare în judecată şi anexele la aceasta formează un corp comun, astfel încât prevederile art. 196 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă se vor aplica întregului corp al cererii de chemare în judecată, adică şi anexelor acesteia. Mai mult, încălcarea accesului liber la justiţie este determinat şi de faptul că dispoziţiile legale criticate se aplică în mod discriminatoriu numai celor care formulează şi depun o cerere introductivă de instanţă, nu şi celor care formulează cereri reconvenţionale sau cereri de intervenţie în procese civile.

12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată nu este de natură a încălca accesul liber la justiţie.

13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentanţilor autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 200 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul cuprins:

“(2) Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).

(3) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (2), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.”

17. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. Se invocă şi art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, invocă şi contrarietatea dispoziţiilor legale criticate cu dispoziţiile art. 196 din Codul de procedură civilă potrivit căruia lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea Constituţională reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, în acest sens fiind Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 23 ianuarie 2014, Decizia nr. 31 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 14 februarie 2014, Decizia nr. 26 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 aprilie 2014, sau Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 17 aprilie 2014.

19. Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că procedura prevăzută de dispoziţiile legale criticate reprezintă opţiunea legiuitorului şi are drept scop remedierea unor lipsuri ale acţiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a dorit disciplinarea părţilor din proces şi, în acest fel, respectarea principiului celerităţii şi a dreptului la un proces echitabil. Curtea a mai reţinut că procedura regularizării cererii introductive are roiul de a degreva instanţele de judecată de cereri incomplete, fiind de natură a pregăti judecata sub toate aspectele sale. Prin această procedură se realizează şi o protecţie a pârâtului, căruia i se comunică o cerere de chemare în judecată completă faţă de care va putea formula apărări prin întâmpinare. Spre deosebire de reglementarea art. 200 din actualul Cod de procedură civilă, vechea reglementare din Codul de procedură civilă din 1865 presupunea, în vederea remedierii cererilor incomplete, acordarea de noi termene, care, de cele mai multe ori, conduceau la prelungirea procesului, afectându-se astfel termenul optim şi previzibil. Totodată, atrăgea angajarea de noi cheltuieli atât ale părţilor, cât şi din partea instanţei.

20. Conform art. 200 din Codul de procedură civilă, completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, la primirea cererii, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Atunci când constată că aceasta este neconformă, comunică reclamantului în scris lipsurile, punându-i totodată în vedere necesitatea regularizării cererii în termen de 10 zile de la primirea comunicării. Dacă termenul prevăzut de art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu este respectat, instanţa urmează să anuleze cererea de chemare în judecată prin încheiere dată în camera de consiliu, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol. Faţă de vechea reglementare, unde sancţiunea consta în suspendarea judecăţii potrivit art. 114 din Codul de procedură civilă din 1865, actuala reglementare prevede sancţiunea anulării cererii introductive, cu consecinţa dezinvestirii completului de judecată de cererea informă, procedura regularizării cererii introductive fiind o procedură obligatorie. Curtea consideră că prin comunicarea reclamantului de către instanţă a lipsurilor cererii introductive, judecătorul îşi manifestă rolul activ în asigurarea accesului efectiv la justiţie al titularului cererii, instanţa nerestituind cererea de chemare în judecată, ci doar pune în vedere reclamantului să completeze lipsurile în termenul prevăzut de lege. Instanţa, potrivit art. 200 alin. (1) din Codul de procedură civilă, face aprecieri formale referitoare la întocmirea cererii de chemare în judecată, care trebuie să cuprindă toate elementele prevăzute de lege.

21. Încheierea de anulare a cererii astfel pronunţată este supusă căii de atac a reexaminării, cererea de reexaminare putând fi făcută de reclamant în 15 zile de la data comunicării. Soluţionarea cererii de reexaminare se face de către un alt complet decât cel căruia i s-a repartizat cauza, prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului. Acest complet poate reveni asupra încheierii de anulare dacă măsura a fost dispusă în mod eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat, caz în care cauza va fi retrimisă completului iniţial învestit. Curtea a apreciat, astfel, că prin cererea de reexaminare se analizează inclusiv legalitatea măsurii prin prisma îndeplinirii condiţiilor de formă.

22. O astfel de procedură nu este de natură să afecteze însăşi esenţa dreptului protejat, având în vedere că este însoţită şi de garanţia conferită de dreptul de a formula o cerere de reexaminare prevăzută de art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Faptul că împotriva încheierii de anulare reclamantul poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluţionându-se de către un alt complet decât cel căruia i s-a repartizat cauza, prin încheiere definitivă, nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituţionale, întrucât instanţa nu soluţionează fondul litigiului şi există astfel posibilitatea de a reveni asupra măsurii anulării, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Astfel, Curtea a reţinut că instanţa de judecată se pronunţă asupra unei probleme care priveşte exclusiv buna administrare a justiţiei. Or, aşa cum a stabilit în repetate rânduri instanţa de contencios european a drepturilor omului, cea mai mare parte a drepturilor procedurale, prin natura lor, nu constituie, în sensul Convenţiei, “drepturi civile” şi, deci, nu intră în câmpul de aplicare al art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (pentru acelaşi raţionament, a se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 142 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 11 aprilie 2013). În acest sens sunt citate ca exemple: refuzul autorizării introducerii apelului pronunţat de o curte supremă - Decizia din 9 mai 1989, pronunţată de Comisia Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Helmers împotriva Suediei (Cererea nr. 11.826/85); examinarea cererii de revizuire a unui proces civil - Decizia din 8 octombrie 1976, pronunţată de Comisia Europeană a Drepturilor Omului în Cauza X, Y şi Z împotriva Elveţiei (Cererea nr. 6.916/75).

23. Aşadar, cât timp procedura criticată nu priveşte însăşi judecarea pe fond a cererii introductive, dispoziţiile criticate nu înfrâng prevederile referitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât procedura specială vizată nu se referă la fondul cauzelor, respectiv la drepturile civile, cum cere art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ci numai la aspectele de ordin pur legal, a căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere, cu citarea părţilor.

24. De altfel, mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia presupun şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, legiuitorul, în virtutea rolului său constituţional consacrat de ari. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili prin lege procedura de judecată. Aceste prevederi constituţionale dau expresie principiului consacrat şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, de exemplu, prin Hotărârea din 16 decembrie 1992, pronunţată în Cauza Hadjianastassiou împotriva Greciei, paragraful 33, a stabilit că “statele contractante se bucură de o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii care să permită sistemului judiciar să respecte imperativele articolului 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.”

25. Distinct de cele arătate, analizând critica referitoare la faptul că pentru lipsa menţiunii “conform cu originalul” de pe anexele cererii de chemare în judecată se măreşte în mod artificial durata de soluţionare a unei cereri, în condiţiile în care potrivit art. 196 din Codul de procedură civilă, lipsa semnăturii de pe cererea de chemare în judecată poate fi complinită în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe, Curtea constată că, potrivit art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă, atunci când dovada se face prin înscrisuri se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. 150 din Codul de procedură civilă potrivit cărora copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Din alin. (2) al art. 150 rezultă că pot fi depuse în copie numai părţile din înscris referitoare la proces, urmând ca în situaţia în care se consideră necesar respectivul act să fie depus în întregime pentru a se evita interpretarea greşită a părţii depuse în copie din respectivul înscris. Dacă cererea de chemare în judecată nu respectă cerinţele prevăzute la art. 194 din Codul de procedură civilă, aceasta va fi anulată, în condiţiile prevăzute de art. 200 din Cod, în situaţia în care reclamantul nu-şi îndeplineşte în termenul legal obligaţia de a complini lipsurile sesizate de instanţă şi aduse acestuia la cunoştinţă. De asemenea, în situaţia în care înscrisurile depuse constituie probe, Curtea observă că, potrivit art. 254 din Codul de procedură civilă, probele se depun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, iar dovezile care nu au fost propuse în aceste condiţii nu vor mai putea fi cerute şi încuviinţate în cursul procesului.

26. La art. 194 lit. f) din Codul de procedură civilă se prevede, ca menţiune a cererii de chemare în judecată, semnătura. Semnătura face dovada identităţii reclamantului şi a însuşirii de către acesta a cuprinsului cererii de chemare în judecată, fiind un element esenţial al acesteia. Potrivit art. 196 alin. (1) din Codul de procedură civilă, lipsa semnăturii de pe cererea de chemare în judecată atrage nulitatea cererii. Însă, în privinţa lipsei semnăturii alin. (2) al art. 196 din Codul de procedură civilă prevede posibilitatea acoperirii acestei neregularităţi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe.

27. Prin urmare, Curtea reţine că dispoziţiile art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă dispun că, în situaţia în care se constată neconformitatea cererii de chemare în judecată cu cerinţele instituite prin art. 194-197 din Codul de procedură civilă, instanţa de judecată comunică lipsurile reclamantului, în scris, punându-i totodată în vedere necesitatea regularizării cererii, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării. Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut de alineatul (2) cuprins în art. 200 din acelaşi cod, instanţa are posibilitatea să anuleze cererea de chemare în judecată, prin încheiere dată în camera de consiliu, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.

28. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 16 din Constituţie referitor la egalitatea în faţa legii, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate se aplică în aceeaşi măsură persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, neputându-se reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate. De altfel, distinct de cele arătate, Curtea reţine că, potrivit art. 62 din Codul de procedură civilă, “Cererea de intervenţie principală va fi făcuta în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată”, iar potrivit art. 209 alin. (3) referitor la cererea reconvenţională din Codul de procedură civilă, “Cererea trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată”.

29. În ceea ce priveşte aspectele privind îndeplinirea cerinţelor prevăzute de” art. 194 şi 197 din Codul de procedură civilă şi care pot conduce la anularea cererii de chemare în judecată, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014, că aceste susţineri privesc interpretarea şi aplicarea legii de către instanţele de judecată, singurele competente să aprecieze, în concret, în ce măsură anumite lipsuri ale cererii de chemare în judecată (cum ar fi neindicarea codului numeric personal, sau, după caz, a contului bancar al părţilor, “În măsura în care acestea sunt cunoscute”, astfel cum precizează în mod expres art. 194 din Codul de procedură civilă) au o suficientă gravitate, în sensul imposibilităţii complinirii acestora din actele depuse la dosar, pentru a justifica anularea cererii în procedura regularizării.

30. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

31. Distinct de cele arătate, Curtea reţine că prin Decizia de inadmisibilitate din 15 aprilie 2014 pronunţată în Cauza Lefter împotriva României (Cererea nr. 66.268/13), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată reglementată de art. 200 din Codul de procedură civilă nu se substituie unei cereri judiciare şi nu anticipează faza de admitere a probelor, însă este vorba de o etapă obligatorie, care urmăreşte să impună reclamanţilor o anumită disciplină, în vederea evitării oricărei tergiversări în cadrul procedurii, prin urmare o astfel de procedură este prevăzută de lege şi urmăreşte o bună administrare a justiţiei (paragraful 18). Curtea a apreciat că anularea cererii reclamantului nu constituie o ingerinţă disproporţionată în dreptul său de acces la instanţă, deoarece partea este informată atât asupra omisiunii sale, cât şi cu privire la sancţiunea susceptibilă de a-i fi aplicată (paragrafele 20 şi 21).

32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială Wittfeld Gmbh din Wallenhorst, Germania, în Dosarul nr. 25.804/3/2013/a1 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 200 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a Ii-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 iulie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 422

din 8 iulie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, excepţie ridicată de Mihai Milea în Dosarul nr. 19.488/325/2013 al Judecătoriei Timişoara - Secţia penală si care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 21 D/2014.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin Sentinţa penală nr. 3.270 din 27 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 19.488/325/2013, Judecătoria Timişoara - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată. Excepţia a fost ridicată de Mihai Milea cu ocazia soluţionării unei cauze penale privind săvârşirea infracţiunii de refuz al conducătorului unui autovehicul de a se supune recoltării probelor biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută de art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, încalcă prevederile constituţionale ale art. 22 alin. (1) şi (2) privind dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică şi interzicerea torturii şi a oricărui fel de tratament inuman ori degradant şi ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, precum şi prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în măsura în care refuzul conducătorului unui autovehicul de a se supune recoltării probelor biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei, este precedat de recunoaşterea faptei şi de acceptarea altor teste solicitate de organele în drept, precum testarea aerului expirat cu un mijloc tehnic certificat, prelevarea probelor de sânge fiind o procedură care se realizează prin lezarea fizică a ţesuturilor. De asemenea, consideră că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, sunt neconstituţionale şi în măsura în care legea nu prevede în ce constă recoltarea de probe biologice, respectiv nu reglementează care sunt acele probe biologice ce se recoltează, lăsând acest aspect la latitudinea unei autorităţi executive.

6. Judecătoria Timişoara - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, obligarea conducătorului auto să se supună recoltării probelor biologice reprezintă o restrângere a unor drepturi, în condiţiile în care necesită deplasarea la spital şi prelevarea probelor prin recoltare de sânge, restrângere care este, însă, în concordanţă cu prevederile art. 53 din Constituţie, fiind necesară pentru a se stabili cu certitudine nivelul alcoolemiei. În ceea ce priveşte faptul că legea nu prevede modalităţile prin care se realizează prelevarea probelor biologice, instanţa consideră că nu se aduce nicio atingere prevederilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei, deoarece legiuitorul nu poate reglementa toate detaliile de executare a legii, acestea fiind stabilite prin norme secundare.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, sunt constituţionale. Face trimitere, în acest sens, la deciziile Curţii Constituţionale nr. 456/2004, nr. 291/2008, nr. 1.278/2008 şi nr. 1.583/2010.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au fost abrogate la 1 februarie 2014 prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011 - prin care Curtea a statuat că sintagma “În vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare - dispoziţiile de lege criticate, deşi abrogate la momentul pronunţării Curţii, sunt supuse controlului de constituţionalitate, întrucât produc efecte juridice în cauză. Textul de lege criticat are următorul cuprins: “Refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.”

12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 22 alin. (1) şi (2) privind dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică şi interzicerea torturii şi a oricărui fel de tratament inuman ori degradant şi ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, precum şi a prevederilor art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate - prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare -, atât cu prilejul analizării art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 în forma anterioară republicării, cât şi ulterior republicării, când textul criticat a primit o nouă numerotare, devenind art. 87 alin. (5) din ordonanţa de urgenţă. Astfel, prin Decizia nr. 456 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea f, nr. 60 din 18 ianuarie 2005, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, întrucât “incriminarea sustragerii de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substanţe stupefiante ori de medicamente cu efecte similare acestora sau testării aerului expirat, precum şi a altor fapte prin care este pusă în pericol siguranţa circulaţiei rutiere reprezintă incriminări-obstacol prin care este sancţionată penal simpla nerespectare a unor reguli de circulaţie, în scopul preîntâmpinării unor grave vătămări ale valorilor angajate în traficul rutier (de exemplu: pierderi de vieţi omeneşti, vătămări ale integrităţii corporale şi ale sănătăţii persoanei, precum şi distrugeri de valori materiale). De aceea s-a impus incriminarea prevăzută la alin. (4) al art. 79 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, fiind sancţionată împiedicarea constatării faptei de conducere sub influenţa alcoolului, realizată prin sustragerea conducătorului auto de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.” în legătură cu recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, Curtea a reţinut, cu acelaşi prilej, că aceasta “nu poate fi considerată ca o supunere la «tortură», «pedeapsă sau tratament inuman ori degradant», interzise atât de art. 22 alin. (2) din Constituţie, cât şi de art. 1 din Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, la care România a aderat prin Legea nr. 19/1990. Din această perspectivă, «recoltarea probelor biologice» nu este un «act prin care se provoacă unei persoane, cu intenţie, o durere sau suferinţe puternice, fizice ori psihice», condiţie impusă de convenţia menţionată pentru definirea termenului «tortură». Totodată, în mod evident, recoltarea probelor biologice nu reprezintă o «pedeapsă sau tratament inuman ori degradant», interzise prin alin. (2) al art. 22 din Constituţie.”

14. Cu privire la critica de neconstituţionalitate formulată prin invocarea încălcării prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituţie referitor la prezumţia de nevinovăţie, Curtea a constatat, prin aceeaşi decizie mai sus menţionată, că o atare critică este neîntemeiată, deoarece, “până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, persoana este considerată nevinovată, neinstituindu-se nicio prezumţie de vinovăţie a inculpatului trimis în judecată în temeiul acestor dispoziţii”.

15. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 1.583 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 11 ianuarie 2011.

16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai Milea în Dosarul nr. 19.488/325/2013 al Judecătoriei Timişoara - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Timişoara - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 8 iulie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 426

din 8 iulie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 25/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, excepţie ridicată de Ana Maria Botteron în Dosarul nr. 67.705/301/2013 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 58D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul acesteia solicită, în realitate, modificarea dispoziţiilor de lege criticate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin Sentinţa civilă nr. 187 din 9 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 67.705/301/2013, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 25/2012 privind modificarea şl completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Excepţia a fost ridicată de Ana Maria Botteron cu ocazia soluţionării unei cauze civile având ca obiect emiterea unui ordin de protecţie în temeiul Legii nr. 217/2003.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 217/2003, care stabilesc sfera persoanelor care au calitatea de membru de familie, încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi. Solicită lărgirea sferei de ocrotire a drepturilor legale şi faţă de alte persoane decât membrii de familie.

6. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece critica priveşte o lege specială, care are ca obiect prevenirea şi combaterea violenţei în familie, autoarea excepţiei solicitând lărgirea sferei de ocrotire a drepturilor legale şi faţă de alte persoane decât membrii de familie.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Arată că autoarea excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci doreşte modificarea dispoziţiilor de lege atacate. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform” art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

11. Potrivit actului de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 25/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Din notele scrise ale autoarei excepţiei, depuse în motivarea criticii, reiese, însă, că aceasta priveşte dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 25/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 13 martie 2012. Având în vedere că în Legea nr. 25/2012 nu există un art. 22, ci prin art. I pct. 4 din acest act normativ s-a introdus art. 22 în Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, prilej cu care s-a dat textelor o nouă numerotare, art. 22 devenind art. 5 - raportat la normele de tehnică legislativă consacrate de art. 62 din Legea nr. 24/2010 [privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010] - reiese că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 217/2003. Prin urmare, Curtea se va pronunţa asupra acestor din urmă dispoziţii de lege, care au următorul cuprins: “În sensul prezentei legi prin membru de familie se înţelege:

a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude;

b) soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie;

c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc;

d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile faţă de persoana copilului;

e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale.

12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autoarea excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci solicită, în realitate, completarea dispoziţiilor de lege criticate, în sensul lărgirii sferei de aplicare a Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi faţă de alte persoane decât membrii de familie. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

14. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, excepţie ridicată de Ana Maria Botteron în Dosarul nr. 67.705/301/2013 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 8 iulie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bruxelles la 18 noiembrie 2013 şi la Bucureşti la 25 noiembrie 2013 şi la 9 decembrie 2013 între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 7 alin. (2) din Legea nr. 14/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Amendamentul convenit prin schimbul de scrisori*) semnate la Bruxelles la 18 noiembrie 2013 şi la Bucureşti la 25 noiembrie 2013 şi la 9 decembrie 2013 între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 14/2009, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

p. Ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

p. Ministrul afacerilor externe,

Radu Podgorean,

secretar de stat

 

Bucureşti, 23 iulie 2014.

Nr. 608.


*) Traducere.

 

GRUPUL BĂNCII MONDIALE

Europa Centrală şi Ţările Baltice

Europa şi Regiunea Asia Centrală

 

Str. Marmix nr. 17, etajul 2, Bruxelles 1000, Belgia

Tel.: (+322) 552 0043

Fax: (+322) 504 0999

 

18 noiembrie 2013

 

Excelenţei Sale

Daniel Chiţoiu,

viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice

Bucureşti, România

 

Stimate domnule ministru:

 

România: Proiectul privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea

agriculturii (CESAR)

Împrumut nr. 4.875 - Anulare parţială a sumelor împrumutului

 

După cum cunoaşteţi, implementarea părţii I (Administrarea terenului) a proiectului la care s-a făcut referire mai sus s-a încheiat la 30 iunie 2013 şi perioada de graţie pentru înaintarea aplicaţiilor de tragere, inclusiv cheltuielile eligibile referitoare la categoria (1), a expirat la 31 octombrie 2013, după care a rămas neutilizată o sumă de 25.323.956,37 EUR.

În conformitate cu secţiunea 7.03 (e) din Condiţiile generale pentru împrumuturi, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca) anulează, prin prezenta, la 31 octombrie 2013, suma de 25.323.956,37 EUR şi comisioanele de angajament încetează a se mai acumula de la 31 octombrie 2013.

Anexa 3, Graficul de amortizare, este în curs de revizuire de către Bancă, ca rezultat al anulării, iar cifrele revizuite vă vor fi trimise în timp foarte scurt.

 

Cu sinceritate,

Mamta Murthi,

director de regiune

 

CC: Domnului Marius Ursu, director general,

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Bucureşti

România

Domnului Frank Heemskerk, director executiv,

Banca Mondială

 

GRUPUL BĂNCII MONDIALE.

România

BANCA INTERNAŢIONALĂ PENTRU

RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE

ASOCIAŢIA INTERNAŢIONALĂ DE DEZVOLTARE

Clădirea UTI, etajul 6

Str. Vasile Lascăr nr. 31

Sectorul 2, 010664

Bucureşti, România

Tel.: (+4) 021-201-031

Fax: (+4)021-201-0338

 

25 noiembrie 2013

 

Excelenţei Sale

Daniel Chiţoiu,

viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice

Bucureşti, România

 

Proiectul privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii (CESAR)

(împrumut nr. 4.875)

Grafic de amortizare

 

Stimate domnule ministru:

Anexăm alăturat un grafic de plată revizuit al datelor şi sumelor care urmează a fi plătite în cadrul Acordului de împrumut pentru împrumutul nr. 4.875-RO dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca), datat 28 decembrie 2007. Graficul înlocuieşte sumele conţinute în anexa 3 la Acordul de împrumut amintit şi reflectă anularea sumei de 25.323.956,37 EUR de la 31 octombrie 2013.

În conformitate cu prevederile aplicabile ale secţiunii 7.05 ale Condiţiilor generale, suma anulată s-a aplicat proporţional mai multor rate de capital ale aceluiaşi împrumut care erau scadente după data anulării.

Am fi recunoscători dacă ne-aţi putea confirma primirea graficului revizuit.

 

Cu sinceritate,

Elisabetta Capannelli,

director de ţară Biroul Băncii Mondiale, România

 

Anexa: Graficul de amortizare revizuit

 

Excelenţei Sale; Daniel Chiţoiu

 

25 noiembrie 2013

 

CC: Domnului Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministerul Finanţelor Publice

Bucureşti, România

 

Doamnei Boni Florinela Cucu

Director general

Ministerul Finanţelor Publice

Bucureşti, România

 

Domnului Frank Heemskerk

Director executiv

Banca Mondială

 


BANCA INTERNAŢIONALA PENTRU RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE

GRAFIC DE AMORTIZARE

sume în euro

Data rulare/Oră 19/11/2013

Pagina 1

 

Tara

Împrumutat

RO-România

8000008817 MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

Ultima dată scadenţă: 15/09/2022

 

Împrumut nr.: BIRD -48750

Tranşe agregate: nr.

 

Subîmprumut nr.: 48750-001

Valuta aleasă: EURO

EOP-Dt 19/11/2013

Data primei scadenţe: 15/03/2013

Data ultimei scadenţe: 15/09/2022

 

 

15/03/2013

2.385.000,00

-214.976,50

2.170.023,50

15/09/2013

2.385.000,00

-214.976,50

2.170.023,50

15/03/2014

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/09/2014

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/03/2015

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/09/2015

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/03/2016

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/09/2016

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/03/2017

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/09/2017

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/03/2018

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/09/2018

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/03/2019

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/09/2019

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/03/2020

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/09/2020

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/03/2021

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/09/2021

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/03/2022

2.385.000,00

-1.621.862,97

763.137,03

15/09/2022

2.385.000,00

-1.621.862,88

763.137,12

TOTAL:

47.700.000,00

-29.623.486,37

18.076.513,63

 

ROMÂNIA

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

CABINET MINISTRU

 

GRUPUL BĂNCII MONDIALE

Doamnei Mamta Murthi

Director de regiune

 

Europa Centrală şi Ţările Baltice

Europa şi Regiunea Asia Centrală

Fax: +322 504 09 99

 

9 decembrie 2013

 

Proiectul privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea

agriculturii (CESAR)

Împrumut nr. 4.875 - Anulare parţială a sumelor împrumutului (Graficul de amortizare revizuit)

 

Stimată doamnă Murthi,

Confirmăm, cu mulţumiri, primirea scrisorilor dumneavoastră datate 18 noiembrie 2013 şi 25 noiembrie 2013 prin care aţi notificat Ministerul Finanţelor Publice cu privire la Graficul de amortizare care reflectă anularea sumei de 25.323.956,37 EUR.

 

Cu stimă,

Daniel Chiţoiu,

viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Hunedoara, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Hunedoara

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Hunedoara, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Hunedoara, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 şi 634 bis din 28 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 1 “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al judeţului Hunedoara”, secţiunea I “Bunuri imobile” se modifică şi se completează după cum urmează:

- se abrogă: poziţiile nr. 19, 84, 85, 86 şi 87 din cap. II “Terenuri şi clădiri instituţii publice”, poziţiile nr. 22 şi 55 din cap. III “Sănătate”, poziţiile nr. 128,132,136 din cap. VI “Completări”;

- la capitolul VI “Completări”, după poziţia nr. 173 se introduc 10 noi poziţii, poziţiile nr. 174-183, potrivit anexei nr. 1.

2. La anexa nr. 30 “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Bulzeştii de Sus”, la secţiunea I “Bunuri imobile”, după poziţia 61 se introduce o nouă poziţie, poziţia nr. 62, potrivit anexei nr. 2.

Art. II. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 23 iulie 2014.

Nr. 610.

 

ANEXA Nr. 1

 

COMPLETĂRI

la inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al judeţului Hunedoara

 

SECŢIUNEA I

Bunuri imobile

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elemente de Identificare

Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosinţă

Valoarea

de inventar

- lei -

Situaţia juridică actuală

0

1

2

3

4

5

6

174.

 

 

1.6.2.

Teren aferent ruinei “Capitoliu” aflat în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, comuna Sarmizegetusa

 

Teren în suprafaţă de 14.042 mp, înscris în Cartea funciară nr. 60.267 a comunei Sarmizegetusa, aferent ruinei “Capitoliu” - parte a complexului arheologic reprezentând Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei Romane

2012

 

 

80.201

 

 

Domeniul public al judeţului Hunedoara, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 141/2012

 

175.

-

Teren extravilan în suprafaţă de 100.000 mp pentru

construirea unui depozit de deşeuri

Teren în suprafaţă de 100.000 mp, situat în extravilanul oraşului Simeria - localitatea Bârcea Mare, înscris în Cartea funciară nr. 62.674 a oraşului Simeria, destinat construirii unui depozit ecologic de deşeuri, în suprafaţă de 100.000 mp

2012

 

171.345

Domeniul public al judeţului Hunedoara, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 142/2012

176.

-

Teren extravilan în suprafaţă de 97.100 mp pentru construirea centrului de management al deşeurilor

Teren extravilan în suprafaţă de 97.100 mp, înscris în Cartea funciară nr. 68.088 - municipiul Deva, nr. cadastral 68.088 Terenul este situat în extravilanul satului Bârcea Mică, cu destinaţia actuală de păşune. Vecinătăţi:

- la est:teren de 10 ha aparţinând proprietăţii publice a judeţului Hunedoara;

- la sud: păşune composesorat Băcia şi cazarma militară Băcia;

- la vest: drum judeţean DJ 700;

- la nord: proprietăţi private.

Terenul este destinat construirii unui centru de management al deşeurilor.

2012

97.100

Domeniul public al judeţului Hunedoara, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 214/2012

177.

2.2.1.1.3

Debitmetre montate pe conducta de aducţiune apă Sântămăria-Orlea - Deva

Obiectivul constă în lucrări de reabilitare a aducţiunii de apă Sântămăria-Orlea - Deva şi include realizarea/montarea unui număr de 10 debitmetre în următoarele locaţii:

- Subcetate (Dn 50), valoarea de inventar 20.460 lei;

- Plopi (DN 50), valoarea de inventar 20.460 lei;

- Batiz (Dn 100), valoarea de inventar 23.560 lei;

- Bretea Română (Dn 100), valoarea de inventar 23.560 lei;

- Nădăştie (Dn 150), valoarea de inventar 24.180 lei;

- Călanu Vechi (Dn 150), valoarea de inventar 24.180 lei;

- Băcia (Dn 150), valoarea de inventar 24.180 lei;

- Sântuhalm (Dn 150), valoarea de inventar 24.180 lei;

- Călanu Nou (Dn 250), valoarea de inventar 37.200 lei;

- Simeria (Dn 300), valoarea de inventar 43.400 lei.

2012

265.360,00

Domeniul public al judeţului Hunedoara, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 214/2012

178.

1.8.

Echipamente executate prin proiectul “Reabilitare/ Realizare cămine pe conducta de aducţiune apă Sântămăria-Orlea - Deva”

Obiectivul constă în lucrări de reabilitare a aducţiunii de apă Sântămăria-Orlea Deva şi include realizarea a:

- 31 de cămine de golire, cu valoarea de inventar de 76.806,35 lei;

-10 cămine de aerisire noi, cu valoarea de inventar de 31.620,00 lei;

-13 cămine de aerisire reabilitate, cu valoarea de inventar de 40.300,00 lei;

- 9 cămine de vane noi, cu valoarea de inventar de 111.600,00 lei.

2012

260.326,35

Domeniul public al judeţului Hunedoara, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 214/2012

179.

1.8.15

Echipamente executate prin proiectul “Reabilitare Staţie de tratare a apei Sântămâria-Orlea”

Obiectivul constă în lucrări de reabilitare a Staţiei de tratare a apei Sântămăria-Orlea şi include următoarele componente:

1. cămin cu debitmetru la intrare

- două bucăţi, valoare de inventar 510.986,66 lei;

2. dozator var, valoare de inventar 115.445,38 lei;

3. echipament pentru staţia de clorinare, valoare de inventar 193.183,93 lei;

4. Îngroşător nămol, valoare de inventar 510.090,50 lei;

5. staţie de pompare nămol - două bucăţi, valoare de inventar 553.198,79 lei;

6. paturi de uscare nămol - două bucăţi, valoare de inventar 675.610.58 lei;

7. camera suflantelor - două bucăţi, valoare de inventar 390.970,51 lei;

8. pompă de spălare a filtrelor

- 3 bucăţi, valoare de inventar 722.946.59 lei;

9. cămin cu debitmetre şi vana la ieşire, valoare de inventar 427.323,87 lei;

10. sistem SCADĂ, valoare de inventar 779.904,08 lei.

2012

4.879.569,89

Domeniul public al judeţului Hunedoara, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 214/2012

180.

1.10.

imobil 1562 Băcia (fosta cazarmă militară Băcia, dezafectată)

Situat în extravilanul comunei Băcia, format din:

- teren incintă cu suprafaţă de 65097 mp, înscris în CF nr. 60.541 - UAT Băcia; şi

- construcţii cu suprafaţă construită = 2.246 mp şi suprafaţă desfăşurată = 2.246 mp.

2012

132.879,38

Domeniul public al judeţului Hunedoara, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 948/2012 şi Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 8/2013

181.

1.10.

Imobil 5159 Peştişu Mare (fosta cazarmă militară Peştişu Mare, dezafectată)

Situat în extravilanul satului Bârcea Mică, sat aparţinător municipiului Deva, format din:

- teren incintă cu suprafaţă de 16.918 mp înscris în CF nr. 66.551 - UAT Deva; şi

- construcţii cu suprafaţă construită = 351 mp şi suprafaţă desfăşurată = 351 mp

2012

37.218,47

Domeniul public al judeţului Hunedoara, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 948/2012 şi Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 8/2013

182.

1.3.7.

Drum vicinal extravilan Băcia

Drum vicinal situat în extravilanul comunei Băcia, înscris în Cartea funciară nr. 60.712-Băcia, nr. cadastral 60.712, nr. top. 733, 758, 843 Suprafaţa drumului 12.510 mp Lungimea drumului 3.000 ml De la pasajul de trecere a căii ferate din apropierea gării CFR din Băciu (cu acces din DN 66) până la cazarma militară Băcia Drumul vicinal este destinat construirii drumului tehnologic de acces la Centrul de Management al Deşeurilor de la Bârcea Mare.

2013

I072014

0

Domeniul public al judeţului Hunedoara, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 162/2013

183.

1.6.2.

Spaţiul imobiliar nr. 3 - birouri amplasate în vecinătatea Teatrului de Artă Deva şi teren aferent

Spaţii imobiliare situate în municipiul Deva, str. 1 Decembrie 1918 nr. 13, judeţul Hunedoara, formate din încăperi/birouri, în suprafaţă utilă de 411,44 mp, înscrise în CF Deva, nr. 64.466-C1-U12, nr. cadastral 5.578, compuse din: birou nr. 1 cu S = 9,48 mp, grup sanitar bărbaţi cu S = 14,06 mp, grup sanitar femei cu S = 13,33 mp, birou nr. 2 cu S = 14.82 mp, birou nr. 3 cu S = 24,97 mp, birou nr. 4 cu S = 12.83 mp, birou nr. 5 cu S = 7,17 mp, hol cu S = 5,56 mp, hol intrare cu S = 12,13 mp, birou nr. 6 în S =11,17 mp, birou nr. 7 cu S = 15,46 mp, birou nr. 8 cu S = 1,67 mp, birou nr. 9 cu S = 8,21 mp împreună cu cota indiviză aferentă din terenul înscris în Cartea funciară nr. 64.466 - Deva, nr. cad 5.578, în suprafaţă totală de 648 mp

2013

1,00

Domeniul public al judeţului Hunedoara, potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 204/2013, Protocolului de predare-primire nr. 34.709/18.10.2013, şi nr. 8.595/21.10.2013, încheiat de Primăria Municipiului Deva cu Consiliul Judeţean Hunedoara

 

ANEXA Nr. 2

 

COMPLETĂRI

la inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Bulzeştii de Sus

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau

după caz, al dării în folosinţă

Valoarea de inventar

- lei -

Situaţia juridică actuală

62

2.9-1.6.

Teren extravilan

Nr. topo. 5.525 din CF 61.154 provenit prin conversie de pe hârtie CF nr. 5, localitatea Bulzeştii de Sus

1911

 

Domeniul public al comunei Bulzeştii de Sus, conform Hotărârii Consiliului local nr. 47/2013

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Protocolului, semnat la Chişinău la 21 iulie 2014, de modificare a Acordului de cooperare dintre Ministerul Sănătăţii al României şi Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

 

În domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale, semnat la Bucureşti la 3 decembrie 2010,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al ari. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Protocolul, semnat la Chişinău, la 21 iulie 2014, de modificare a Acordului de cooperare între Ministerul Sănătăţii al României şi Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova În domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale, semnat la Bucureşti la 3 decembrie 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 222/2011.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

p. Ministrul afacerilor externe,

Radu Podgorean,

secretar de stat

 

Bucureşti, 23 iulie 2014.

Nr. 614.

 

PROTOCOL DE MODIFICARE

a Acordului dintre Ministerul Sănătăţii al României şi Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale, semnat la Bucureşti la 3 decembrie 2010

 

Ministerul Sănătăţii al României şi Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, denumite în continuare părţi,

apreciind rezultatele cooperării în temeiul Acordului dintre Ministerul Sănătăţii al României şl Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale, semnat la Bucureşti la 3 decembrie 2010, denumit în continuare acord,

acţionând în spiritul Declaraţiei comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România şl Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, semnată la Bucureşti la 27 aprilie 2010, şl al Planului de acţiune între Guvernul României şl Guvernul Republicii Moldova pentru aplicarea Declaraţiei comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România ŞI Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, semnat la laşi la 3 martie 2012,

convinse de necesitatea dezvoltării cooperării în domeniul ocrotirii sănătăţii, în special în domeniul asistenţei medicale de urgenţă,

dorind să continue să sprijine în mod concret demersurile de îmbunătăţire a stării de sănătate a cetăţenilor statelor lor,

au convenit următoarele:

 

Articolul 1 - Articolul 1 din acord se modifică şl va avea următorul conţinut:

Părţile vor dezvolta şi extinde cooperarea în domeniul sănătăţii şi al ştiinţelor medicale prin promovarea schimbului reciproc de experienţă pe teme prioritare pentru flecare dintre ele şi prin participarea la proiecte internaţionale de cooperare pentru dezvoltare.

Articolul 2 - Articolul 4 din acord se modifică şi va avea următorul conţinut:

4.1. Părţile vor încuraja cooperarea concretă pentru prevenirea bolilor transmisibile şi vor dezvolta şi extinde cooperarea în domeniul asistenţei medicale de urgenţă.

4.2. Partea primitoare va asigura participanţilor la schimburile din cadrul prezentului acord asistenţă medicală gratuită în caz de urgenţe medico-chirurgicale care ameninţă viaţa sau integritatea corporală a persoanei şi boli cu potenţial endemoepidemic, în conformitate cu legislaţia statului său.

4.3. Partea română va sprijini dezvoltarea durabilă a componentei medicale şi paramedicale a sistemului de urgenţă din Republica Moldova, precum şi dezvoltarea concomitentă a capacităţii de formare a personalului şi asigurarea logisticii necesare desfăşurării intervenţiilor de asistenţă medicală de urgenţă.

4.4. Partea română va sprijini crearea unui centru-pilot SMURD cu atribuţii principale de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat la Bălţi, în Republica Moldova.

4.5. În funcţie de resursele disponibile, partea română va sprijini autorităţile competente din Republica Moldova cu dotarea cu echipamente necesare intervenţiilor de asistenţă medicală de urgenţă, inclusiv ambulanţe, pentru centrul-pilot SMURD menţionat la art. 4.4. Autorităţile competente din Republica Moldova vor recepţiona şi gestiona acest sprijin, inclusiv în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova cu privire la ajutoarele umanitare.

Articolul 3 - Prezentul protocol de modificare intră în vigoare conform prevederilor articolului 6 al acordului.

Articolul 4 - Prezentul protocol de modificare va rămâne în vigoare până la data încetării valabilităţii acordului.

 

Semnat la Chişinău la 21 iulie 2014, în două exemplare originale.

 

Pentru Ministerul Sănătăţii al României,

Liviu Bleocă,

însărcinatul cu afaceri al României în Republica Moldova

Pentru Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova,

Andrei Usatii,

ministrul sănătăţii

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.