MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 409/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 409         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 3 iunie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 24, art. 31, art. 32, art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

444. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994

 

446. - Hotărâre privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate public㠓Pod pe DN 61 km 74+015 peste râul Argeş la Ioneşti”

 

447. - Hotărâre privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional “Reabilitare DN 18 Baia Mare-Sighetu Marmaţiei-Moisei-Iacobeni km 3+522-km 62+234 (sector km 15+000- km 62+234); km 69+790-km 131+627; km 131+627-km 220+088” din cadrul Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a, pe raza localităţilor Baia Sprie, Deseşti, Giuleşti, Vadul Izei şi Sighetu Marmaţiei din judeţul Maramureş

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

345. - Ordin al ministrului tineretului şi sportului privind aprobarea Ghidului metodologic al Programului Pierre de Coubertin referitor la regimul finanţărilor din fonduri provenite integral din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, alocate pentru activităţi de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, pe baza unor proiecte şi programe ale federaţiilor sportive naţionale, cu scopul de a forma performeri

 

518/731. - Ordin al ministrului fondurilor europene şi al ministrului finanţelor publice privind aprobarea Listei de cheltuieli eligibile pentru proiectul finanţat în cadrul operaţiunii 3.1,2-3.1.3 “Sprijin pentru realizarea reţelelor broadband şi a punctelor de acces public la internet în bandă largă în zonele de eşec ale pieţei” a axei prioritare 3 “Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public” din cadrul Programului operaţional sectorial Creşterea competitivităţii economice (POS CCE) 2007-2013

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 179

din 1 aprilie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 24, art. 31, art. 32, art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 4, art. 24 şi art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Angela Eugenia Sora, Angela Eugenia Mateescu, Adina Macahaniuc şi Ecaterina Gheţu în Dosarul nr. 63.294/3/2011, Manuela Beatrice Breahnă şi Paul Sergiu Breahnă în Dosarul nr. 19.211/3/2012, Alexandru Marinete, Marioara Tiron şi Societatea Comercial㠓Real Grup Invest” - S.A. În Dosarul nr. 2.031/3/2012, Liviu-Niculae Fumicescu şi Societatea Comercial㠓Real Grup Invest” - S.A. În Dosarul nr. 2.374/3/2012 ale Tribunalului Bucureşti - Secţiile a IV-a civilă şi a V-a civilă şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 584D/2013, nr. 585D/2013, nr. 623D/2013 şi nr. 645D/2013.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 13 martie 2014, în prezenţa doamnei avocat Victoria Prioteşescu din Baroul Bucureşti, reprezentant al părţilor Angela Eugenia Sora, Angela Eugenia Mateescu, Adina Macahaniuc şi Ecaterina Gheţu, Liviu-Niculae Furnicescu şi Societatea Comercial㠓Real Grup Invest” - S.A., precum şi a reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 1 aprilie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

3. Prin încheierea din 13 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 63.294/3/2011, încheierea din 13 septembrie”2013, pronunţată în Dosarul nr. 19.211/3/2012, încheierea din 19 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2.031/3/2012 şi încheierea din 26 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2.374/3/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţiile a IV-a civilă şi a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 4, art. 24 şi art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a Imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

4. Excepţia a fost ridicată de Angela Eugenia Sora, Angela Eugenia Mateescu, Adina Macahaniuc, Ecaterina Gheţu, Manuela Beatrice Breahnă, Paul Sergiu Breahnă, Alexandru Marinete, Marioara Tiron, Societatea Comercial㠓Real Grup Invest” - S.A. şi Liviu-Niculae Furnicescu în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic ai unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia apreciază că, raportat la definiţia legii, art. 4 din Legea nr. 165/2013 ar trebui interpretat că se aplică doar cererilor aflate în etapa de finalizare a procesului de restituire, în natură sau echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, cea de a două etapă pe care trebuie să o parcurgă persoanele ale căror cereri au fost formulate şi depuse în termen legal, după recunoaşterea dreptului.

6. Se susţine, de asemenea, că judecând după faptul că, prin textul legii, nu au fost abrogate niciuna din dispoziţiile Legii nr. 10/2001 şi că prevederile art. 25 din această lege rămân în continuare aplicabile, textul de lege criticat ignoră faptul că, în procedura administrativă, subzistă în continuare obligativitatea unităţii deţinătoare de a se pronunţa prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată, asupra cererii de restituire în natură, în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare şi că termenele prevăzute de art. 33, 34 şi 35 sunt termene generale destinate entităţilor învestite de lege, în vederea atingerii scopului legii. Litigiile aflate pe rolul instanţelor de judecată au avut în vedere legea aplicabilă la momentul sesizării acesteia, iar faptul că în cursul judecăţii a apărut Legea nr. 165/2013, care reglementează alte termene şi condiţii decât cele de la momentul formulării şi înregistrării cererilor de chemare în judecată, ce urmează a li se aplica în condiţiile art. 4 din această lege, răstoarnă principiul fundamental al neretroactivităţii legii. Termenul prevăzut de art. 25 din Legea nr. 10/2001 rămâne câştigat cauzelor aflate pe rolul instanţelor, învestite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, fiind singurul termen la care s-au raportat cererile de chemare în judecată formulate la acel moment. Prevederile legale criticate sancţionează atitudinea persoanelor care au formulat cereri de chemare în judecată, în considerarea termenelor şi condiţiilor prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 10/2001 şi de Decizia nr. XX/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, obligându-le să se supună noii ordini de drept intervenite ulterior şi anulându-le orice drept câştigat şi născut sub imperiul vechii legi.

7. Dispoziţiile art. 4 şi art. 33-35 din Legea nr. 165/2013, prin conţinutul lor, nu oferă drepturi egale pentru toate persoanele care au formulat cereri în baza Legii nr. 10/2001, creând inegalităţi majore între persoanele care au depus cereri la entităţile învestite de lege aflate în diverse localităţi sau părţi din teritoriul acestei ţări. Instituind termene diferite de soluţionare a notificărilor, se aduce atingere principiului egalităţii în drepturi a subiectelor de drept cărora li se adresează, dat fiind faptul că beneficiarii termenelor mai scurte au un regim preferenţial faţă de cei care sunt obligaţi să aştepte termene mai lungi.

8. Autorii excepţiei mai susţin faptul că normele legale criticate aduc atingere dreptului de acces liber la justiţie, exercitarea lui fiind interzisă în perioadele pe care legea le stabileşte, iar restrângerea acestui drept poate avea loc doar în condiţiile reglementate de art. 53 din Legea fundamentală.

9. Totodată, se apreciază că raporturile juridice încheiate anterior apariţiei Legii nr. 165/2013, referitoare la înstrăinarea de către titular a drepturilor cuvenite în baza legilor de restituire a proprietăţilor, sunt rezultatul unor conduite pe care subiecţii acestor raporturi juridice le-au adoptat sub protecţia art. 1391 şi art. 1392 din Codul civil, în condiţiile în care legile proprietăţii reprezentau o garanţie fundamentală a drepturilor constituţionale. Astfel, art. 1 alin. (3), art. 4 şi art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 ignoră ordinea de drept existentă la momentul încheierii raporturilor juridice încheiate între titularii drepturilor de proprietate [la care face referire art. 24 alin. (2)] şi dobânditorii acestor drepturi. De asemenea, conţinutul dreptului de proprietate al persoanei fizice de a dobândi sau redobândi o proprietate, de a se folosi şi de a dispune liber în legătură cu proprietatea sa şi de a putea transmite dreptul său altuia, garantat de legea fundamentală a ţării, este grav afectat de art. 24 care nesocoteşte libertatea de a dispune de dreptul de proprietate, limitând acest drept la procentul de 15% din dreptul de proprietate. În condiţiile în care acest text restrânge aceste drepturi, motivat de faptul că le-au înstrăinat, art. 53 şi art. 44 din Constituţie sunt grav încălcate, securitatea juridică şi libertatea de a dispune de dreptul de proprietate fiind puse în pericol.

10. Tribunalul Bucureşti - Secţiile a IV-a civilă şi a V-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale invocate, intrând în marja de apreciere a statului reglementarea cadrului legal intern de stabilire a modalităţii de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Avocatul Poporului apreciază ca întemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 33 din Legea nr. 165/2013, întrucât dispoziţiile legale criticate se aplică şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată la data intrării în vigoare a legii. Acestea au caracter retroactiv, deoarece acţionează asupra fazei iniţiale de constituire a situaţiei juridice, modificând în mod esenţial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de chemare în judecată în termenul legal, cu încălcarea principiului tempus regit actum. În acest sens menţionează Decizia Curţii Constituţionale nr. 830/2008. Prin instituirea noilor reglementări privind soluţionarea notificărilor, reglementări care au determinat judecătorul să respingă cererile de chemare în judecată ca prematur introduse, se creează premisele unei discriminări fără un criteriu obiectiv şi rezonabil de diferenţiere. Astfel, persoanele ale căror procese s-au finalizat înainte de intrarea în vigoare a legii s-au aflat într-o situaţie mai favorabilă, dar discriminatorie faţă de persoanele ale căror procese au fost în curs de soluţionare la data intrării în vigoare. De asemenea, se apreciază că este discriminatorie impunerea termenelor diferite de soluţionare a cererilor depuse în temeiul Legii nr. 10/2001 în funcţie de gradul de încărcare a autorităţilor publice competente să le soluţioneze şi de numărul de cereri rămase nerezolvate. Or, acest criteriu de diferenţiere impus de legiuitor nu poate fi considerat ca fiind obiectiv şi rezonabil.

13. Mai mult, în punctul său de vedere, Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 aduc atingere şi accesului liber la justiţie doar prin raportare la art. 4, deoarece, prin adoptarea unor astfel de norme, legiuitorul a intervenit în procesul de realizare a justiţiei, întrucât excepţia prematurităţii este o excepţie de fond, peremptorie şi absolută, care, odată admisă, face ca acţiunea sa fie respinsă.

14. Cu privire la celelalte critici de neconstituţionalitate ale art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2)-(4), art. 31, art. 32, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 se susţine că aceste norme sunt în concordanţă cu principiile constituţionale invocate, întrucât opţiunea legiuitorului de a stabili compensarea prin puncte, ca unică măsură reparatorie care se poate acorda altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, precum şi cuantumul despăgubirilor, nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate TI constituie, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile art. 1 alin. (3), art. 4, art. 24, art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Însă, ţinând seama de notele autorilor excepţiei, Curtea constată că, în realitate, criticile sunt formulate cu privire la teza a două a art. 4 din Legea nr. 165/2013 raportată la termenele prevăzute de art. 33 din aceeaşi lege. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 24, art. 31, art. 32, art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013, care au următorul conţinut:

- Art. 1: “(3) în situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2), (3) şi (4).”;

- Art. 4: “Dispoziţiile prezentei legi se aplică [...], cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor [...] la data intrării în vigoare a prezentei legi.”;

- Art. 24: “(1) Punctele stabilite prin decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, nu pot fi afectate prin măsuri de plafonare.

(2) în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6),

(3) Numărul de puncte acordat în condiţiile alin, (2) nu poate reprezenta o valoare mai mare decât cea stabilită potrivit art. 21 alin. (6) şi (7).

(4) în cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform art. 21 alin. (6).

(5) începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care încheie tranzacţii privind drepturi asupra imobilelor care fac obiectul legilor de restituire au obligaţia să comunice Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, în termen de 15 zile, un exemplar al actului prin care s-a încheiat tranzacţia.

(6) Documentele transmise după împlinirea termenului prevăzut la alin. (5) nu se iau în considerare de către Comisia Naţională la emiterea deciziei.

(7) Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor transmite Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, în termen de 5 zile de la primire, o copie a documentelor prevăzute la alin. (5).”;

- Art. 31: “(1) în termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deţinătorul poate opta pentru valorificarea punctelor şi în numerar.

(2) în aplicarea alin. (1), deţinătorul poate solicita, anual, după 1 ianuarie 2017, Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor emiterea unui titlu de plată pentru cel mult 14% din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare şi nevalorificate în cadrul licitaţiilor naţionale de imobile. Ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate.

(3) Sumele cuprinse în titlurile prevăzute la alin. (2) se plătesc de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.

(4) Punctele netransformate în numerar se pot valorifica în continuare în cadrul licitaţiilor naţionale de imobile.

(5) Modalitatea de valorificare în numerar se stabileşte prin normele de aplicare a prezentei legi.”;

- Art. 32: “(1) Se instituie un termen de decădere în procedura administrativă, de 90 de zile, în care persoanele care se consideră îndreptăţite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entităţile învestite de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunică în scris documentele necesare soluţionării cererii sale.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit la cererea scrisă a persoanei care se consideră îndreptăţită sau a reprezentantului legal, prin decizia conducătorului entităţii învestite de lege sau a persoanei împuternicite de către acesta, o singură dată, pentru o perioadă de 60 de zile, în situaţia în care persoana care se consideră îndreptăţită face dovada efectuării unor demersuri privind completarea dosarului în raport cu alte instituţii.

(3) Cererea de prelungire a termenului se va formula în interiorul termenului prevăzut la alin. (1) şi va fi însoţită de dovada demersurilor întreprinse.

(4) Instituţiile deţinătoare au obligaţia de a elibera, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii, actele doveditoare solicitate.”;

- Art. 33: “(1) Entităţile învestite de lege au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează:

a) în termen de 12 luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de până la 2.500 de cereri;

b) în termen de 24 de luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr cuprins între 2.500 şi 5.000 de cereri;

c) în termen de 36 de luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de peste 5.000 de cereri.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) curg de la data de 1 ianuarie 2014.

(3) Entităţile învestite de lege au obligaţia de a stabili numărul cererilor înregistrate şi nesoluţionate, de a afişa aceste date la sediul lor şi de a le comunica Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Datele transmise de entităţile învestite de lege vor fi centralizate şi publicate pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

(4) Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la entităţile prevăzute la alin. (1).”;

- Art. 34: “(1) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.

(2) Dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naţionale ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.

(3) Numărul dosarelor prevăzute la alin. (1) şi data înregistrării dosarelor prevăzute la alin. (2) se publică pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi se comunică, la cerere, persoanelor îndreptăţite.”;

- Art. 35: “(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

(2) în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor.

(3) în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), instanţa judecătorească se pronunţă asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile prezentei legi.

(4) Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului.

(5) Cererile sau acţiunile în justiţie formulate în temeiul alin. (1) şi (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru.”

18. Curtea constată că, ulterior sesizării, dispoziţiile alin. (1) al art. 32 au fost modificate de art. I punctul 8 din Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013, în sensul c㠓Se instituie un termen de decădere în procedura administrativă, de 120 de zile, în care persoanele care se consideră îndreptăţite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entităţile învestite de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunică în scris documentele necesare soluţionării cererii sale.”

19. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, precum şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al”unor libertăţi.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale ari 33 din Legea nr. 165/2013, Curtea constată că, prin Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 33 din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii. În aceste condiţii sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora “Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit după sesizarea Curţii, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 33 urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

21. Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, în procesul de aplicare şi interpretare a legislaţiei incidente în speţa dedusă soluţionării, instanţa de judecată urmează să respecte deciziile Curţii Constituţionale atât sub aspectul dispozitivului, cât şi al considerentelor pe care acestea se sprijină. Prin urmare, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin, (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale - de exemplu, Decizia nr. 61 din 21 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 10 aprilie 2013, Decizia nr. 319 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 25 aprilie 2012, şi Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012-, deciziile anterioare de constatare a neconstituţionalităţii reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz.

22. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, art. 32, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013, Curtea constată că litigiul aflat pe rolul instanţei de judecată, în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, priveşte refuzul nejustificat al entităţii prevăzute de lege de a răspunde în termen de 60 de zile notificării depuse de persoana interesată potrivit Legii nr. 10/2001. Totodată, Curtea observă că dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 165/2013 se referă la valorificarea punctelor obţinute prin emiterea deciziei de compensare prin puncte, art. 32 instituie un termen de decădere în procedura administrativă, în care persoanele care se consideră îndreptăţite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entităţile învestite de lege, iar art. 34 din acelaşi act normativ priveşte soluţionarea dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi la cele care vor fi transmise acestuia ulterior datei intrării în vigoare a legii. Dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 165/2013 reglementează căile de atac împotriva deciziilor emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013.

23. Astfel, având în vedere reglementările criticate raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzei în sensul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, “Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia”. Or, “legătura cu soluţionarea cauzei” presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului, în aceste condiţii, Curtea va respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, art. 32, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013.

24. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 165/2013, Curtea observă că autorii excepţiei invocă neconstituţionalitatea acestora şi din perspectiva încălcării principiului egalităţii în drepturi. Susţin că, instituind în sarcina entităţilor învestite de lege termene diferite de soluţionare a cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001, dispoziţiile criticate creează situaţii mai favorabile persoanelor cărora li se aplică termenul de 12 luni faţă de cele cărora li se aplică termenele de 24, respectiv 36 de luni.

25. Curtea constată că dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 165/2013 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare, iar Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 95 din 27 februarie 2014**), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, a statuat constituţionalitatea acestor norme. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie se instituie termene diferite (12 luni, 24 de luni, respectiv 36 de luni) de soluţionare a cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001, înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, şi de emitere a deciziei de admitere sau de respingere a acestora, ceea ce echivalează cu instituirea unui tratament diferit determinat de numărul mare de cereri. Totodată, Curtea a constatat că termenele introduse prin dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 165/2013 au ca scop eficientizarea procedurilor administrative şi în final respectarea drepturilor tuturor persoanelor interesate, reprezentând în acelaşi timp un scop legitim. Astfel că acestea sunt termene pe care legiuitorul şi Ie-a asumat şi trebuie să le respecte, fără a interveni să amâne aplicarea lor, pentru că, în acest fel, s-ar goli de conţinut dreptul consacrat de norma criticată şi s-ar anula însuşi scopul legii. Prin urmare. Curtea a constatat că există un raport de proporţionalitate rezonabil între scopul urmărit şi mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia, iar tratamentul juridic diferenţiat instituit de textul de lege criticat are o justificare obiectivă şi rezonabilă şi nu se constituie într-o încălcare a dispoziţiilor constituţionale invocate.

26. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Prin urmare, Curtea va respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a art. 33 din Legea nr. 165/2013.

27. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 1 alin. (3) şi art. 24 din Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate prevăd că, în situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte, iar numărul de puncte care se acordă este egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită potrivit art. 21 alin. (6) din lege.

28. Analizând critica de neconstituţionalitate, se observă că prin Decizia nr. 1.358 din 21 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, Curtea a statuat că legiuitorul român a acordat o atenţie deosebită reglementărilor referitoare la reparaţiile pentru suferinţele cauzate de regimul comunist din perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, având în vedere voinţa noului stat democratic instaurat în decembrie 1989 de a recunoaşte şi de a condamna aceste fapte. Reglementările adoptate au ţinut seama de rezoluţiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1.096 (1996) intitulat㠓Măsurile de eliminare a moştenirii fostelor sisteme totalitare comuniste” şi nr. 1.481 (2006) intitulat㠓Necesitatea condamnării internaţionale a crimelor comise de regimul comunist”. Potrivit acestor acte cu caracter de recomandare pentru statele membre ale Consiliului Europei, având în vedere încălcarea drepturilor omului de către regimul comunist, este necesar ca persoanele nevinovate care au fost persecutate pentru fapte care ar fi considerate legale într-o societate democratică să fie reabilitate, să le fie restituite proprietăţile confiscate (sau să primească compensaţii, dacă acest lucru nu mai este posibil) şi, atât timp cât victimele regimului comunist sau familiile lor mai sunt în viaţă, să poată primi compensaţii pentru daunele morale suferite.

29. Pe de altă parte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu poate fi interpretat ca impunând statelor contractante o obligaţie generală de a restitui bunurile care le-au fost transferate înainte de ratificarea convenţiei de către acestea (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 4 martie 2003, pronunţată în Cauza Jantner împotriva Slovaciei, paragraful 34 şi Hotărârea din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, paragraful 135). În schimb, atunci când, după ratificarea convenţiei, inclusiv a Protocolului nr. 1, un stat contractant adoptă o legislaţie care prevede restituirea totală sau parţială a bunurilor confiscate în temeiul unui regim anterior, o asemenea legislaţie poate fi considerată ca generând un nou drept de proprietate protejat prin art. 1 din Protocolul nr. 1 în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile de restituire (a se vedea Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronunţată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35).

30. De asemenea, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, Curtea a statuat c㠓scopul legii este acela de a statornici măsuri reparatorii - restituiri şi despăgubiri - în interesul foştilor proprietari, ale căror locuinţe au fost trecute în proprietatea statului”.

31. Din cele expuse, Curtea reţine că aceste norme reglementează proceduri rectificative, şi anume politicile de restituire în natură sau prin compensaţii a imobilelor preluate abuziv, iar aceste norme reflectă voinţa noului stat democratic. Privite dintr-o perspectivă de ansamblu, se observă că politicile de restituire îmbină două componente: o componentă reparatorie/morală şi una patrimonială ce priveşte dreptul de proprietate. Cele două aspecte ale politicii de restituire sunt strâns legate între ele şi îi privesc, în realitate, numai pe titularii iniţiali ai dreptului de proprietate, foşti proprietari, şi pe moştenitorii legali ori testamentari ai acestora. Tocmai de aceea, plecând de la aceste aspecte, legiuitorul a stabilit că unul dintre principiile care stă la baza acordării măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 165/2013 este acela al prevalentei restituirii în natură, iar în ceea ce priveşte punctele stabilite prin decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar, sau a moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, stabileşte că acestea nu pot fi afectate prin măsuri de plafonare.

32. Alta este soluţia legislativă din Legea nr. 165/2013 în situaţia în care persoanele care se considerau îndreptăţite şi care au depus notificări potrivit Legii nr. 10/2001 au cesionat dreptul de creanţă asupra statului român unor terţe persoane, încheindu-se cu aceste ocazii contracte de cesiune. În aceste situaţii legea a plafonat măsurile reparatorii ce pot fi acordate cesionarului, fapt ce a generat prezenta critică de neconstituţionalitate.

33. Analizând natura juridică a acestor contracte de cesiune, Curtea constată că sunt contracte aleatorii şi că, prin definiţie, aceste înstrăinări nu puteau avea loc decât între momentul depunerii notificării şi momentul emiterii titlului de despăgubire, având în vedere dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente potrivit cărora “drepturile stabilite prin titlurile de despăgubire nu pot fi vândute, cumpărate, date în garanţie sau transferate în orice alt mod, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, cu excepţia dobândirii acestora ca efect al succesiunii; actele de înstrăinare a acestor drepturi, cu excepţia transmiterii ca efect al succesiunii, sunt lovite de nulitate absolută”. Or, aşa cum s-a reţinut în literatura de specialitate (C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, Ed. AII, Bucureşti, 1993, pag. 36), contractele aleatorii sunt contracte cu titlu oneros în care întinderea sau chiar existenţa obligaţiei pentru una dintre părţi ori pentru ambele părţi contractante nu se cunoaşte în momentul încheierii contractului, deoarece depinde de un eveniment viitor şi incert, în cazul de faţă stabilirea dreptului de proprietate al cedentului. Aşadar, la încheierea contractului, nici cedentul - persoana care se consideră îndreptăţită la restituire -, nici cesionarul - terţul raportului între stat şi persoana care se consideră îndreptăţită - nu poate stabili cu certitudine existenţa unui drept de proprietate al celui dintâi, care să determine un drept la despăgubire al celui de-al doilea, astfel încât nu se poate cuantifica cuantumul câştigului ori al pierderii, ori existenţa acestora. Este evident faptul că atât persoanele care se consideră îndreptăţite la măsurile reparatorii, cât şi cesionarii drepturilor de creanţă izvorâte din legile de restituire au dobândit doar vocaţia obţinerii unor măsuri reparatorii, calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra bunului preluat abuziv urmând a fi stabilită după epuizarea procedurilor prevăzute de legile restituirii.

34. Din această perspectivă, Curtea observă că trebuie stabilit în ce măsură cesionarii drepturilor de creanţă izvorâte din legile de restituire se bucură de un “bun,, în sensul Convenţiei. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie se aplică doar bunurilor actuale (a se vedea Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 50, şi Hotărârea din 11 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Anheuser-Busch. inc. Împotriva Portugaliei, paragraful 64), Convenţia negarantând dreptul de a dobândi bunuri [Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronunţată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35(b)]. O persoană care denunţă o încălcare a dreptului la respectarea bunurilor sale trebuie, în primul rând, să demonstreze existenţa unui astfel de drept (Hotărârea din 26 ianuarie 2005, pronunţată în Cauza Pistorova împotriva Cehiei, paragraful 38, şi Hotărârea din 11 decembrie 2006, pronunţată în Cauza Zhigalev împotriva Rusiei, paragraful 131). Atunci când interesul patrimonial în cauză îl constituie o creanţă, acesta nu poate fi considerat “valoare patrimonial㔠decât atunci când are o bază suficientă în dreptul intern, de exemplu, atunci când este confirmat de jurisprudenţa constantă a instanţelor (Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunţată în Cauza Plechanow împotriva Poloniei, paragraful 83, Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Eskelinen şi alţii împotriva Finlandei, paragraful 94, şi Hotărârea din 6 octombrie 2005, pronunţată în Cauza Draon împotriva Franţei, paragraful 68). De asemenea, noţiunea de “bun” poate cuprinde inclusiv creanţe, în baza cărora un reclamant poate pretinde că are cel puţin o “speranţă legitim㔠de a obţine beneficiul efectiv al unui drept de proprietate (Decizia din 10 iulie 2002, pronunţată în Cauza Gratzinger şi Gratzingerova împotriva Republicii Cehe, paragraful 69.)

35. Referitor la existenţa unui “bun” în cauzele referitoare la restituirea imobilelor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat c㠓speranţa de a vedea renăscută supravieţuirea unui vechi drept de proprietate care este de mult timp imposibil de exercitat în mod efectiv nu poate fi considerată ca un «bun» în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1” (Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronunţată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35). În aceiaşi context, instanţa europeană a considerat că, în măsura în care cel interesat nu îndeplineşte condiţiile esenţiale pentru a putea redobândi un bun trecut în proprietatea statului sub regimul politic anterior, există o diferenţă evidentă între “simpla speranţă de restituire”, oricât ar fi ea de îndreptăţită din punct de vedere moral, şi o “speranţă legitimă”, de natură mult mai concretă, bazată pe o dispoziţie legală sau pe o decizie judiciară (Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronunţată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 49). Din raportarea acestor considerente la cauza de faţă rezultă că autorii excepţiei - cesionari ai drepturilor de creanţă izvorâte din legile de restituire - nu se bucură de un bun în sensul Convenţiei, astfel încât, corelativ, nu pot invoca încălcarea dreptului de proprietate, prevăzut de art. 44 din Constituţie.

36. Chiar dacă s-ar pleca de la premisa că cesionarul dreptului de creanţă se bucură de un “bun”, Curtea constată că nu este încălcat dreptul de proprietate al acestuia. Prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, Curtea a statuat că, “Întrucât nu poate fi vorba despre drepturi a căror existenţă este incontestabilă, aşadar despre drepturi al căror exerciţiu ar putea fi, eventual, restrâns în considerarea motivelor avute în vedere de art. 53 din Constituţie, revine, ca atribut suveran, legiuitorului să aprecieze asupra modalităţilor şi condiţiilor de realizare a măsurilor reparatorii, ca şi asupra unor eventuale limite ale acestora. Evident că, nefiind vorba despre restrângerea exerciţiului unor drepturi, ci despre stabilirea, prin lege, a limitelor unor reparaţii, nu se poate vorbi despre aplicarea art. 53 din Constituţie. Limitarea întinderii reparaţiilor are în vedere, în cazul legii a cărei constituţionalitate este discutată, posibilităţile economice şi financiare existente în raport cu alte necesităţi şi priorităţi economice şi sociale, în a căror evaluare şi satisfacere legiuitorul este suveran”.

37. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că alte exemple de bune practici şi de măsuri de modificare legislativă, ce respectă principiile impuse de Convenţie şi de protocoalele sale, oferite de alte state semnatare ale Convenţiei, ar putea constitui o sursă de inspiraţie pentru guvernul pârât (a se vedea în special cauzele Broniowski şi Wolkenberg, menţionate). Astfel, refacerea totală a legislaţiei, care să conducă la reguli de procedură clare şi simplificate, ar face sistemul de despăgubire mai previzibil în aplicarea sa, spre deosebire de sistemul actual, ale cărui prevederi sunt dispersate în mai multe legi, ordonanţe şi hotărâri. Plafonarea despăgubirilor şi eşalonarea lor pe o perioadă mai lungă ar putea să reprezinte, de asemenea, măsuri capabile să păstreze un just echilibru între interesele foştilor proprietari şi interesul general al colectivităţii (Hotărârea din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, paragraful 235).

38. Curtea constată că, în concepţia noii legi, situaţia dobânditorilor de drepturi izvorâte din legile de restituire cunoaşte o reglementare specială în ceea ce priveşte acordarea măsurilor compensatorii. Prin dispoziţiile de lege criticate, intenţia legiuitorului a fost aceea de a limita operaţiunile speculative cu drepturi litigioase prin plafonarea plăţilor către cesionar, adică limitarea veniturilor încasate de aceştia. Scopul măsurilor reparatorii adoptate de către legiuitor a fost acela de atenuare a consecinţelor încălcărilor masive ale drepturilor de proprietate din trecut, şi nicidecum crearea de noi drepturi sau surse de venit pentru terţe persoane, plafonarea cuantumului despăgubirilor acordate cesionarilor apărând ca fiind în concordanţă atât cu Legea fundamentală, cât şi cu jurisprudenţa instanţei europene. De altfel, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, în cazul în care s-a stabilit dreptul la despăgubiri, cesionarul dreptului de creanţă primeşte un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6) din lege.

39. În ceea ce priveşte invocarea încălcării prevederilor constituţionale ale art. 15, observăm că dispoziţiile criticate referitoare la plafonarea despăgubirilor acordate cesionarilor nu se aplică celor cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate şi li s-a emis titlul de despăgubire anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. În acest sens, art. 41 alin. (1) din lege prevede c㠓Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum şi a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranşe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014”.

40. Curtea Constituţională a statuat constant c㠓o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare” (în acest sens sunt Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, şi Decizia nr. 73 din 6 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 11 mai 2001). Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate nu se aplică retroactiv, ci reglementează modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.

41. Referitor la invocarea prevederilor art. 16 din Constituţie, autorii excepţiei apreciază că se creează o discriminare între cesionarii care au obţinut o despăgubire neplafonată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 şi cei care, după intrarea în vigoare a legii, vor obţine o despăgubire plafonată.

42. Analizând această critică, pentru început Curtea observă că cesionarii, indiferent dacă au obţinut sau nu o despăgubire, se află în aceeaşi situaţie, iar tratamentul aplicat acestora, relativ la cuantumul despăgubirilor pe care le pot obţine, este diferit. Rezultă deci că în cauza dedusă controlului de constituţionalitate dispoziţiile criticate instituie un tratament diferit pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie. Însă, atât instanţa de contencios constituţional, cât şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului au statuat că nu orice diferenţă de tratament semnifică, în mod automat, încălcarea dispoziţiilor constituţionale sau convenţionale relative la interzicerea discriminării (cu titlu de exemplu, menţionăm Decizia Curţii Constituţionale nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, şi Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 20 martie 2012, pronunţată în Cauza Panfile împotriva României, paragraful 27). De asemenea, cu aceeaşi ocazie, instanţa europeană a statuat că art. 14 nu interzice unui stat membru să trateze unele grupuri diferit pentru a îndrepta “inegalităţile de fapt dintre acestea, deoarece statul contractant beneficiază de o amplă marjă de apreciere când evaluează dacă şi în ce măsură diferenţele în situaţii similare justifică un tratament diferit. De regulă, convenţia lasă statului o amplă marjă de apreciere în domeniul măsurilor economice sau de strategie socială.

43. Referitor la evaluarea existenţei sau nu a discriminării în cazul aplicării unui tratament diferit la situaţii analoage, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat c㠓[...] tratamentul diferenţiat al persoanelor aflate în situaţii similare[...] este discriminatoriu dacă nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă; cu alte cuvinte, dacă nu urmăreşte un obiectiv legitim sau dacă nu există o relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele întrebuinţate şi obiectivul avut în vedere” (Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit, paragraful 60).

44. Raportând cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la cauza analizată, Curtea constată că, în contextul politicii de restituire, scopul urmărit de legiuitorul român, în cazul dispoziţiilor de lege criticate, este reglementarea unor măsuri reparatorii” în interesul foştilor proprietari ale căror imobile au fost preluate în mod abuziv de stat sau de alte persoane juridice, iar nu crearea de noi drepturi sau surse de venit pentru terţe persoane. Prin urmare, scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea cuprinsă în art. 1 alin. (3) şi art. 24 din Legea nr. 165/2013 reprezintă un scop legitim.

45. De asemenea, Curtea constată că dispoziţiile Legii nr. 165/2013 nu se rezumă la stabilirea unui cuantum al despăgubirilor egal cu preţul plătit de cesionar cedentului, ci la preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate se adaugă şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilita conform art. 21 alin. (6) din lege. Prin urmare, există un raport de proporţionalitate rezonabil între scopul urmărit şi mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia, iar tratamentul juridic diferenţiat instituit de textul de lege criticat are o justificare obiectivă şi rezonabilă şi nu se constituie într-o încălcare a dispoziţiilor constituţionale invocate.

46. Pentru motivele expuse mai sus, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 24 din Legea nr. 165/2013 va fi respinsă ca neîntemeiată.

47. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Angela Eugenia Sora, Angela Eugenia Mateescu, Adina Macahaniuc şi Ecaterina Gheţu în Dosarul nr. 63.294/3/2011, Manuela Beatrice Breahnă şi Paul Sergiu Breahnă în Dosarul nr. 19.211/3/2012, Alexandru Marinete, Marioara Tiran şi Societatea Comercial㠓Real Grup Invest” - S.A. În Dosarul nr. 2.031/3/2012, Liviu-Niculae Furnicescu şi Societatea Comercial㠓Real Grup Invest1 - S.A. În Dosarul nr. 2.374/3/2012 ale Tribunalului Bucureşti - Secţiile a IV-a civilă şi a V-a civilă.

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, art. 32, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe.

3. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

4. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi art. 24 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civila şi Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 1 aprilie 2014.


*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 88 din 27 februarie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 16 aprilie 2014.

**) Decizia Curţii Constituţionale nr. 95 din 27 februarie 2014 a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 5 mai 2014.

 

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 28 iulie 1994, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, după alineatul 1 se Introduc două noi alineate, alineatele 2 şi 3, cu următorul cuprins:

„În termen de 3 zile de la data primirii comunicării prevăzute la alin. 1, investitorul are obligaţia să notifice Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. În vederea desemnării unui reprezentant al acestuia în comisia de recepţie.

Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. va comunica, în cazul participării, desemnarea reprezentantului acestuia în comisia de recepţie în termen de 3 zile de la primirea notificării.”

2. La articolul 7, alineatele 1 şi 2 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Comisiile de recepţie pentru construcţii şi pentru instalaţiile aferente acestora se vor numi de către investitor şi vor fi alcătuite din cel puţin 5 membri, Dintre aceştia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului, un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este situată construcţia, iar ceilalţi vor fi specialişti în domeniu, dintre care unul poate fi din partea Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.

Pentru construcţiile din categoria de importanţă excepţională, având în vedere gradul de risc sub aspectul siguranţei, destinaţia, modul de utilizare, complexitatea şi volumul lucrărilor care fac obiectul recepţiei, comisiile de recepţie vor fi alcătuite din cel puţin 7 membri, numărul de specialişti fiind de minimum 5, dintre care unul este reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcţii -I.S.C.”

3. La articolul 8, alineatele (2) şi (21) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Reprezentanţii executantului şi ai proiectantului nu pot face parte din comisia de recepţie, aceştia având calitatea de invitaţi.

Pentru obiectivele de investiţii finanţate din fonduri publice, precum şi pentru obiectivele de “investiţii constând în construcţii încadrate în categoria de importanţă A - “excepţional㔠şi B - “deosebită”, indiferent de sursele de finanţare ale acestora, prezenta reprezentanţilor Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C. în calitate de membri ai comisiilor de recepţie este obligatorie.”

4. La articolul 14 alineatul 1, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

,,f) documentele doveditoare de la Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. care să certifice că au fost confirmate plăţile efectuate, respectiv investitorul a făcut dovada achitării cotei de 0,1 %, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a cotei de 0,70%, potrivit prevederilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare.”

5. La articolul 17, după liniuţa a treia se introduce o nouă liniuţă, liniuţa a patra, cu următorul cuprins:

“- nu au fost prezentate documentele doveditoare prevăzute la art. 14 alin. 1 lit. f) din prezentul regulament.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 28 mai 2014.

Nr. 444.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate public㠓Pod pe DN 61 km 74+015 peste râul Argeş la Ioneşti”

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 994/2009 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Pod pe DN 61 km 74+015 peste râul Argeş la Ioneşti”,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate public㠓Pod pe DN 61 km 74+015 peste râul Argeş la Ioneşti”, potrivit hărţii topografice prevăzute în anexa nr. 1*).

Art. 2. - (1) Se aprobă declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate public㠓Pod pe DN 61 km 74+015 peste râul Argeş la Ioneşti”, prevăzut la ari 1, expropriator fiind statul român reprezentat de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - SA.

(2) Lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii potrivit alin. (1), situate pe raza localităţii Petreşti din judeţul Dâmboviţa, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor este prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Sumele individuale estimate de către expropriator aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică prevăzut la art. 1, aflate pe raza localităţii Petreşti din judeţul Dâmboviţa, sunt în cuantum total de 8,2 mii lei şi sunt alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, în limita prevederilor bugetare aprobate Secretariatului General al Guvernului prin Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013, la capitolul 84.01 “Transporturi”, titlul 55 “Alte transferuri”, articolul 55.01 “Transferuri interne”, alineatul 55.01.12 “investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat”.

Art. 4. - Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum şi de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 5. - Sumele individuale prevăzute la art. 3 se virează de către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., la dispoziţia proprietarilor de imobile situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică, prevăzut la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. 6. - Planul cu amplasamentul suplimentar al lucrării se aduce la cunoştinţă publică prin afişarea la sediul consiliilor locale implicate şi, respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.

Art. 7. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor,

Alexandru Năstase,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 28 mai 2014.

Nr. 446.


*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - SA, care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărţii topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate public㠓Pod pe DN 61 km 74+015, peste râul Argeş la Icneşti7, situate pe raza localităţii Petreşti din judeţul Dâmboviţa, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor

 

Nr. crt.

Judeţul

 

Unitatea administrativ-teritorială

Numele şi prenumele proprietarului/ deţinătorului imobilului

Tarlaua/ Parcela

Categoria de folosinţă

Număr cadastral

Numărul cărţii funciare

Suprafaţa totală

(mp)

Suprafaţa de expropriat

(mp)

Valoarea despăgubirii terenului, conform Legii nr. 255/2010

(lei)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

Dâmboviţa

Petreşti

Ilie Dumitru şi Elena

T27/P1034

Intravilan Cc

70639

70639

26,00

28,00

247,70

2

Dâmboviţa

Petreşti

Ilie Dumitru şi Elena

T27/P1034

Intravilan A

70145

70145

142,00

70,00

185,77

3

Dâmboviţa

Petreşti

Ilie Dumitru şi Elena

T27/P1034

Intravilan A

70152

70152

323,00

119,00

315,82

4

Dâmboviţa

Petreşti

Radu Nicolae

T9/P90/1

Pd

70589

70589

2.089,00

500,00

1.105,80

5

Dâmboviţa

Petreşti

Radu Nicolae

T9/P90/1

Pd

70591

70591

5.188,00

1.457,00

3.222,30

6

Dâmboviţa

Petreşti

Podoleanu Emilia

T9/P90

Pd

70135

70135

46.259,00

1.382,00

3.056,43

TOTAL

3.556,00

8.133,82

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional “Reabilitare DN 18 Baia Mare-Sighetu Marmaţiei-Moisei-Iacobeni km 3+522-km 62+234 (sector km 15+000- km 62+234); km 69+790- km 131+627; km 131+627-km 220+088” din cadrul Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a, pe raza localităţilor Baia Sprie, Deseşti, Giuleşti, Vadul Izei şi Sighetu Marmaţiei din judeţul Maramureş

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 5 alin (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 99272009 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Reabilitare DN 18 Baia Mare-Sighetu Marmaţiei-Moisei-Iacobeni km 3+522-km 62+234 (sector km 15+000-km 62+234); km 69+790-km 131+627; km 131+627-km 220+088” din cadrul Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional “Reabilitare DN 18 Baia Mare-Sighetu Marmaţiei-Moisei-Iacobeni km 3+522-km 62+234 (sector km 15+000-km 62+234); km 69+790-km 131+627; km 131+627-km 220+088” din cadrul Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a, pe raza localităţilor Baia Sprie, Deseşti, Giuleşti. Vadul Izei şi Sighetu Marmaţiei din judeţul Maramureş, potrivit planului de amplasament/hărţii topografice prevăzute în anexa nr. 1*).

Art. 2. - (1) Se aprobă declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional “Reabilitare DN 18 Baia Mare-Sighetu Marmaţiei-Moisei-Iacobeni km 3+522-km 62+234 (sector km 15+ 000-km 62+234); km 69+790-km 131+627; km 131+627- km 220+088” din cadrul Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a, pe raza localităţilor Baia Sprie, Deseşti, Giuleşti, Vadul Izei şi Sighetu Marmaţiei din judeţul Maramureş, expropriator fiind statul român reprezentat de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

(2) Lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii potrivit alin. (1), situate pe raza localităţilor Baia Sprie, Deseşti, Giuleşti, Vadu Izei şi Sighetu Marmaţiei din judeţul Maramureş, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor este prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Sumele individuale estimate de către expropriator aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional “Reabilitare DN 18 Baia Mare-Sighetu Marmaţiei-Moisei-Iacobeni km 3+522-km 62+234 (sector km 15+000-km 62+234); km 69+790-km 131+627; km 131+627-km 220+088” din cadrul Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a, pe raza localităţilor Baia Sprie, Deseşti, Giuleşti, Vadul Izei şi Sighetu Marmaţiei din judeţul Maramureş, sunt în cuantum total de 175 mii lei şi sunt alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, în limita prevederilor bugetare aprobate Secretariatului General al Guvernului prin Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013, la capitolul 84.01 “Transporturi”, titlul 65 “Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă”.

Art. 4. - Sumele individuale prevăzute la art. 3 se virează de către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. la dispoziţia proprietarilor de imobile, pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional prevăzut la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. 5. - Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum şi de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 6. - Planul cu amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional se aduce la cunoştinţă publică prin afişarea la sediul consiliilor locale implicate şi, respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.

Art. 7. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor,

Alexandru Năstase,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 28 mai 2014.

Nr. 447.


*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - SA, care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a harţii topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional “Reabilitare DN 18 Baia Mare-Sighetu Marmaţiei-Moisei-Iacobeni km 3+522-km 62+234 (sector km 15+000-km 62+234); km 69+790-km 131+627; km 131+627-km 220+088” din cadrul Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a, pe raza localităţilor Baia Sprie, Deseşti, Giuleşti, Vadul Izei şi Sighetu Marmaţiei din Judeţul Maramureş, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şl sumele Individuale aferente despăgubirilor

 

Nr. crt.

Judeţul

Unitatea

administrativ-teritorială

Numele şi prenumele proprietarului/ deţinătorului terenului

Tarlaua/ parcela

Categoria de folosinţa

Nr. cad./ Nr. top.

Nr. CF

Suprafaţa totală

(mp)

Suprafaţa de expropriat

(mp)

Valoarea totală

estimată, conform Legii nr. 255/2010

1

Maramureş

Baia Sprie

Barcs Ecaterina

 

P/extravilan

51131

51131

4829

59

41,30

2

Maramureş

Deseşti

Parohia Ortodoxă Mara

78A

PD/extravilan

 

 

 

561

168,30

3

Maramureş

Deseşti

Parohia Ortodoxă Mara

78A

PD/extravilan

 

 

 

20

6,00

4

Maramureş

Deseşti

Parohia Ortodoxă Mara

78A

PD/extravilan

 

 

 

56

16,80

5

Maramureş

Deseşti

Mureşan Vasile

 

F/extravilan

 

 

 

572

114,40

6

Maramureş

Deseşti

Sas Gavrilă

 

F/extravilan

 

 

 

263

52,60

7

Maramureş

Deseşti

Rus Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

654

130,80

8

Maramureş

Deseşti

Rus Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

477

95,40

9

Maramureş

Deseşti

Rus Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

29

5,80

10

Maramureş

Deseşti

Rus Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

30

6,00

11

Maramureş

Deseşti

Rus Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

134

26,80

12

Maramureş

Deseşti

Rus Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

117

23,40

13

Maramureş

Deseşti

Bohotiş Gheorghe

25A

PD/extravilan

 

 

 

89

26,70

14

Maramureş

Deseşti

Bohotiş Gheorghe

25A

PD/extravilan

 

 

 

106

31,80

15

Maramureş

Deseşti

Ghent Traian

 

F/extravilan

 

 

 

90

18,00

16

Maramureş

Deseşti

Ghent Traian

 

F/extravilan

 

 

 

201

40,20

17

Maramureş

Deseşti

Visovan Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

34

6,80

18

Maramureş

Deseşti

Visovan Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

449

89,80

19

Maramureş

Deseşti

Corneştean Vasile

 

F/extravilan

 

 

 

1763

352,60

20

Maramureş

Deseşti

Mununar Vasile

 

F/extravilan

 

 

 

191

38,20

21

Maramureş

Deseşti

Roman Ioan

80

PD/extravilan

 

 

 

74

22,20

22

Maramureş

Deseşti

Roman Ioan

80

PD/extravilan

 

 

 

34

10,20

23

Maramureş

Deseşti

Tivadar Gheorghe

80

PD/extravilan

 

 

 

426

127,80

24

Maramureş

Deseşti

Costin Vasile Costin Ioana

80

PD/extravilan

 

 

 

207

62,10

25

Maramureş

Deseşti

Fodoruţ Vasile

80

PD/extravilan

 

 

 

463

138,90

26

Maramureş

Deseşti

Paul Vasile

 

F/extravilan

 

 

 

77

15,40

27

Maramureş

Deseşti

Paul Vasile

 

F/extravilan

 

 

 

29

5,80

28

Maramureş

Deseşti

Paul Vasile

 

F/extravilan

 

 

 

51

10,20

29

Maramureş

Deseşti

Costin Gheorghe

81

PD/extravilan

 

 

 

355

106,50

30

Maramureş

Deseşti

Costin Vasile

81

PD/extravilan

 

 

 

443

132,90

31

Maramureş

Deseşti

Costin Gheorghe

81

PD/extravilan

 

 

 

150

45,00

32

Maramureş

 Deseşti

Costin Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

761

152,20

33

Maramureş

 Deseşti

Mununar Irina

 

F/extravilan

 

 

 

302

60,40

34

Maramureş

 Deseşti

Paul Vasile

 

F/extravilan

 

 

 

624

124,80

35

Maramureş

 Deseşti

Costin Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

213

42,60

36

Maramureş

 Deseşti

S.C. Alexis Prod Pan - S.R.L .

 

F/extravilan

 

 

 

463

92,60

37

Maramureş

Giuleşti

Pop Vasile

 

F/intravilan

 

 

 

205

4.715,00

38

Maramureş

Giuleşti

Mois Ioan

 

F/intravilan

 

 

 

365

8.395,00

39

Maramureş

Giuleşti

Ciocin Vasile

 

A/extravilan

 

 

 

14

6,16

40

Maramureş

Giuleşti

Tiplea Mihai

 

A/extravilan

 

 

 

41

18,04

41

Maramureş

Giuleşti

Batin Petru

 

A/extravilan

 

 

 

25

11,00

42

Maramureş

Giuleşti

Tiplea Ştefan

 

A/extravilan

 

 

 

96

42,24

43

Maramureş

Giuleşti

Rednic Gheorghe

 

A/extravilan

 

 

 

206

90,64

44

Maramureş

Giuleşti

Codrea Vasile

 

A/extravilan

 

 

 

180

79,20

45

Maramureş

Giuleşti

Codrea Gheorghe

 

A/extravilan

 

 

 

33

14,52

46

Maramureş

Giuleşti

Codrea Gheorghe

 

A/extravilan

 

 

 

199

87,56

47

Maramureş

Giuleşti

Codrea Ion

 

CC, L/intravilan

 

 

 

166

5.155,40

48

Maramureş

Giuleşti

Rednic Ancuţa

 

CC/intravilan

 

 

 

22

1.941,00

49

Maramureş

Giuleşti

Pop Petru

 

F/extravilan

 

 

 

31

6,20

50

Maramureş

Giuleşti

Tiplea Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

41

8,20

51

Maramureş

Giuleşti

Tiplea Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

92

18,40

52

Maramureş

Giuleşti

Tiplea Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

44

8,80

53

Maramureş

Giuleşti

Rednic Mihai

 

F/extravilan

 

 

 

63

12,60

54

Maramureş

Giuleşti

Mois Vasile

 

F/extravilan

 

 

 

94

18,80

55

Maramureş

Giuleşti

Codrea Vasile

 

F/extravilan

 

 

 

131

26,20

56

Maramureş

Giuleşti

Batin Vasile

 

F/extravilan

 

 

 

126

25,20

57

Maramureş

Giuleşti

Rednic Mihai

 

F/extravilan

 

 

 

303

60,60

58

Maramureş

Giuleşti

Pop Maria

 

F/extravilan

 

 

 

442

38,40

59

Maramureş

Giuleşti

Potrovan Cristi

 

F/extravilan

 

 

 

1268

253,60

60

Maramureş

Giuleşti

Petcas Ion

 

F/extravilan

 

 

 

2290

458,00

61

Maramureş

Giuleşti

Pop Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

1155

231,00

62

Maramureş

Giuleşti

Petcas Ion

 

F/extravilan

 

 

 

669

133,80

63

Maramureş

Giuleşti

Marina Petru

 

F/extravilan

 

 

 

433

86,60

64

Maramureş

Giuleşti

S.C Laguna – S.R.L.

 

F/extravilan

4715

50116

8845

54

10,80

65

Maramureş

Giuleşti

Barlea Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

96

19,20

66

Maramureş

Giuleşti

Rednic Ştefan

 

F/extravilan

 

 

 

88

17,60

67

Maramureş

Giuleşti

Rednic Petru, Rednic Ştefan

 

F/extravilan

 

 

 

267

53,40

68

 Maramureş

Giuleşti

Trifoi Suzana

 

F/extravilan

 

 

 

194

38,80

69

 Maramureş

Giuleşti

Arba Gavrilă

 

F/extravilan

 

 

 

251

50,20

70

 Maramureş

Giuleşti

Hoţea Gheorghe

 

F/extravilan

 

 

 

110

22,00

71

Maramureş

Giuleşti

Borban Ioan, Tifrac Ioan

 

F/extravilan

 

 

 

617

123,40

72

Maramureş

Giuleşti

S.C. Virsteana Serv-S.R.L.

 

CC/intravilan

4705

50270

12542

2811

64.653,00

73

Maramureş

Giuleşti

S.C. Virsteana Serv

 

CC/intravilan

4705

50270

12542

76

1.748,00

74

Maramureş

Giuleşti

S.C. Virsteana Serv

 

CC/intravilan

 

 

 

3372

77.556,00

75

Maramureş

Giuleşti

Danea Daniel, Danea Mihaela

 

A/intravilan

50096

50096

4200

4

92,00

76

Maramureş

Vadu Izei

Petcas Ion

 

F/extravilan

 

 

 

69

13,80

77

Maramureş

Vadu Izei

S.C. Virsteana Serv-S.R.L.

 

CC/intravilan

 

 

 

7

161,00

78

Maramureş

Vadu Izei

Danea Daniel, Danea Mihaela

 

A/intravilan

50096

50096

4200

81

1.863,00

79

Maramureş

Vadu Izei

Danea Daniel, Danea Mihaela

 

A/intravilan

 

 

 

7

161,00

80

Maramureş

Vadu Izei

Teleptean Ioan Daniel întreprindere individuală

 

A/extravilan

2132

50252

6938

92

18,40

81

 Maramureş

Vadu Izei

Fodoruţ Ionel

 

F/extravilan

 

 

 

205

41,00

82

 Maramureş

Vadu Izei

Covaci Mana

 

CC/intravilan

50044

50044

1129

31

713,00

83

Maramureş

Sighetu Marmaţiei

Mihai Gheorghe

 

CC/intravilan

8636

56835

1421

27

1.026,00

84

Maramureş

Sighetu Marmaţiei

Petcas Ioan, Petcas Anuţa

 

CC/intravilan

9398

57000

2295

13

494,00

85

Maramureş

Sighetu Marmaţiei

Chindris Ştefan, Chindris Anuţa

 

L/intravilan

53615

53615

8212

40

1.320,00

TOTAL

 

 

 

 

 

27813

174.629,06

 

Legendă:

A - arabil

F - fâneţe

CC - curţi construcţii

L - livadă

CC,L - curţi construcţii + livadă

PD - pădure

P – păşune

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Ghidului metodologic al Programului Pierre de Coubertin referitor la regimul finanţărilor din fonduri provenite integral din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, alocate pentru activităţi de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, pe baza unor proiecte şi programe ale federaţiilor sportive naţionale, cu scopul de a forma performeri

În temeiul:

- Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000;

- Hotărârii Guvernului nr. 311/2003 privind aprobarea înfiinţării pe lângă Ministerul Tineretului şi Sportului a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii”, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Notei de fundamentare nr. 1.534 din 16 aprilie 2014,

în baza prevederilor art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 11/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul tineretului şi sportului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Ghidul metodologic al Programului Pierre de Coubertin referitor la regimul finanţărilor din fonduri provenite integral din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, alocate pentru activităţi de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, pe baza unor proiecte şi programe ale federaţiilor sportive naţionale, cu scopul de a forma performeri, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului tineretului şi sportului nr. 395/2013 privind aprobarea Ghidului metodologic referitor la regimul finanţărilor din fonduri provenite integral din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, alocate pentru activităţi de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor, juniorilor mici, precum şi ale persoanelor cu dizabilităţi, pe baza unor proiecte şi programe ale federaţiilor sportive naţionale, cu scopul de a forma performeri, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 1 aprilie 2013.

Art. 3. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi difuzat prin Direcţia juridic şi resurse umane tuturor direcţiilor de specialitate.

 

Ministrul tineretului şi sportului,

Gabriela Szabo

 

Bucureşti, 9 mai 2014.

Nr. 345.

 

ANEXĂ

 

GHID METODOLOGIC

al Programului Pierre de Coubertin referitor la regimul finanţărilor din fonduri provenite integral din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, alocate pentru activităţi de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, pe baza unor proiecte şi programe ale federaţiilor sportive naţionale, cu scopul de a forma performeri

 

CAPITOLUL I

Contextul general

 

Prezentul ghid metodologic are ca scop stabilirea principiilor, cadrului general şi a procedurii pentru atribuirea contractelor de finanţare din fonduri provenite din venituri proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului (VP MTS) pentru acţiuni de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii sportive ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, în vederea obţinerii de performeri, în cadrul Programului Pierre de Coubertin.

PROGRAMUL PIERRE DE COUBERTIN

Educaţie prin sport - selecţie, pregătire şi realizare de competiţii sportive

 

Programul are ca obiectiv strategic sprijinirea şi dezvoltarea programelor sportive propuse de federaţiile sportive naţionale pentru acţiuni de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, în vederea obţinerii de performeri.

1.1. Obiective şi priorităţi ale programului

I. Scop: valorificarea aptitudinilor individuale într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie a copiilor, precum şi a persoanelor cu dizabilităţi, care să asigure formarea de performeri, precum şi îmbunătăţirea stării de sănătate publică prin crearea unui cadru social şi organizatoric favorizant.

II. Obiective generale:

a) promovarea sportului drept element esenţial pentru o educaţie de calitate, prin exercitarea tuturor formelor de activităţi fizice, printr-o participare organizată, având drept obiectiv ameliorarea condiţiei fizice şi psihice;

b) susţinerea activităţii sportive la nivelul copiilor, precum şi al persoanelor cu dizabilităţi;

c) demararea proceselor de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii pentru copiii cu aptitudini remarcabile şi pentru persoanele cu dizabilităţi;

d) utilizarea potenţialului sportiv cu privire la incluziunea socială, integrare şi şanse egale;

e) încurajarea practicării activităţilor fizice şi sportive, în mod continuu, cu scopul de a câştiga încredere, de a promova un stil de viaţă sănătos şi o dezvoltare armonioasă durabilă;

f) susţinerea disciplinelor şi probelor sportive, în funcţie de tradiţia şi de gradul de dezvoltare a fiecărei discipline.

III. Obiective specifice

1. realizarea educaţiei integrale a copiilor şi a persoanelor cu dizabilităţi prin contribuţia activităţilor sportive;

2. influenţarea dezvoltării fizice armonioase a copiilor;

3. creşterea numărului de participanţi la mişcare în competiţiile sportive;

4. realizarea unei baze de selecţie pentru performanţă;

5. dezvoltarea spiritului de competiţie;

6. dezvoltarea spiritului de fairplay;

7. pregătirea pentru viaţă, formarea obişnuinţei de a lucra în echipă;

8. sporirea interesului general pentru activităţile copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi;

9. prevenirea îmbolnăvirilor şi menţinerea stării de sănătate a populaţiei;

10. evaluarea şi ameliorarea stării de sănătate prin activitate fizică.

1.2. Temeiul legal

Temeiul legal al finanţării proiectelor din bugetul de venituri proprii al Ministerului Tineretului şi Sportului pentru acţiunile de selecţie, pregătire şi realizarea de competiţii sportive pentru copii şi persoane cu dizabilităţi, prevăzute de prezentul ghid metodologic, este:

- Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013;

- Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000;

- Hotărârea Guvernului nr. 311/2003 privind aprobarea înfiinţării pe lângă Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

1.3. Glosar de termeni

În înţelesul prezentului program Pierre de Coubertin, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1.3.1. federaţii sportive naţionale - structuri sportive de interes naţional, constituite prin asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvemamentale, apolitice şi fără scop lucrativ, având ca atribuţii principale: elaborarea strategiei naţionale de dezvoltare a ramurii de sport pe care o reprezintă şi organizarea activităţilor şi competiţiilor oficiale la nivel naţional, precum şi a celor cu caracter internaţional care au loc pe teritoriul României;

1.3.2. activitate sportivă - complex de acţiuni care au ca scop comun îndeplinirea unor obiective cu caracter sportiv. Categoriile de acţiuni care constituie activitatea sportivă sunt: acţiunile de selecţie, de pregătire sportivă, competiţiile sportive şi alte acţiuni sportive;

1.3.3. activitate de selecţie - activitate organizată şi repetabilă a specialiştilor de depistare a copiilor cu aptitudini pentru practicarea diferitelor ramuri sau probe sportive, pe baza unor criterii specifice, biologice, psihosomatice şi motrice;

1.3.4. acţiune de pregătire sportivă - acţiune sportivă desfăşurată în ţară, realizată în baza unui program prestabilit, sub supravegherea uneia sau mai multor persoane calificate, având ca scop dezvoltarea psihomotrică în vederea participării la competiţii sportive;

1.3.5. competiţie sportivă - acţiune sportivă organizată de structuri sportive şi/sau de alte entităţi competente, în baza unui regulament, care are ca obiectiv întrecerea, obţinerea de rezultate sportive sau obţinerea victoriei;

1.3.6. competiţie sportivă internă la nivel naţional - competiţie sportivă internă organizată de către federaţiile sportive naţionale, care are ca obiectiv stabilit prin regulamentul acesteia desemnarea unui câştigător la nivel naţional;

1.3.7. alte acţiuni sportive - acţiuni organizate pe teritoriul României, de către federaţiile sportive naţionale, care prezintă un interes pentru activitatea sportivă, altele decât competiţiile sportive oficiale şi cele de pregătire sportivă, cum ar fi: conferinţe, simpozioane, seminare, colocvii ori alte reuniuni, întâlniri de lucru, schimburi de experienţă, expoziţii, cursuri şi stagii de practică şi specializare sau perfecţionare, precum şi acţiuni de cercetare, documentare, informare, promovare, consultanţă şi altele asemenea;

1.3.8. autoritate finanţatoare - Ministerul Tineretului şi Sportului, denumit în continuare MTS, instituţie publică, organ al administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului României;

1.3.9. bugetul proiectului - reprezintă totalitatea sumelor alocate din VP MTS necesare realizării proiectului şi a cheltuielilor aferente, detaliate pe categorii de cheltuieli, conform normelor legale în vigoare.

1.3.10. categorie de eligibilitate - categorie în cadrul căreia trebuie să se înscrie propunerile de proiect pentru a fi eligibile, cu respectarea legislaţiei în vigoare;

1.3.11. cerere de finanţare - document completat de către solicitant în vederea obţinerii finanţării unui proiect (anexa nr. 1);

1.3.12. cheltuieli eligibile - cheltuielile care reflectă costuri necesare şi rezonabile, oportune şi justificate, care sunt efectuate pe perioada de desfăşurare a proiectului, legate în mod direct de obiectul contractului de finanţare şi care trebuie să fie prevăzute în formularul de buget, identificabile şi verificabile, susţinute de acte şi documente justificative originale corespunzătoare;

1.3.13. contract de finanţare-contract încheiat, în condiţiile legii, între MTS, în calitate de autoritate finanţatoare, şi beneficiar;

1.3.14. venituri proprii MTS - procent din taxele şi accizele pe alcool şi tutun colectate de la operatori economici, virate MTS şi aprobate în bugetul anual cu destinaţia sport;

1.3.15. perioada de desfăşurare a proiectului - perioada înscrisă în contractul de finanţare de la data începerii primei activităţi şi până la data încheierii ultimei activităţi din planul de activităţi al proiectului;

1.3.16. solicitant - federaţia sportivă naţională posesoare de Certificat de identitate sportivă, care depune o propunere de proiect;

1.3.17. proiect sportiv - acţiune de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi;

1.3.18. copii - categorie de vârstă stabilită în conformitate cu reglementările federaţiilor sportive naţionale;

1.3.19. persoane cu dizabilităţi - persoane cu deficienţe diverse care în contextul Programului Pierre de Coubertin pot beneficia de îmbunătăţirea accesului la activităţi sportive, cu obiectivul de a câştiga încredere, de a spori gradul de incluziune socială, de a depăşi prejudecăţi, de a promova un stil de viaţă sănătos.

1.4. Principiile care stau la baza finanţării Principiile care stau la baza acordării finanţării sunt:

a) libera concurenţă - asigurarea condiţiilor pentru ca o federaţie sportivă naţională ce desfăşoară activităţi sportive să aibă dreptul de a deveni beneficiar în condiţiile legii;

b) eficacitatea utilizării fondurilor aprobate în baza selecţiei de proiecte - folosirea sistemului concurenţial şi a criteriilor care să facă posibilă evaluarea propunerilor şi a specificaţiilor financiare pentru atribuirea contractului de finanţare;

c) transparenţa - punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de finanţare;

d) tratamentul egal - aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de eligibilitate/selecţie şi a criteriilor de evaluare pentru atribuirea contractului de finanţare, astfel încât orice solicitant care depune o cerere de finanţare să beneficieze de şanse egale;

            e) anualitatea - derularea întregii proceduri de finanţare în cadrul anului calendaristic în care s-a acordat finanţarea.

 

CAPITOLUL II

Procedura de depunere a proiectelor

 

2.1. Documente necesare depunerii proiectelor

2.1.1. Dosarul trebuie să conţină următoarele documente:

a) declaraţie de eligibilitate a solicitantului (formularul la anexa nr. 1 );

b) declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal (formularul la anexa nr. 1);

c) cerere-tip de finanţare - un exemplar, care va fi înregistrat în momentul depunerii (anexa nr. 1) şi pe suport CD. Cererea-tip de finanţare tip trebuie completată astfel:

2.1.2. Cererea-tip de finanţare trebuie să cuprindă:

a) “Descrierea solicitantului” - se vor preciza: adresa, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail, numele băncii, numărul de cont bancar - IBAN, titularul contului (trebuie să fie cel al iniţiatorului proiectului) şi codul de înregistrare fiscală; solicitantul se va asigura că datele înscrise sunt corecte şi actualizate;

b) “Titlul proiectului” - este recomandabil să fie cât mai sugestiv;

c) “Oportunitatea proiectului” - constă în descrierea situaţiei existente, a contextului, precum şi a motivelor iniţierii proiectului. Practic, aici se vor descrie în 1-2 paragrafe concluzii ale unei analize de oportunitate prin care se identifică o problemă ce urmează a fi rezolvată;

d) “Scopul proiectului” - reprezintă un enunţ scurt şi concis prin care se comunică stadiul în care va ajunge problema ca urmare a derulării proiectului;

e) “Obiectivele proiectului” - constituie rezultatele scontate care trebuie obţinute în efortul de atingere a scopului proiectului. În acest sens va trebui să se ţină seama la enunţarea obiectivelor ca acestea să nu se confunde cu activităţile. Pentru ca un obiectiv să fie corect definit acesta trebuie să fie specific, măsurabil, abordabil, realist, încadrabil în timp;

f) “Activităţile proiectului” - reprezintă metodele de atingere a fiecărui obiectiv. În această rubrică se va completa în detaliu cum urmează să fie pus în practică proiectul şi ce se va face pentru atingerea obiectivelor acestuia. Rubrica va fi completată prin enunţarea activităţilor, încadrarea acestora în secvenţe de timp (pe luni, săptămâni sau zile, în funcţie de durata proiectului) şi specificarea responsabilului fiecărei activităţi;

g) “Grupul-ţintă şi beneficiarii” - reprezintă persoanele sau grupul de persoane cărora li se adresează proiectul şi care vor avea de câştigat în mod direct sau indirect în urma derulării proiectului, copii nelegitimaţi şi persoane cu dizabilităţi;

h) “Modalităţi de mediatizare” - se vor specifica instrumentele şi activităţile de promovare a proiectului ca: reportaje, conferinţă de presă, interviuri, filme, articole, mape de prezentare, afişe, pliante, bannere şi alte materiale de promovare;

i) “Modalităţi de evaluare” - se vor enumera modalităţile şi instrumentele ce urmează a fi folosite pentru raportarea progresului în atingerea obiectivelor propuse, a eficienţei şi impactului proiectului. Instrumente de evaluare pot fi considerate orice tip de analiză statistică, studii de caz, observaţii şi monitorizări;

j) “Parteneri” - nominalizarea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept public ori privat implicate în desfăşurarea activităţilor proiectului şi a structurilor sportive afiliate federaţiei sportive naţionale (în mod expres cluburi);

k) “Bugetul proiectului” - reprezintă totalitatea surselor de finanţare necesare realizării acţiunii şi a cheltuielilor aferente, detaliate pe categorii de cheltuieli, conform normelor legale în vigoare, respectiv Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Se întocmeşte având în vedere următoarele:

- bugetul să corespundă cu limitele legale pentru fiecare categorie de cheltuieli;

- bugetul să reflecte costurile necesare realizării proiectului; . bugetul să se întocmească exclusiv în lei;

- cheltuielile să fie oportune şi justificate;

- cheltuielile să fie efectuate pe perioada de desfăşurare a proiectului;

- cheltuielile să fie identificabile şi verificabile.

2.1.3. Cererea de finanţare are caracter ferm şi obligatoriu din punctul de vedere al conţinutului şi trebuie semnată, pe propria răspundere, de către reprezentantul legal al solicitantului sau de către o persoană împuternicită legal de acesta.

2.1.4. La completarea cererii de finanţare solicitanţii au obligaţia de a furniza detalii suficiente pentru a asigura claritatea proiectului, în special cu privire la modul în care vor fi atinse obiectivele, schimbarea pozitivă generată de proiect şi modul în care proiectul propus este relevant pentru contextul local, regional sau naţional.

2.2. Procedura de depunere a proiectelor

În vederea depunerii proiectelor solicitantul trebuie să urmeze următoarea procedură:

a) Dosarul conţinând documentele menţionate la pct. 2.1.1 se va depune la sediul MTS, în plic sigilat, în termenul stabilit de autoritatea finanţatoare.

Adresa de depunere: Ministerul Tineretului şi Sportului

Strada Vasile Conta nr. 16

Direcţia politici, strategii şi performanţă sportivă

Evaluare de proiecte pentru Programul Pierre de Coubertin

Numele şi adresa completă a solicitantului

            b) Solicitările de finanţare depuse ulterior datei-limită prevăzute în anunţul public de organizare a evaluării nu vor fi luate în considerare.

 

CAPITOLUL III

Procedura de verificare a documentelor privind eligibilitatea şi de evaluare a proiectelor

 

3.1. Comisia de verificare a documentelor privind eligibilitatea şi evaluarea proiectelor

3.1.1. Comisia va fi numită prin ordin al ministrului tineretului şi sportului şi va fi alcătuită dintr-un număr impar de membri.

3.1.2. Odată cu numirea membrilor titulari ai comisiei se desemnează 2 membri supleanţi.

3.1.3. Fiecare membru al comisiei va completa o declaraţie de imparţialitate şi confidenţialitate (anexa nr. 3).

3.1.4. Comisia are următoarele atribuţii:

- verifică dacă documentaţia depusă este completă şi îndeplineşte condiţiile de eligibilitate;

- analizează şi evaluează proiectele sportive în conformitate cu grila de acordare a punctajelor;

- stabileşte ierarhia proiectelor sportive pe baza punctajului obţinut şi propune valoarea finanţării;

- întocmeşte un raport referitor la cererile evaluate şi îl înaintează în vederea aprobării conducerii MTS.

3.2. Criterii de eligibilitate/selecţie ale solicitanţilor

Pentru a participa la evaluarea de proiecte, federaţiile sportive naţionale trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele:

a) să nu aibă obligaţii de plată privind impozitele şi taxele către bugetul de stat, precum şi contribuţiile către asigurările sociale de stat;

b) să nu se afle în litigiu cu autoritatea finanţatoare căreia îi solicită atribuirea unui contract de finanţare;

c) să nu furnizeze informaţii false în documentele care însoţesc cererea de finanţare;

d) să nu se afle în situaţia de nerespectare a dispoziţiilor statutare, a actelor constitutive, a regulamentelor proprii, precum şi a legii;

e) să nu facă obiectul unei proceduri de insolvenţă sau de lichidare ori să nu se afle în stare de insolvenţă în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

f) să depună cererea de finanţare completă în termenul stabilit de autoritatea finanţatoare;

g) reprezentantul legal al federaţiei să nu fi fost condamnat pentru: abuz de încredere, gestiune frauduloasă, înşelăciune, delapidare, dare sau luare de mită, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals sau deturnare de fonduri;

h) să nu aibă conturile bancare blocate conform unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Dosarele incomplete sau cele care conţin documente întocmite incorect nu vor fi eligibile/selectate şi vor fi afişate pe site-ul MTS.

Autoritatea finanţatoare are dreptul de a nu permite participarea la evaluarea de proiecte a solicitanţilor care nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate prin contracte de finanţare anterioare.

3.3. Procedura de evaluare a proiectelor

3.3.1. Evaluarea proiectelor se va realiza în funcţie de punctajul acordat de comisie, în baza criteriilor de evaluare.

3.3.2. Beneficiarii proiectelor sunt copiii nelegitimaţi, precum şi persoanele cu dizabilităţi, conform regulamentelor stabilite de fiecare federaţie sportivă naţională, în vederea legitimării acestora în sistemul naţional pe ramură de sport.

3.3.3. Atribuirea contractelor de finanţare se face exclusiv pe baza evaluării de proiecte, procedură care permite atribuirea unui contract de finanţare din fonduri provenite din VP MTS, efectuată de o comisie numită prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

3.3.4. Proiectele vor fi finanţate în două sesiuni, în limita unui fond anual aprobat de către MTS cu această destinaţie, stabilit potrivit prevederilor legale, cu o valoare maximă a finanţării de 35.000 lei/proiect/sesiune. Se acceptă la finanţare un singur proiect pe sesiune.

3.3.5. Evaluarea şi acordarea punctajului proiectelor se vor realiza conform următoarelor criterii:

 

 

Nr. crt.

Criteriul

Punctajul maxim

1.

 Nivelul de dezvoltare al ramurii de sport la care se referă proiectul

25

 

 1.1. Numărul de structuri sportive afiliate la federaţie

5

 

 1.2. Sport olimpic

10

 

 1.3. Rezultate de performanţă în plan internaţional

5

 

 1.4. Contribuţia la dezvoltarea fizică armonioasă durabilă, sporirea numărului de practicanţi

5

2

 Structura proiectului conţine elementele necesare realizării scopului propus.

20

 

 2.1. Definirea clară a etapelor de desfăşurare a proiectului

10

 

 2.2. Precizarea mijloacelor specifice de implementare a proiectului

10

3.

 Potenţialul organizatoric şi logistica solicitantului de a realiza proiectul

15

 

 3.1. Componenţa colectivului de specialişti

10

 

 3.2. Infrastructura folosită pentru implementarea proiectului

5

 

 Amploarea şi anvergura proiectului

20

 

 4.1. Numărul cluburilor partenere în derularea proiectului

10

 

 4.2. Numărul şi diversitatea participanţilor incluşi în proiect

5

 

 4.3. Durata proiectului

5

5

 Oportunitatea şi cointeresarea grupului căruia i se adresează proiectul

10

 

 5.1. Promovarea şi mediatizarea proiectelor pentru participanţi

10

6

 Bugetul aferent proiectului este rezonabil şl în concordanţă cu activităţile planificate

10

 

6.1. Capitolele de cheltuieli din buget sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare şi proporţionale cu activităţile din proiect.

5

6.2. Modul explicit de calcul al cheltuielilor

5

 

 PUNCTAJ TOTAL MAXIM

100

 

Pentru a fi finanţat, fiecare proiect trebuie să întrunească un punctaj total minim de 50 de puncte.

            În cazul în care punctajul total obţinut de un proiect este mai mic de 50 de puncte proiectul nu poate primi finanţare.

Finanţarea aprobată poate fi aceeaşi sau mai mică decât cea solicitată, proporţional cu punctajul obţinut.

Finanţarea se va acorda în ordinea punctajului obţinut pentru proiect şi în limita sumei disponibile pentru finanţarea proiectelor.

Rezultatele evaluării cererilor de finanţare care conţin punctajul acordat fiecăruia dintre solicitanţi, precum şi motivele respingerii cererilor de finanţare vor f publicate pe site-ul MTS în termen de 3 zile lucrătoare de la închiderea sesiunii de evaluare.

3.4. Contestaţii

3.4.1. Solicitanţii nemulţumiţi de motivele de respingere a cererilor de finanţare pot depune contestaţie în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data publicării rezultatului evaluării.

3.4.2. Contestaţiile vor fi soluţionate în termen de 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a contestaţiilor, de către o comisie formată din 3 membri, numită prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

3.4.3. În componenţa comisiei de soluţionare a contestaţiilor nu sunt numiţi membrii care au făcut parte din Comisia de verificare a documentelor privind eligibilitatea şi evaluarea proiectelor.

3.4.4. Contestaţia se formulează în scris şi va conţine următoarele:

- datele de identificare ale contestatarului;

- numărul de referinţă al cererii de finanţare şi titlul proiectului;

- obiectul contestaţiei;

- motivele de fapt şi de drept;

- semnătura contestatarului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila.

3.4.5. Afişarea rezultatelor soluţionării contestaţiilor pe site-ul MTS

3.5. Comunicări

3.5.1. Orice comunicare, solicitare, informare, notificare determinate de aplicarea prevederilor prezentului program Pierre de Coubertin se vor face sub formă de document scris.

3.5.2. Orice document scris trebuie înregistrat în momentul depunerii, transmiterii şi al primirii.

3.5.3. Documentele transmise prin poşta electronică sau telefax trebuie confirmate de primire.

 

CAPITOLUL IV

Procedura privind condiţiile încheierii contractului de finanţare

 

4.1. Contractul de finanţare va fi completat în concordanţă cu activităţile şi obiectivele menţionate de federaţia sportivă în Cererea-tip de finanţare, cerere care a făcut obiectul selecţiei Comisiei de verificare a documentelor privind eligibilitatea şi evaluarea proiectelor.

4.2. Solicitanţii ale căror proiecte au fost selectate vor primi un model-cadru de contract de finanţare (anexa nr. 2).

4.3. Contractul de finanţare va fi completat de către beneficiar (inclusiv anexele la contractul de finanţare), ştampilat şi semnat de către reprezentantul legal şi de către responsabilul financiar al beneficiarului.

4.4. Contractul va fi depus în 3 exemplare, în original, la sediul MTS în termen de maximum 10 zile de la data aprobării raportului comisiei de verificare a documentelor privind eligibilitatea şi evaluarea proiectelor.

 

CAPITOLUL V

Procedura de decontare

 

5.1. Documentele decontului

În vederea depunerii decontului de cheltuieli pentru proiectele sportive beneficiarul va prezenta MTS următoarele documente:

- adresa de înaintare;

- factura fiscală emisă de către beneficiarul finanţării către MTS;

- raportul de evaluare a proiectului;

- documente justificative pentru finanţarea acordată: facturi fiscale, contracte, state de plată (antrenori, profesori de sport, instructori sportivi, medici, kinetoterapeuţi, arbitrii), chitanţe, copie de pe ordinul de plată privind plata contribuţiilor sociale etc, după caz - în copie, ştampilate şi semnate cu menţiunea “conform cu originalul”;

- tabelul nominal al participanţilor;

- diagrama de cazare, dacă este cazul;

- pontajul de masă, dacă este cazul;

- raportul de imagine al proiectului care va conţine: dosar de monitorizare a presei, fotografii relevante, afişe, cataloage, CD-uri, cărţi sau orice alte tipărituri ale proiectului, precum şi, după caz, înregistrări video ale acţiunilor şi orice alte materiale ce relevă efectul pe care l-a avut proiectul;

- declaraţie pe propria răspundere că beneficiarii direcţi ai proiectului au fost numai copii nelegitimaţi (formularul 2 la anexa nr. 4).

5.2. Modalităţi de decont

5.2.1. În vederea depunerii decontului de cheltuieli beneficiarul finanţării va ţine cont de următoarele precizări şi documente:

a) pentru decontarea cheltuielilor de cazare se vor prezenta: contractul (dacă este cazul), factura fiscală, chitanţa sau ordinul de plată, precum şi diagrama de cazare (formularul 5 la anexa nr. 4) cu semnătura şi ştampila unităţii de cazare. Cazarea se face în unităţile din subordinea MTS. În cazul în care nu există această posibilitate, decontarea cheltuielilor de cazare se face la nivelul tarifelor stabilite prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 2.345/2010*), pentru unităţile proprii;

b) pentru decontarea cheltuielilor de masă se vor prezenta: contractul (dacă este cazul), factura fiscală, chitanţa sau ordinul de plată şi pontajul de masă, cu semnătura şi ştampila structurii prestatoare (formularul 6 la anexa nr. 4), conform art. 13 din Normele financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Alocaţia de masă pe durata unei zile se calculează astfel: mic dejun 20%, prânz 40%, cină 40%.

Se pot acorda în ziua antrenamentului, pentru compensarea efortului depus, alimente constând în produse lactate, miere, fructe sau alte produse cu efect nutritiv similar, în limita sumei de până la 7 lei/sportiv;

c) pentru cheltuielile de transport se vor prezenta: factura fiscală, chitanţa sau ordinul de plată, biletele de călătorie, ordine de deplasare, bonuri taxe autostradă, bonuri trecere poduri etc, precum şi tabel cu participanţii care au beneficiat de contravaloarea transportului (formularul 4 la anexa nr. 4), după caz, şi se vor deconta următoarele:

- orice fel de tren, după tariful clasei a II-a, pe distanţe de până la 300 km, şi după tariful clasei I, pe distanţe mai mari de 300 de km;

- mijloace de transport auto în comun la tarifele stabilite pentru aceste mijloace şi tabel cu participanţii care au beneficiat de contravaloarea biletelor de transport (formularul 4 la anexa nr. 4), semnat şi ştampilat, conform tabelului nominal al participanţilor;

- transport cu auto propriu, în limita prevăzută de dispoziţiile legale în vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice;

d) pentru decontarea cheltuielilor privind închirierea de spaţii se vor prezenta: contractul de închiriere, factura fiscală şi chitanţa sau ordinul de plată;

e) pentru decontarea cheltuielilor de promovare, publicitate şi realizarea de buletine informative se vor prezenta: contractul, factura fiscală, chitanţa sau ordinul de plată, proces-verbal de recepţie şi un exemplar din fiecare produs. Suma alocată acestei categorii de cheltuieli nu va depăşi 15% din valoarea totală a contractului;

f) pentru decontarea cheltuielilor privind prestările de servicii efectuate în cadrul proiectelor sportive (inclusiv servicii de ambulanţă şi pază numai pentru competiţii), se vor prezenta: contractele încheiate conform dispoziţiilor legale în vigoare, factura fiscală, statul de plată ştampilat şi semnat de reprezentanţii legali, precum şi procesul-verbal de recepţie a serviciilor efectuate;

g) pentru decontarea de materiale consumabile se vor prezenta: contractul şi factura fiscală, nota de recepţie, însoţite de bon de consum sau proces-verbal de recepţie din care să rezulte utilizarea materialelor în cadrul proiectului şi chitanţa sau ordinul de plată, maximum 5% din valoarea aprobată a proiectului;

h) pentru decontarea recompenselor în obiecte (echipament, medalii, diplome, cupe, trofee etc.) acordate conform dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.447/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se va prezenta copia procesului-verbal al premierii, semnat de reprezentantul legal al federaţiei sportive naţionale, ştampilat “conform cu originalul”, conform formularului 7 la anexa nr. 4;

i) pentru decontarea altor cheltuieli se vor prezenta documente justificative, după caz, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

5.2.2. Achiziţiile publice se efectuează în condiţiile legii, respectiv cu respectarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare. O copie a dosarului achiziţiilor realizate în cadrul proiectului va fi înaintată MTS împreună cu decontul de cheltuieli,

5.2.3. Documentele pentru decontarea cheltuielilor se transmit MTS de către federaţiile sportive naţionale în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la finalizarea proiectului sportiv, dar nu mai târziu de 10 decembrie a anului în curs, de către reprezentantul legal al federaţiei sau de persoana împuternicită de către acesta pe bază de mandat

5.2.4. Vor fi acceptate la decontare numai cheltuielile efectuate în perioada stabilită prin contractul de finanţare, ca perioadă de derulare a proiectului sportiv.

5.3. Efectuarea plăţilor

5.3.1. MTS va vira beneficiarului numai sumele care corespund cheltuielilor eligibile ale proiectului, după verificarea documentelor justificative şi a facturii emise de către beneficiar.

5.3.2. Beneficiarul finanţării poate opta pentru obţinerea unui avans, solicitat în baza unei cereri, în procent de maximum 30% din valoarea finanţării, dacă perioada derulării proiectului depăşeşte o lună.

5.3.3. Pentru proiectele a căror perioadă de desfăşurare depăşeşte 30 de zile se pot face plăţi parţiale în baza deconturilor de cheltuieli de până la 70% din valoarea contractului.

6. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ghid metodologic.


*) Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 2.345/2010 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXA Nr. 1

la ghidul metodologic

 

Număr de înregistrare......din:..../..../.......

(Se completează de către finanţator.)

 

CERERE-TIP DE FINANŢARE

 

            A. Date privind structura sportivă - federaţia sportivă naţională

 

Denumirea:

Adresa:

Strada:

Nr.

Bl.

Sc.

Ap.

Judeţul/Sectorul:

Localitatea:

Cod:

Certificat de identitate sportivă nr.:

Cont (lei):

Banca/Sucursala:

Cod fiscal:

Telefon:

Fax:

E-mail:

Web:

Altele:

Echipa responsabilă de derularea proiectului (numele/funcţia/telefonul)

Reprezentant legal

 

 

Responsabil financiar

 

 

Responsabil cu probleme tehnice

 

 

 

            B. Date privind proiectul

 

1. Denumirea proiectului:

2. Perioada1:

De la:

Până la:

3. Locul de desfăşurare:

Localitatea:

Judeţul:

4. Buget:

Total:

Solicitat de la MTS:

 

            1. Oportunitatea proiectului

 

 

 

            2. Scopul proiectului

 

 

 

 

 

 

 

            3. Obiectivele proiectul

 

 

 

 

 

 

 

1 Perioada de derulare a proiectului de tineret cuprinde pregătirea, derularea, evaluarea şi decontarea acestuia.

 

            4. Activităţi/Acţiuni din cadrul proiectului, perioada de desfăşurare şi locul de desfăşurare

 

Nr.

Activităţi/Acţiuni

Perioada

Locul de desfăşurare

A1

 

 

 

A2

 

 

 

A3

 

 

 

 

 

 

 

A …..

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            5. Grup-ţintă şi beneficiari [număr, structură - copii, persoane cu dizabilităţi, stabilită de către fiecare federaţie sportivă naţională pe ramură de sport, în conformitate cu regulamentele federaţiilor sportive naţionale, precum şi ale comitetului paralimpic]

 

 

 

 

 

 

6. Modalităţi de mediatizare

(Indicaţi modalităţile de promovare a proiectului şi a imaginii MTS - spoturi audio/video, contracte de publicitate.)

 

 

 

 

 

 

            7. Modalităţi de evaluare (raportarea progresului în atingerea obiectivelor)

 

 

 

 

 

 

            8. Costurile estimate ale proiectului (Se va detalia pe acţiuni/activităţi, categorii de cheltuieli şi surse de finanţare.), conform tabelului de mai jos

 

Nr. crt.

Categorie de cheltuieli

Număr de unităţi

Cost unitar

Nr. de persoane

Cost total

Suma solicitată de la MTS

Alte surse atrase de FSN

0

1

2

3

4

5

6

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

C. Declaraţie

Declar pe propria răspundere că toate informaţiile din această cerere de finanţare şi toate celelalte informaţii ataşate la cerere sunt în conformitate cu realitatea.

La prezenta cerere de finanţare se anexează în mod obligatoriu următoarele documente:

1. Declaraţie de eligibilitate a solicitantului conform modelului din formularul 1

2. Declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal conform modelului din formularul 2

 

Reprezentant legal:

Numele şi prenumele:......................................................

Semnătura:.....................................................

Ştampila:

 

Formular 1 la anexa 1

 

Declaraţie de eligibilitate a solicitantului

 

Subsemnaţii,..........................................................................................................................................

reprezentanţi legali ai structurii sportive...........................................................................................................

declarăm pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 326 din Noul Cod penal cu privire la falsul în declaraţii, că structura sportivă pe care o reprezentăm îndeplineşte condiţiile prevăzute de Ordinul ministrului tineretului şi sportului nr. 345/2014 privind aprobarea Ghidului metodologic al Programului Pierre de Coubertin referitor la regimul finanţărilor din fonduri provenite integral din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, alocate pentru activităţi de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, pe baza unor proiecte şi programe ale federaţiilor sportive naţionale, cu scopul de a forma performeri, respectiv:

a) este structură sportivă recunoscută în condiţiile legii;

b) nu are obligaţii de plată exigibile şi nu este în litigiu cu instituţia finanţatoare;

c) nu are obligaţii de plată exigibile privind impozitele şi taxele către stat, precum şi contribuţiile către asigurările sociale de stat;

d) nu se află în situaţia de nerespectare a dispoziţiilor statutare, ale actelor constitutive şi regulamentelor proprii;

e) structura sportivă nu face obiectul unei proceduri de dizolvare sau lichidare şi nu se află în stare de dizolvare ori lichidare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare:

f) nu beneficiază de un alt contract de finanţare din fonduri integral din venituri proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului pentru acelaşi proiect.

 

            Data.......................

Reprezentanţi legali............................................................................................

(numele, prenumele, funcţia, semnătura şi ştampila structurii sportive)

 

Formular 2 la anexa 1

 

Declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal

 

Subsemnatul ............................................................... domiciliat în ............................................... Localitatea ....................................., str. ................................. nr. ......., bl. ......, ap. ....... et. ....... sc. ........., sectorul/judeţul .................................... codul poştal .................... posesor al actului de identitate ........ seria ........ nr. ..................., codul numeric personal ...................................., în calitate de reprezentant legal al .........................................................., declar pe propria răspundere că nu mă aflu/persoana juridică pe care o reprezint nu se află în niciuna dintre următoarele situaţii:

a) în incapacitate de plată;

b) cu plăţile/conturile blocate conform unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile;

c) nu am încălcat/nu a încălcat cu bună ştiinţă prevederile unui alt contract finanţat din fonduri publice;

d) nu sunt vinovat de declaraţii false cu privire la situaţia economică;

e) nu am/nu are restanţe către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetele locale sau fondurile speciale;

f) nu sunt condamnat pentru: abuz de încredere, gestiune frauduloasă, înşelăciune, delapidare, dare sau luare de mită, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals, deturnare de fonduri.

Declar pe propria răspundere că am luat la cunoştinţă şi că accept prevederile Ordinului ministrului tineretului şi sportului nr. 345/2014 privind aprobarea Ghidului metodologic al Programului Pierre de Coubertin referitor la regimul finanţărilor din fonduri provenite integral din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, alocate pentru activităţi de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, pe baza unor proiecte şi programe ale federaţiilor sportive naţionale, cu scopul de a forma performeri.

Cunoscând pedeapsa prevăzută de art. 326 din noul Cod penal pentru infracţiunea de fals în declaraţii, am verificat datele din prezenta declaraţie, care este completă şi corectă.

 

Denumirea solicitantului....................................................................

Numele reprezentantului legal.............................

Semnătura reprezentantului legal........................

Ştampila

Data.......................

 

NOTĂ:

Datele cuprinse în prezenta declaraţie trebuie să fie, în mod obligatoriu, cele ale reprezentantului legal al solicitantului.

 

ANEXA Nr. 2

la ghidul metodologic

 

STEMA

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI

SIGLA MTS

 

CONTRACT DE FINANŢARE

Nr. ..../2014

În temeiul dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 311/2003 privind aprobarea înfiinţării pe lângă Ministerul Tineretului şi Sportului a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului tineretului şi sportului nr. 345/2014 privind aprobarea Ghidului metodologic al Programului Pierre de Coubertin referitor la regimul finanţărilor din fonduri provenite integral din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, alocate pentru activităţi de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, pe baza unor proiecte şi programe ale federaţiilor sportive naţionale, cu scopul de a forma performeri, a intervenit prezentul contract:

Între:

 

ARTICOLUL 1

Părţile contractante

 

Ministerul Tineretului şi Sportului, cu sediul în Bucureşti, str. Vasile Conta nr. 16, sectorul 2, codul fiscal nr. 26604620, cont nr. RO24TREZ7005003XXX004585, deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, reprezentat prin Gabriela Szabo - ministru, denumit în continuare MTS/Finanţator,

şi

Federaţia ............................................................, cu sediul în localitatea ................................... str. ............................... nr. ....., judeţul/sectorul ........................... telefon ................ fax ..............., certificat de identitate sportivă nr. ............................. codul fiscal nr. .........................., cont nr. ................ deschis la......................., reprezentată prin .................................. şi .................................... (numele, prenumele şi funcţia)

            denumită în continuare Federaţia/Beneficiar

 

ARTICOLUL 2

Obiectul contractului

 

(1) Obiectul prezentului contract îl constituie alocarea sumei de..............lei de către Finanţator, în vederea realizării de către Beneficiara Proiectului sportiv..................................................

(2) Beneficiarul se obligă să realizeze proiectul sportiv în condiţiile prevăzute prin prezentul contract.

(3) Suma prevăzută la alin. (1) acordată ca finanţare nu poate fi utilizată de către Beneficiar pentru activităţi generatoare de profit.

            (4) Suma prevăzută la alin. (1) va fi acordată Beneficiarului ca finanţare în cuantumul şi pentru categoriile de cheltuieli aprobate, conform anexei A.

 

ARTICOLUL 3

Modalităţi de plată

 

(1) Suma prevăzută la art. 2 alin. (1) se poate acorda astfel:

- integral, la finalizarea proiectului sportiv, pentru proiecte cu durata mai mică de o lună;

- cu avans de 30% din valoarea contractului şi plata diferenţei după justificarea avansului, la prezentarea decontului final, pentru proiecte cu durata de o lună;

- cu avans de 30% din valoarea contractului şi plăţi parţiale, de până la 70% din valoarea contractului, în baza documentelor justificative şi a facturii pentru proiecte a căror durată depăşeşte 3 luni. Avansul se poate acorda numai în urma unei cereri de avans (anexa B). Plăţile parţiale se efectuează în funcţie de etapele de realizare a activităţilor din proiect, pe baza deconturilor depuse de către federaţie.

(2) Decontarea finală se va efectua în termen de cel mult 10 zile calendaristice din momentul finalizării proiectului sportiv, după ce Finanţatorul primeşte de la Beneficiar raportul de imagine, evaluarea proiectului, decontul de cheltuieli - factura şi actele care justifică efectuarea cheltuielilor, dar nu mai târziu de 10 decembrie a anului în curs.

            (3) Suma prevăzută la art. 2 alin. (1) va fi virată din contul Finanţatorului nr. RO24TREZ7005003XXX004585 în contul Beneficiarului nr. ................................................................, deschis la...................................................potrivit legii.

 

ARTICOLUL 4

Durata contractului

 

            Prezentul contract se încheie pe perioada derulării proiectului sportiv, cuprinsă între data semnării contractului de către ambele părţi şi..............................................

 

ARTICOLUL 5

Drepturile Finanţatorului

 

(1) Finanţatorul are dreptul să solicite următoarele: rapoarte intermediare, decontul de cheltuieli, raportul de imagine, raportul de evaluare al proiectului sportiv sau orice alte date privind derularea proiectului.

            (2) Finanţatorul are dreptul să modifice unilateral cuantumul finanţării alocate sau să rezilieze contractul conform art. 10.

 

ARTICOLUL 6

Obligaţiile Finanţatorului

 

            Finanţatorul are obligaţia să pună la dispoziţia Beneficiarului suma prevăzută la art. (2) alin. (1) la termenele şi în condiţiile stabilite în prezentul contract.

 

ARTICOLUL 7

Drepturile Beneficiarului

 

            Beneficiarul are dreptul să primească suma prevăzută la art. 2 alin. (1) la termenele şi în condiţiile prevăzute în prezentul contract.

 

ARTICOLUL 8

Obligaţiile Beneficiarului

 

Beneficiarul are următoarele obligaţii:

1. să utilizeze finanţarea numai în scopul realizării proiectului sportiv;

2. să nu utilizeze finanţarea pentru activităţi generatoare de profit;

3. să realizeze proiectul sportiv cu toată atenţia, eficienţa şi transparenţa, în acord cu cele mai bune practici din domeniul de activitate vizat şi în perioada aprobată;

4. să nu modifice prevederile cuprinse iniţial în cererea de finanţare. Excepţie fac: datele de identificare ale beneficiarului (adresa, numere de telefon/fax, adresa de e-mail, numele băncii, numărul de cont bancar - IBAN, titularul contului, reprezentantul legal), locaţia, data, respectiv perioada de desfăşurare a proiectului sportiv. În cazul în care apar modificări ale acestor date, beneficiarul are obligaţia să notifice în scris MTS pentru aprobarea acestora, prin act adiţional (unde este cazul); în caz contrar finanţarea alocată poate să fie retrasă;

5. să nu ascundă Finanţatorului acte ori fapte care - dacă ar fi fost cunoscute - ar fi fost de natură să îl determine pe Finanţator să nu selecteze proiectul spre finanţare;

6. să nu comunice date, informaţii, înscrisuri false sau eronate;

7. să întocmească şi să prezinte Finanţatorului rapoartele solicitate şi orice alte date privitoare la derularea proiectului;

8. să reflecte corect şi la zi, în evidenţele sale contabile, toate operaţiunile economico-financiare ale proiectului şi să le prezinte Finanţatorului ori de câte ori îi sunt solicitate;

9. să păstreze, conform prevederilor legale, toate documentele financiare care atestă desfăşurarea proiectului şi să accepte controlul şi verificările Finanţatorului în legătură cu modul de utilizare a fondurilor ce constituie finanţarea primită;

10. să depună la sediul autorităţii finanţatoare, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la finalizarea proiectului sportiv, documentele justificative pentru suma alocată de Finanţator, dar nu mai târziu de 10 decembrie a anului în curs;

11. să realizeze decontul de cheltuieli pentru categoriile de cheltuieli conform anexei A;

12. să realizeze raportul de imagine al proiectului sportiv care poate conţine: dosar de monitorizare a presei, fotografii relevante, afişe, cataloage, CD-uri, cărţi sau orice alte tipărituri ale proiectului, precum şi, după caz, înregistrări video ale evenimentelor şi orice alte materiale ce relevă efectul pe care l-a avut proiectul;

13. să permită Curţii de Conturi să exercite controlul financiar asupra derulării proiectului sportiv finanţat din fonduri publice;

14. să menţioneze în toate materialele de promovare a proiectului sportiv: materialele audio, materialele video, afişe, cataloage, programe, invitaţii, anunţuri, bannere publicitare, coperte de CD-uri, cărţi, sau orice alte tipărituri “Acţiune finanţată de MTS”, împreună cu sigla MTS;

            15. să ofere reprezentanţilor mass-media toate informaţiile şi materialele necesare unei bune informări cu privire la proiectul sportiv realizat.

 

ARTICOLUL 9

Modificarea contractului

 

(1) Beneficiarul are obligaţia de a informa de îndată Finanţatorul - cel mai târziu în termen de 48 de ore de la producere - cu privire la orice eveniment sau împrejurare de natură a cauza o modificare a proiectului sportiv.

            (2) Informarea va conţine şi descrierea condiţiilor şi a circumstanţelor în care programul proiectului sportiv se va desfăşura sau a oricăror altor aspecte privind executarea prezentului contract şi se va înainta pentru aprobare Finanţatorului.

 

ARTICOLUL 10

Rezilierea contractului

 

(1) Prezentul contract poate fi reziliat de drept în cazul în care Beneficiarul nu îşi îndeplineşte ori îşi îndeplineşte în mod necorespunzător obligaţiile contractuale asumate prin prezentul contract; notificarea va putea fi comunicată în termen de 10 zile calendaristice de la data constatării neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a uneia sau a mai multor obligaţii contractuale.

(2) Utilizarea finanţărilor în alte scopuri decât cele prevăzute în prezentul contract este interzisă şi atrage rezilierea acestuia fără intervenţia instanţei judecătoreşti, Beneficiarul urmând să fie obligat la plata contravalorii finanţării.

(3) În cazul în care Beneficiarului i s-a notificat rezilierea prezentului contract din vina sa, acesta este obligat ca în termen de 10 zile de la data primirii notificării să restituie Finanţatorului toate sumele primite.

(4) Odată cu restituirea sumelor primite, Beneficiarul datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, calculate de la data achitării acestor sume de către Finanţator, conform legislaţiei privind colectarea creanţelor bugetare.

            (5) Dacă Beneficiarul nu îşi îndeplineşte ori îşi îndeplineşte în mod necorespunzător obligaţiile prevăzute la art. 8, Finanţatorul are dreptul să modifice unilateral cuantumul finanţării alocate sau să rezilieze unilateral prezentul contract.

 

ARTICOLUL 11

Forţa majoră

 

(1) Este exonerată de răspundere pentru neexecutare sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor ce îi revin partea care a fost împiedicată de intervenţia unui caz de forţă majoră.

(2) Este forţă majoră evenimentul absolut imprevizibil, imposibil de împiedicat şi independent de voinţa părţilor, care le opreşte să îşi execute obligaţiile ce le revin potrivit prezentului contract.

            (3) Intervenţia forţei majore trebuie comunicată prin grija părţii care o invocă, de îndată, după producerea forţei majore, dar cel târziu în termen de 24 de ore de la data apariţiei acesteia.

 

ARTICOLUL 12

Soluţionarea litigiilor

 

(1) Eventualele litigii dintre părţi urmează a fi soluţionate pe cale amiabilă.

            (2) în cazul nerezolvării pe cale amiabilă, litigiile urmează a fi soluţionate de instanţele judecătoreşti competente în materie.

 

ARTICOLUL 13

Dispoziţii finale

 

(1) Orice comunicare oficială ori cu caracter obligatoriu sau care derivă din clauzele prezentului contract ori este în strânsă legătură cu acesta trebuie să fie făcută în scris, indicându-se numărul contractului şi titlul proiectului sportiv folosind următoarele adrese:

a) Pentru Finanţator: Direcţia politici, strategii şi performanţă sportivă - Biroul Pierre de Coubertin,...................

b) Pentru Beneficiar: [...........]

(2) Dovada comunicărilor prevăzute la alin. (1) se va putea face numai prin confirmarea, chiar şi electronică, emisă de destinatarul acestor comunicări.

            (3) în toate cazurile rapoartele, comunicările oficiale şi orice alte situaţii ce presupun semnătura şi ştampila originală ale instituţiei emitente se transmit numai în condiţiile arătate la alin. (2).

 

ARTICOLUL 14

Anexele Aşi B fac parte integrantă din prezentul contract.

 

Prezentul contract a fost încheiat astăzi, ...........2014, în 3 exemplare având aceeaşi forţă juridică, dintre care două

exemplare pentru Finanţator şi unul pentru Beneficiar.

 

 

Ministerul Tineretului şi Sportului

Federaţia.............

Ministru,

Preşedinte,

 

ANEXA A

la contractul de finanţare

 

Buget de cheltuieli

 

- lei -

Nr. crt.

Categoria de cheltuieli

Perioada estimată pentru efectuarea cheltuielii

Numărul de unităţi

Cost unitar

Nr. de persoane

Cost total

Sumă aprobată MTS

0

1

2

3

4

5

6

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

Direcţia politici, strategii şi performanţă sportivă

Director,

...................................................

 

Direcţia economică şi patrimoniu

Director,

...................................................

 

Federaţia ...................

Reprezentant legal,

...................................................

(numele, prenumele, funcţia şi semnătura)

 

Responsabil financiar al beneficiarului,

...................................................

(numele, prenumele, funcţia şi semnătura)

 

ANEXAB

la contractul de finanţare

 

Cerere de avans

 

Către

Ministerul Tineretului şi Sportului

Structura sportivă ....................................................... cu sediul în ..........................., str. ......................................... nr. ........, CF (CIF).............................solicită un avans de..........%, respectiv......................din....................valoarea proiectului............. din cadrul Programului Pierre de Coubertin, ce se derulează în perioada.....................................

 

Data.....................

Reprezentant legal,

...................................................

(numele, prenumele, funcţia şi semnătura)

 

ANEXA Nr. 3

la ghidul metodologic

 

DECLARAŢIE

de imparţialitate şi confidenţialitate pentru membrii Comisiei de verificare a documentelor privind eligibilitatea şi evaluarea proiectelor

 

Subsemnatul ..............................................., domiciliat în ........................................ localitatea ........................................, str. ................................. nr. ......., bl. ......, ap. ......, et. ......, sc. ........., sectorul/judeţul ..........................., codul poştal ..................., posesor al actului de identitate ........ seria ........ nr. ..................., codul numeric personal ..................................... ca membru în Comisia de verificare a documentelor privind eligibilitatea şi evaluarea proiectelor, având calitatea de evaluator, declar pe propria răspundere, sub sancţiunea falsului în declaraţii, următoarele:

a) nu deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanţii de finanţare din venituri proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului;

b) nu am calitatea de soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac parte din biroul federal/organul de conducere al unuia dintre solicitanţii de finanţare din venituri proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului;

c) nu am niciun interes de natură să afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de selecţie a ofertelor sportive. Confirm că, în situaţia în care aş descoperi, în cursul acţiunii de evaluare, că un astfel de interes există, voi declara imediat acest lucru şi mă voi retrage din comisie.

Totodată, mă angajez că voi păstra confidenţialitatea asupra conţinutului ofertelor sportive, precum şi asupra altor informaţii prezentate de către solicitanţii de finanţare a căror dezvăluire ar putea aduce atingere dreptului acestora de a-şi proteja activitatea, precum şi asupra lucrărilor comisiei.

Înţeleg că în cazul în care voi divulga aceste informaţii sunt pasibil de încălcarea prevederilor legislaţiei civile şi penale.

 

Data.....................

Semnătura

...................................................

 

ANEXA Nr. 4

la ghidul metodologic

 

ADRESA DE ÎNAINTARE*)

 

Beneficiar:..........................

 

Către

Ministerul Tineretului şi Sportului

Vă înaintăm alăturat decontul de cheltuieli al proiectului sportiv ............. care a avut loc în .................... (localitatea), în perioada ............. (data) în valoare de..............lei, finanţat în baza Contractului nr. .......din..............., conform documentelor justificative anexate:

 

Nr. crt.

Felul, nr./data documentului

Emitentul

Denumirea cheltuielilor

Valoarea documentului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Decontul mai cuprinde:

Se vor preciza toate documentele care sunt anexate la decont (de exemplu: raport de evaluare, NIR, lista participanţilor, CD/DVD imagini, contracte, facturi, chitanţe, diagramă, ponta) etc.)

 

Semnătura reprezentantului legal

...................................................

Ştampila

...................................................

Semnătura responsabilului financiar

...................................................

 


*) A se scrie pe foaie cu antetul beneficiarului, redactată la calculator.

 

Formular 1

 

Decont de cheltuieli

Nr. .........din................

 

Denumirea proiectului sportiv.............................

Tipul proiectului: (propriu/ propriu în parteneriat/ în parteneriat)

Locul de desfăşurare:...................

Perioada de desfăşurare:...................

Documente justificative de cheltuieli anexate :

 

Nr. crt.

Felul, nr./data documentului

Emitentul

Denumirea cheltuielilor

Valoarea

 

 

 

 

 

 

            Decontul mai cuprinde: Se vor preciza toate documentele care sunt anexate la decont (de exemplu: raport de evaluam, NIR, lista participanţilor, CD/DVD imagini, contracte, facturi, chitanţe, diagrame etc.)

 

NOTĂ:

Decontul înaintat spre aprobare respectă prevederile Ghidului metodologic al Programului Pierre de Coubertin referitor la regimul finanţărilor din fonduri provenite integral din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, alocate pentru activităţi de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, pe baza unor proiecte şi programe ale federaţiilor sportive naţionale, cu scopul de a forma performeri.

 

Verificat Direcţia politici, strategii şi performanţa sportiva

Numele:

Data............................

Semnătura.....................

 

Aprobat Direcţia politici, strategii şi performanţă sportivă

Numele:........................

Data.............................

Semnătura.....................

 

Verificat Direcţia economică şi patrimoniu

Numele:

Data.............................

Semnătura.....................

 

 

 

Formular 2

 

Declaraţie pe propria răspundere

 

Federaţia  ................................ str. ............................ nr. ............, telefon/mobil ................................. reprezentată prin ......................... în calitate de ............................. declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 326 din noul Cod penal cu privire la falsul în declaraţii, următoarele:

- cheltuielile angajate în cadrul proiectului care a fost selectat prin procedura de finanţare reglementată de Ordinul ministrului tineretului şi sportului nr. 345/2014 privind aprobarea Ghidului metodologic al Programului Pierre de Coubertin referitor la regimul finanţărilor din fonduri prevenite integral din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, alocate pentru activităţi de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, pe baza unor proiecte şi programe ale federaţiilor sportive naţionale, cu scopul de a forma performeri, nu se asigură din alocaţii de la bugetul de stat cu această destinaţie sau din fonduri acordate de COSR;

- cheltuielile eligibile de realizare a proiectului sunt angajate cu furnizori de servicii/materiale care au capacitate juridică şi bonitate financiară;

- beneficiarii direcţi ai proiectului au fost numai copii nelegitimaţi.

 

Data.....................

Semnătura

...................................................

 

Formular 3

 

Tabel nominal al participanţilor

Proiectul sportiv..................................

Localitatea..................................

Perioada..................................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Denumirea federaţiei sportive naţionale

CNP

Viza medicală

Semnătură profesor/antrenor/

reprezentant legal al federaţiei sportive naţionale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnătura reprezentantului legal şi ştampila

...................................................

 

Formular 4

 

Tabel cu participanţii care au beneficiat de contravaloarea transportului

 

Proiectul sportiv.....................................

Localitatea..................................................

Perioada...............................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Ruta

Seria biletului1

Suma

CNP

Semnătură profesor/antrenor/

reprezentant legal al federaţiei sportive naţionale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnătura reprezentantului legal

...................................................

Ştampila

...................................................

 


1 În situaţia în care transportul se face cu mijloace auto personale, coloana aferentă seriei biletului se va înlocui cu: “7,5% x nr. km x 2 x preţ carburant/T.

 

Formular 5

 

Diagrama de cazare1:

 

Proiectul sportiv.........................

Perioada.................

Locul de desfăşurare.................

Unitatea prestatoare de servicii................................

 

Nr. crt.

Nr. camerei

Numele şi prenumele participantului

Tarif/zi

Nr. de zile

Valoarea serviciului

Semnătură profesor/antrenor/

reprezentant legal al federaţiei sportive naţionale

1.

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnătura reprezentantului legal şi ştampila

...................................................

 

Unitatea prestatoare de servicii

Semnătura şi ştampila

...................................................

 


1 Prezenta ţine loc de proces-verbal de recepţie a serviciului prestat. Semnarea ei de către reprezentantul legal certifică faptul că serviciul a fost prestat în condiţiile solicitate.

 

Formular 6

 

Pontaj de masă1

 

Proiectul sportiv.........................

Perioada.................

Locul de desfăşurare.................

Unitatea prestatoare de servicii................................2

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

ZIUA.

 

ZIUA.

 

ZIUA.

 

ZIUA.

 

ZIUA.

 

Semnătură profesor/antrenor/

reprezentant legal al federaţiei sportive naţionale

M

D

D

C

M

D

D

C

M

D

D

C

M

D

D

C

M

D

D

C

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MD - mic dejun; D - dejun; C - cina.

 

Semnătura reprezentantului legal şi ştampila

...................................................

 

Unitatea prestatoare de servicii

Semnătura şi ştampila

...................................................

 


1 Prezentul ţine loc de proces-verbal de recepţie a serviciului prestat. Semnarea lui de către reprezentantul legal certifică faptul că serviciul a fost prestat în condiţiile solicitate.

2 În situaţia mesei servite. În cazul achiziţionării de alimente nu se va trece unitatea prestatoare de servicii, iar pontaj ui va fi semnat şi ştampilat doar de federaţia sportivă naţională.

 

Formular 7

 

Proces-verbal1

 

            Încheiat astăzi..................., cu ocazia premierii.........................la competiţia sportivă........................organizată în cadrul proiectului...................

 

Comisia formată din:

 

Numele şi prenumele

 

 

 

 

            a desemnat următorii câştigători:

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Premiul obţinut

(lei/materiale)

CNP

Semnătură profesor/ antrenor/ reprezentant legal al federaţiei sportive naţionale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


1 Procesul-verbal se va adapta în funcţie de specificul acţiunii.

 

Formular 8

 

Raport de evaluare

 

- Acest raport trebuie completat şi semnat de către reprezentantul legal al organizaţiei/beneficiarului.

- Răspunsul la toate întrebările trebuie să acopere întreaga perioadă de raportare.

 

1. Descriere

1.1. Numele beneficiarului contractului de finanţare:..............................

1.2. Titlul proiectului:....................

1.3. Numărul contractului:................................

1.4. Data de început şi data de sfârşit a perioadei de raportare:.......................

 

2. Evaluarea implementării activităţilor proiectului

2.1. Activităţi şi rezultate

Vă rugăm enumeraţi toate activităţile conform cererii de finanţare.

Exemplu:

Activitatea 1

- Subiectele/Activităţile acoperite <vă rugăm dezvoltaţi, scrieţi pe larg>.

- Motivul modificării activităţii planificate, (dacă este cazul) <vă rugăm dezvoltaţi pe probleme - inclusiv întârzieri, anulări, amânări ale activităţilor - care s-au ivit şi modul în care au fost sesizate>.

- Rezultatele acestei activităţi <vă rugăm cuantificaţi aceste rezultate, dacă este posibil>.

2.2. Care este evaluarea dumneavoastră în privinţa rezultatelor proiectului? Includeţi observaţii asupra măsurii în care obiectivele au fost atinse.

2.3. Vă rugăm enumeraţi toate contractele (furnizare de produse/prestări de servicii) acordate pentru implementarea proiectului - dacă este cazul, specificând pentru fiecare contract suma şi numele contractorului.

2.4. Descrieţi dacă proiectul va continua. Există preconizate activităţi ulterioare? Ce anume va asigura durabilitatea proiectului?

2.5. Cum şi de către cine au fost evaluate/monitorizate activităţile? Vă rugăm faceţi un rezumat al rezultatelor feedbackului primit, inclusiv de la beneficiari.

 

3. Parteneri şi alte colaborări

3.1. Cum evaluaţi relaţiile cu partenerii acestui proiect? Cum evaluaţi relaţiile cu colaboratorii acestui proiect

3.2. Va continua parteneriatul Dacă da, cum? Dacă nu, de ce ?

 

4. Vizibilitate

4.1. Cum s-a asigurat vizibilitatea contribuţiei Ministerului Tineretului şi Sportului la proiect?

 

 

Numele persoanei de contact pentru proiect:...................................................

Numele şi prenumele reprezentantului legal..........................................................

 

Semnătura reprezentantului legal:..................

Perioada de raportare:.............................

Locaţia:..........................................

Data trimiterii raportului:.....................


MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

Nr. 518 din 13 mai 2014

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 731 din 26 mai 2014

 

ORDIN

privind aprobarea Listei de cheltuieli eligibile pentru proiectul finanţat în cadrul operaţiunii 3.1.2-3.1.3 “Sprijin pentru realizarea reţelelor broadband şi a punctelor de acces public la internet în bandă largă în zonele de eşec ale pieţei” a axei prioritare 3 “Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC)

pentru sectoarele privat şi public” din cadrul Programului operaţional sectorial Creşterea competitivităţii economice (POS CCE) 2007-2013

În temeiul prevederilor art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul fondurilor europene şi ministrul finanţelor publice emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Lista de cheltuieli eligibile pentru proiectul finanţat în cadrul operaţiunii 3.1.2-3.1.3 “Sprijin pentru realizarea reţelelor broadband şi a punctelor de acces public la internet în bandă largă în zonele de eşec ale pieţei” a axei prioritare 3 “Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public” din cadrul Programului operaţional sectorial Creşterea competitivităţii economice (POS CCE) 2007-2013, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Cheltuielile eligibile pentru proiectul finanţat în cadrul domeniul major de intervenţie 3.1, axa prioritară 3, operaţiunea 3.1.2-3.1.3 “Sprijin pentru realizarea reţelelor broadband şi a punctelor de acces public la internet în bandă largă în zonele de eşec ale pieţei” din cadrul Programului operaţional sectorial Creşterea competitivităţii economice (POS CCE) 2007-2013 vor respecta prevederile prezentului ordin şi ale Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

Art. 3. - Pentru a fi eligibile în vederea finanţării, toate cheltuielile trebuie să facă parte din categoriile de cheltuieli menţionate în prezentul ordin, să corespundă obiectivelor operaţiunii 3.1.2-3.1.3 şi să fie legate de obiectivele şi rezultatele proiectului propus spre finanţare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

 

ANEXĂ

 

LISTA

cheltuielilor eligibile pentru proiectul finanţat în cadrul axei prioritare 3, domeniul major de intervenţie 3.1, operaţiunea 3.1.2-3.1.3 “Sprijin pentru realizarea reţelelor broadband şi a punctelor de acces public la internet

 

În bandă largă în zonele de eşec ale pieţei” din cadrul Programului operaţional sectorial

Creşterea competitivităţii economice (POS CCE) 2007-2013

1. Cheltuieli cu achiziţia de teren (Sunt eligibile în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului.)

2. Cheltuieli pentru amenajarea terenului, precum:

2.1. demolări;

2.2. demontări,

2.3. dezafectări (cu excepţia dezafectării centralelor nucleare);

2.4. defrişări;

2.5. evacuări de materiale rezultate;

2.6. devieri de reţele de utilităţi din amplasament;

2.7. sistematizări pe verticală;

2.8. drenaje;

2.9. epuismente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investiţie).

3. Cheltuieli pentru amenajarea terenului pentru protecţia mediului, precum:

3.1. lucrări şt acţiuni de protecţie a mediului;

3.2. refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor, precum: plantarea de copaci, reamenajare de spaţii verzi.

4. Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului:

4.1. energie electrică;

4.2. reţele de comunicaţii (telefonie, radio-tv, internet);

4.3. drumuri de acces;

4.4. branşare la reţele de utilităţi.

5. Cheltuielile pentru proiectare:

5.1. studii de teren (studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice şi de stabilitate a terenului);

5.2. obţinere de avize, acorduri şi autorizaţii;

5.3. proiectare şi inginerie: studiul de prefezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuţie, verificarea tehnică a proiectării, elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivelor, studiu de fezabilitate, studiul privind modelul operaţional, cartografiere.

6. Cheltuieli cu organizarea procedurilor de achiziţie

7. Cheltuieli pentru consultanţa în domeniul managementului de proiect

8. Cheltuieli pentru asistenţă tehnică:

8.1. asistenţă tehnică din partea proiectantului, dacă nu intră în costurile proiectării;

8.2. plata diriginţilor de şantier;

8.3. servicii pentru instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor (dacă nu sunt cuprinse în costurile de achiziţie);

8.4. servicii de audit financiar şi verificare (tehnic), cu respectarea prevederilor contractului de finanţare.

9. Cheltuieli pentru construcţii şi instalaţii:

9.1. execuţie de clădiri necesare implementării proiectului (Sunt eligibile în limita a maximum 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului cumulat cu achiziţia de terenuri.);

9.2. consolidări, modernizări, reparaţii de clădiri, în condiţiile în care sunt necesare pentru funcţionarea echipamentelor de cercetare achiziţionate prin proiect;

9.3. construcţii speciale (realizare piloni, camerete, cabinete stradale, scheltere etc.);

9.4. instalaţii aferente construcţiilor, precum: instalaţii electrice, sanitare, instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, reţele de comunicaţii electronice;

9.5. reţele de comunicaţii.

10. Cheltuieli pentru montaj utilaje tehnologice

11. Cheltuieli pentru achiziţia de echipamente aferente investiţiei, respectiv utilaje şi echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj

12. Cheltuieli pentru organizarea de şantier, precum:

12.1. lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier (cheltuieli legate de lucrări de nivelări ale terenurilor naturale, dezafectări locale de căi de comunicaţie sau construcţii, branşarea la utilităţi, realizarea de căi de acces, construcţii sau amenajări la construcţii existente, cheltuieli de desfiinţare de şantier);

12.2. cheltuieli conexe organizării de şantier (obţinerea autorizaţiei de execuţie a lucrărilor de organizare de şantier, taxe de amplasament, închirieri de semne de circulaţie, întreruperea temporară a reţelelor de transport sau de distribuţie a apei, canalizare, agent termic, energie electrică, gaze naturale, a circulaţiei rutiere, contractele de asistenţă cu poliţia rutieră, contracte temporare cu furnizorii de utilităţi, cu unităţi de salubrizare, taxe de depozit ecologic).

13. Cheltuieli pentru plata cotelor legale:

13.1. cota aferentă inspecţiei pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii;

13.2. cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii.

14. Cheltuieli diverse şi neprevăzute sunt eligibile dacă sunt detaliate prin documente justificative, în limita a 10% din valoarea cumulată a capitolului 4 din bugetul proiectului (devizul general) conform Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de abordare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

15. Cheltuieli pentru dotări:

15.1. cheltuieli care pot intra în categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar (echipamente IT şi pentru comunicaţii);

15.2. cheltuieli privind înfiinţarea şi dotarea unităţii de implementare şi monitorizare a proiectului.

16. Cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale, precum:

16.1. aplicaţii informatice;

16.2. licenţe, drepturi de utilizare.

17. Cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect

18. Cheltuieli aferente managementului de proiect:

18.1. cheltuieli de personal (salariale şi de deplasare) în condiţiile legii şi în măsura în care personalul este angajat în activităţile proiectului;

18.2. cheltuieli aferente operaţiunilor de transport şi birotică.

19. Cheltuieli aferente achiziţiei de echipamente pentru măsurători specifice [privind caracteristice electrice/optice/de propagare radio ale reţelelor de comunicaţii executate, măsurători pentru determinarea coordonatelor în sistem GIS (Sistem informatic geografic) etc.].

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.