MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 446/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 446         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercurii, 18 iunie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

18. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 23/2013 privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie

 

19. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 57/2013 privind constituirea Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia Elveţiană

 

20. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 13/2013 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania şi Regatul Ţărilor de Jos (Olanda)

 

21. - Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 47/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989

 

22. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 11/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 243 din 29 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) şi d), art. 95 coroborat cu art. 3 alin. (1) lit. n) şi v) şi art. 52-54 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale anexelor nr. 5 şi 6 la aceasta

 

Decizia nr. 247 din 29 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Decizia nr. 255 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) lit. c) şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

652. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439/2006

 

653. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 279/2012

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENŢEI

 

            221. - Ordin privind punerea în aplicare a Regulamentului pentru modificarea Regulamentului privind stabilirea şi perceperea tarifelor pentru procedurile şi serviciile prevăzute de Legea concurenţei nr. 21/1996 şi regulamentele emise în aplicarea acesteia, pus în I aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 426/2011

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 23/2013 privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie

În temeiul prevederilor art. 5 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4/1992, republicat,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 23/2013 privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 20 aprilie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

La punctul 2 - Grupul parlamentar de prietenie cu Australia

- domnul deputat Lubanovici Mircea, Grupul parlamentar al P.D.L., o înlocuieşte în calitatea de membru pe doamna deputat Bogdănici Camelia-Margareta;

La punctul 4 - Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Belgiei

- doamna deputat Boghicevici Claudia, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Popescu Florin Aurelian;

- domnul deputat Dalcă Ştefan-Petru, Grupul parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Codîrlă Liviu;

La punctul 6 - Grupul parlamentar de prietenie cu Bulgaria

- domnul deputat Teodorescu Cătălin Florin, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în funcţia de vicepreşedinte pe domnul deputat Geantă Florian Daniel;

La punctul 9 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză

- domnul deputat Lubanovici Mircea, Grupul parlamentar al P.D.L., o înlocuieşte în calitatea de membru pe doamna deputat Udrea Elena Gabriela;

La punctul 10 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Cipru

- doamna deputat Dragomir Maria, Grupul parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în funcţia de secretar pe domnul deputat Puşcaş Iacob;

- domnul deputat Urcan Ionaş-Florin, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Gheorghe Florin;

La punctul 11 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Coreea

- doamna deputat Cherecheş Florica, Grupul parlamentar al P.N.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru, pe domnul deputat Cocei Erland;

La punctul 12 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Croaţia

- domnul senator Donţu Ovidiu Liviu, Grupul parlamentar al P.S.D., este desemnat în calitatea de membru, ca urmare a încetării mandatului de senator al domnului Greblă Toni.

- domnul senator Ariton Ion, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul senator Isăilă Marius Ovidiu;

La punctul 13 - Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Danemarcei

- doamna deputat Dumitru Ioana Jenica, Grupul parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în funcţia de vicepreşedinte pe domnul deputat Hulea Ioan;

- domnul deputat Bordeianu Dan, Grupul parlamentar al P.N.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul Fenechiu Relu.

La punctul 14 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Estonia

- domnul deputat Bode Lucian Nicolae, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în funcţia de preşedinte pe domnul deputat Florin Gheorghe;

La punctul 15 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Finlanda

- domnul deputat Rădulescu Romeo, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Cupă Ion;

La punctul 16 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Franceză - Senat

- domnul senator Bălu Marius, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul senator Volosevici Andrei-Liviu;

La punctul 17 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Franceză - Adunarea Naţională

- domnul deputat Gudu Vasile. Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Paleologu Theodor;

- doamna deputat Anghel Gabriela-Lola, Grupul parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Hulea Ioan;

La punctul 18 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Elenă

- domnul deputat Popescu Dan Cristian, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în funcţia de secretar pe domnul deputat Secară Florin Mihail;

- domnul senator Ghilea Găvrilă, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul senator Isăilă Marius Ovidiu;

La punctul 21 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Islanda

- doamna deputat Ciobanu Liliana, Grupul parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în funcţia de preşedinte pe domnul deputat Smarandache Miron-Alexandru;

- domnul senator Popa Nicolae Vlad, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în funcţia de vicepreşedinte pe domnul senator Isăilă Marius Ovidiu;

- domnul deputat Cocei Erland, Grupul parlamentar al P.N.L., o înlocuieşte în calitatea de membru pe doamna deputat Cherecheş Florica.

La punctul 22 - Grupul parlamentar de prietenie cu Statul Israel

- domnul deputat Vlad Iulian, Grupul parlamentar al P.D.L., o înlocuieşte în calitatea de membru pe doamna deputat Bogdănici Camelia-Margareta;

- domnul deputat Nazâre Alexandru, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Junia Dragoş Ionel;

La punctul 24 - Grupul parlamentar de prietenie cu Japonia

- domnul senator Tise Alin Păunei, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul senator Rogojan Mihai-Ciprian;

La punctul 25 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Letonia

- domnul deputat Culeţu Dănuţ, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în funcţia de preşedinte pe domnul deputat Tomac Eugen;

La punctul 27 - Grupul parlamentar de prietenie cu Marele Ducat de Luxemburg

- domnul deputat Burlacu Ştefan, Grupul parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în funcţia de preşedinte pe domnul deputat Bucur Alin-Constantin;

La punctul 28 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Malta

- domnul deputat Diaconu Adrian-Nicolae, Grupul parlamentar al P.S.D., îl înlocuieşte în funcţia de preşedinte pe domnul deputat Condurăţeanu Andrei-Răzvan;

- domnul deputat Urcan Ionaş Florin, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Geantă Florian Daniel;

La punctul 29 - Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

- domnul deputat Blănariu Valentin, Grupul parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Dumitru Ovidiu Ioan;

La punctul 30 - Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Norvegiei

- domnul deputat Rădulescu Romeo, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Vreme Valerian;

La punctul 31 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Polonă

- domnul deputat Ionescu George, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în funcţia de preşedinte pe domnul deputat Movilă Petru;

- doamna deputat Adam Luminiţa-Pachel, Grupul parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul senator Coste Marius;

La punctul 33 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Slovacă

- domnul deputat Matiuţa Liviu Laza, Grupul parlamentar al P.D.L., o înlocuieşte în funcţia de preşedinte pe doamna deputat Bogdănici Camelia-Margareta;

La punctul 34 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Slovenia

- domnul deputat Fenechiu Cătălin-Daniel, Grupul parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în funcţia de secretar pe domnul deputat Rotaru Răzvan;

La punctul 35 - Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Spaniei

- domnul deputat Man Mircea, Grupul parlamentar al P.D.L, îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Movilă Petru;

- doamna deputat Mocioi Niculina, Grupul parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul senator Bujor Dumitru-Marcel;

La punctul 36 - Grupul parlamentar de prietenie cu Suedia

- domnul senator Popa Nicolae Vlad, Grupul parlamentar al P.D.L, îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul senator Rogojan Mihai-Ciprian;

La punctul 40 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Algeriană Democratică şi Populară

- domnul deputat Gudu Vasile, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în funcţia de preşedinte pe domnul deputat Paleologu Theodor;

La punctul 43 - Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Haşemit al Iordaniei

- domnul senator Igaş Traian Constantin, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul senator Volosevici Andrei-Liviu;

La punctul 47 - Grupul parlamentar de prietenie cu Muntenegru

- domnul senator Mihăilescu Petru Şerban, Grupul parlamentar al P.S.D., este desemnat în calitatea de membru, ca urmare a încetării mandatului de senator al domnului Stoica Ştefan;

La punctul 50 - Grupul parlamentar de prietenie cu Federaţia Rusă

- doamna deputat Mincă Liliana, Grupul parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul senator Vochiţoiu Haralambie;

- domnul senator Pereş Alexandru, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul senator Isăilă Ovidiu Marius;

La punctul 59 - Grupul parlamentar de prietenie cu Statul Plurinaţional al Boliviei

- domnul senator Ghilea Găvrilă, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în funcţia de vicepreşedinte pe domnul senator Rogojan Mihai-Ciprian;

La punctul 61 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Columbia

- domnul deputat Marian Ion-Cristinel, Grupul parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în funcţia de preşedinte pe domnul deputat Mihai Aurelian;

La punctul 63 - Grupul parlamentar de prietenie cu Cote d’Ivoire

- domnul senator Pereş Alexandru, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în funcţia de preşedinte pe domnul senator Volosevici Andrei Liviu;

- domnul senator Bota Sorin Ovidiu, Grupul parlamentar al P.S.D., este desemnat în funcţia de vicepreşedinte, ca urmare a încetării mandatului de senator al domnului Greblă Toni;

- domnul deputat Niculescu Dumitru, Grupul parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în funcţia de secretar pe domnul deputat Puşcaş Iacob;

La punctul 70 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Islamică Iran

- domnul deputat Teju Sorin, Grupul parlamentar al P.N.L, îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Taloş Gheorghe-Mirel;

La punctul 85 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Orientală a Uruguayului

- domnul deputat Caloianu Mario-Emest, Grupul parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în funcţia de vicepreşedinte pe domnul deputat Fonta Nuţu;

La punctul 86 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Venezuela

- domnul deputat Man Mircea, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în funcţia de preşedinte pe domnul deputat Gurzău Adrian.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 16 iunie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 16 iunie 2014.

Nr. 18.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 57/2013 privind constituirea Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia Elveţiană

În temeiul prevederilor art. 5 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4/1992, republicat

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 57/2013 privind constituirea Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia Elveţiană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 29 octombrie 2013, se modifică după cum urmează:

- domnul senator Severin Georgică, Grupul parlamentar al P.S.D., 11 înlocuieşte în funcţia de preşedinte pe domnul senator Florian Popa ;

- domnul senator Popa Florian, Grupul parlamentar al P.S.D., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul senator Laurenţiu Florian Coca.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 16 iunie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 16 iunie 2014.

Nr. 19.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 13/2013 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania şi Regatul Ţărilor de Jos (Olanda)

În temeiul prevederilor art. 5 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4/1992, republicat,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 13/2013 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania şi Regatul Ţărilor de Jos (Olanda), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 11 februarie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La punctul 1, Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Federală Germania, domnul deputat Nazare Alexandru, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Secară Florin Mihail.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 16 iunie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 16 iunie 2014.

Nr. 20.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 47/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989

În temeiul art. 64 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 47/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 22 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul senator Dan-Aurel Ioniţă, Grupul parlamentar al P.S.D., este desemnat în calitatea de membru, pe locul devenit vacant ca urmare a încetării mandatului de senator al domnului Ştefan Stoica.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 16 iunie 2014.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 16 iunie 2014.

Nr. 21.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 11/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO

În temeiul prevederilor art. 5 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 11/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 11 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La capitolul II “Membri supleanţi”, la punctul 9, domnul senator Dincă Marinică, Grupul parlamentar al P.D.L., îl înlocuieşte, în calitatea de membru supleant pe domnul senator Isăilă Marius-Ovidiu.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 16 iunie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 16 iunie 2014.

Nr. 22.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 243

din 29 aprilie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) şi d), art. 95 coroborat cu art. 3 alin. (1) lit. n) şi v) şi art. 52-54 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale anexelor nr. 5 şi 6 la aceasta

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) şi d), art. 95 coroborat cu art. 3 alin. (1) lit. n) şi v) şi art. 52-54 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale anexelor nr. 5 şi 6 la aceasta, excepţie ridicată de Augustin Chirilă în Dosarul nr. 6.863/102/2012 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 851 D/2013.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 919/2012 şi nr. 111/2013. Apreciază că Legea nr. 263/2010 corespunde criteriilor de previzibilitate şi claritate a legii, iar Decizia nr. 4/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se referă la o situaţie anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 13 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 6.863/102/2012, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) şi d), art. 95 coroborat cu art. 3 lit. n) şi v), art. 52-54 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale anexelor nr. 5 şi 6 la aceasta. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Augustin Chirilă în cadrul unui litigiu având ca obiect recalcularea pensiei.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate, în special cele ale coloanei I cu titlul “luna şi anul naşterii” din anexele nr. 5 şi 6 la Legea nr. 263/2010, contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 47 din Constituţie.

6. În acest sens, arată că pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre interpretările pe care textele de lege criticate le-au primit în practică. Astfel, autorităţile au interpretat textele de lege criticate în sensul că vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare sunt stabilite în funcţie de data naşterii, pentru fiecare persoană în parte, chiar dacă persoanele asigurate aflate în aceeaşi situaţie juridică se pensionează la aceeaşi dată, aspect ce creează o discriminare nejustificată pe criteriu de vârstă, încălcând astfel art. 16 alin. (1) din Constituţie.

7. Autorul excepţiei invocă în acest sens considerentele Deciziei nr. 4/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind statutul poliţistului şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 680/2012, nr. 223/2012, nr. 224/2012 şi nr. 1.612/2010.

8. Mai arată că niciun articol din Legea nr. 263/2010 nu prevede că vârstele standard de pensionare, stagiile complete şi stagiile minime de cotizare sau În specialitate sunt stabilite în funcţie de data naşterii pentru fiecare persoană în parte, aspect care ar produce o discriminare. Din conţinutul art. 53 şi art. 54 din Legea nr. 263/2010 rezultă cu claritate intenţia legiuitorului de a stabili anumite tranşe de creştere treptată a vârstei standard de pensionare şi a stagiului complet de cotizare, fără a se face menţiune despre fiecare persoană în parte. Vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare sunt elemente obiective care se aplică în mod egal tuturor persoanelor care solicită înscrierea la pensie la un moment dat. O astfel de discriminare evidentă poate fi cenzurată pe calea controlului de constituţionalitate, dat fiind faptul că unele dintre autorităţi aplică în mod discriminatoriu aceste prevederi.

9. De asemenea, autorul excepţiei precizează că nu este constituţional ca vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare să fie, la un moment dat, aceleaşi pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică, iar în perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2030 acestea să fie diferite (fiecărei persoane să i se stabilească şi să se folosească pentru determinarea punctajului mediu anual propria vârstă standard de pensionare şi propriul stagiu complet de cotizare), după care, începând cu 1 ianuarie 2031, acestea să revină la acelaşi nivel pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică.

10. În final, solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe dacă este constituţional ca legea să prevadă sau ca autorităţile să interpreteze legea în aşa fel încât, Sa un moment dat, să existe pentru fiecare persoană propria vârstă standard de pensionare şi propriul stagiu complet de cotizare, având în vedere considerentele pe care se sprijină Decizia nr. 4/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, considerente ce ar trebui să fie obligatorii pentru instanţe, însă acestea nu le respectă, motivând că de această dată eşalonarea este prevăzută de lege.

11. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Astfel, anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 se referă la vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare în specialitate, pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Potrivit art. 52 din Legea nr. 263/2010, pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege. Conform art. 53 alin. (2) din aceeaşi lege, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 la lege. Prin reglementarea criticată nu se creează o discriminare pe criteriul de vârstă, întrucât nu se stabilesc vârste standard de pensionare diferite şi stagii complete de cotizare diferite, pentru persoane născute la date diferite, dar care solicită înscrierea la pensie în acelaşi interval. Principiul egalităţii nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situaţii diferite. Principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, ci presupune instituirea unui tratament egal în situaţii care nu sunt diferite. Instituirea unor reglementări juridice diferenţiate în privinţa drepturilor şi obligaţiilor unor categorii de cetăţeni, care se află în situaţii diferite, nu este contrară principiului egalităţii.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

13. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate Sunt constituţionale. În acest sens, arată, în esenţă, că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile şi sa le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare, această prerogativă a legiuitorului neputând fi considerată o încălcare a principiului constituţional al egalităţii în drepturi. Drept urmare, situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. De asemenea, precizează că asiguraţii în sistemul public de pensii, care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de textele criticate, beneficiază de tratament juridic egal în ceea ce priveşte dreptul la pensie pentru limită de vârstă. Asiguraţii care au realizat stagii de cotizare, respectiv vechime în serviciu, în alte sisteme de pensii şi asigurări sociale, cum este sistemul pensiilor militare de stat, sunt într-o situaţie diferită şi, în consecinţă, tratamentul juridic este diferit, fără ca prin aceasta să se instituie vreo discriminare, întrucât, aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţională, principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (Decizia nr. 48/2000), Având în vedere aceste considerente, dispoziţiile de lege criticate nu încalcă dispoziţiile art. 47 din Constituţie.

14. În plus, apreciază că, în fapt, autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor de lege criticate şi doreşte modificarea acestora. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea interpreta, modifica sau completa prevederile supuse controlului.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 lit. c) şi d), art. 95 coroborat cu art. 3 alin. (1) lit. n) şi v), art. 52-54 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale anexelor nr. 5 şi 6 la aceasta. Dispoziţiile criticate din Legea nr. 263/2010 au următorul conţinut:

- Art. 2 lit. c) şi d): “Sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:

c) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

d) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;”;

- Art. 3 alin. (1) lit. n) şi v): “În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

n) punctaj mediu anual - numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadă de activitate la numărul anilor corespunzători stagiului complet de cotizare prevăzut de lege la data pensionării;

v) vârstă standard de pensionare - vârsta stabilită de prezenta lege, pentru bărbaţi şi femei, la care aceştia pot obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege.”;

- Art. 52: “Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege.”;

- Art. 53: “(1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.

(2) Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.

(3) Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.”;

- Art. 54: (1) în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 6.

 (2) în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I fit. c), stagiul minim de cotizare în specialitate este de 20 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare în specialitate, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 6.

(3) în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 6,”;

- Art. 95: “(1) Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6.

(2) în situaţia persoanelor prevăzute la art. 56-59, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile de cotizare complete prevăzute la aceste articole.

(3) în cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situaţii, pentru care legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor complete de cotizare prevăzute de prezenta lege. pentru fiecare dintre situaţiile respective.

(4) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a punctajului lunar se utilizează 5 zecimale.”

Dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), la care fac referire dispoziţiile art. 54, au următorul cuprins: (1) în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

I. [...] c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale,”

Anexa nr. 5 este intitulată “Vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare”, iar anexa nr. 6 este intitulată “Vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare în specialitate, pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale”.

18. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai şi alin. (2) potrivit căruia “Cetăţenii au dreptul la pensie [...]”.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 53 alin. (1)şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale anexei nr. 5 la această lege, s-a pronunţat prin Decizia nr. 111 din 5 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 30 aprilie 2013, dispoziţiile de lege fiind criticate din perspectiva existenţei unei discriminări între cei pensionaţi pentru limită de vârstă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, adică în baza Legii nr. 19/2000, şi cei care s-au pensionat ulterior.

20. Referitor la existenţa unei discriminări cauzate de modificarea în timp a legilor, Curtea a reţinut că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regii actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări.

21. Totodată, Curtea a reţinut că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare.

22. Asupra constituţionalităţii dispoziţiilor coloanei I cu titlul Juna şi anul naşterii” din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 919 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2013, analizând aceleaşi critici precum cele invocate în cauza de faţă. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că principiul contributivităţii stă la baza întregului sistem public de pensii, dreptul la pensie, precum şi cuantumul pensiei fiind acordat, respectiv determinat ca urmare a contribuţiilor realizate la bugetul asigurărilor sociale de stat. Contribuţiile astfel realizate nu se circumscriu numai pensiilor pentru limită de vârstă, ci şi tuturor celorlalte pensii. Aşadar, cuantumul pensiei va reflecta atât stagiul de cotizare, cât şi veniturile realizate în cursul acestuia, însă deschiderea drepturilor de pensie este condiţionată şi de vârsta asiguratului determinată în funcţie de data naşterii sale.

23. În consecinţă, legiuitorul din 2010 a prevăzut expressis verbis o soluţie legislativă de natură să stopeze valurile de pensionări ce ar fi grevat asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, buget care prezintă un deficit semnificativ şi care continuă să crească. De altfel, soluţia exista anterior Legii nr. 263/2010, în privinţa pensiei anticipate şi a celei anticipate parţial, fiind introdusă prin art. I pct. 70 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001.

24. Curtea a mai observat că legea instituie un dublu criteriu pentru ieşirea la pensie pentru limită de vârstă: vârsta şi stagiul complet de cotizare. Având în vedere deficitul bugetului de asigurări sociale menţionat, legiuitorul a instituit o grilă de creştere progresivă a vârstei de pensionare, iar data naşterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, întrucât raportat la ea se stabileşte vârsta de pensionare. Acest tip de reglementare există în majoritatea sistemelor naţionale, ea fiind justificată de asigurarea resurselor necesare finanţării sistemului public de pensii, în condiţiile în care, pe de o parte, se înregistrează o scădere a numărului populaţiei active şi, pe de altă parte, o creştere a speranţei de viaţă a persoanelor aflate la pensie.

25. În ceea ce priveşte invocarea Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 19 mai 2011, Curtea a reţinut că ea a vizat o situaţie existentă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. Prin această decizie a fost analizată neconcordanţa dintre două categorii de dispoziţii normative pretins contradictorii: unele prevăzute de anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, şi altele prevăzute de anexa nr. 9 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 10 mai 2001, care îşi propuneau să le detalieze pe primele. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a vizat rezolvarea acestei contradicţii care ţinea, în opinia acesteia, de ierarhia normelor juridice. Pentru a tranşa definitiv problemele legate de luarea în calcul a datei naşterii pentru stabilirea vârstei de pensionare, legiuitorul a stabilit expressis verbis că prima o determină pe cea de-a doua, ambele fiind indisolubil legate între ele. În aceste condiţii, aspectele rezultate din Decizia Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4 din 4 aprilie 2011 nu mai subzistă sub actuala reglementare; de data aceasta, pentru a nu da naştere la interpretări divergente, legiuitorul a stabilit că ceea ce primează la stabilirea dreptului de pensie este situaţia personală a asiguratului, şi nu a altor asiguraţi (a se vedea în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.238 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 16 noiembrie 2011).

26. De asemenea, Curtea a reţinut că legiuitorul nu este obligat la adoptarea unei soluţii legislative care să preia cele stabilite în decizia pronunţată în urma soluţionării unui recurs în interesul legii, ci poate adopta o reglementare nouă şi neechivocă. Decizia pronunţată în urma promovării unui recurs în interesul legii reprezintă rezultatul unei activităţi de interpretare a legii, iar nu de legiferare, şi îşi găseşte aplicabilitatea atât timp cât temeiul de drept, mai precis norma interpretată, este în vigoare.

27. În concluzie, Curtea a constatat că soluţia din 2010 a legiuitorului vizează, pe de o parte, asigurarea unui echilibru între resursele financiare existente şi cheltuielile ocazionate de plata pensiilor, în condiţiile unui deficit al bugetului asigurărilor sociale în creştere, iar, pe de altă parte, tranşarea definitivă a unei probleme care a dat naştere unei interpretări cel puţin discutabile. Astfel, dublul criteriu folosit este de natură să satisfacă exigenţele art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi, dispoziţiile legale respective aplicându-se persoanelor care se află în aceeaşi situaţie juridică.

28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Augustin Chirilă în Dosarul nr. 6.863/102/2012 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 2 lit. c) şi d), art. 95 coroborat cu art. 3 alin. (1) lit. n) şi v) şi art. 52-54 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale anexelor nr. 5 şi 6 la aceasta sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie,

Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 29 aprilie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 247

din 29 aprilie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Octavian Constantin Ghioc în Dosarul nr. 6.104/85/2012 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 911 D/2013.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi Decizia din 15 mai 2012 pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Abăluţă şi alţii împotriva României.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 12 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 6.104/85/2012, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) şl art. 5 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de intimatul reclamant Octavian Constantin Ghioc în cadrul soluţionării recursului declarat de pârâtul recurent Serviciul Român de Informaţii - Casa de Pensii sectorială, prin U.M. 0198, împotriva Sentinţei civile nr. 2000 din 31 mai 2012, prin care Tribunalul Harghita a admis acţiunea şi a anulat decizia de revizuire a pensiei emisă în baza Legii nr. 119/2010, menţinând în plată decizia de pensie emisă în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată. În acest sens, arată că raporturile de serviciu care s-au stabilit între militar şi stat au avut drept componentă un sistem de compensaţii prevăzut explicit de legislaţia în vigoare, care cuprinde, pe lângă soldă şi alte drepturi băneşti de natură salarială, un sistem de pensii militare de stat. Compensaţiile pentru serviciile aduse statului, inclusiv dreptul la pensie într-un anumit cuantum, sunt drepturi de creanţă ale militarului asupra bugetului statului, reprezentat de instituţia cu care persoana a fost în raporturi de serviciu, garantate de art. 44 alin. (1) din Constituţie.

7. Ţinând cont că pensia militară de stat se acordă pentru servicii deja executate şi că face parte din sistemul de compensaţii prevăzut de legislaţia aplicabilă pentru aceste servicii aduse statului, ea reprezintă pentru stat o obligaţie de plată, iar pentru beneficiar un drept de creanţă asupra statului. Recalcularea pensiilor militare prin care rezultă un cuantum mai mic decât cel rezultat din aplicarea legislaţiei în vigoare pe parcursul executării serviciului, precum şi plata pensiei în noul cuantum mai mic sunt echivalente cu lipsa de bună-credinţă în executarea obligaţiei de plată născute din serviciile aduse statului de către militar. Recalcularea pensiilor de serviciu folosind alte principii de calcul decât cele în vigoare în perioada existenţei raporturilor de serviciu echivalează cu o modificare a întregului sistem de compensaţii, modificare care, conform principiilor generale de drept, Constituţiei, legislaţiei europene şi naţionale, acordurilor internaţionale la care România este parte, nu mai este admisibilă, întrucât raporturile de serviciu au dat militarului drepturi de compensaţie, aceste drepturi sunt accesorii raporturilor de serviciu, asimilate raporturilor de muncă, ce - odată încheiate - nu mai pot fi modificate. În consecinţă, nu pot fi modificate nici drepturile şi obligaţiile născute între stat şi militar ca urmare a acestor raporturi de serviciu. Totodată, arată că “orice modificări ale acestui sistem de compensaţii pot să dispună numai pentru viitor şi nu pot exonera statul de executarea în totalitate a obligaţiilor certe, stabilite prin pensii într-un anumit cuantum, rezultate din raporturile de serviciu desfăşurate sub regimul juridic al pensiei militare de stat”.

8. Prin completarea motivării excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia expune consideraţii generale cu privire la sistemele de asigurări de bătrâneţe, boală, invaliditate, cu privire la evoluţia şi natura juridică a asigurărilor sociale de stat, a sistemului public de pensii şi a pensiei publice, cu privire la evoluţia şi natura juridică a asigurărilor sociale ale salariaţilor bugetari, cu privire la natura juridică a diferitelor pensii de serviciu, cu privire la natura juridică a pensiei militare de stat şi cu privire la pensiile de serviciu instituite după 1990 prin legi speciale şi statute profesionale.

9. Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă opinează în sensul că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 341/2013, Decizia din 15 mai 2012 pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Abătută şi alţii împotriva României, precum şi dispoziţiile Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de către autorul excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, cu următorul conţinut:

- Art. 3 alin. (1): “Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.”;

- Art. 4 alin. (2): “Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileşte în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi se plăteşte de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz.”;

- Art. 5 alin. (1): “Prevederile art. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător şi pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, cu modificările şi completările ulterioare.”

15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la reglementarea privind eliminarea pensiilor militare de stat, s-a pronunţat prin numeroase decizii, respingând ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate ale dispoziţiilor Legii nr. 119/210.

17. În cadrul controlului a priori de constituţionalitate, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat că textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.

18. Având în vedere că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă şi raţională, Curtea a considerat că acestea pot fi eliminate doar dacă există o raţiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Curtea a constatat că o atare cauză o reprezintă necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistem şi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel al asigurărilor sociale de stat. Astfel, această măsură nu poate fi considerată ca fiind arbitrară; de asemenea, Curtea a reţinut că măsura nu impune o sarcină excesivă asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, şi nu prevede diferenţieri procentuale pentru diversele categorii cărora i se adresează, pentru a nu determina ca una ori alta să suporte mai mult sau mai puţin măsura de reducere a venitului obţinut dintr-o atare pensie.

19. Totodată, prin Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea a statuat: “cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil”.

20. Prin Decizia nr. 551 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 10 iulie 2012, Curtea a reţinut că “şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din Sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie de un anumit cuantum”.

21. Prin Decizia din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din România a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). Având în vedere aceste considerente, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

23. În final, Curtea reţine că, prin Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 441 din 19 iulie 2013, legiuitorul a prevăzut la art. 1 următoarele:

“(1) Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.

(2) Plata drepturilor băneşti prevăzute la alin. (1) se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013.

(3) în cazul în care beneficiarii pensiilor prevăzute la alin. (1) au realizat stagii de cotizare după data înscrierii la pensie, cuantumul aferent acestora se adaugă la cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, calculat conform alin, (1),

(4) Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menţine în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi a/e Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.”

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Octavian Constantin Ghioc în Dosarul nr. 6.104/85/2012 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 29 aprilie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 255

din 6 mai 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) lit. c) şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 şi 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, excepţie ridicată de Regia Autonomă Ocolul Silvic Ciucaş din comuna Tărlungeni în Dosarul nr. 6.644/62/2013 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 794D/2013.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de Citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că determinarea criteriilor de remunerare ţine de opţiunea legiuitorului. Raportarea nivelului remuneraţiei directorului general/directorului unei regii autonome de interes local la nivelul indemnizaţiei lunare acordate prin lege pentru funcţia de viceprimar nu este discriminatorie. De asemenea, întrucât remuneraţia este stabilită în baza unui contract de mandat, art. 41 nu este incident în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 14 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul 6.644/62/2013, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 şi 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. Excepţia a fost ridicată de Regia Autonomă Ocolul Silvic Ciucaş din comuna Tărlungeni într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii formulate de autorul acesteia împotriva încheierii emise de comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Camerei de Conturi judeţene Braşov prin care a fost respinsă contestaţia autorului excepţiei împotriva unei decizii prin care acesta a fost obligat să recupereze prejudiciul cauzat patrimoniului său prin plata către directorul entităţii, în perioada 2010-2011, a remuneraţiei lunare ce a depăşit nivelul indemnizaţiei lunare acordate prin lege pentru funcţia de viceprimar.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul legal criticat creează o inegalitate de tratament juridic în privinţa salarizării directorilor de ocoale silvice în funcţie de unitatea administrativ-teritorială de care aparţine ocolul silvic. Astfel, se ajunge la situaţia ca directorul de ocol silvic aparţinând unei comune să beneficieze de un salariu semnificativ mai mic faţă de cel al unui director de ocol silvic aparţinând unui municipiu, chiar dacă sarcinile şi atribuţiile sale sunt cel puţin aceleaşi, dacă nu mai complexe.

6. Se apreciază că dispoziţiile legale criticate încalcă şi art. 41 din Constituţie, întrucât interzice directorilor regiilor autonome de interes local să primească alte beneficii de orice formă, în afara indemnizaţiei lunare. Din această perspectivă, se susţine că sunt încălcate şi prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie.

7. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 31 şi 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 23 iunie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 9 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare. În realitate, având în vedere critica de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. c) şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008, texte asupra cărora urmează a se pronunţa prin prezenta decizie şi care au următorul cuprins:

- Art. 31 alin. (1) lit. c): “(1) Directorul general/directorul beneficiază de o remuneraţie lunară acordată prin contractul de mandat, după cum urmează: [...]

c) la nivelul regiilor autonome, societăţilor şi companiilor de interes local aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea unei unităţi administrativ-teritoriale de interes local, precum şi al filialelor acestora, remuneraţia nu poate depăşi nivelul indemnizaţiei lunare acordate prin lege pentru funcţia de viceprimar;”;

- Art. 32: “(1) Remuneraţia lunară a directorului general/directorului stabilită prin contractul de mandat în condiţiile art. 31 alin. (1) este unica formă de recompensare în bani a activităţii depuse de persoana respectivă.

(2) Directorului general/directorului nu i se pot acorda prin contractul de mandat alte beneficii, de orice formă, în afara celor prevăzute la art. 31 alin. (2).”

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 41 alin. (1)şi (2) referitor la dreptul Ea muncă şi art. 115 alin. (6) referitor la domeniile în care nu pot fi adoptate ordonanţe de urgenţă. Totodată, sunt invocate şi prevederile art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,

13. Cu privire la admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 a fost abrogată prin art. 15 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 29 august 2013. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi faptul că dispoziţiile legale criticate continuă să producă efecte juridice în cauza de faţă, excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992.

14. Art. 31 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 stabileşte limita maximă a remuneraţiei lunare de care poate beneficia directorul general/directorul unei regii autonome, societăţi sau companii de interes local aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea unei unităţi administrativ-teritoriale de interes local. Pentru stabilirea acestei limite, legiuitorul a avut în vedere indemnizaţia viceprimarului unităţii administrativ-teritoriale din care face parte entitatea respectivă, aspect criticat de autorul excepţiei, care consideră că, în funcţie de nivelul unităţii administrativ-teritoriale, indemnizaţia directorului general/directorului variază în sensul că cele mai mici indemnizaţii sunt înregistrate la nivelul comunelor, iar cele mai mari la nivelul municipiilor, ceea ce ar echivala cu o încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.

15. Curtea constată că, în principiu, indemnizaţiile aferente funcţiilor de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale variază în funcţie de nivelul unităţii administrativ-teritoriale, de categoria acestora şi de numărul de locuitori pe care îl au. Aceste criterii după care este construit întregul sistem public de salarizare sunt obiective şi raţionale, astfel încât tratamentul juridic diferenţiat aplicat persoanelor care deţin asemenea funcţii nu poate fi calificat ca fiind discriminatoriu. Este de la sine înţeles că suprafaţa administrativă a unei unităţi administrativ-teritoriale poate cuprinde în proporţii variabile vegetaţie forestieră, ceea ce nu înseamnă eo ipso că legiuitorul trebuie să conceapă un sistem de salarizare în funcţie de dimensiunea suprafeţei unităţii administrativ-teritoriale acoperită de vegetaţie forestieră. Din contră, ţine de opţiunea legiuitorului de a concepe şi de a stabili un sistem de salarizare după anumite criterii, desigur, cu condiţia ca acestea să nu fie aleatorii. În consecinţă, întrucât legiuitorul a stabilit că entitatea, în cazul de faţă regia autonomă, este de interes local, rezultă că grila de salarizare concepută pentru nivelul respectiv de unitate administrativ-teritorială trebuie să se aplice în mod plenar, tocmai pentru a se asigura o unicitate a sistemului public de salarizare.

16. Astfel, în domeniul salarizării personalului din unităţile administrativ-teritoriale prevalează în optica legiuitorului chiar nivelul acestora, nivel care se constituie într-un criteriu obiectiv şi raţional de natură să determine aplicarea unui tratament juridic diferenţiat în privinţa persoanelor care intră sub incidenţa sa. În consecinţă, art. 31 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 nu încalcă nici art. 16 din Constituţie şi nici art. 14 din Convenţie.

17. În privinţa criticii de neconstituţionalitate care vizează art. 32 din ordonanţa de urgenţă, Curtea constată că directorii generali/directorii unităţilor economice de interes local încheie un contract de mandat în baza căruia beneficiază de o retribuţie al cărei cuantum este limitat la cel al indemnizaţiei viceprimarului unităţii administrativ-teritoriale din care acestea fac parte. Contractul de mandat astfel încheiat reprezintă o varietate a contractului de mandat reglementat de art. 2.009 şi următoarele din Codul civil, deosebindu-ser în mod esenţial, de raportul de muncă. Întrucât art. 41 din Constituţie vizează, în mod esenţial, raportul de muncă, şi nu drepturile şi obligaţiile născute în temeiul unui contract de mandat, modalitatea de configurare şi cuantumul retribuţiei plătite în baza contractului de mandat nu pot fi cenzurate prin prisma acestui text constituţional, care nu este incident în cauză.

18. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea reţine că art. 31 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 au fost introduse prin art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 28 octombrie 2008, însă soluţia de principiu criticată a fost reglementată prin Legea nr. 203/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici şi prelungită succesiv pentru anii 2010 şi 2011 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2010 privind modificarea art. II din Legea nr. 203/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 12 aprilie 2010, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2011 privind măsuri economice pe anul 2011 la nivelul unor operatori economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 31 ianuarie 2011.

19. Întrucât măsurile criticate au fost prorogate pentru perioada 2010-2011 pe calea unor ordonanţe de urgenţă succesive, înseamnă că o critică de neconstituţionalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituţie poate viza, eventual, ordonanţele de urgenţă succesive de prorogare a acestora, şi nu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008, mai ales că textele criticate au fost introduse în forma actuală prin lege, astfel cum s-a arătat la paragraful 18. De aceea, dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie nu sunt aplicabile în cauză.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, excepţie ridicată de Regia Autonomă Ocolul Silvic Ciucaş din comuna Tărlungeni în Dosarul nr. 6.644/62/2013 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 mai 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439/2006

 

Având în vedere dispoziţiile art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 28 iunie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6 alineatul (2), după ultima liniuţă se introduce o nouă liniuţă, cu următorul cuprins:

“- responsabili de sală şi supraveghetori. Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), aceste persoane sunt numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de admitere, de regulă, din aceleaşi categorii de personal ca membrii comisiei.”

2. La articolul 7 alineatul (1), punctul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“6. instruieşte, înaintea susţinerii concursului, responsabilii de sală:”.

3. La articolul 8, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în acest scop, preşedintele comisiei de admitere a concursului stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţi, membrii comisiei, responsabilii de sală şi pentru supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea, în vederea bunei desfăşurări a concursului.”

4. La articolul 18, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 18. - (1) Pe parcursul desfăşurării probei membrii comisiei de admitere a concursului, responsabilii de sală şi supraveghetorii nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea testului şi nu pot aduce modificări acestuia şi baremului de evaluare şi notare. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor.”

5. Articolul 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 33. - Termenele prevăzute de prezentul regulament se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Adrian Bordea

 

Bucureşti, 10 iunie 2014.

Nr. 652.

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 279/2012

 

Având în vedere dispoziţiile art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 279/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 19 aprilie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5 alineatul (2), după ultima liniuţă se introduce o nouă liniuţă, cu următorul cuprins:

- responsabili de sală şi supraveghetori. Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), aceste persoane sunt numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de admitere, de regulă, din aceleaşi categorii de personal ca membrii comisiei.”

2. La articolul 6 alineatul (1), punctul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“6. instruieşte, înaintea susţinerii concursului, responsabilii de sală;”.

3. La articolul 7, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în acest scop, preşedintele comisiei de admitere a concursului stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţi, membrii comisiei, responsabilii de sală şi pentru supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea, în vederea bunei desfăşurări a concursului.”

4. La articolul 17, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 17. - (1) Pe parcursul desfăşurării probei membrii comisiei de admitere a concursului, responsabilii de sală şi supraveghetorii nu le pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea testului şi nu pot aduce modificări acestuia şi nici baremului de evaluare şi notare. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor.”

5. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 32. - Termenele prevăzute de prezentul regulament se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Adrian Bordea

 

Bucureşti, 10 iunie 2014.

Nr. 653.

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

CONSILIUL CONCURENTEI

 

ORDIN

privind punerea în aplicare a Regulamentului pentru modificarea Regulamentului privind stabilirea şi perceperea tarifelor pentru procedurile şi serviciile prevăzute de Legea concurenţei nr. 21/1996 şi regulamentele emise în aplicarea acesteia, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurentei nr. 426/2011

 

În baza prevederilor art. 19 alin. (4) lit. d), ale art. 26 alin. (1) şl ale art. 27 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată,

preşedintele Consiliului Concurenţei emite următorul ordin:

Art. 1. - În urma adoptam în plenul Consiliului Concurenţei, se pune în aplicare Regulamentul pentru modificarea Regulamentului privind stabilirea şi perceperea tarifelor pentru procedurile şi serviciile prevăzute de Legea concurenţei nr. 21/1996 şi regulamentele emise în aplicarea acesteia, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 426/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 17 martie 2011, cu modificările ulterioare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Concurenţei,

Bogdan Marius Chiriţoiu

 

Bucureşti, 5 iunie 2014.

Nr. 221.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

pentru modificarea Regulamentului privind stabilirea şi perceperea tarifelor pentru procedurile şi serviciile prevăzute de Legea concurenţei nr. 21/1996 şi regulamentele emise în aplicarea acesteia, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 426/2011

În temeiul art. 26 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată,

Consiliul Concurenţei adoptă prezentul regulament.

Art. I. - Regulamentul privind stabilirea şi perceperea tarifelor pentru procedurile şi serviciile prevăzute de Legea concurenţei nr. 21/1996 şi regulamentele emise în aplicarea acesteia, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 426/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 17 martie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - Plata tarifelor se face întotdeauna înainte de depunerea notificării.”

2. La articolul 5, alineatele (2) şi (3) se abrogă.

3. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - Notificarea concentrărilor economice la care nu este anexată dovada de achitare a tarifului nu se consideră depusă la Consiliul Concurenţei.”

4. În anexa la regulament, punctele 2-4 se abrogă.

Art. II. - Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.