MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 457/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 457         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 23 iunie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 232 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 şi 29 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, ale art. 315 alin. 1 şi art. 334 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 880 şi art. 902 din Codul civil

 

Decizia nr. 236 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Decizia nr. 277 din 8 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81-83 din Codul penal din 1969

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

500. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1,361/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vaslui, precum şi la municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vaslui

 

502. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, pentru finanţarea unui proiect cultural

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

201. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C. nr. 116/2007 privind aprobarea tarifelor pentru servicii de consultanţă şi pentru activităţile de pregătire şi specializare profesională a personalului operatorilor furnizori/ prestatori de servicii comunitare de utilităţi publice, precum şi a altor persoane interesate

 

202. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice privind modificarea tarifelor de acordare şi menţinere a licenţelor/autorizaţiilor eliberate în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice

 

863. - Ordin al ministrului mediului şi schimbărilor climatice pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific în cazul speciei urs pe raza ariilor naturale protejate ROSCI0190 Penteleu şi ROSCI0229 Siriu

 

3.590. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru aprobarea Metodologiei privind eliberarea, pentru cetăţenii care au studiat în România, a adeverinţei de conformitate a studiilor cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, în vederea desfăşurării activităţii didactice în străinătate

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

            50. - Hotărâre privind prorogarea termenului prevăzut la art. 1 din Hotărârea Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 27/2014 pentru suspendarea aplicării prevederilor Instrucţiunii nr. 2/2011 privind auditarea sistemelor informatice utilizate de entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, şi suspendarea Dispunerii de măsuri a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 19/2010

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 232

din 15 aprilie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 şi 29 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, ale art. 315 alin. 1 şi art. 334 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 880 şi art. 902 din Codul civil

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu­ţionalitate a prevederilor art. 47 şi 48 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, ale art. 315 alin. 1 şi art. 334 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 880 şi art. 902 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercial㠓Calor” - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 74.586/3/2011 al Judecătoriei Sectorului 5 - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr.912D/2013.

2. La apelul nominal se prezintă pentru partea Societatea Comercial㠓Calor” - S.R.L. din Bucureşti, domnul director general Bogdan-Eugen Popescu, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Societatea Comercial㠓Calor” - S.R.L. din Bucureşti a depus o cerere prin care solicită analiza cu atenţie a excepţiei de neconstituţionalitate, inclusiv chestiunile de fond.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care, făcând istoricul dosarului, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că litigiul nu a putut fi notat în cartea funciară, soluţionarea dosarului trenând de peste 9 ani. Se subliniază că societatea sa nu doreşte decât conservarea dreptului său de proprietate şi se solicită ca instanţa de contencios constituţional să judece m spiritul legii, şi nu în litera legii. Acesta mai menţionează jurisprudenţa anterioară a Curţii, solicitând reconsiderarea ei.

5. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că criticile formulate privesc chestiuni ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

6. Prin încheierea din 27 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 74.586/3/2011, Judecătoria Sectorului 5 - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 şi 48 din Legea cadastrului şi a publicităţii Imobiliare nr. 7/1996, ale art. 315 alin. 1 şi art. 334 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 880 şi art. 902 din Codul civil. Excepţia a fost invocată de Societatea Comercial㠓Calor” - S.R.L. din Bucureşti într-un dosar având ca obiect notarea în cartea funciară a unui litigiu.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prin respingerea cererii de notare a litigiului în cartea funciară i se încalcă accesul liber la justiţie, dar şi dreptul de proprietate privată. Autoarea excepţiei consideră că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care interpretările instanţelor de judecată/Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară/Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu permit notarea litigiului în cărţile funciare.

8. Autoarea excepţiei nu arată, însă, în concret, cum anume sunt încălcate dispoziţiile constituţionale prin prevederile legale criticate, invocând mai degrabă chestiuni care ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţele de judecată.

9. Judecătoria Sectorului 5 - Secţia a II-a civilă apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, instanţa arată că stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului, soluţie ce rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (3) şi ale art. 129 din Legea fundamentală. Totodată, instanţa precizează că, potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile părţii prezente şi cele ale procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 47 şi 48 din titlul II capitolul II intitulat “Procedura de înscriere în cartea funciar㔠din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 315 alin. 1 şi art. 334 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 880 şi art. 902 din Codul civil, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011.

14. Curtea constată că, în temeiul art. III din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 24 iulie 2012, Legea nr. 7/1996 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 7 februarie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare.

15. Astfel, prevederile de lege avute în vedere la data invocării excepţiei de neconstituţionalitate, şi anume art. 47 şi 48 din Legea nr. 7/1996 au devenit, ca urmare a renumerotării textelor, art. 28 şi 29 din titlul II capitolul II intitulat “Procedura de înscriere în cartea funciar㔠al acestui act normativ, având un conţinut similar celui din forma anterioară ultimei republicări a Legii nr. 7/1996.

16. Se observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865.

17. Aşa fiind, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, asupra căruia Curtea urmează a se pronunţa, îl constituie prevederile art. 28 şi 29 din Legea nr. 7/1996, art. 315 alin. 1 şi art. 334 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art.880 şi art. 902 din Codul civil.

18. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 136 - Proprietatea, precum şi art. 154 - Conflictul temporal de legi. De asemenea, apreciază că sunt încălcate şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra unora din dispoziţiile legale criticate, prin raportare la critici similare.

20. Astfel, prin Decizia nr. 57 din 11 februarie 2014*), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, Curtea a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28-31 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, şi a celor ale ari. 880, art. 902 şi art. 904 din noul Cod civil. Excepţia fusese ridicată tot de Societatea Comercial㠓Calor” - S.R.L. din Bucureşti, dar într-un alt dosar aflat pe rolul altei instanţe.

21. În contextul criticilor formulate, Curtea a reţinut că atribuţia sa de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituţie, nu constă în analizarea conformităţii cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituţii sau autorităţi publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri şi circumstanţe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituţionalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal.

22. Aşa fiind, referitor la modalitatea de interpretare şi de aplicare concretă, în practică, a textelor de lege deduse controlului de constituţionalitate, precum şi la necesitatea realizării unei jurisprudenţe unitare a instanţelor de judecată, Curtea a constatat că aceste aspecte excedează atribuţiilor instanţei de contencios constituţional.

23. Potrivit art. 126 alin. (3) din Constituţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este singura competentă să asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, sens în care era reglementată, la art. 329 din Codul de procedură civilă din anul 1865, cu modificările şi completările ulterioare, în prezent art. 514 din Codul de procedură civilă, instituţia recursului în interesul legii.

24. Totodată, Curtea a mai reţinut că pretinsa contrarietate cu Legea fundamentală derivă, în opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, şi din “modul de reglementare extrem de vag al prevederilor de lege criticate”, prin care se “permite Oficiilor Teritoriale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară să respingă o cerere de notare a unui litigiu pentru simplul considerent că nu are legătură cu imobilul în cauză sau pretextând că au fost închise cărţile funciare ale imobilelor aflate într-un litigiu pe rol”, motivarea excepţiei de neconstituţionalitate vizând, în fapt, şi o omisiune de reglementare, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituţionalitate.

25. În acest context, Curtea a reţinut că, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, “Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a ţării”, astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuţii exclusive ale forului legislativ.

26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, inclusiv în privinţa dispoziţiilor art. 315 alin. Î şi art. 334 din Codul de procedură civilă din 1865.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 şi 29 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, ale art. 315 alin. 1 şi art. 334 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 880 şi art. 902 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercial㠓Calor” - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 74.586/3/2011 al Judecătoriei Sectorului 5 - Secţia a II-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 aprilie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae


*) Decizia nr. 57 din 11 februarie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 23 aprilie 2014.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 236

din 15 aprilie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Dan Grigore în Dosarul nr. 40.024/3/2006* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 128D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, menţionând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 396 din 9 mai 2006, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 7 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 40.024/3/2006*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstitu­ţionalitate a dispoziţiilor art. 24 din Codul de procedură Civilă din 1865. Excepţia a fost invocată de Dan Grigore într-un dosar având ca obiect pretenţii în materia proprietăţii intelectuale.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că textele legale sunt neconstitu­ţionale, deoarece reglementează într-un mod restrictiv incompatibilitatea, lăsând posibilitatea judecătorilor ce şi-au exprimat opinia într-o cauză să facă parte din completul care judecă aceeaşi pricină.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şl asigurări sociale şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În opinia instanţei, textul atacat prevede tocmai o garanţie în scopul respectării dreptului la un proces echitabil şi nu poate fi considerat ca aducând o atingere acestei valori.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin.(1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, acesta arată că legiuitorul a urmărit garantarea stabilirii adevărului şi asigurarea unei judecăţi imparţiale şi echitabile în toate cauzele deduse justiţiei.

9. Incompatibilitatea reglementată prin art. 24 se apreciază, în concret, ţinând seama de circumstanţele fiecărei cauze. Împrejurările avute în vedere de legiuitor la stabilirea cazurilor de incompatibilitate ale judecătorului sunt de natură a evita imparţialitatea judecătorului căruia îi revine decizia temeiniciei acţiunii formulate.

10. Avocatul Poporului arată că norma procedurală are caracter imperativ şi se bazează pe prezumţia de parţialitate a judecătorului care a soluţionat pricina, pronunţând o hotărâre pe fond şi este presupus a fi în imposibilitatea de a-şi cenzura propria opinie cu privire la situaţia de fapt şi de drept din speţă.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 24 din Codul de procedură civilă din 1865. Din examinarea excepţiei rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. 24 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, dispoziţii care au următorul conţinut: “Judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecarea aceleiaşi pricini în apel sau în recurs şi nici în caz de rejudecare după casare”.

14. Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865.

15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind dreptul la un proces echitabil.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 396 din 9 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 12 iunie 2006, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 24 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale.

17. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate reprezintă o garanţie a dreptului la un proces echitabil, prin faptul că judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiaşi cauze în apel sau în recurs şi nici în caz de rejudecare după casare.

18. Tot în jurisprudenţa sa, respectiv Decizia nr. 211 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 mai 2007, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 24 din Codul de procedură civilă reglementează incompatibilitatea, incident procedural menit să garanteze stabilirea adevărului şi asigurarea unei Judecăţi imparţiale şi echitabile în toate cauzele deduse justiţiei. În temeiul art. 24 alin. 1 din cod, judecătorului care a pronunţat o hotărâre într-o pricină îi este interzisă participarea la judecarea cauzei civile concrete, în situaţiile expres prevăzute de lege. Norma procedurală are caracter imperativ şi se bazează pe prezumţia de parţialitate a judecătorului care a soluţionat pricina, pronunţând o hotărâre pe fond şi este presupus a fi în imposibilitatea de a-şi cenzura propria opinie cu privire la situaţia de fapt şi de drept din speţă. 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dan Grigore în Dosarul nr. 40.024/3/2006* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 24 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 aprilie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 277

din 8 mai 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81-83 din Codul penal din 1969

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului” Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81-83 din Codul penal din 1969, excepţie ridicată de Constantin Eugen Vicol în Dosarul nr. 3.023/256/2013 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 783D/2013.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 7 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 3.023/256/2013, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81-83 din Codul penal, excepţie ridicată de Constantin Eugen Vicol într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs în materie penală.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 81 şi art. 82 din Codul penal din 1969 sunt neconstituţionale, deoarece nu se relevă nicio diferenţă între cele două componente ale termenului de încercare, acesta fiind compus din durata pedepsei aplicate de instanţă la care se adaugă încă 2 ani stabiliţi de legiuitor. Or, procedând în această manieră, legiuitorul a intervenit în activitatea de înfăptuire concretă a justiţiei, ingerinţele sale înfrângând şi principiul separaţiei puterilor în stat.

6. De asemenea, prevederile art. 83 din Codul penal din 1969 afectează egalitatea în drepturi şi dreptul la un proces echitabil, deoarece instanţa dispune revocarea suspendării condiţionate a pedepsei anterioare, fără a se ţine seama că a două infracţiune a fost săvârşită cu puţin timp înainte de expirarea termenului de încercare. Astfel, dacă unul din doi condamnaţi, care au primit o pedeapsă identică şi pentru care s-a dispus suspendarea condiţionată, comite o nouă infracţiune la o lună după ce termenul de încercare a început să curgă, iar celălalt în ultima lună a termenului de încercare, atunci este afectat dreptul la un proces echitabil prin înfrângerea principiului egalităţii în faţa legii.

7. Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. Astfel, suspendarea condiţionată a executării pedepsei este reglementată de legiuitor şi pusă la dispoziţia instanţei ca mijloc de individualizare judiciară a executării pedepsei. Fiind o creaţie a legiuitorului, este firesc ca acesta să determine nu numai condiţiile, dar şi sfera de incidenţă a măsurii. Câtă vreme aplicarea acestei măsuri se face prin hotărâre judecătorească, pronunţată ca urmare a finalizării procesului penal, nu poate fi primită susţinerea în sensul că reglementarea criticată ar aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat şi principiului realizării justiţiei prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege.

10. Totodată, susţinerile autorului vizează, în fapt, modul de aplicare a dispoziţiilor art. 81-83 din Codul penal din 1969 în raport cu situaţia concretă în care se află acesta. Or, aspectele legate de interpretarea şi aplicarea legii nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 81 - Condiţiile de aplicare a suspendării condiţionate, art. 82 - Termenul de încercare şi art. 83 - Revocarea în cazul săvârşirii unei infracţiuni, toate din Codul penal din 1969. Curtea constată că acestea, deşi abrogate prin art. 250 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ce a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, continuă să producă efecte şi după ieşirea lor din vigoare. Drept urmare, ţinând seama de raţiunile avute în vedere de Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora “sintagma «în vigoare» din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”, Curtea urmează a se pronunţa asupra prevederilor art. 81-83 din Codul penal din 1969, care au următorul conţinut: - Art. 81: “Instanţa poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumită durată, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amendă;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni. afară de cazul când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38;

c) se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

Suspendarea condiţionată a executării pedepsei poate fi acordată şi în caz de concurs de infracţiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani şi sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. 1 lit. b) şi c).

Alin. 3 şi 4 - abrogate

Suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu atrage suspendarea executării măsurilor de siguranţă şi a obligaţiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare.

Suspendarea condiţionată a executării pedepsei trebuie motivată.”

- Art. 82: “Durata suspendării condiţionate a executării pedepsei constituie termen de încercare pentru condamnai şi se compune din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În cazul când pedeapsa a cărei executare a fost suspendată este amenda, termenul de încercare este de un an.

Termenul de încercare se socoteşte de la data când hotărârea prin care s-a pronunţat suspendarea condiţionată a executării pedepsei a rămas definitivă.”

- Art. 83: “Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune, pentru care S-a pronunţat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.

Revocarea suspendării pedepsei nu are loc însă. dacă infracţiunea săvârşită ulterior a fost descoperită după expirarea termenului de încercare.

Dacă infracţiunea ulterioară este săvârşită din culpă, se poate aplica suspendarea condiţionată a executării pedepsei chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări.

La stabilirea pedepsei pentru infracţiunea săvârşită după rămânerea definitivă a hotărârii de suspendare nu se mai aplică sporul prevăzut de lege pentru recidivă.”

14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 126 alin. (1) referitor la realizarea justiţiei prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost examinate din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 469 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 11 iunie 2008, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. 1 lit. a) din Codul penal, prilej cu care a statuat că suspendarea condiţionată a executării pedepsei este reglementată de legiuitor şi pusă la dispoziţia instanţei ca mijloc de individualizare judiciară a executării pedepsei. Fiind o creaţie a legiuitorului, este firesc ca acesta să determine nu numai condiţiile, dar şi sfera de incidenţă a măsurii, respectiv să excludă de la aceasta persoanele care au săvârşit infracţiuni deosebit de grave sau infracţiuni de violenţă care vădesc o periculozitate aparte a infractorului. Câtă vreme aplicarea acestei măsuri se face prin hotărâre judecătorească, pronunţată ca urmare a finalizării procesului penal, nu poate fi primită susţinerea în sensul că reglementarea criticată ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil.

16. Referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile legale criticate sunt contrare art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat prin aceeaşi decizie că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece textul constituţional vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui. Totodată, prin Decizia nr. 317 din 14 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, Curtea a mai reţinut că dispoziţiile art. 83 din Codul penal nu aduc atingere prevederilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii, deoarece dispoziţia legală criticată nu stabileşte discriminări, ci instituie un tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie, fără nicio deosebire. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate sunt valabile şi în prezenta cauză. De altfel, nemulţumirea autorului excepţiei este determinată tocmai de faptul că norma criticată se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor aflate în ipoteza sa.

17. Cât priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, Curtea Constituţională a mai statuat prin Decizia nr. 637 din 24 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.138 din 15 decembrie 2005, că reglementarea revocării suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei infracţiuni a fost realizată de către legiuitor în temeiul prerogativelor sale constituţionale, stabilite de dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora “Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”ş\ nu aduce atingere independenţei judecătorului. Acesta urmează să aprecieze, în funcţie de situaţia de fapt şi probele administrate, dacă în cauză sunt întrunite condiţiile revocării suspendării condiţionate. Faptul că norma criticată impune instanţei să procedeze într-un singur fel, respectiv să revoce suspendarea condiţionată, indiferent de gravitatea faptei, de pericolul social pe care-l reprezintă infractorul, nu reprezintă decât o aplicare a principiului egalităţii, care impune ca toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie să beneficieze de acelaşi tratament juridic, iar nu o încălcare a principiului constituţional care consacră independenţa judecătorului, aşa cum neîntemeiat susţine autorul excepţiei.

18. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

19. În sfârşit, cât priveşte susţinerea potrivit căreia dispoziţiile art. 81-83 din Codul penal din 1969 afectează şi principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece în absenţa unei ingerinţe a puterii judecătoreşti în sfera de competenţă constituţională a altor puteri, nu poate fi pusă în discuţie înfrângerea principiului consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Eugen Vicol în Dosarul nr. 3.023/256/2013 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 81-83 din Codul penal din 1969 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 8 mai 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vaslui, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vaslui

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vaslui, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vaslui, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 şi 633 bis din 27 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 30 “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Duda-Epureni”, la secţiunea I “Bunuri imobile”, după poziţia nr. 414 se introduce o nouă poziţie, poziţia nr. 415, potrivit anexei nr. 1.

2. La anexa nr. 33 “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Fălciu”, secţiunea I “Bunuri mobile” se modifică şi se completează, după cum urmează:

a) poziţia nr. 450 se abrogă;

b) după poziţia nr. 502 se introduce o nouă poziţie, poziţia nr. 503, potrivit anexei nr. 2.

Art. II. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 18 iunie 2014.

Nr. 500.

 

ANEXA Nr. 1

 

COMPLETARE

la inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Duda-Epureni

 

SECŢIUNEA I

Bunuri imobile

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunurilor

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosinţă

Valoarea de inventar

(lei)

Situaţia juridică actuală, denumire act proprietate sau alte acte doveditoare

0

1

2

3

4

5

6

415

1.6.2

Teren intravilan

Suprafaţă de 3.070 mp, situată în Epureni, T 20, P 599

Vecinătăţi: N - teren Consiliul local, S - teren Consiliul local, E-teren Consiliul local, V - DJ 284

2008

18.420

Domeniul public al comunei Duda-Epureni, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 9/2014

 

ANEXA Nr. 2

 

COMPLETARE

la inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Fălciu

 

SECŢIUNEA I

Bunuri imobile

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunurilor

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosinţă

Valoarea de inventar

(lei)

Situaţia juridică actuală, denumire act proprietate sau alte acte doveditoare

0

1

2

3

4

5

6

503

1.6.2

Teren intravilan

Localitatea Fălciu, comuna Fălciu

Suprafaţa 2.300 mp

Nr. cadastral: 941, 942, 74306

Vecinătăţi: N - Liceul Tehnologic “Dimitrie Cantemir” Fălciu, S - drum sătesc, E - drum sătesc, V - Liceul Tehnologic “Dimitrie Cantemir” Fălciu

2006

23.000

Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 30/2013

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, pentru finanţarea unui proiect cultural

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2014 privind unele măsuri pentru completarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru aprobarea unor măsuri financiare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Culturii, la capitolul 67.01 “Cultură, recreere şi religie”, titlul 20 “Bunuri şi servicii”, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2014, cu suma de 100 mii lei pentru participarea Orchestrei Române de Tineret la Festivalul Young Euro Classic de la Berlin.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) poate fi utilizată pentru finanţarea categoriilor de cheltuieli prevăzute la art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 245/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Pentru participarea Orchestrei Române de Tineret la Festivalul Young Euro Classic de la Berlin, finanţarea se acordă pe bază de contract încheiat între Ministerul Culturii şi beneficiar, cu încadrarea în cuantumul prevăzut la alin. (1).

(4) Decontarea cheltuielilor realizate potrivit alin. (3) se face de către Ministerul Culturii pe baza documentelor justificative întocmite de beneficiar, prezentate Ministerului Culturii.

Art. 2. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Ministerului Culturii pe anul 2014.

Art. 3. - Ministerul Culturii şi alte organe abilitate de lege vor controla modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumelor alocate potrivit prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul culturii,

Kelemen Hunor

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 18 iunie 2014.

Nr. 502.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C. nr. 116/2007 privind aprobarea tarifelor pentru servicii de consultanţă şi pentru activităţile de pregătire şi specializare profesională a personalului operatorilor furnizori/prestatori de servicii comunitare de utilităţi publice, precum şi a altor persoane interesate

 

Având în vedere dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, în temeiul art. 4 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 527/2013,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C. nr. 116/2007 privind aprobarea tarifelor pentru servicii de consultanţă şi pentru activităţile de pregătire şi specializare profesională a personalului operatorilor furnizori/ prestatori de servicii comunitare de utilităţi publice, precum şi a altor persoane interesate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 25 iulie 2007, cu modificările ulterioare, se modifica şi va avea următorul cuprins:

1. Titlul ordinului va avea următorul cuprins:

“ORDIN

privind aprobarea tarifului pentru activităţile de pregătire şi specializare profesională a personalului operatorilor furnizori/prestatori de servicii comunitare de utilităţi publice, precum şi a altor persoane interesate”

2. La articolul 1, litera a) se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice,

Doru Ciocan

 

Bucureşti, 18 iunie 2014.

Nr. 201.

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea tarifelor de acordare şi menţinere a licenţelor/autorizaţiilor eliberate în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice

 

Având în vedere dispoziţiile Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, ale Hotărârii Guvernului nr. 527/2013 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C, ale Hotărârii Guvernului nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, cu modificările ulterioare, ale Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 259/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea în domeniul montării şi exploatării sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip condominiu, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului-cadru de autorizare a autorităţilor de autorizare pentru serviciile de transport public local, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 206/2007, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 83 şi 90 din Regulamentul privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 745/2007, cu modificările ulterioare, al art. 22 alin. (3) din Normele privind autorizarea în domeniul montării şi exploatării sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip condominiu, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 259/2004, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (6) din Regulamentul-cadru de autorizare a autorităţilor de autorizare pentru serviciile de transport public local, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 206/2007, cu modificările ulterioare, şi al art. 4 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 527/2013,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 8 la Regulamentul privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 745/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 6 august 2007, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Alineatul (1) al articolului 22 din Normele privind autorizarea în domeniul montării şi exploatării sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip condominiu, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 259/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 25 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 22. - (1) Pentru eliberarea de autorizaţii, autoritatea competentă percepe următoarele tarife:

a) 550 lei pentru eliberarea autorizaţiei de montare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire;

b) 550 lei pentru eliberarea autorizaţiei de exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire;

c) 550 lei pentru eliberarea autorizaţiei de montare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru apa caldă de consum;

d) 550 lei pentru eliberarea autorizaţiei de exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru apa caldă de consum;

e) 280 lei pentru modificarea oricărui tip de autorizaţie;

f) 3.310 pentru ridicarea unei suspendări de autorizaţie.”

Art. III. - Alineatul (1) al articolului 19 din Regulamentul-cadru de autorizare a autorităţilor de autorizare pentru serviciile de transport public local, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 206/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 7 noiembrie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 19. - (1) Pentru eliberarea autorizaţiei, A.N.R.S.C. percepe un tarif de acordare a autorizaţiei de:

a) 2.730 lei pentru unităţi administrativ-teritoriale cu peste 300.000 de locuitori;

b) 1.370 lei pentru unităţi administrativ-teritoriale având între 50.000 şi 300.000 de locuitori inclusiv;

c) 690 lei pentru unităţi administrativ-teritoriale având între 10.000 şi 50.000 de locuitori inclusiv;

d) 285 lei pentru unităţi administrativ-teritoriale cu până la 10.000 de locuitori inclusiv.”

Art. IV. - Tarifele prevăzute la art. I, II şi III se vor aplica începând cu data de întâi a lunii următoare publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. V. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice,

Doru Ciocan

 

Bucureşti, 18 iunie 2014.

Nr. 202.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 8 la regulament)

 

TARIFE

pentru acordarea şi menţinerea licenţelor

 

A.1. Tarifele pentru acordarea licenţelor, respectiv tarifele anuale pentru menţinerea licenţelor sunt cele din tabelul următor:

 

- lei -

Nr. crt.

Serviciul/Activitatea

Valoarea tarifului pentru eliberarea licenţei

 

 

Clasa I

Clasa II

Clasa III

1

serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare

31.900

14.150

1.710

2

serviciul public de alimentare cu apă

21.300

10.700

1.420

3

captarea şi tratarea apei brute

14.150

7.100

1.000

4

captarea apei brute

5.700

2.900

1 000

5

tratarea apei brute

8.550

4.350

1.420

6

transportul apei potabile şi/sau industriale

9.250

4.650

640

7

distribuţia apei potabile şi/sau industriale

9.250

4.650

640

8

serviciul public de canalizare

12.800

4.350

870

9

colectarea şi transportul apelor uzate de la utilizatori la staţiile de epurare

6.350

2.200

440

10

epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar

6.350

2.200

440

11

colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile de scurgere a apelor meteorice şi asigurarea funcţionalităţii acestora

2.650

950

440

12

evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor

2.650

950

440

13

evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor şi a altor deşeuri similare derivate din activităţile serviciului public de canalizare

2.650

950

440

14

furnizarea apei potabile

1.500

1.050

440

15

serviciul public de salubrizare a localităţilor

42.400

21.300

2.140

16

precolectarea, colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor municipale

28.300

14.100

1.710

17

înfiinţarea depozitelor de deşeuri menajere şi administrarea acestora

14.100

7.100

1.420

18

colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări

4.350

1.500

720

19

organizarea prelucrării, neutralizării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor

8.550

4.350

720

20

maturatul, spălatul, stropitul şi întreţinerea căilor publice

9.950

5.000

720

21

depozitarea controlată a deşeurilor menajere

7.100

3.600

720

22

curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau îngheţ

11.350

5.700

870

23

 sortarea deşeurilor municipale

11.350

5.700

720

24

 dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea

14.100

7.100

1.130

25

serviciul public de alimentare cu energie termică produsă centralizat

14.100

7.100

1.420

26

 producerea energiei termice în sistem centralizat

12.450

6.250

1.250

27

transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice produse centralizat

9.400

4.700

780

28

 serviciul de iluminat public local

42.400

17.050

2.310

 

            A.2. Furnizorii/Prestatorii care asigura serviciul pentru mai puţin de 5.000 de locuitori vor achita pentru acordarea licenţei un tarif unic de 425 lei şi un tarif anual de menţinere a licenţei de 142 lei,

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

 

ORDIN

pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific în cazul speciei urs pe raza ariilor naturale protejate ROSCI0190 Penteleu şi ROSCI0229 Siriu

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 109.733/FU din 9 mai 2014 al Direcţiei dezvoltare durabilă şi protecţia naturii,

ţinând seama de Avizul Academiei Române nr. 3366/CJ/29.04.2014,

luând în considerare prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) şi c) din Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009,

în temeiul prevederilor art. 38 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului şi schimbărilor climatice emite următorul ordin:

Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă capturarea unui număr de 6 exemplare de urs, după cum urmează:

a) 3 exemplare de pe raza ariei naturale protejate ROSCI0190 Penteleu;

b) 3 exemplare de pe raza ariei naturale protejate ROSCI0229 Siriu.

Art. 2. - (1) Derogarea în scop ştiinţific în cazul unor specii strict protejate, denumită în continuare derogare, se stabileşte de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 30 noiembrie 2015.

(2) Recoltarea exemplarelor din specia urs prevăzute la art. 1 se va face prin capturare cu capcane tip ladă, cu eliberarea ulterioară a acestora.

(3) Capturarea exemplarelor din specia urs în condiţiile alin. (2) se realizează numai de către Consiliul Judeţean Buzău, denumit în continuare beneficiarul, cu personal tehnic de specialitate din cadrul Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice şi cu respectarea prevederilor Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Pentru activitatea prevăzută la alin. (3) se va solicita şi obţine autorizaţia de mediu pentru recoltare/capturare.

Art. 3. - Beneficiarul are obligaţia de a informa gestionarul fondului cinegetic cu privire la acţiunea pe care urmează să o desfăşoare şi de a solicita prezenţa acestuia.

Art. 4. - (1) Beneficiarul are obligaţia să transmită agenţiei judeţene pentru protecţia mediului de pe raza administrativ-teritorială unde s-a desfăşurat acţiunea de capturare un raport asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute, în termen de 30 de zile de la data recoltării; modelul raportului asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului transmite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în maximum 45 de zile de la data aplicării derogării, un raport referitor la rezultatele acesteia în baza datelor prevăzute la alin. (1).

Art. 5. - Controlul aplicării derogării se exercită de către personalul împuternicit din cadrul structurilor proprii ale autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi care răspunde pentru silvicultură, în limitele de competenţă.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Attila Korodi

 

Bucureşti, 3 iunie 2014.

Nr. 863.

 

ANEXĂ

 

RAPORT

asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute

 

- model –

 

Solicitant................................................................................................................................................

Specia pentru care s-a acordat derogarea.........................................................................................

Numărul exemplarelor...........................................................................................................................

Stadiul de dezvoltare............................................................................................................................

Starea exemplarelor înainte de prelevare...........................................................................................

Starea exemplarelor după prelevare...................................................................................................

Locul de prelevare................................................................................................................................

Data prelevării.......................................................................................................................................

Mijloace, instalaţii şi metode avute în vedere..................................................................................

Stocarea şi destinaţia specimenelor...................................................................................................

 

MOTIVUL RECOLTĂRII/DEROGĂRII

 În interesul protejării faunei şi florei sălbatice, precum şi al conservării habitatelor naturale

 Pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri

 În interesul sănătăţii şi al securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă fundamentală pentru mediu

 În scopuri de cercetare ştiinţifică şi educaţie, de repopulare şi de reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în acest scop, inclusiv pentru răspândirea artificială a plantelor

 Pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare

(Ataşaţi documentele care să justifice recoltarea exemplarelor în conformitate cu motivul derogării.)

 

Data.....................................................

Semnătura............................

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind eliberarea, pentru cetăţenii care au studiat în România, a adeverinţei de conformitate a studiilor cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, în vederea desfăşurării activităţii didactice în străinătate

 

În temeiul Legii nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005,

în conformitate cu dispoziţiile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind eliberarea, pentru cetăţenii care au studiat în România, a adeverinţei de conformitate a studiilor cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, în vederea desfăşurării activităţii didactice în străinătate, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.973/2012 pentru aprobarea Metodologiei privind eliberarea pentru cadrele didactice din România a adeverinţei de conformitate a studiilor cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 25 mai 2012.

Art. 3. - Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 17 iunie 2014.

Nr. 3.590.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

privind eliberarea, pentru cetăţenii care au studiat în România, a adeverinţei de conformitate a studiilor cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, în vederea desfăşurării activităţii didactice în străinătate

 

Art. 1. - (1) Prezenta metodologie se aplică cetăţenilor români şi cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene, cetăţenilor din statele semnatare ale acordului privind Spaţiul Economic European, cetăţenilor din Confederaţia Elveţiană, precum şi cetăţenilor din Republica Moldova, care au studiat pe teritoriul României şi solicită eliberarea unei adeverinţe de conformitate, în scopul desfăşurării activităţii didactice în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European, în Confederaţia Elveţiană, în mod independent sau ca salariat.

(2) Adeverinţa atestă conformitatea studiilor absolvite în România cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale.

Art. 2. - Adeverinţa de conformitate poate fi solicitată de către cetăţenii prevăzuţi la art. 1 în baza unui act de studii (diplomă, adeverinţă etc.), eliberat de o unitate de învăţământ sau de o instituţie de învăţământ superior acreditată, din cadrul sistemului naţional de învăţământ din România. Specializările/Programele de studii absolvite în baza diplomei de licenţă/absolvire a studiilor universitare de lungă/scurtă durată, a studiilor ciclului l/l + II de studii universitare, începute după intrarea în vigoare a Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor, republicată, trebuie să fi fost acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, în baza unei hotărâri a Guvernului, la data înscrierii la facultate.

Art. 3. - Dosarul pentru obţinerea adeverinţei de conformitate conţine:

a) cererea prin care se solicită eliberarea adeverinţei de conformitate, adresată Ministerului Educaţiei Naţionale, conform modelului prevăzut în anexă, în care se va menţiona, după caz, statul pentru care se solicită adeverinţa;

b) actul de studii pentru care se solicită eliberarea adeverinţei de conformitate, în copie legalizată;

c) adeverinţa de autenticitate a actului de studii, eliberată de unitatea de învăţământ sau de instituţia acreditată de învăţământ superior emitentă - original sau copie legalizată, excepţie făcând adeverinţele care ţin locul diplomei de studii, pentru care nu se solicită prezentarea unei adeverinţe de autenticitate;

d) anexa la actul de studii (foaia matricolă sau suplimentul la diplomă), în copie legalizată;

e) certificat de absolvire eliberat de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic/dovadă de absolvire a programului de pregătire psihopedagogică/certificat de acordare a definitivării în învăţământ, în copie;

f) documente personale de identificare, în copie, precum şi dovada de schimbare a numelui, în cazul în care numele înscris pe diplomă/actul de studii nu mai coincide cu cel din actul de identitate;

g) adeverinţă eliberată de inspectoratul şcolar, care să ateste că dreptul de a preda nu a fost revocat sau suspendat, pentru cetăţenii care solicită eliberarea adeverinţei de conformitate, în vederea desfăşurării activităţii didactice în Canada.

Art. 4. - (1) Dosarul solicitantului se transmite la registratura Ministerului Educaţiei Naţionale.

(2) Termenul de emitere a adeverinţei sau de comunicare a deciziei de neemitere este de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării dosarului.

(3) în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării dosarului, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale verifică existenţa tuturor documentelor prevăzute la art. 3 şi înştiinţează solicitantul în cazul în care constată că dosarul nu este complet.

(4) Termenul prevăzut la alin. (2) poate fi prelungit în cazul în care se impun verificări suplimentare ale actelor depuse la dosar.

Art. 5. - Adeverinţa de conformitate se eliberează solicitantului sau unei persoane împuternicite; la cererea scrisă a solicitantului, se transmite prin poştă la adresa indicată în cererea scrisă menţionată la art. 3 lit. a).

Art. 6. - Contestarea refuzului Ministerului Educaţiei Naţionale de a emite adeverinţa de conformitate se realizează potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - Adeverinţa de conformitate care nu a fost eliberată se păstrează în arhiva Ministerului Educaţiei Naţionale cu termen permanent.

Art. 8. - Anexa face parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXĂ

la metodologie

 

CERERE

adresată Ministerului Educaţiei Naţionale privind eliberarea, pentru cetăţenii care au studiat în România, a adeverinţei de conformitate a studiilor cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, în vederea desfăşurării activităţii didactice în străinătate

 

a) Solicitant

Date personale

Numele şi prenumele:............................................................................................................................................................

Cetăţenia:.............................................................................................................................................................................

Domiciliul:.............................................................................................................................................................................

Telefon:..............................................................................................................................................................................

E-mail:...................................................................................................................................................................................

b) Solicitare

Solicit eliberarea adeverinţei de conformitate a studiilor cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, în scopul desfăşurării activităţii didactice în ţara.............................

c) Certific includerea în dosar a următoarelor documente:

 actul de studii pentru care se solicită eliberarea adeverinţei de conformitate (diploma, adeverinţa, certificatul etc.), în copie legalizată;

 adeverinţa de autenticitate a actului de studii, original sau copie legalizată;

 anexa la actul de studii (foaia matricolă sau suplimentul la diplomă), în copie legalizată;

 certificat de absolvire eliberat de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic/dovadă de absolvire a programului de pregătire psihopedagogică/certificat de acordare a definitivării în învăţământ, în copie;

 actul de identitate valabil, în copie (dovada schimbării numelui dacă este cazul).

d) Doresc eliberarea adeverinţei de conformitate a studiilor cu prevederile Directivei 2005/36/CE prin:

 ridicare de la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale, personal sau prin împuternicit;

 transmitere prin poştă, la următoarea adresă:................................................................................

e) Declar pe propria răspundere că informaţiile prezentate în această cerere şi documentele incluse în dosar corespund realităţii.

 

Data.......................................

Semnătura

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

CONSILIUL AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

HOTĂRÂRE

privind prorogarea termenului prevăzut la art. 1 din Hotărârea Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 27/2014 pentru suspendarea aplicării prevederilor Instrucţiunii nr. 2/2011 privind auditarea sistemelor informatice utilizate de entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, şi suspendarea Dispunerii de măsuri a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 19/2010

În temeiul prevederilor art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) lit. a) şi d), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor din şedinţa din data de 18 iunie 2014,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea hotărâre:

Art. 1. - Termenul prevăzut la art. 1 din Hotărârea Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 27/2014 pentru suspendarea aplicării prevederilor Instrucţiunii nr. 2/2011 privind auditarea sistemelor informatice utilizate de entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 20 martie 2014, se prorogă până la data de 31 decembrie 2014.

Art. 2. - Se suspendă până la data de 31 decembrie 2014 aplicarea prevederilor Dispunerii de măsuri a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 19/2010*).

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în Buletinul electronic al Autorităţii de Supraveghere Financiară şi intră în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 18 iunie 2014.

Nr. 50.


*) Dispunerea de măsuri a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 19/2010 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.