MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 462/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 462         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 24 iunie 2014

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.672. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru modificarea unor formulare privind administrarea impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI

 

2. - Hotărâre privind aprobarea Statutului Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti

 

Rectificări la:

- Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 619/360/2014

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALA

 

ORDIN

pentru modificarea unor formulare privind administrarea impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale

 

În temeiul prevederilor:

- art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;

- art. 5 alin. (4), art. 82, 84, 90, 29622, 29624, 29625 ş\ 29628 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 228 alin. (2) şi (21) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 30 ianuarie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 1, formularul 250 “Decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice”, cod 14.13.02.13/a, se modifică şi se înlocuieşte cu formularul prevăzut în anexa nr. 1.

2. La anexa nr. 1, formularul 251 “Decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice”, cod 14.13.02.13/5a, se modifică şi se înlocuieşte cu formularul prevăzut în anexa nr. 2.

3. La anexa nr. 1, formularul 260 “Decizie de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuţii de asigurări sociale de sănătate, precum şi privind obligaţiile de plată cu titlu de contribuţii de asigurări sociale”, cod 14.13.02.13/3a, se modifică şi se înlocuieşte cu formularul prevăzut în anexa nr. 3.

Art. II. - Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 938/2013 pentru aprobarea formularului 630 “Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 2 august 2013, se modifică după cum urmează:

- La anexa nr. 1, formularul 630 “Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”, cod 14.13.02.19, se modifică şi se înlocuieşte cu formularul prevăzut în anexa nr. 4.

Art. III. - Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 117/2014 pentru aprobarea formularului “Decizie de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 11 februarie 2014, se modifică după cum urmează:

- La anexa nr. 1, formularul 650 “Decizie de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor”, cod 14.13.02.15/cfb, se modifică şl se înlocuieşte cu formularul prevăzut în anexa nr. 5.

Art. IV. - Formularul prevăzut la art. II se utilizează pentru stabilirea obligaţiilor anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru regularizarea sumelor datorate cu titlu de plăţi anticipate, începând cu anul fiscal 2013.

Art. V. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. VI. - Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de reglementare a colectării creanţelor bugetare, Direcţia generală de tehnologia informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. VII. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Gelu-Ştefan Diaconu

 

Bucureşti, 19 iunie 2014.

Nr. 1.672.

 

ANEXA Nr. 11)

 

 

DECIZIE DE IMPUNERE

anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice

 


1) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 21)

DECIZIE DE IMPUNERE

anuală pentru veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice

 


1) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 31)

 

 

DECIZIE DE IMPUNERE

privind plăţile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuţii de asigurări sociale de sănătate,

precum şi privind obligaţiile de plată cu titlu de contribuţii de asigurări sociale

 


1) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 41)

DECIZIE DE IMPUNERE

anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate


1) Anexa nr. 4 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 51)

 

DECIZIE DE IMPUNERE

privind plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate

pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor

 


1) Anexa nr. 5 este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI

 

UNIUNEA NAŢIONALA A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Statutului Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti

 

Având în vedere desfăşurarea lucrărilor Congresului al XIII-lea al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din 23 mai 2014,

în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 18 alin. (1) lit. a) din Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza dispoziţiilor art. 95 alin. (5) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, cu modificările şi completările ulterioare,

Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Statutul Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre va fi adusă la cunoştinţa Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, precum şi a tuturor camerelor executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel.

Art. 3. - Compartimentul secretariat al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 4. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare de la data publicării.

 

Preşedintele Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti,

Cristian-Mihai Jurchescu

 

Bucureşti, 23 mai 2014.

Nr. 2.

 

ANEXĂ

 

STATUTUL

Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti

 

CAPITOLUL I

Reglementări generale

 

Art. 1. - În cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, denumită în continuare U.N.E.J., se organizează şi funcţionează, în temeiul Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, denumită în continuare în prezentul statut Casa de asigurări.

Art. 2. - (1) Casa de asigurări are, potrivit legii, personalitate juridică, organe de conducere şi patrimoniu proprii.

(2) Sediul Casei de asigurări este în municipiul Bucureşti.

Art. 3. - (1) Sunt membri ai Casei de asigurări toţi executorii judecătoreşti care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României.

(2) Asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti în funcţie este obligatorie, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi fiind stabilite prin prezentul statut, prin contractul de asigurare şi prin Legea nr. 188/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Calitatea de membru al Casei de asigurări se dobândeşte de la data în care executorul judecătoresc începe să îşi desfăşoare activitatea, potrivit legii.

(4) Prin executor judecătoresc în funcţie se înţelege orice executor judecătoresc numit în funcţie, în condiţiile legii, şi a cărui calitate nu a încetat, în condiţiile legii.

Art. 4. - Casa de asigurări are drept scop asigurarea de răspundere civilă a executorului judecătoresc în funcţie pentru prejudiciile cauzate din culpă, prin acte sau fapte, cu excepţia prejudiciilor cauzate prin fapte săvârşite cu intenţie.

Art. 5. - Casa de asigurări îşi desfăşoară activitatea prin autofinanţare. Mijloacele financiare ale Casei de asigurări sunt

formate din primele de asigurare (contribuţii), donaţii, legate şi din alte surse legale.

Art. 6. - În înţelesul prezentului statut, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) asigurător: Casa de asigurări, o altă societate de asigurări, agreată de către U.N.E.J. ca reasigurator;

b) asigurat: executor judecătoresc;

c) beneficiar (păgubit): terţa persoană căreia asigurătorul urmează să îi plătească despăgubirea, ca urmare a producerii evenimentului asigurat;

d) contractul de asigurare (poliţa de asigurare): actul juridic bilateral prin care asiguratul se obligă să plătească prima de asigurare asigurătorului, în schimbul preluării de către acesta a riscului asigurat;

e) despăgubire: suma datorată de asigurător în cazul producerii evenimentului asigurat potrivit condiţiilor contractului de asigurare;

f) eveniment asigurat: actul sau faptul care antrenează răspunderea civilă profesională pentru prejudicii cauzate prin erori profesionale săvârşite de asigurat în legătură cu activitatea de executare silită;

g) franşiză: suma fixă sau procentul din valoarea daunei lichidabile care rămâne în sarcina exclusivă a asiguratului.

h) limita de despăgubire: suma maximă pe care Casa de asigurări o va plăti în caz de producere a evenimentului asigurat dacă sunt îndeplinite condiţiile de despăgubire din contractul de asigurare;

i) obiectul asigurării: răspunderea civilă a executorului judecătoresc (asigurat) pentru daunele patrimoniale cauzate terţilor, din culpă, în exercitarea activităţii;

j) prima de asigurare: suma datorată şi plătită de asigurat asigurătorului în schimbul asumării riscului de către Casa de asigurări (preţul asigurării);

k) riscul asigurat: evenimentul viitor, posibil, dar incert, care implică răspunderea civilă profesională a executorilor judecătoreşti pentru ale cărui urmări/consecinţe se încheie contractul de asigurare.

 

CAPITOLUL II

Drepturile şi obligaţiile executorilor judecătoreşti asiguraţi

 

Art. 7. - Executorii judecătoreşti, membri ai Casei de asigurări, au următoarele drepturi:

a) să beneficieze de despăgubiri civile pentru riscul asigurat, în conformitate cu prevederile prezentului statut;

b) să primească, la cerere, informaţii cu privire la sumele de bani subscrise şi depuse şi orice alte informaţii referitoare la activitatea Casei de asigurări;

c) să beneficieze de sprijin din partea Casei de asigurări în procesele de răspundere civilă;

d) să participe la reuniunile oricărei camere a executorilor judecătoreşti în care se discută probleme referitoare la Casa de asigurări, să îşi prezinte opiniile şi să fie aleşi în organele de conducere ale Casei de asigurări;

e) să încheie, la libera alegere, şi alte contracte de asigurare la societăţi de specialitate din România;

f) să angajeze, la libera alegere, avocaţi în procesele de răspundere civilă în care figurează ca părţi.

Art. 8. - Executorii judecătoreşti, membri ai Casei de asigurări, au următoarele obligaţii:

a) să se asigure de răspundere civilă, pe întreaga perioadă a activităţii de executor judecătoresc, urmând să încheie poliţa de asigurare cu Casa de asigurări la data dobândirii calităţii de executor judecătoresc, în condiţiile Legii nr. 188/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi să plătească cota de contribuţie;

b) sase asigure pentru răspundere civilă, cel puţin la nivelul minim al primelor de asigurare prevăzute în prezentul statut;

c) să depună, anual, în contul Casei de asigurări primele de asigurare subscrise, la termenele menţionate în contractul de asigurare;

d) să depună toate diligentele, să administreze probele necesare, folosind căile de apel şi recurs, pentru dovedirea nevinovăţiei, în caz de chemare în judecată pentru răspundere civilă;

e) să depună la Casa de asigurări o copie de pe acţiunea de chemare în judecată, pentru răspundere civilă, în maximum zece zile de la primirea citaţiei;

f) să respecte prevederile prezentului statut, hotărârile camerei executorilor judecătoreşti din care fac parte şi ale U.N.E.J., referitoare la asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti;

g) să declare existenţa altor asigurări, pentru aceeaşi răspundere, la asigurători diferiţi, la data producerii evenimentului asigurat;

h) să nu facă nicio promisiune sau plată terţului ce pretinde despăgubiri;

i) să conserve dreptul de regres al asigurătorului împotriva celor vinovaţi de producerea daunei, alţii decât executorii judecătoreşti.

 

CAPITOLUL III

Organele de conducere ale Casei de asigurări

 

Art. 9. - Organele de conducere ale Casei de asigurări sunt:

a) Congresul U.N.E.J.;

b) Consiliul de conducere;

c) preşedintele Casei de asigurări.

Art. 10. - Atribuţiile Congresului U.N.E.J. privind activitatea de asigurare a executorilor judecătoreşti sunt cele prevăzute în Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000), precum şi în Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010, cu modificările şi completările ulterioare [Statutul U.N.E.J.).

Art. 11. - (1) Consiliul de conducere este format din 5 membri, inclusiv preşedintele acestuia.

(2) Membrii Consiliului de conducere şi preşedintele acestuia sunt numiţi pe o durată de 3 ani de Congresul U.N.E.J. [conform art. 32 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare], dintre executorii judecătoreşti cu experienţă în domeniul organizatoric şi managerial. Revocarea unui membru al Consiliului de conducere se face în aceleaşi condiţii ca şi în cazul numirii.

(3) După constituire, Consiliul de conducere alege, cu majoritate simplă, pe unul din membrii săi în funcţia de preşedinte.

(4) Consiliul de conducere se întruneşte în şedinţe ordinare, semestrial, şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, din propria iniţiativă, la solicitarea a cel puţin 3 membri din Consiliul de conducere sau la solicitarea Consiliului U.N.E.J.

(5) Consiliul de conducere îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin 3 membri şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii acestora.

(6) Membrii Consiliului de conducere răspund solidar pentru prejudiciile cauzate Casei de asigurări, prin hotărârile pentru care aceştia au votat pentru adoptare. Obligarea la plata eventualelor despăgubiri se face de Consiliul U.N.E.J..

Art. 12. - Consiliul de conducere are următoarele atribuţii:

a) gestionează fondurile Casei de asigurări şi aprobă, anual, atât bugetul de venituri şi cheltuieli, în baza avizului dat de Consiliul U.N.E.J., cât şi exerciţiul bugetar;

b) aprobă plata despăgubirilor pentru riscul asigurat;

c) angajează, prin concurs, personalul Casei de asigurări, în conformitate cu nomenclatorul de funcţii, numărul de funcţii, numărul de posturi şi grila de salarizare, aprobate de Consiliul U.N.E.J.;

d) acceptă donaţiile şi legatele făcute Casei de asigurări;

e) informează, anual, executorii judecătoreşti prin camere, cu privire la primele de asigurare subscrise şi depuse;

f) informează, anual, Consiliul U.N.E.J. despre activitatea desfăşurată şi situaţia financiar-contabilă;

g) îndeplineşte orice alte atribuţii rezultate din lege, statut şi hotărârile Consiliului U.N.E.J.

Art. 13. - Preşedintele Consiliului de conducere este şi preşedintele Casei de asigurări şi are următoarele atribuţii:

a) asigură activitatea curentă a Casei de asigurări, între şedinţele Consiliului de conducere, aplicarea legilor, a statutului şi a hotărârilor Consiliului U.N.E.J.;

b) reprezintă Casa de asigurări în raporturile cu Consiliul U.N.E.J., camerele executorilor judecătoreşti, cu executorii judecătoreşti asiguraţi şi cu orice persoane fizice şi persoane juridice din ţară şi străinătate;

c) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Casei de asigurări;

d) încheie contractele de muncă şi, după caz, de colaborare cu personalul Casei de asigurări, aplică sancţiuni, emite decizii de imputare şi desface contractele de muncă şi de colaborare, în baza hotărârilor Consiliului de conducere;

e) informează, periodic, conducerea U.N.E.J. şi conducerile camerelor despre activitatea Casei de asigurări;

f) îndeplineşte orice alte atribuţiuni stabilite prin lege, prin Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000, prin Statutul U.N.E.J. şi prin hotărârile Congresului şi ale Consiliului U.N.E.J.;

g) în lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de un membru al Consiliului de conducere, desemnat de preşedinte în acest scop. Când preşedintele absentează mai mult de 3 luni, înlocuitorul acestuia se stabileşte de către conducerea U.N.E.J.

Art. 14. - Consiliul de conducere şi Comisia de cenzori ale Casei de asigurări vor prezenta Congresului U.N.E.J. un raport de activitate pentru anul anterior organizării şedinţei Congresului.

 

CAPITOLUL IV

Riscul asigurat şl poliţele de asigurare

 

Art. 15. - (1) Riscul asigurat reprezintă prejudiciul cauzat de către executorii judecătoreşti, din culpă, prin fapte şi acte juridice în legătură cu activitatea de executare silită.

(2) Poliţa de asigurare reprezintă contractul de asigurare încheiat între Casa de asigurări şi executorii judecătoreşti.

(3) Poliţa de asigurare va conţine riscul asigurat, primele anuale de asigurare, modul şi procedurile de acordare a despăgubirilor.

(4) Asigurarea este valabilă de la începerea activităţii executorului judecătoresc şi până la încetarea calităţii sale, fiind operantă atât pentru perioada în care executorul judecătoresc este în exerciţiul funcţiei, cât şi după această perioadă, cu condiţia ca evenimentul asigurat să se fi produs în timpul exerciţiului funcţiei.

(5) Nerespectarea în cursul anului a termenului pentru depunerea primelor de asigurare subscrise, fără aprobarea Casei de asigurări, atrage după sine, în anul respectiv, neacordarea de despăgubiri.

(6) Valoarea primelor de asigurare anuale subscrise este de 500 lei, pentru primul eveniment asigurat/an.

(7) Pentru producerea în decursul următorilor 3 ani şi a altor evenimente asigurate, în afara celui prevăzut la alin. (6), se va achita franşiză obligatorie în valoare de 10% din fiecare daună lichidabilă.

(8) Primele de asigurare se vor depune în contul Casei de asigurări sau la casieria acesteia, după cum urmează:

a) 50% din valoarea primei de asigurare până la data de 31 martie;

b) 50% din valoarea primei de asigurare până la data de 30 iunie, pentru anul în curs.

Art. 16. - Asigurarea acoperă:

a) prejudiciile cauzate de executorul judecătoresc, din culpă, prin acte sau fapte proprii sau ale angajaţilor săi, în exercitarea atribuţiilor profesionale;

b) prejudiciile produse de executorul judecătoresc pentru valorile încredinţate în depozit, în afară de cazurile în care dispariţia, distrugerea sau pierderea acestora este urmarea unui caz fortuit ori caz de forţă majoră;

c) prejudiciile produse de executorul judecătoresc ca urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorării documentelor originale date de clienţi în depozit, în vederea întocmirii actelor solicitate, limitate la costul de refacere al documentelor.

Art. 17. - Asigurătorul nu este ţinut răspunzător pentru cererile de despăgubiri în legătură cu:

a) pretenţiile de despăgubiri, formulate pentru pagubele stabilite prin hotărâri judecătoreşti, care au fost produse cu intenţie de către asigurat, şi nici pentru cele produse din vina beneficiarului asigurării sau de către alte persoane, pentru care asiguratul ori beneficiarul răspunde în baza altor legi;

b) prejudicii datorate întocmirii greşite a actelor, produse exclusiv din vina beneficiarului sau a persoanelor pentru care beneficiarul răspunde în baza legii;

c) partea din prejudiciu care depăşeşte limita maximă a despăgubirii asigurate;

d) cheltuielile de executare a hotărârilor judecătoreşti privind plata despăgubirilor;

e) răspunderea civilă ce îi poate reveni asiguratului pentru pagubele cauzate terţilor, altele decât cele ce decurg strict din exercitarea profesiunii de executor judecătoresc.

f) prejudiciile cauzate de asigurat decurgând din calitatea de fiduciar;

g) prejudiciile datorate de asigurat cu titlu de daune morale. Art. 18. - Asigurătorul poate fi chemat în garanţie de asigurat, în limitele obligaţiilor ce îi revin acestuia din asigurare, sau poate interveni, în nume propriu, în acţiunile civile îndreptate împotriva asiguratului.

Art. 19. - (1) Stabilirea despăgubirilor se poate face pe baza convenţiei dintre asigurat, persoana păgubită şi Casa de asigurări, în condiţiile contractuale, şi/sau prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă.

(2) Limita maximă a despăgubirilor ce se acordă păgubitului sau executorului judecătoresc, după caz, este egală cu valoarea primelor de asigurare achitate de asigurat, multiplicată de 10 ori, în sumă de 5.000 lei, conform contractului de asigurare încheiat între executor şi Casa de asigurări.

(3) în toate cazurile, despăgubirile se plătesc numai în România şi numai în moneda naţională.

Art. 20. - (1) Asigurătorul plăteşte despăgubirea nemijlocit celui păgubit, în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat, despăgubire ce nu poate fi urmărită de creditorii asiguratului.

(2) Despăgubirea se plăteşte asiguratului, în cazul în care acesta dovedeşte că l-a despăgubit pe cel păgubit.

Art. 21. - (1) în limitele indemnizaţiei plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării, faţă de alte persoane răspunzătoare de producerea pagubei.

(2) Asiguratul răspunde de prejudiciile cauzate asigurătorului, produse prin acte care ar împiedica realizarea dreptului prevăzut în alineatul precedent.

(3) Asigurătorul poate opune beneficiarului sau asiguratului, care invocă drepturi derivând din asigurare, toate excepţiile care sunt opozabile asigurării obligatorii de răspundere civilă, potrivit prezentului statut.

Art. 22. - Dacă prejudiciul cauzat este mai mare decât prima subscrisă şi achitată, majorată de 10 ori, asigurătorul nu este răspunzător pentru acoperirea diferenţei. În acest caz, pentru diferenţe de prejudiciu, executorul judecătoresc rămâne singurul răspunzător faţă de persoana păgubită.

Art. 23. - Asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de executorul judecătoresc prin fapte proprii sau ale angajaţilor săi, în exercitarea atribuţiilor profesionale, când evenimentul s-a produs:

a) dintr-un caz de forţă majoră;

b) din culpa exclusivă a persoanei păgubite;

c) din culpa exclusivă a unei terţe persoane.

Art. 24. - Asigurătorul efectuează operaţiunile de asigurare numai în moneda naţională.

Art. 25. - (1) Casa de asigurări poate încheia contracte de reasigurare cu societăţi de asigurări, cu aprobarea Consiliului U.N.E.J.

(2) în operaţiunile de reasigurare, condiţiile şi primele se stabilesc prin contractul de reasigurare.

 

CAPITOLUL V

Patrimoniul Casei de asigurări

 

Art. 26. - (1) Fondurile Casei de asigurări se constituie din primele de asigurare (contribuţii), dobânzi, donaţii, legate şi din alte surse legale.

(2) Fondul de asigurare se compune din primele de asigurare.

(3) Cheltuielile de funcţionare a Casei de asigurări şi indemnizaţiile pentru preşedinte şi ceilalţi membri ai Consiliului de conducere se asigură din fondurile Casei de asigurări, precum şi din alte fonduri.

(4) Indemnizaţiile pentru preşedinte şi ceilalţi membri ai Consiliului de conducere se stabilesc de către Consiliul U.N.E.J.

(5) Cheltuielile Casei de asigurări şi ale organelor sale se pot efectua, numai pe bază de documente justificative, în limitele bugetului de venituri şi cheltuieli, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Art. 27. - În cazul în care, conform prevederilor art. 35 din Legea nr. 188/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Casa de asigurări nu va mai funcţiona în cadrul U.N.E.J., întreg patrimoniul acesteia revine U.N.E.J., ca organizaţie profesională a executorilor judecătoreşti.

Art. 28, - (1) Casa de asigurări are obligaţia să constituie şi să menţină rezerve tehnice, pentru activitatea de asigurare de răspundere civilă.

(2) Nivelul rezervelor se stabileşte anual de către Consiliul de conducere, cu avizul Consiliului U.N.E.J., în funcţie de previziunile de risc pentru anul următor.

Art. 29. - Mijloacele financiare ale Casei de asigurări se păstrează la cel puţin două bănci credibile, agreate de Consiliul U.N.E.J.

Art. 30. - Fondurile Casei de asigurări, altele decât fondul de despăgubire constituit din fondul de asigurare şi rezerva tehnică, pot fi folosite în activităţi economice aducătoare de venituri, precum şi în alte investiţii.

 

CAPITOLUL VI

Alte prevederi

 

Art. 31. - (1) Neplata obligaţiilor băneşti pentru constituirea fondurilor Casei de asigurări, în cuantumul şi la termenele stabilite, atrage suspendarea din exerciţiul funcţiei de executor judecătoresc, conform prevederilor art. 24 lit. c) din Legea nr. 188/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000.

(2) Primele de asigurare depuse pentru constituirea fondului de despăgubire al Casei de asigurări nu se restituie.

Art. 32. - Dispoziţiile prezentului statut se aplică şi executorilor judecătoreşti care la data intrării în vigoare a prezentului statut sunt membri ai Casei de asigurări.

Art. 33. - (1) Prezentul statut se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării acestuia.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului statut, orice dispoziţii contrare se abrogă.

 

RECTIFICĂRI

 

La Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 619/360/2014 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2014 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 şi 403 bis din 30 mai 2014, se fac următoarele rectificări:

- în anexa 1, lit. B, pct. 1, subpct. 1.4.1, nota 1, teza a doua, în loc de: “...prevăzute m anexa 19 la ordin” se va citi: “...prevăzute în anexa 20 la ordin”;

- în anexa 17, lit. A, pct. 2, nota 4, lit. a), în loc de: “Serviciile prevăzute la poziţiile: 33, 34, 40, 41, 42” se va citi: “Serviciile prevăzute la poziţiile: 32, 33, 40, 41, 42”;

- în anexa 23C, primul tabel, la coloana Codul secţiei/compartimentului*), la nr. crt. 11, în loc de: “1333.7” se va citi: “1333.2”, iar la nr. crt. 12, în loc de: “1332.2”se va citi: “1333.1”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.