MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 473/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 473         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 27 iunie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

39. - Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005

 

40. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

510. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, pentru judeţul Iaşi

 

512. - Hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Giurgiu de către domnul Petcu Toma-Florin

 

513. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Giurgiu de către domnul Dumitru Lucian

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

111. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale pentru aprobarea unei licenţe de dare în administrare pentru explorare

 

112. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea unor licenţe de concesiune pentru explorare

 

720. - Ordin al ministrului sănătăţii privind înfiinţarea Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei

 

722. - Ordin al ministrului sănătăţii privind completarea Listei medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor de protecţie, a serviciilor, combustibililor şi lubrifianţilor pentru parcul auto, pentru care se organizează proceduri de achiziţie centralizate la nivel naţional, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 658/2013

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

50. - Ordin pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 119/2013 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia

 

52. - Ordin privind modificarea anexei la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 88/2013 pentru aprobarea tarifului reglementat practicat de operatorul pieţei de energie electrică

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

            Decizia nr. 8 din 26 mai 2014 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală)

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea Regulamentului Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) şi ale art. 67 din Constituţia României, republicată,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După articolul 77 se introduce un nou articol, articolul 771, cu următorul cuprins:

“Art. 771. - Procedura de lucru şi mecanismul decizional aplicabile în domeniul afacerilor europene se realizează în conformitate cu normele procedurale prevăzute în anexa, care face parte integrantă din prezentul regulament.”

2. După articolul 211 se introduce o anexă, cu următorul cuprins:

 

„ANEXĂ

la regulament

 

Procedura de lucru şi mecanismul decizional aplicabile în domeniul afacerilor europene

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Participarea Senatului la procesul decizional european se realizează în următoarele forme:

a) controlul parlamentar asupra poziţiilor formulate de Guvern în Consiliul Uniunii Europene. Procedura şi mecanismul de cooperare interinstituţională referitoare la deciziile Guvernului în Consiliu sunt stabilite în Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene;

b) examinarea preliminară ex ante a proiectelor de acte legislative europene din perspectiva respectării principiului subsidiarităţii, conform prevederilor Protocolului nr. 2 din Tratatul Uniunii Europene;

c) dialogul politic cu instituţiile europene, în special cu Comisia Europeană;

d) implicarea în elaborarea mecanismelor de evaluare a politicilor europene în domeniile libertăţilor, securităţii şi justiţiei, controlul politic al Europol şi evaluarea Eurojust;

e) cooperarea interparlamentară în probleme europene. Art. 2. - Documentele europene supuse examinării sunt următoarele:

a) proiecte de acte legislative provenite de la instituţiile europene iniţiatoare; acestea includ regulamentele, directivele, deciziile şi procedurile legislative speciale prevăzute la art. 289 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

b) documente de consultare ale Comisiei Europene (cărţi verzi, cărţi albe şi comunicări);

c) rapoarte, concluzii şi alte documente trimise spre informare, dar al căror conţinut este considerat relevant.

Art. 3. - Instituţiile europene cu care Senatul intră în dialog, în calitate de iniţiatoare ale unor documente europene, sunt următoarele:

a) Comisia Europeană, pentru actele emise de aceasta;

b) Consiliul Uniunii Europene, pentru proiectele de acte legislative proprii acestuia, iniţiativele unui grup de state membre, precum şi pentru cele emise la solicitarea Curţii de Justiţie, Băncii Centrale Europene şi Băncii Europene de Investiţii;

c) Parlamentul European, pentru iniţiativele proprii.

Art. 4. - Examinarea parlamentară a documentelor europene poate fi:

a) de subsidiaritate: se aplică proiectelor de acte legislative eligibile pentru controlul subsidiarităţii, conform prevederilor Protocolului nr. 2 al Tratatului de la Lisabona;

b) de fond: se aplică proiectelor de acte legislative, documentelor de consultare şi poziţiilor Guvernului României.

Art. 5. - Examinarea parlamentară a documentelor europene se finalizează prin elaborarea unuia/mai multor documente sau acte ale Senatului, după cum urmează:

a) aviz motivat: documentul expune succint argumentele în baza cărora Senatul consideră că un proiect de act legislativ european încalcă principiul subsidiarităţii; documentul este destinat comunicării cu instituţiile europene;

b) opinie: documentul expune sistematic punctele de vedere ale Senatului cu privire la respectarea principiului proporţionalităţii şir respectiv, la fondul proiectelor de acte legislative şi al documentelor de consultare; este destinat comunicării cu instituţiile europene;

c) raport: documentul expune poziţia comisiei sesizate drept responsabilă pentru examinarea de subsidiaritate şi, pe fond, a unui document european; este destinat comunicării interne cu Serviciul pentru afaceri europene şi celelalte structuri ale Senatului;

d) aviz: documentul expune punctul de vedere al unei comisii sesizate ca fiind interesată în analiza pe fond a unui document european; este destinat comunicării cu comisia raportoare;

e) proces-verbal: documentul este elaborat în cazul în care se organizează dezbateri sau audieri de către comisiile sesizate, în şedinţe separate sau comune;

f) hotărâre: actul juridic al Senatului care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru adoptarea avizului motivat şi/sau a opiniei.

 

CAPITOLUL II

Procedura de preselectare a documentelor europene prioritare din Programul de lucru anual al Comisiei Europene

 

Art. 6. - Serviciul pentru afaceri europene examinează, de îndată după publicarea Programului de lucru anual al Comisiei Europene, denumit în continuare Program, în limba română, lista propunerilor prevăzute în anexa la Program, Identificând următoarele:

a) proiectele de acte legislative eligibile pentru controlul de subsidiaritate;

b) proiectele de acte legislative şi documentele de consultare - cărţi albe, cărţi verzi, comunicări - relevante prin conţinutul lor - şi consecinţele anticipate în plan politic, economic, social, juridic etc;

c) comisiile competente pentru examinare pe fond, pentru fiecare document dintre cele prevăzute la lit. a) şi b);

d) anumite propuneri de impact redactate de funcţionarii Serviciului pentru afaceri europene.

Art. 7. - Documentele prevăzute la art. 6 pot fi incluse atât în categoria celor destinate examinării de subsidiaritate, cât şi de fond, dacă se consideră necesar.

Art. 8. - Programul, împreună cu lista documentelor clasificate la art. 6, este înaintat, în maximum 15 zile, Comisiei pentru afaceri europene şi comisiilor de specialitate vizate, spre analiză şi dezbatere, în vederea selectării documentelor prioritare.

Art. 9. - Comisia pentru afaceri europene organizează o şedinţă separată sau comună cu alte comisii pentru prezentarea şi dezbaterea Programului. La şedinţă pot fi invitaţi reprezentanţi ai: Comisiei Europene, Guvernului, Parlamentului European, administraţiei publice locale, patronatelor, sindicatelor, asociaţiilor profesionale, mediului academic etc.

Art. 10. - Comisia pentru afaceri europene centralizează punctele de vedere exprimate în cadrul dezbaterilor. În baza acestora, a propunerilor Serviciului de afaceri europene şi a propunerilor înaintate de comisiile de specialitate, Comisia pentru afaceri europene elaborează lista finală de propuneri de proiecte legislative şi documente europene de consultare care vor fi supuse, cu prioritate, procedurii de examinare parlamentară.

Art. 11. - Serviciul pentru afaceri europene transmite o informare succintă asupra priorităţilor stabilite În baza Programului, împreună cu lista documentelor selectate pentru examinare cu prioritate, Biroului permanent, care decide includerea acestora în proiectul ordinii de zi a Senatului.

Art. 12. - Lista adoptată este comunicată celorlalte parlamente naţionale, prin corespondentul IPEX (schimbul interparlamentar de informaţii) al Senatului din cadrul Serviciului pentru afaceri europene.

Art. 13. - Comisiile competente sunt notificate de către Serviciul pentru afaceri europene cu documentele ce le revin în responsabilitate spre examinare cu prioritate din lista adoptată.

Art. 14 - Lista rămâne deschisă şi poate fi suplimentată de Comisia pentru afaceri europene, la sesizarea Serviciului pentru afaceri europene, cu documente de interes provenind de la celelalte instituţii europene şi cu alte documente ale Comisiei, la solicitarea unui alt parlament naţional, în cadrul procesului de coordonare a poziţiilor. Notificarea comisiilor competente se face în fiecare caz de suplimentare în parte.

 

CAPITOLUL III

Procedura de examinare a documentelor europene

 

Art. 15. - Funcţionarul IPEX alertează Comisia pentru afaceri europene a Senatului cu privire la publicarea de către Comisia Europeană a documentelor aflate în lista documentelor supuse în mod prioritar examinării parlamentare; alertarea timpurie prelungeşte durata de 8 săptămâni cu o perioadă variabilă, dependentă de timpul necesar traducerii documentului în toate limbile oficiale.

Art. 16. - Termenul de 8 săptămâni destinat examinării unui proiect de act legislativ, din perspectiva respectării principiului subsidiarităţii, curge din momentul în care Senatul primeşte scrisoarea de sesizare de la iniţiator.

Art. 17. - Scrisoarea de sesizare transmisă este înregistrată la Serviciul pentru afaceri europene; Serviciul pentru afaceri europene face propuneri Biroului permanent cu privire la comisiile permanente propuse pentru sesizare, în vederea examinării, şi la termenele de finalizare a examinării, luând în considerare durata de 8 săptămâni alocată controlului de subsidiaritate, termenul indicat de Comisia Europeană pentru documentele de consultare şi calendarul estimat pentru dezbateri în instituţiile europene.

Art. 18. - (1) Biroul permanent transmite documentele europene comisiilor de specialitate în termen de 7 zile calendaristice de la data primirii notificării de la Serviciul pentru afaceri europene.

(2) Biroul permanent poate decide transmiterea propunerii legislative şi către alte comisii permanente decât cele propuse de Serviciul pentru afaceri europene.

Art. 19. - În situaţia în care Biroul permanent nu se întruneşte în termen de 7 zile de la primirea propunerilor întocmite de Serviciul pentru afaceri europene sau nu ia o decizie în acest termen, transmiterea se face de către preşedintele Senatului, cu informarea ulterioară a Biroului permanent.

Art. 20. - Comisiile de specialitate sesizate urmăresc, în cadrul examinării, după caz, respectarea principiului subsidiarităţii şi/sau examinarea de fond a documentelor europene. Începerea procesului de examinare este publicată pe platforma electronică IPEX (www.ipex.eu) de către funcţionarul IPEX.

Art. 21. - Fiecare comisie de specialitate îşi organizează procesul de examinare şi audieri ţinând cont de termenele fixate. În funcţie de modificările survenite în calendarul estimat de adoptare în cadrul instituţiilor Uniunii Europene, după consultarea cu Departamentul pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi cu reprezentantul permanent al Senatului pe lângă Parlamentul European, comisiile sesizate pot solicita Biroului permanent, prin intermediul Serviciului pentru afaceri europene, modificarea termenelor iniţiale privind finalizarea scrutinizării.

Art. 22. - Serviciul pentru afaceri europene solicită poziţia iniţială a Guvernului privind proiectul de act legislativ sau documentul de consultare, precum şi oricare alte informaţii relevante necesare examinării. Informaţiile obţinute de la instituţiile relevante sunt transmise imediat comisiilor de specialitate sesizate; la acestea se anexează fişa de sinteză întocmită de Serviciul pentru afaceri europene.

Art. 23. - În timpul procesului de examinare, comisiile permanente sesizate şi Comisia pentru afaceri europene a Senatului pot solicita instituţiilor competente informaţiile pe care le consideră necesare pentru examinare.

Art. 24. - În cazul suspiciunii motivate cu privire la nerespectarea principiului subsidiarităţii în cazul unui proiect de act legislativ al Uniunii Europene, comisia avizatoare avertizează Comisia pentru afaceri europene şi Serviciul pentru afaceri europene. Informaţia este transmisă prin Serviciul pentru afaceri europene reprezentantului permanent al Senatului la Parlamentul European şi este publicată pe IPEX. cu menţiunea că avizul motivat se află în fază de proiect şi nu reprezintă un punct de vedere oficial al Senatului,

Art. 25. - Examinarea de subsidiaritate se finalizează astfel:

a) dacă proiectul de act legislativ respectă principiul subsidiarităţii, comisia de specialitate sesizată redactează un proces-verbal, care conţine elementele principale ale dezbaterii, votul exprimat, dacă este cazul, şi menţiunea privitoare la constatarea respectării principiului subsidiarităţii;

b) dacă proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarităţii, comisia permanentă sesizată redactează un aviz, care conţine argumentele în baza cărora s-a constatat încălcarea;

c) în cazul nerespectării principiului subsidiarităţii, Comisia pentru afaceri europene redactează un raport, incluzând argumentele în baza cărora s-a constatat încălcarea subsidiarităţii.

Art. 26. - Comisia permanentă sesizată transmite avizul sau procesul-verbal către Comisia pentru afaceri europene şi către Serviciul pentru afaceri europene, cel mai târziu în a 40-a zi de la sesizarea din partea instituţiilor Uniunii Europene.

Art. 27. - (1) Comisia pentru afaceri europene dezbate şi decide, după caz, redactarea următoarelor documente:

a) avizul motivat al Senatului, integrând punctele de vedere exprimate de comisiile permanente, în cazul constatării nerespectării principiului subsidiarităţii;

b) hotărârea Senatului privind adoptarea avizului motivat;

c) hotărârea Senatului privind documentele europene examinate, la care s-a constatat respectarea principiului subsidiarităţii.

(2) Serviciul pentru afaceri europene întocmeşte documentele, pe baza raportului sau a proceselor-verbale de la Comisia pentru afaceri europene, şi asigură transmiterea acestora către Biroul permanent, pentru înscrierea în proiectul ordinii de zi al Senatului.

Art. 28. - Examinarea pe fond se finalizează astfel:

a) dacă nu există observaţii, recomandări sau propuneri la textul documentului examinai comisia permanentă sesizată redactează un proces-verbal, care conţine elementele principale ale dezbaterii şi concluzia privitoare la inexistenţa unui punct de vedere diferit de propunerea instituţiei europene iniţiatoare;

b) în situaţia în care comisia permanentă sesizată pentru examinarea pe fond consideră că documentul trebuie amendat, aceasta redactează un aviz cuprinzând propunerile, comentariile, recomandările, obiecţiile etc. cu privire la documentul examinat;

c) în situaţia în care Comisia pentru afaceri europene consideră că documentul trebuie amendat, aceasta elaborează un raport, integrând şi punctele de vedere din avizele comisiilor permanente sesizate, după ce armonizează şi sintetizează eventualele neconcordanţe între acestea.

Art. 29. - (1) Comisia pentru afaceri europene transmite raportul Serviciului pentru afaceri europene în termenul specificat în actul de sesizare; pentru proiectele de acte legislative supuse şi examinării de subsidiaritate se respectă termenul de 40 de zile prevăzut la art. 26.

(2) Dacă nu există observaţii, recomandări, propuneri, comisia permanentă transmite procesul-verbal de la şedinţa comisiei în care s-a realizat examinarea.

Art. 30. - Comisia pentru afaceri europene dezbate şi decide, după caz, redactarea următoarelor documente:

a) opinia Senatului, sintetizând punctele de vedere exprimate de comisiile permanente;

b) hotărârea Senatului privind adoptarea opiniei;

c) hotărârea Senatului privind documentul european examinat la care nu au existat comentarii, propuneri, recomandări etc.

Art. 31. - (1) Comisia pentru afaceri europene notifică Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Serviciului pentru afaceri europene, privind continuarea examinării ex post, în condiţiile redactării documentelor prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. a) şi b), art. 30 lit. a) şi b). precum şi în alte situaţii.

(2) Biroul permanent, la propunerea Comisiei pentru afaceri europene şi a comisiilor permanente, decide începerea examinării parlamentare ex post, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 373/2013, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. a) şi b) şi la art. 30 lit. a) şi b).

Art. 32. - Serviciul pentru afaceri europene transmite Biroului permanent proiectul de hotărâre a Senatului pentru adoptarea avizului motivat sau a opiniei. Proiectul de hotărâre privind documentele europene examinate care respectă principiul subsidiarităţii este trimis plenului Senatului; pentru avizele motivate şi opiniile asociate proiectelor de acte legislative examinate, termenul limită este a 47-a zi de la primirea scrisorii de sesizare de la instituţiile Uniunii Europene. Hotărârile privind adoptarea opiniilor referitoare la alte documente europene se transmit în termenele prevăzute în actele de sesizare.

Art. 33. - (1) Biroul permanent propune includerea în proiectul ordinii de zi a şedinţei plenului Senatului a proiectului de hotărâre a avizului motivat sau a opiniei.

(2) Senatul adoptă proiectul de hotărâre pentru adoptarea avizului motivat sau opiniei nu mai târziu de 56 de zile calendaristice de la primirea scrisorii de sesizare de la instituţiile Uniunii Europene.

Art. 34. - Comisia pentru afaceri europene, prin raportorul proiectului sau prin unul dintre membrii biroului comisiei, prezintă şi susţine, în plenul Senatului, în conformitate cu art. 97 alin. (2) din Regulamentul Senatului, după caz: proiectul de hotărâre pentru adoptarea avizului motivat sau a opiniei, proiectul de hotărâre privind respectarea principiului subsidiarităţii ori examinarea fără comentarii a documentelor europene.

Art. 35. - Hotărârea Senatului pentru adoptarea avizului motivat sau a opiniei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Avizul motivat sau opinia va fi transmisă instituţiilor Uniunii Europene şi Guvernului României de Serviciul pentru afaceri europene.

Art. 36. - (1) Serviciul pentru afaceri europene transmite avizul motivat sau opinia către Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Guvernul României şi reprezentantul permanent al Senatului la Parlamentul European şi o publică pe platforma electronică IPEX.

(2) Serviciul pentru afaceri europene informează Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Guvernul României şi reprezentantul permanent al Senatului la Parlamentul European, prin intermediul platformei electronice IPEX, cu privire la încheierea procesului de examinare pentru documentele supuse procedurii.

Art. 37. - Comisia pentru afaceri europene şi comisiile de specialitate sesizate urmăresc evoluţia procesului de negociere în cadrul instituţiilor Uniunii Europene şi stadiul documentelor succesive care pot fi adoptate în cursul acestui proces (proiecte de acte legislative modificate, rezoluţii legislative ale Parlamentului European, poziţii ale Consiliului).

Art. 38. - (1) în cazul unor evoluţii semnificative, pe parcursul dezbaterii documentului în Parlamentul European sau Consiliu, Comisia pentru afaceri europene şi comisiile de specialitate sesizate în primă instanţă pot decide continuarea dialogului interinstituţional. Comisia permanentă care decide redeschiderea examinării înştiinţează imediat celelalte comisii sesizate iniţial şi informează Serviciul pentru afaceri europene în vederea informării Biroului permanent.

(2) în această situaţie este aplicabilă procedura prevăzută la art. 25-28.

Art. 39. - (1) Răspunsurile formulate de Comisia Europeană şi/sau alte instituţii la avizele motivate sau opiniile trimise sunt înregistrate la Serviciul pentru afaceri europene, care informează Biroul permanent cu privire la primirea răspunsului şi transmite scrisoarea către toate comisiile care au fost implicate în examinarea iniţială.

(2) Răspunsul este inclus în proiectul ordinii de zi al comisiilor în prima şedinţă a acestora. Dialogul interinstituţional poate fi redeschis şi în acest caz, dacă există observaţii sau comentarii.”

 

            Această hotărâre a fost adoptată de Senat, în şedinţa din 24 iunie 2014 cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucureşti, 24 iunie 2014.

Nr. 39.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 şi 47 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La anexa nr. XVIII “Componenţa Comisiei permanente a românilor de pretutindeni”, domnul senator Cristache Iulian - Grupul Parlamentar al PSD - se include în componenţa comisiei.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 24 iunie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucureşti, 24 iunie 2014.

Nr. 40.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, pentru judeţul Iaşi

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2014 privind unele măsuri pentru completarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru aprobarea unor măsuri financiare şi al art. 30 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aproba suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2014, cu suma de 1.000 mii lei, pentru judeţul Iaşi, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de Stat pe anul 2014, şi alocarea acesteia bugetului local al municipiului Iaşi, pentru organizarea acţiunilor şi manifestărilor culturale privind desfăşurarea Festivalului Internaţional al Educaţiei.

Art. 2. - Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul şi în structura bugetului de stat pe anul 2014.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucureşti, 26 iunie 2014.

Nr. 510.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Giurgiu de către domnul Petcu Toma-Florin

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Giurgiu de către domnul Petcu Toma-Florin.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 26 iunie 2014.

Nr. 512.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Giurgiu de către domnul Dumitru Lucian

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a), art. 89 alin. (21) şi art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Dumitru Lucian exercită, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, funcţia publică de subprefect al judeţului Giurgiu.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 26 iunie 2014.

Nr. 513.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALA PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

pentru aprobarea unei licenţe de dare în administrare pentru explorare

 

Având în vedere art. 13 şi art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Licenţa de dare în administrare pentru explorare nr. 17.164/2014 privind explorarea resurselor de apă minerală terapeutică din perimetrul Bălţăteşti, judeţul Neamţ, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Ministerul Apărării Naţionale - Unitatea Militară 02275, municipiul Bucureşti, în calitate de administrator.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

 

Bucureşti, 20 iunie 2014.

Nr. 111.

 

AGENŢIA NAŢIONALA PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

privind aprobarea unor licenţe de concesiune pentru explorare

 

Având în vedere art. 13 şi art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Licenţa de concesiune pentru explorare nr. 17.317/2014 privind explorarea resurselor de calcar industrial şi de construcţii din perimetrul Călţeşti, judeţul Buzău, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială GRAL MINEXPLORE - S.R.L., municipiul Buzău, judeţul Buzău, în calitate de concesionar.

Art. 2. - Se aprobă Licenţa de concesiune pentru explorare nr. 17.318/2014 privind explorarea resurselor de calcar industrial şi de construcţii din perimetrul Vipereşti Sud, judeţul Buzău, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială ZF ZEMFAG - S.A., municipiul Bucureşti, în calitate de concesionar.

Art. 3. - Se aprobă Licenţa de concesiune pentru explorare nr. 17.319/2014 privind explorarea resurselor de nisip bituminos şi lignit din perimetrul Derna-Becaşteu, judeţul Bihor, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială REDOLAJ - S.R.L., municipiul Oradea, judeţul Bihor, în calitate de concesionar.

Art. 4. - Se aprobă Licenţa de concesiune pentru explorare nr. 17.320/2014 privind explorarea resurselor de lignit din perimetrul La Râpa, judeţul Bihor, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială REDOLAJ - S.R.L., municipiul Oradea, judeţul Bihor, în calitate de concesionar.

Art. 5. - Se aprobă Licenţa de concesiune pentru explorare nr. 17.321/2014 privind explorarea resurselor de sare gemă din perimetrul Sările-Bisoca, judeţul Buzău, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială RINENERGY IMPEX - S.R.L, municipiul Focşani, judeţul Vrancea, în calitate de concesionar.

Art. 6. - Se aprobă Licenţa de concesiune pentru explorare nr. 17.322/2014 privind explorarea resurselor de apă geotermală din perimetrul Baloteşti, judeţul Ilfov, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială THERME NORD BUCUREŞTI - S.R.L, municipiul Sibiu, judeţul Sibiu, în calitate de concesionar.

Art. 7. - Se aprobă Licenţa de concesiune pentru explorare nr. 17.324/2014 privind explorarea resurselor de calcar industrial şi de construcţie din perimetrul Valea Aronului, judeţul Caraş-Severin, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială MOTORS&CONSULTING - S.R.L., municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în calitate de concesionar.

Art. 8. - Se aprobă Licenţa de concesiune pentru explorare nr. 17.325/2014 privind explorarea resurselor de granodiorit industrial şi de construcţie din perimetrul Dealovăţ, judeţul Caraş-Severin, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială MOTORS&CONSULTING - S.R.L., municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în calitate de concesionar.

Art. 9. - Se aprobă Licenţa de concesiune pentru explorare nr. 17.327/2014 privind explorarea resurselor de apă geotermală din perimetrul Biled, judeţul Timiş, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială RAYTUR BUCUREŞTI - S.R.L., municipiul Timişoara, judeţul Timiş, în calitate de concesionar. Art. 10. - Se aprobă Licenţa de concesiune pentru explorare nr. 17.329/2014 privind explorarea resurselor de minereu de titan şi zirconiu din perimetrul Cleşneşti, judeţul Gorj, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială REMAT GROUP MANAGEMENT - S.R.L., municipiul Bucureşti, în calitate de concesionar.

Art. 11. - Se aprobă Licenţa de concesiune pentru explorare nr. 17.330/2014 privind explorarea resurselor de minereu de titan şi zirconiu din perimetrul Glogova, judeţul Gorj, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială REMAT GROUP MANAGEMENT - S.R.L., municipiul Bucureşti, în calitate de concesionar.

Art. 12. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

 

Bucureşti, 20 iunie 2014.

Nr. 112.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind înfiinţarea Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei

 

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 4.411 din 19 iunie 2014 al Direcţiei strategii şi politici în sănătate, având în vedere:

- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se înfiinţează Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei, structură tehnică cu rol de monitorizare a activităţilor ce au drept scop eliminarea rujeolei şi rubeolei din România, prin care Ministerul Sănătăţii verifică impactul programului de implementare a Strategiei naţionale pentru eliminarea rujeolei şi rubeolei şi comunică cu Biroul regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în vederea eliminării din zona europeană a celor două boli ce pot fi prevenite prin vaccinare.

Art. 2. - Componenţa nominală şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - (1) Comitetul naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei verifică şi avizează Strategia naţională pentru eliminarea rujeolei şi rubeolei, precum şi Planul de implementare a strategiei, elaborate de Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti, în vederea aprobării acestora prin ordin al ministrului sănătăţii, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Comitetul naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei analizează anual raportările la Comisia Regională Europeană pentru Verificarea Eliminării Rujeolei, elaborate pentru România de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti şi validează calitatea datelor transmise printr-un format electronic standardizat.

Art. 4. - Comitetul naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei poate solicita Ministerului Sănătăţii, prin intermediul direcţiilor de specialitate, materiale documentare şi alte informaţii necesare pentru desfăşurarea activităţii specifice.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României. Partea J.

 

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

 

Bucureşti, 19 iunie 2014.

Nr. 720.

 

ANEXĂ

 

Componenţa nominală şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei

 

CAPITOLUL I

Componenţa nominală a Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei

 

1. Conf. dr. Monica Luminos, preşedintă a Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei, şef de secţie Boli infecţioase copii şi terapie intensivă copii, Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Praf. dr. Matei Balş”

2. Dr. Laurenţiu Zolotuşcă, vicepreşedinte al Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei, consilier pentru afaceri europene, Direcţia sănătate publică şi control în sănătate publică, Ministerul Sănătăţii

3. Dr. Dorina Crăciun, membră a Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”

4. Dr. Raluca Vlad, membră a Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”

5. Dr. Aurora Stănescu, secretar al Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei, Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti - Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.

 

CAPITOLUL II

Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei

 

Art. 1. - Comitetul naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei cuprinde specialişti cu expertiză în domeniile: epidemiologie, boli infecţioase, pediatrie şi sănătate publică.

Art. 2. - (1) Comitetul naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei este format din preşedinte, vicepreşedinte, 2 membri şi un secretar.

(2) Secretariatul Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei este asigurat de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti.

Art. 3. - (1) Comitetul naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei îşi desfăşoară activitatea în şedinţe plenare, organizate trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea preşedintelui acestuia, convocarea fiind făcută prin intermediul secretariatului.

(2) Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de specialitate, poate convoca Comitetul naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei în situaţii speciale sau pentru adoptarea unor decizii privind politici sau acţiuni necesare pentru controlul eficient al celor două boli transmisibile ce pot fi prevenite prin vaccinare, în vederea eliminării acestora.

Art. 4. - (1) Comitetul naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei poate invita la lucrările sale şi specialişti din alte domenii de activitate, în funcţie de problematica abordată.

(2) Deciziile adoptate de membrii Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei se iau cu cel puţin majoritatea simplă (jumătate plus unu) a voturilor, iar invitaţii care participă la lucrările comitetului nu au drept de vot.

Art. 5. - Atribuţiile principale ale Comitetul naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei sunt următoarele:

a) analizează trimestrial situaţia epidemiologică la nivel naţional pe baza datelor raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi evaluează impactul implementării planului în vederea atingerii scopului strategiei, respectiv de eliminare a rujeolei şi rubeolei din România;

b) informează Ministerul Sănătăţii despre situaţiile speciale cu impact negativ asupra atingerii obiectivului principal al strategiei, eliminarea rujeolei şi rubeolei;

c) comunică cu Comisia Regională Europeană pentru Verificarea Eliminării Rujeolei şi Rubeolei ce funcţionează pe lângă Biroul regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi participă la întrunirile organizate de aceasta.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind completarea Listei medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor de protecţie, a serviciilor, combustibililor şi lubrifianţilor pentru parcul auto, pentru care se organizează proceduri de achiziţie centralizate la nivel naţional,

aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 658/2013

 

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 4.409 din 19 iunie 2014 al Direcţiei strategii şi politici în sănătate, având în vedere:

- art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată, aprobată cu completări prin Legea nr. 184/2013, cu modificările ulterioare;

- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 422/2013 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2013 şi 2014, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 7 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Lista medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor de protecţie, a serviciilor, combustibililor şi lubrifianţilor pentru parcul auto, pentru care se organizează proceduri de achiziţie centralizate la nivel naţional, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 658/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 28 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

- La secţiunea a IV-a “Medicamente”, după poziţia 257 se introduc 11 noi poziţii, poziţiile 258-268, cu următorul cuprins:

 

“258.

Vaccin de tip Bacillus Calmette Guerin (BCG)

liof. pt. sol. inj.

+

259.

Vaccin Hepatitic B pediatric (HB)

susp. inj. În seringă preumplută sau fiolă

+

260.

Vaccin conjugat difteric - tetanic - pertussis acelular, hepatitic B, polio inactivat, Haemophilus influenzae tip b (DTPa - HBV-IPV - Hib)

susp. inj. În seringă preumplută sau fiolă

+

261.

Vaccin conjugat difteric - tetanic - pertussis acelular, polio inactivat, Haemophilus influenzae tip b (DTPa - IPV-Hib)

susp. inj. În seringă preumplută sau fiolă

+

262.

Vaccin combinat rujeolă - oreion - rubeolă viu atenuat (ROR)

susp. inj. În seringă preumplută sau fiolă

+

263.

Vaccin conjugat difteric - tetanic - pertussis acelular, polio inactivat (DTPa -IPV)

susp. inj. În seringă preumplută sau fiolă

+

264.

Vaccin poliomielitic inactivat (VPI)

susp. inj. În seringă preumplută sau fiolă

+

265.

Vaccin diftero-tetanic tip adult (dT)

susp. inj. În seringă preumplută sau fiolă

+

266.

Vaccin pneumococic conjugat

susp. inj. În seringă preumplută sau fiolă

+

267.

Vaccin gripal trivalent inactivat şi purificat

susp. inj. În seringă preumplută sau fiolă

+

268.

Vaccin Human Papilloma Virus (HPV)

susp. inj. În seringă preumplută sau fiolă

+”

 

            Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

 

Bucureşti, 19 iunie 2014.

Nr. 722.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 119/2013 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia

 

Având în vedere prevederile art. 72 alin. (1) şi art. 76 alin. (2) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 12 alin, (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, precum şi ale Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 117/2013 privind aprobarea Metodologiei de determinare şi monitorizare a contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă,

în temeiul dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) lit. x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 119/2013 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 30 decembrie 2013, se modifică după cum urmează:

- Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - Se aprobă contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă la valoarea de 0,00996 lei/kWh, exclusiv TVA.”

Art. II. - Operatorii economici din cadrul sectorului energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 iulie 2014.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 26 iunie 2014.

Nr. 50.

 

AUTORITATEA NAŢIONALA DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

plivind modificarea anexei la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 88/2013 pentru aprobarea tarifului reglementat practicat de operatorul pieţei de energie electrică

 

Având în vedere prevederile art. 75 alin. (1) lit. g), art. 76 alin. (1) şi art. 79 alin. (3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 23 din Metodologia de stabilire a tarifului reglementat practicat de operatorul pieţei de energie electrică, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 67/2013, şi solicitarea Operatorului pieţei de energie electrică şi de gaze naturale Societatea Comercială OPCOM - SA nr. 39.433 din 20 iunie 2014, înregistrată la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei cu nr. 38.195 din 20 iunie 2014,

în temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) şi art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. I. - În tabelul din anexa la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 88/2013 pentru aprobarea tarifului reglementat practicat de operatorul pieţei de energie electrică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 16 decembrie 2013, cu modificările ulterioare, la componenta de realizare a tranzacţiilor pe pieţele centralizate în care operatorul pieţei de energie electrică este contraparte Tlranz contraparte , tariful reglementat practicat de operatorul pieţei de energie electrică se modifică după cum urmează:

 

Denumire componentă

Tarif

UM

“Componenta de realizare a tranzacţiilor pe pieţele centralizate în care operatorul pieţei de energie electrică este contraparte, Tlranz contraparte

0,15

lei/unitate tranzacţionată”

 

Art. II. - Operatorul pieţei de energie electrică şi de gaze naturale Societatea Comercială OPCOM - S.A. şi operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 iulie 2014.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 26 iunie 2014.

Nr. 52.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ

DECIZIA Nr. 8

din 26 mai 2014

 

Dosar nr. 12/1/2014/HP/P

 

Corina Michaela Jîjîie - preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Francisca Maria Vasile - judecător la Secţia penală

Lavinia Valeria Lefterache - judecător la Secţia penală

Maricela Cobzariu - judecător la Secţia penală - judecător-raportor

Săndel Lucian Macavei - judecător la Secţia penală

Ana Maria Dascălu - judecător la Secţia penală

Ştefan Pistol - judecător la Secţia penală

Cristina Rotam Radu - judecător la Secţia penală

Ioana Bogdan - judecător la Secţia penală

Valeria Maurer - magistrat-asistent

 

S-a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Dolj, Secţia penală, prin încheierea de şedinţă din 27 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.004/215/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: “dacă în aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal se pot lua în considerarea la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită circumstanţele atenuante sau agravante reţinute condamnatului şi care apar valorificate în pedeapsa concretă, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă”.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală şi art. 274 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de doamna procuror Iuliana Nedelcu, procuror şef al Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că a fost depus la dosar raportul din data de 30 aprilie 2014, întocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală, însă la dosar nu s-au depus puncte de vedere din partea acestora privind chestiunea de drept supusă judecăţii. De asemenea, a arătat că s-au transmis puncte de vedere asupra chestiunii de drept din partea unor curţi de apel, tribunale şi judecătorii, precum şi punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după expunerea argumentelor juridice, a solicitat pronunţarea unei decizii în sensul nevalorificării circumstanţelor atenuante sau agravante la identificarea maximului special prevăzut de legea nouă în aplicarea art. 6 din Codul penal.

Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a declarat dezbaterile închise, reţinându-se dosarul în pronunţare privind sesizarea formulată.

După care,

ÎNALTA CURTE,

Asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şl obiectul sesizării

Tribunalul Dolj, Secţia penală, a dispus, prin încheierea din data de 27 martie 2014 în Dosarul nr. 3.004/215/2014, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul dispoziţiilor art. 475 din Codul de procedură penală, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: “dacă în aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal se pot lua în considerarea la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită circumstanţele atenuante sau agravante reţinute condamnatului şi care apar valorificate în pedeapsa concretă, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă”.

II. Expunerea succintă a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 3.004/215/2014 aflat pe rolul Tribunalului Dolj, Secţia penală

La data de 30 ianuarie 2014, prin Adresa nr. C3 17689 din data de 29 ianuarie 2014, Comisia de evaluare din cadrul Penitenciarului de minori şi tineri Craiova, constituită în baza Hotărârii Guvernului nr. 836/2013 privind constituirea şi atribuţiile comisiilor de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate din perspectiva noilor reglementări penale şi procesual penale, a sesizat Judecătoria Craiova pentru a dispune cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei, potrivit art. 6 din Codul penal, în cazul condamnatului P.M.

Potrivit înscrisurilor ataşate sesizării respective, prin Sentinţa penală nr. 40 din data de 26 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 347/304/2013, Judecătoria Segarcea a hotărât condamnarea inculpatului P.M. (judecat în stare de arest preventiv) la pedeapsa principală de 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii şi liniştii publice prevăzută de art. 321 alin. 1 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a), art. 75 alin. 2 din Codul penal din 1969.

De asemenea, a aplicat acestuia pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din Codul penal din 1969.

Prin aceeaşi sentinţă penală s-a dispus condamnarea inculpatului P.M. la pedeapsa principală de 4 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. 1 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a), art. 75 alin. 2 din Codul penal din 1969.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. 1 lit. b) din Codul penal din 1969, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 din Codul penal din 1969 i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din Codul penal din 1969.

În temeiul art. 350 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 a fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatului şi, conform art. 88 alin. 1 din Codul penal din 1969, s-a dedus din pedeapsa principală perioada cât acesta a fost arestat preventiv, începând cu data de 16 aprilie 2013 la zi.

Prin Decizia penală nr. 1.891 din data de 8 octombrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 347/304/2013, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori a admis recursurile formulate de către inculpaţii M.I.L., U. I., P. E. şi P. M., a casat sentinţa în parte sub aspectul laturii penale şi civile în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii anterior menţionaţi şi a repus în individualitatea lor pedepsele aplicate acestora.

De asemenea, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală raportat la art. 10 lit. h) din Codul de procedură penală a încetat procesul penal privind pe inculpaţii M.I.L., U. I. şi P.M. pentru infracţiunea prevăzută de art. 181 din Codul penal din 1969, prin împăcarea părţilor.

A redus pedepsele aplicate Inculpaţilor IVI.I. L. şi P.M. pentru infracţiunile prevăzute de art. 321 din Codul penal cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a), alin. 2 şi art. 37 lit. b) din Codul penal, respectiv art. 321 din Codul penal cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a), alin, 2 din Codul penal la câte 3 ani şi 6 luni închisoare.

A menţinut modalitatea de executare a pedepselor aplicată inculpaţilor M. I. L, U. I. şi P.M.

S-a dedus detenţia preventivă pentru fiecare dintre inculpaţii de mai sus, de la 26.06.2013 la zi.

Punctul de vedere al comisiei de evaluare din cadrul penitenciarului unde condamnatul se afla încarcerat a fost în sensul că, în privinţa acestuia, sunt incidente prevederile art. 6 din Codul penal, întrucât pedeapsa aplicată prin hotărârea definitivă de condamnare depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă [art. 371 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a), art. 78 din acelaşi cod].

Prin Sentinţa penală nr. 433 din data de 04 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.004/215/2014, Judecătoria Craiova, în temeiul art. 23 din Legea nr. 255/2013 şi art. 595 din Codul de procedură penală, a admis contestaţia la executare privind pe condamnatul P.M.

În baza art. 6 alin. (1) din Codul penal a redus pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, aplicată condamnatului prin Sentinţa penală nr. 40/26.06.2013 a Judecătoriei Segarcea, definitivă prin Decizia penală nr. 1.891/08.10.2013 a Curţii de Apel Craiova, în baza art. 321 alin. 1 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a), alin. 2 din Codul penal din 1969, la 2 ani şi 8 luni închisoare, maximul special prevăzut de art. 371 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a), art. 78 din Codul penal.

A făcut aplicarea art. 65 din Codul penal, art. 66 lit. a), b) din Codul penal.

S-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată de la 16.04.2013 la zi.

S-a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 176/08.10.2013 emis de Judecătoria Segarcea şi s-a dispus emiterea unui mandat de executare a pedepsei închisorii corespunzător prezentei sentinţe.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale Sentinţei penale nr. 40/26.06.2013 a Judecătoriei Segarcea, definitivă prin Decizia penală nr. 1.891/08.10.2013 a Curţii de Apel Craiova.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Craiova a constatat că fapta comisă de inculpat, astfel cum a fost descrisă anterior, se regăseşte incriminată în noul Cod penal în cuprinsul articolului 371 şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani. Având în vedere că în sarcina inculpatului a fost reţinută şi circumstanţa agravantă prevăzută de art. 77 lit. a) din Codul penal [art. 75 lit. a) din Codul penal din 1969], rezultă că pedeapsa maximă care s-ar putea aplica inculpatului conform art. 78 alin. (1) din noul Cod penal este de 2 ani şi 8 luni închisoare (2 ani, la care se adaugă un spor de o treime din maximul de 2 ani), pedeapsă mai redusă decât cea aplicată în fapt inculpatului prin sentinţa de condamnare.

Sentinţa Judecătoriei Craiova a fost atacată cu contestaţie de către condamnat [care a invocat faptul că în mod greşit prima instanţă a aplicat sporul de 8 luni închisoare prevăzut de art. 78 alin. (1) din Codul penal, prin aplicarea automată a acestui spor procedându-se practic la o rejudecare pe fond a cauzei, în condiţiile în care, la momentul condamnării sale, instanţa a ţinut cont la aplicarea pedepsei de circumstanţa agravantă prevăzută de legea în vigoare la momentul respectiv, circumstanţă ce se regăseşte acum în dispoziţiile art. 77 lit. a) din Codul penal].

III. Punctul de vedere al Tribunalului Dolj, Secţia penală, cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită este în sensul că la compararea sancţiunii aplicate, în condiţiile reţinerii unor circumstanţe fie agravante, fie atenuante, cu maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei, exclude ab initio luarea în considerare a acestora.

În sensul opiniei, au fost aduse următoarele argumente:

Aplicarea separată a dispoziţiilor legii penale mai favorabile nu este posibilă în cazul circumstanţelor de agravare, în raport cu încadrarea faptei, deoarece fapta fiind evaluată împreună cu circumstanţele în care s-a comis, tot împreună sunt evaluate şi în privinţa legii penale mai favorabile.

În privinţa aplicării legii penale mai favorabile, raportat la momentul când legea nouă intervine, înainte de judecarea definitivă a cauzei sau după judecarea definitivă a cauzei, criteriile de determinare a caracterului mai favorabil sunt diferite.

Astfel, pentru prima ipoteză, acestea sunt multiple (cuantumul şi conţinutul pedepselor, condiţiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influenţa circumstanţelor atenuante şi agravante, tentativă, recidivă etc.), pe când, pentru cea de-a doua, în vederea determinării caracterului mai favorabil se are în vedere cuantumul sau conţinutul pedepsei (mitior poena).

A accepta influenţa circumstanţelor agravante sau, după caz, atenuante, la determinarea caracterului mai favorabil al legii penale, în situaţia cauzelor definitiv judecate, înseamnă o reindividualizare post judicium a pedepsei, pornind de la limita maximă specială prevăzută de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, textul de drept material prevăzut de art. 6 alin. (1) din Codul penal nemaigăsindu-şi eficienţa.

În condiţiile în care tratamentul sancţionator pe care l-a prevăzut Codul penal din 1969 în cadrul dispoziţiilor art. 78 şi Legea penală nr. 286/2009 în art. 78 este unui facultativ, în aplicarea pedepsei pentru infracţiunea săvârşită, deşi reţinute aceste circumstanţe, efectul lor nu operează întotdeauna, nu se regăseşte în pedeapsa aplicată.

A considera că influenţa circumstanţei agravante asupra maximului special prevăzut de legea penală nouă pentru infracţiunea săvârşită operează de drept prin simplul fapt că ele au fost reţinute, înseamnă a înlătura principiul agravării facultative a acestui efect.

Totodată, se constată că dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal restrâng determinarea caracterului mai favorabil doar cu privire la cuantumul pedepsei, stabilind în apreciere două limite: una cu privire la sancţiunea aplicată, iar cea de-a două la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită. Această restrângere este prevăzută şi în dispoziţiile art. 4 şi 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările ulterioare.

Sintagma folosită de legiuitor - “maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită” - nu poate fi acceptată decât în considerarea dispoziţiilor art. 187 din Codul penal. Orice adăugare la acest maxim special în considerarea unor circumstanţe agravante înseamnă, folosind acelaşi raţionament logico-juridic, acceptarea reducerii limitei maximului special, în condiţiile reţinerii unor circumstanţe atenuante. Aceste ipoteze sunt excluse de legiuitor în mod expres prin dispoziţiile art. 8 raportate la art. 4 din Legea nr. 187/2012, cu modificările ulterioare.

În acest context este previzibil că se trece peste voinţa legiuitorului, care nu este decât aceea, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal, să nu se depăşească maximul special prevăzut de lege, să nu se adauge un plus de pedeapsă la cea stabilită prin norma de incriminare care, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Codul penal, ar fi echivalentă cu o pedeapsă care nu este prevăzută de legea penală.

IV. Punctul de vedere al părţii cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Condamnatul P.M. nu a formulat un punct de vedere scris privind chestiunea de drept, astfel cum avea posibilitatea potrivit dispoziţiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală.

V. Punctele de vedere exprimate de către curţile de apel şi instanţele de judecată arondate

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în majoritate, punctele de vedere comunicate de către instanţe au fost în sensul că, în aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal, nu se pot lua în considerare la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită circumstanţele atenuante sau agravante reţinute condamnatului şi care apar valorificate în pedeapsa concretă, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă.

VI. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că în cadrul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar penal nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii vizând problema de drept supusă dezlegării.

Referitor la chestiunea de drept supusă dezlegării, Ministerul Public, în concluziile scrise depuse la dosar, după expunerea argumentelor de drept şi jurisprudenţiale, a arătat că soluţia propusă chestiunii de drept ce face obiectul sesizării este următoarea:

În aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită nu se vor lua în considerare circumstanţele atenuante sau agravante reţinute condamnatului şi care apar valorificate în pedeapsa concretă, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă.

VII. Opinia specialiştilor consultaţi

În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiştilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept, la dosar nefiind transmise puncte de vedere vizând problema de drept supusă dezlegării.

A fost depus la dosar punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu privire la problema de drept supusă dezlegării, în sensul că maximul special prevăzut de legea penală nouă, în accepţiunea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, este maximul special prevăzut în norma de incriminare cuprinsă în legea penală nouă, neredus potrivit art. 76 din Codul penal referitor la efectele circumstanţelor atenuante, sau, după caz, nemajorat, conform art. 78 din Codul penal privitor la efectele circumstanţelor agravante.

VIII. Jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a statuat în repetate rânduri că legea trebuie să fie previzibilă în ceea ce priveşte efectele sale. Pentru a satisface exigenţele de previzibilitate ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi cetăţeanului o protecţie adecvată contra arbitrariului. În plus, nu poate fi considerată “lege” decât o normă enunţată cu suficientă precizie, pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta.

Apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate, el trebuie să prevadă într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită conduită (Hotărârea din 4 mai 2000 în Cauza Rotam împotriva României şi Hotărârea din 25 ianuarie 2007 în Cauza Sissanis împotriva României).

De asemenea, un alt principiu consacrat în jurisprudenţa CEDO se referă la securitatea raporturilor juridice, iar exigenţele acestui principiu se opun repunerii în discuţie a unei soluţii definitive dată unui litigiu şi nu sunt admise derogări decât dacă o impun motive substanţiale şi serioase (Hotărârea din 7 iulie 2009 în Cauza Stanca Popescu împotriva României).

Relevante în materie sunt şi deciziile CEDO care se referă la principiul egalităţii şi al nediscriminării prevăzut de art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, conform căruia: “exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie”.

Legat de acest text, CEDO a arătat că art. 14 nu poate fi interpretat în sensul că ar interzice orice discriminare bazată pe criteriile pe care le conţine sau pe altele cuprinse implicit în sintagma “orice altă situaţie”, pentru că a distinge nu înseamnă a discrimina.

Diferenţa de tratament devine discriminare numai atunci când autorităţile statale introduc distincţii între situaţii analoage şi comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă şi obiectivă, în explicarea termenelor folosiţi, CEDO arată că “lipsa justificării obiective şi rezonabile semnifică faptul că diferenţa de tratament nu urmăreşte un scop legitim ori faptul că nu există o relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit a fi realizat”.

IX. Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

O abordare similară există şi în jurisprudenţa acesteia, conform căreia “principiul egalităţii şi nediscriminării presupune ca situaţii comparabile să nu fie tratate diferit, în afară de cazul în care un astfel de tratament este justificat obiectiv” (Cauza C-248/04, Cauza C-303/2005).

X Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării

Judecătorul-raportor a considerat că, în aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal, la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită nu se vor lua în considerare circumstanţele atenuante sau agravante reţinute condamnatului şi care apar valorificate în pedeapsa concretă, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă.

XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinând sesizarea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, reţine următoarele:

A. Cu privire la condiţiile de admisibilitate ale sesizării

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost legal sesizată, fiind îndeplinite cerinţele impuse de dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală, existând o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 3.004/215/2014 aflat pe rolul Tribunalului Dolj, Secţia penală.

Din verificările efectuate a rezultat şi faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii asupra chestiunii a cărei dezlegare se solicită şi, de asemenea, această chestiune nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Constatând, deci, îndeplinite condiţiile de admisibilitate menţionate de art. 475 din Codul de procedură penală, Înalta Curte va proceda la analizarea pe fond a chestiunii de drept ce face obiectul prezentei cauze.

B. Cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare este solicitată, respectiv dacă în aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal, la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită se vor lua în considerare circumstanţele atenuante sau agravante reţinute condamnatului care apar valorificate în pedeapsa concretă, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă:

În contextul cauzei, Înalta Curte reţine că, în aplicarea corectă a dispoziţiilor legii penale mai favorabile în cauze definitiv judecate, privitor la orice instituţie a dreptului substanţial incidenţă în această fază, trebuie să pornească de la specificul reglementării cuprinse în art. 6 din Codul penal, stabilind în raport cu acesta modul în care litera şi raţiunea acestei reglementări se transpun în fiecare caz particular.

Astfel, se reţine că art. 6 din Codul penal realizează echilibrul dintre principiul autorităţii de lucru judecat şi aplicarea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive. Dispoziţia menţionată justifică limitarea autorităţii de lucru judecat exclusiv prin necesitatea asigurării efectivităţii principiului legalităţii pedepsei (aceasta trebuind să aibă un suport legal atât în momentul pronunţării sale, cât şi în cel al executării).

Prin urmare, privitor la pedepsele definitive, prin aplicarea legii penale mai favorabile, legiuitorul nu a înţeles să repună în discuţie criteriile de stabilire şi individualizare a sancţiunii, ci numai să înlăture de la executare acea parte din sancţiune care excede maximului prevăzut de legea nouă, respectiv acea sancţiune mai grea care nu mai este prevăzută de legea nouă.

Conchidem că, pe de o parte, singura situaţie în care autoritatea de lucru judecat a unei pedepse definitiv aplicate mai poate fi înfrântă este aceea în care tratamentul sancţionator aplicat excede limitei maxime prevăzute de legea nouă. Scopul reglementării art. 6 din Codul penal este de a oferi suport legal unei pedepse definitive în raport cu noua lege şi până la încetarea oricăror efecte ale condamnării ce vor interveni prin reabilitare.

Aşadar, principiul legalităţii pedepselor impune ca pedeapsa să aibă susţinere legală şi după aplicarea ei, nefiind admisă executarea unei pedepse mai mari decât cea prevăzută în legea nouă mai favorabilă,

Pe de altă parte, criteriile de stabilire a legii mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei au fost reduse la unul singur, şi anume: compararea pedepsei aplicate în baza legii în temeiul căreia s-a pronunţat hotărârea definitivă de condamnare cu maximul pedepsei prevăzut în legea nouă, modificarea sancţiunii limitându-se la reducerea ei la maximul prevăzut de legea nouă.1


1 F. Streteanu, Aspecte privind aplicarea în timp a legii penale în condiţiile intrării în vigoare a Noului Cod penal, în Caiete de drept penal nr. 3/2013.

 

În dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal, referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, se prevede că, atunci “când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, se reduce la acest maxim.

În acelaşi sens, în dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 187/2012, cu modificările ulterioare, se prevede că “Pedeapsa aplicată pentru o infracţiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depăşeşte maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi”. De asemenea, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 187/2012, cu modificările ulterioare, dispoziţiile art. 4 din aceeaşi lege se aplică în mod corespunzător şi pedepselor aplicate prin hotărâri care au rămas definitive anterior intrării în vigoare a Legii nr. 187/2012, cu modificările ulterioare, pentru fapte incriminate de actele normative prevăzute în titlul II al legii menţionate.

Art.6 alin. (1) din Codul penal stabileşte, ca unic criteriu pe baza căruia se realizează aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, maximul special prevăzut de legea penală nouă, iar art. 4 din Legea nr. 187/2012, cu modificările ulterioare, stabileşte, ca unic criteriu pe baza căruia se realizează aplicarea noului Cod penal, ca legea penală mai favorabilă după judecarea definitivă a cauzei, maximul special prevăzut de noul Cod penal. În acelaşi sens, conform art. 8 din Legea nr. 187/2012, cu modificările ulterioare, care menţine acelaşi unic criteriu, pedeapsa aplicată pentru o infracţiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul actelor normative prevăzute în titlul II al Legii nr. 187/2012, cu modificările ulterioare, în forma anterioară modificărilor realizate prin această lege, care nu depăşeşte maximul special prevăzut în titlul II al Legii nr. 187/2012, cu modificările ulterioare, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acesteia.

Noul Cod penal, în cuprinsul dispoziţiilor art. 187, defineşte expresia “pedeapsă prevăzută de lege”, stabilind că prin pedeapsă prevăzută de lege se înţelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârşită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.

Dispoziţiile art. 187 din noul Cod penal, care definesc expresia “pedeapsă prevăzută de lege” şi, implicit, noţiunea de maxim special prevăzut de lege, se referă la pedeapsa prevăzută în norma de incriminare şi exclud luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei. În temeiul acestor dispoziţii, pentru determinarea pedepsei prevăzute de lege şi, în consecinţă, a maximului special prevăzut de lege, se exclude luarea în considerare a circumstanţelor atenuante (cauze de reducere a pedepsei) sau a circumstanţelor agravante (cauze de majorare a pedepsei). Natura circumstanţelor atenuante, de cauze de reducere a pedepsei şi a circumstanţelor agravante, de cauze de majorare a pedepsei, este stabilită prin dispoziţiile art. 79 din Codul penal.

În lipsa unei dispoziţii legale, care, conform art. 172 din Codul penal, să atribuie un alt înţeles expresiei “pedeapsă prevăzută de lege” şi, implicit, noţiunii de maxim special prevăzut de lege, în reglementarea aplicării legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, sunt incidente dispoziţiile art. 187 din_Codul penal.

În aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, instanţa compară pedeapsa aplicată prin hotărârea definitivă de condamnare cu maximul special prevăzut în norma de incriminare cuprinsă în legea penală nouă, fără luarea în considerare a efectelor circumstanţelor atenuante sau agravante şi, dacă pedeapsa aplicată, inclusiv prin valorificarea efectelor circumstanţelor atenuante ori agravante, depăşeşte maximul special prevăzut în norma de incriminare, reduce pedeapsa aplicată la acest maxim.

Circumstanţele nu pot fi disociate de limitele de pedeapsă prevăzute de norma de incriminare, întrucât valorificarea acestora în ipoteza art. 6 din Codul penal ar echivala cu o individualizare judiciară în faza de executare a pedepsei, situaţie care ar aduce atingere autorităţii de lucru judecat şi principiului supremaţiei dreptului, astfel cum este consacrat în jurisprudenţa CEDO şi care se opune repunerii în discuţie a unei soluţii definitive şi nu admite derogări decât dacă o impun motive serioase şi substanţiale, iar în procesul de interpretare şi aplicare a legii judecătorul are obligaţia de a identifica acel înţeles al normei juridice compatibil nu doar cu voinţa prezumată a legiuitorului, ci şi cu principiile de rang constituţional ori european.

Concluzionând, în considerarea celor expuse rezultă că, în aplicarea legii penale mai favorabile, potrivit art. 6 alin. (1 ) din Codul penal, în cazul faptelor definitiv judecate, la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită nu se vor lua în considerare circumstanţele atenuante sau agravante reţinute condamnatului şi care apar valorificate în pedeapsa concretă, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de către Tribunalul Dolj, Secţia penală, în Dosarul nr. 3.004/215/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept ce vizează aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal, în sensul de a lua în considerarea la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită şi a circumstanţelor atenuante sau agravante reţinute condamnatului şi care apar valorificate în pedeapsa concretă, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă.

În aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal, stabileşte că la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită nu se vor lua în considerare circumstanţele atenuante sau agravante reţinute condamnatului şi care apar valorificate în pedeapsa concretă, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 mai 2014.

 

PREŞEDINTELE SECŢIEI PENALE A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CORINA MICHAELA JIJÎIE

Magistrat-asistent,

Valeria Maurer

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.