MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 478         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Sâmbătă, 27 iunie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de alta parte

 

* Opinie separată

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            419. - Ordin al ministrului tineretului şi sportului privind modificarea Ghidului metodologic al Programului Pierre de Coubertin referitor la regimul finanţărilor din fonduri provenite integral din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, alocate pentru activităţi de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, pe baza unor proiecte şi programe ale federaţiilor sportive naţionale, cu scopul de a forma performeri, aprobat prin Ordinul ministrului tineretului şi sportului nr. 345/2014

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

53. - Ordin privind modificarea şi completarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013

 

54. - Ordin privind unele măsuri pentru dezvoltarea pieţei gazelor naturale

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

            20. - Circulară privind lansarea în circuitul numismatic a unui set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) şi a unei monede din argint, dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 285

din 21 mai 2014

asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

1. Pe rol se află examinarea cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, cerere formulată de Preşedintele României.

2. Cererea fost formulată în temeiul art. 146 lit. e) din Constituţie şi al art. 11 alin. (1) lit. A.e) şi art. 34 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 1.915 din 6 mai 2014 şi constituie obiectul Dosarului nr.413E/2014.

3. Preşedintele Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 216 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, declară deschise lucrările şedinţei de judecată.

4. La apelul nominal răspunde, pentru autorul sesizării, domnul Claudiu Constantin Dinu, consilier prezidenţial, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Preşedintele Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 216 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, acordă cuvântul reprezentantului autorului sesizării pentru susţinerea acesteia.

6. Având cuvântul, reprezentantul autorului sesizării arată că cererea formulată vizează existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi prim-ministru. Apreciază că parte în conflict nu poate fi Guvernul, reprezentat de prim-ministru, ci chiar prim-ministrul, întrucât acesta este o entitate constituţională cu atribuţii proprii, actul contrasemnării fiind o competenţă personală a sa, şi nu a Guvernului.

7. Pe fondul cererii, arată că, pentru a produce efecte juridice, decretul de conferire a decoraţiilor trebuie să fie semnat de Preşedintele României şi contrasemnat de prim-ministru. Se apreciază că prim-ministrul nu este obligat să contrasemneze actul În ipoteza în care constată că Preşedintele României nu şi-a motivat actul decorării, nu şi-a fundamentat soluţia în drept sau dacă persoana nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi decorată. În aceste condiţii, actul trebuie retrimis la Preşedintele României pentru îndreptarea erorilor cuprinse în acesta. Dacă, însă, refuzul contrasemnării nu este motivat, pe de o parte, Preşedintele României nu poate îndrepta erorile, iar, pe de altă parte, se conferă prim-ministru lui un drept de veto. Or, legiuitorul constituant nu a avut în vedere un asemenea drept de veto, ci posibilitatea prim-ministrul ui de a refuza contrasem narea pentru motive tehnice, de legalitate. De asemenea, principiul loialităţii constituţionale obligă la motivarea refuzului, invocându-se, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 25 ianuarie 2012.

8. Se arată că, în acest context, se pune problema valorii juridice a contrasemnării decretului. Se susţine că actul contrasemnării are în vedere numai aspecte de legalitate, şi nu de oportunitate, altminteri atribuţiile proprii ale Preşedintelui României ar deveni atribuţii partajate cu prim-ministrul; în acest sens, se menţionează atribuţiile Preşedintelui României în procedura încheierii şi ratificării tratatelor internaţionale, precum şi cele referitoare la acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României şi la graţiere. Aşadar, se susţine că atribuţiile Preşedintelui României cuprinse în titlul III capitolul II din Constituţie nu pot fi decât competenţe proprii, şi nu comune.

9. În consecinţă, se apreciază că prin nemotivarea refuzului de a contrasemna decretul de conferire a decoraţiilor s-a creat un blocaj instituţional, Preşedintele României neputând astfel remedia problemele de legalitate apărute în această procedură. În concluzie, se solicită Curţii Constituţionale admiterea cererii formulate şi constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi prim-ministru, generat de refuzul nemotivat al acestuia din urmă de a contrasemna decretul de conferire a decoraţiilor.

10. Preşedintele Curţii Constituţionale, având în vedere dispoziţiile art. 394 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, declară dezbaterile închise.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

11. Prin Adresa nr. 990 din 6 mai 2014, Preşedintele României a sesizat Curtea Constituţională cu cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.

12. Prin cererea formulată se solicită Curţii Constituţionale constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a nemotivării refuzului prim-ministrului de a contrasemna decretul Preşedintelui României privind conferirea unor decoraţii mai multor personalităţi ale culturii româneşti ce au asigurat conducerea Institutului Cultural Român în perioada 2005-2012. Cererea este structurată pe trei părţi, cuprinzând temeiul legal al acesteia, situaţia de fapt, precum şi situaţia în drept.

(1) Temeiul legal

13. Preşedintele României invocă în susţinerea cererii sale dispoziţiile constituţionale ale art. 94 lit. a) privind atribuţia Preşedintelui de a conferi decoraţii şi titluri de onoare, ale art. 100 alin. (2) privind atribuţia prim-ministrului de a contrasemna decretele emise de Preşedinte prin care se conferă decoraţii şi titluri de onoare, precum şi ale art. 146 lit. e) privind atribuţia Curţii Constituţionale de a soluţiona conflicte juridice de natură constituţională.

(2) Situaţia de fapt

14. La data de 25 aprilie 2014, prin intermediul Cancelariei Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Preşedintele României a transmis prim-ministrului spre contrasemnare două proiecte de decrete de decorare a unor personalităţi care au îndeplinit funcţii de conducere în cadrul Institutului Cultural Român, precum şi a unor personalităţi din comunitatea românească din vecinătatea României, proiecte însoţite de memorandumul cuprinzând motivele avute în vedere pentru acordarea distincţiilor.

15. La data de 29 aprilie 2014 Guvernul a restituit Administraţiei Prezidenţiale proiectul de decret contrasemnat privind decorarea unor personalităţi din comunitatea românească din vecinătatea României, precum şi rezoluţia de refuz de contrasemnare a decretului de decorare a unor personalităţi ce au condus Institutul Cultural Român.

16. Astfel, prim-ministrul a refuzat nemotivat să contrasemneze proiectul de decret privind conferirea unor decoraţii, respectiv:

- Ordinul Naţional Steaua României - în grad de Cavaler domnului Horia-Roman Patapievici, fost preşedinte al Institutului Cultural Român;

- Ordinul Naţional Serviciul Credincios - în grad de Cavaler doamnei Tania Radu şi domnului Mircea Mihăieş, foşti vicepreşedinţi ai Institutului Cultural Român;

- Ordinul Naţional Pentru Merit - în grad de Cavaler domnului Dan Croitoru, fost secretar general al Institutului Cultural Român.

17. Refuzul contrasemnării este evidenţiat de un simplu “NU”, subliniat, urmat de semnătura prim-ministrului şi ştampila rotundă ce se regăseşte pe nota de transmitere spre contrasemnare, semnată de către domnul Gheorghe Angelescu, consilier de stat la Cancelaria Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

18. Prin urmare, se apreciază că refuzul exprimat de prim-ministru, fără a cuprinde vreo motivare, a creat un blocaj la nivel instituţional, generând un conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice implicate în procedura acordării decoraţiilor, respectiv prim-ministrul, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.

(3) Situaţia în drept

19. Cu privire la exercitarea atribuţiei de conferire a decoraţiilor şi titlurilor de onoare, se arată că Preşedintele României îşi exercită competenţele atribuite prin Constituţie fie prin exerciţiul exclusiv al voinţei sale, fie prin partajarea prerogativelor cu alte autorităţi publice, Din analiza dispoziţiilor art. 94 lit. a) şi art. 100 alin. (2) din Constituţie, rezultă că pentru conferirea unei decoraţii de către Preşedintele României este necesar ca prim-ministrul să contrasemneze decretul. Raţiunea contrasemnării decretului Preşedintelui României de către prim-ministru rezidă tocmai în colaborarea ce trebuie să existe între autorităţile semnatare ale actului.

20. Având în vedere Decizia nr. 88 din 20 ianuarie 2009, se apreciază că un refuz nemotivat echivalează cu un drept de veto exercitat de către prim-ministru, ce goleşte de conţinut atribuţia constituţională a Preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri de onoare. Deşi orice autoritatea publică dispune de o largă putere de apreciere, precizarea motivelor pe care se întemeiază refuzul exercitării unei competenţe constituţionale este de esenţa statului democratic, motivarea asigurând transparenţa în exercitarea atribuţiilor constituţionale şi, implicit, o bună administrare.

21. Cu privire la admisibilitatea cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională, se apreciază, ţinând seama de Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, că cererea de faţă vizează constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională ivit între prim-ministru, pe de-o parte, si

Preşedintele României, pe de altă parte, cauzat de acţiunea prim-ministrului de a nu motiva refuzul de a contrasemna decretul de conferire a unor decoraţii, ceea ce întruneşte elementele constitutive ale unui conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice.

22. În acest sens, se precizează că acest conflict este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă actele şi faptele juridice concrete pe care Ie-a întreprins prim-ministrul. Acesta a decis să refuze nemotivat contrasemnarea decretului Preşedintelui României de conferire a unor decoraţii. Conflictul ivit este unul de natură constituţională, purtând asupra atribuţiilor partajate în materia conferirii de decoraţii, după cum reies din titlul III din Constituţie, atribuţii pe care prim-ministrul Ie-a exercitat abuziv. De asemenea, autorităţile mai sus enunţate, respectiv prim-ministrul şi Preşedintele României, sunt autorităţi publice, fiind reglementate în titlul III autorităţile publice” din Constituţie, respectiv capitolul II şi capitolul III. În consecinţă, condiţia existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între autorităţi publice este îndeplinită.

23. În sensul necesităţii motivării refuzului de a exercita o competenţă constituţională este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, Decizia nr. 356 din 5 aprilie 2007 şi Decizia nr. 98 din 7 februarie 2008.

24. În consecinţă, se apreciază că, prin modul în care a înţeles să îşi exercite atribuţia legală a contrasemnării, prim-ministrul a nesocotit flagrant principiul constituţional al loialităţii şi colaborării autorităţilor publice.

25. Este menţionată jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la colaborarea dintre autorităţile publice în realizarea competenţelor lor în spiritul normelor de loialitate constituţională (Decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 25 ianuarie 2012). De asemenea, este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 356 din 5 aprilie 2007, prin care s-a statuat că “raporturile instituţionale dintre primul-ministru şi Guvern, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, trebuie să funcţioneze în cadrul constituţional al loialităţii şi al colaborării, pentru realizarea atribuţiilor constituţionale distinct reglementate pentru fiecare dintre autorităţi; colaborarea dintre autorităţi este condiţie necesară şi esenţială pentru buna funcţionare a autorităţilor publice ale statului”.

26. Prin urmare, având în vedere art. 142 alin. (1) din Constituţie, precum şi situaţia de blocaj existentă, este necesar ca, în virtutea atribuţiilor sale constituţionale, Curtea Constituţională să restabilească ordinea constituţională cât mai urgent posibil, statuând cu privire la modalitatea şi limitele în care prim-ministrul poate acţiona pentru îndeplinirea atribuţiei constituţionale de a contrasemna decretele Preşedintelui României privind conferirea unor decoraţii şi titluri de onoare, în sensul obligaţiei de a motiva refuzul, urmând ca autorităţile publice implicate în conflict să se conformeze acestei conduite, în considerarea caracterului general obligatoriu al deciziilor pe care aceasta le pronunţă, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie.

27. În temeiul art. 35 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate punctele de vedere ale părţilor aflate în conflict asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia.

28. Prim-ministrul a comunicat în scris punctul său de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia prin Adresa nr. 5/2.612/2014, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.090 din 15 mai 2014.

29. Prin punctul de vedere comunicat, se apreciază că nu există “un conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi primul-ministru, cu privire la refuzul primului-ministru de a contrasemna decretele privind acordarea decoraţiilor subiectelor de drept menţionate de aceste decrete, sesizarea fiind [...] inadmisibilă”.

30. Analiza realizată în cadrul punctului de vedere este structurată pe patru părţi, care cuprind aspecte privind jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la această atribuţie a sa; atribuţia Preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri de onoare; efectele contrasemnării; refuzul prim-ministrului şi blocajul instituţional.

(1) Jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind conflictele juridice de natură constituţională

31. Se arată că un conflict juridic de natură constituţională între autorităţi publice presupune “acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor” (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, Decizia nr. 270 din 10 martie 2008, Decizia nr. 1.560 din 18 noiembrie 2009 şi Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010). Astfel, potrivit aceleiaşi jurisprudenţe, pentru a exista un asemenea conflict trebuie îndeplinite trei condiţii cumulative, şi anume: conflictul să fie juridic, să fie de natură constituţională şi să fie între autorităţile publice. De asemenea, cu referire la această competenţă a Curţii, sunt invocate şi Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 şi Decizia nr. 838 din 27 mai 2009.

32. În final este menţionată Decizia nr. 435 din 26 mai 2006, prin care Curtea a subliniat că, “În activitatea de îndeplinire a mandatelor constituţionale ce le revin, reprezentanţii autorităţilor publice, prin poziţiile pe care le exprimă, au obligaţia de a evita crearea unor stări conflictuale între puteri. Statutul constituţional al Preşedintelui şi al primului-ministru, precum şi rolul acestora în cadrul democraţiei constituţionale îi obligă să îşi aleagă forme adecvate de exprimare, astfel încât criticile pe care le fac la adresa unor puteri ale statului să nu se constituie în elemente ce ar putea genera conflicte juridice de natură constituţională între acestea”.

(2) Atribuţia Preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri de onoare

33. Se arată că Preşedintele României, pentru a-şi îndeplini atribuţia constituţională prevăzută la art. 94 lit. a) din Constituţie, are nevoie de contrasemnarea decretului de către prim-ministru, conform art. 100 alin. (2) din Constituţie. În considerarea acestei atribuţii, Preşedintele României emite acte juridice cu caracter individual, respectiv decretul prin care se acordă decoraţii şi titluri de onoare.

34. Se susţine că Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României nu dă naştere la un drept pentru primirea decoraţiei, ci doar a unei vocaţii. În aceste condiţii, Preşedintele României dispune de o largă marjă de apreciere cu privire la oportunitatea acordării decoraţiilor.

35. Însă decretul, ca act juridic, trebuie contrasemnat de prim-ministrul, condiţie obligatorie pentru validitatea acestuia. Prin contrasemnare, prim-ministrul îşi asumă răspunderea politică şi juridică alături de Preşedintele României, neputând fi obligat să contrasemneze un atare decret. De aceea se apreciază că actul decorării “semnifică într-un sens o atribuţie comună” şi trebuie materializată în urma unei colaborări sincere, bazată pe argumente obiective şi nu exclusiv pe voinţa subiectivă a Preşedintelui.

(3) Efectele contrasemnării

36. Se consideră că atât Preşedintele României, cât şi prim-ministrul trebuie să negocieze la nivel politic acordarea sau nu a decoraţiilor persoanelor prevăzute în proiectul de decret. Din moment ce Preşedintele României beneficiază de o largă marjă de apreciere în ceea ce priveşte oportunitatea decorării, de aceeaşi marjă beneficiază şi prim-ministrul în privinţa contrasemnării, întrucât îşi asumă răspunderea politică şi juridică pentru actul Preşedintelui.

37. Se apreciază că, potrivit art. 80 din Constituţie, Preşedintele României trebuie să medieze şi să prevină conflictele; or, în cazul de faţă, Preşedintele nu s-a manifestat în spiritul colaborării dintre instituţiile publice, în loc să negocieze politic cu prim-ministrul acordarea de decoraţii, acesta a sesizat Curtea Constituţională cu o cerere pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice.

38. De asemenea, sunt redate succint opinii doctrinare privind efectele contrasemnării şi oportunitatea decorării anumitor subiecte de drept, concluzionându-se, raportat la datele cauzei, că refuzul prim-ministrului trebuie analizat din perspectiva îndeplinirii obligaţiilor sale constituţionale în spirit de colaborare cu Preşedintele şi nu din perspectiva unui refuz care să justifice existenţa unui conflict juridic de natură constituţională. Prim-ministrul, în cazul de faţă, apreciază legalitatea emiterii decretului şi consecinţele antrenării răspunderii sale juridice pentru actul contrasemnat, dar în privinţa aspectelor de oportunitate şi în aprecierea acestora, prim-ministrul trebuie să aibă aceeaşi marjă de apreciere ca şi Preşedintele. Decizia de decorare este rezultatul negocierii politice între Preşedinte şi prim-ministrul în spiritul principiului colaborării şi echilibrului puterilor în stat, sub aspectul loialităţii în exercitarea atribuţiilor constituţionale pentru care este necesar concursul mai multor autorităţi publice.

39. De aceea, se apreciază că, în speţă, nu există un conflict juridic, ci unul politic, motiv care determină inadmisibilitatea sesizării.

(4) Refuzul prim-ministrului şi blocajul instituţional

40. Se susţine că “dreptul Preşedintelui României de a acorda decoraţii nu este discreţionar, îndeplinirea atribuţiei sale depinzând de colaborarea sa cu prim-ministrul, care îşi angajează răspunderea politică şi juridică prin contrasemnarea decretului Preşedintelui, marja sa de apreciere privind acordarea decoraţiilor fiind necesar să fie configurată la acelaşi nivel cu marja de apreciere a Preşedintelui”. Delimitarea în concret a marjei de apreciere a celor două autorităţi publice aparţine Curţii Constituţionale.

41. Se mai apreciază că din analiza sesizării nu reiese “care ar fi blocajul instituţional care ar fi determinat împiedicarea [exercitării - sn.] prerogativelor constituţionale ale celor doi actori ai puterii executive de a colabora pentru acordarea de decoraţii”. De asemenea, se arată că nici subiectele de drept propuse a fi decorate nu au suferit nicio vătămare, din moment ce acestea au doar o vocaţie pentru a fi decorate, şi nu un drept. De aceea, “nu se poate determina care ar fi conţinutul juridic al blocajului instituţional care ar putea fi remediat doar prin pronunţarea de către Curtea Constituţională a unei soluţii susceptibile de executare”.

42. Preşedintele României nu a comunicat în scris punctul său de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia.

CURTEA,

examinând cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministrul, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, punctul de vedere al prim-ministrului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului Preşedintelui României, prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine următoarele:

(1) Admisibilitatea cererii formulate de către Preşedintele României

43. Cererea formulată are ca obiect constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a nemotivării refuzului prim-ministrului de a contrasemna decretul Preşedintelui României privind conferirea unor decoraţii mai multor personalităţi ale culturii româneşti ce au asigurat conducerea Institutului Cultural Român în perioada 2005-2012, vizând, astfel, una dintre atribuţiile Curţii Constituţionale, respectiv cea prevăzută la art. 146 lit. e) din Constituţie.

44. Astfel cum rezultă din cererea formulată, constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, este solicitată de Preşedintele României, care este unul dintre titularii dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la conflictele juridice de natură constituţională prevăzute de art. 146 lit. e) din Constituţie.

45. Cu privire la părţile aflate În conflict, Curtea reţine că actul contrasemnării reprezintă o atribuţie proprie a prim-ministrului în raporturile sale cu Preşedintele României şi vizează nemijlocit conduita sa proprie, care, desigur, în final, angajează răspunderea Guvernului. Chiar dacă, prin Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din noiembrie 2008, Curtea a menţionat doar Guvernul, şi nu şi prim-ministrul, ca autoritate publică prevăzută în titlul III al Constituţiei care poate avea calitate procesuală activă, aceasta nu înseamnă că primul-ministru, ca reprezentant constituţional al Guvernului, nu poate fi parte în conflict în condiţiile în care se contestă însăşi maniera în care îşi exercită o atribuţie proprie. Având în vedere cele arătate, Curtea constată că, în cauza de faţă, se contestă chiar modul în care prim-ministrul a înţeles să îşi exercite atribuţia de contrasemnare a decretelor de conferire a decoraţiilor, astfel încât Curtea reţine că părţi în cadrul prezentului litigiu sunt Preşedintele României şi prim-ministrul.

46. Aşadar, Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. e) din Constituţie şi ale art. 1,10, 34-36 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.

(2) Analiza pe fond a cererii formulate de către Preşedintele României

(2.1.) Aspecte generale

47. Preşedintele României are atribuţia constituţională de a conferi decoraţii, conform art. 94 lit. a) din Constituţie. În aplicarea acestei prevederi constituţionale, a fost adoptată Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 18 februarie 2014. Potrivit art. 4 alin. (1) din această lege, decoraţiile sunt conferite prin decret de Preşedintele României, în baza propunerilor de decorare individuale. Aceste propuneri se fac de către preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru Preşedintele României, prim-ministru, senatori şi deputaţi; de către prim-ministru, pentru membrii Guvernului, şi de către miniştrii şi conducătorii instituţiilor şi organizaţiilor centrale autonome, pentru persoanele din domeniul lor de activitate. Prin excepţie, Preşedintele României poate conferi decoraţii şi din proprie iniţiativă, dar “În proporţie de 1% din numărul total stabilit prin lege pentru fiecare grad sau clasă a fiecărei decoraţii, cu excepţia gradelor de Mare Ofiţer, Mare Cruce şi Colan” [art. 4 alin. (3) din lege].

48. Curtea mai reţine că, la nivelul legislaţiei primare, sediul materiei pentru conferirea Ordinului Naţional Steaua României, Ordinului Naţional Serviciul Credincios şi a Ordinului Naţional Pentru Merit este reprezentată şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului naţional Steaua României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 14 iunie 1999, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului, Crucii şi Medaliei Naţionale Serviciul Credincios, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 10 iulie 2000, şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale Pentru Merit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 10 iulie 2000.

(2.2.) Noţiunea de conflict juridic de natură constituţională

49. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, conflictul juridic de natură constituţională presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate ori mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei ori în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Totodată, conflictul juridic de natură constituţională există între două sau mai multe autorităţi şi poate privi conţinutul ori întinderea atribuţiilor lor decurgând din Constituţie, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competenţă, pozitive sau negative, şi care pot crea blocaje instituţionale (Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008). Mai mult, Curtea a statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituţie “stabileşte competenţa Curţii de a soluţiona în fond orice conflict juridic de natură constituţională ivit între autorităţile publice, iar nu numai conflictele de competenţă născute între acestea” (Decizia nr. 270 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008). Prin urmare, potrivit jurisprudenţei Curţii, conflictele juridice de natură constituţională “nu se limitează numai la conflictele de competenţă, pozitive sau negative, care ar putea crea blocaje instituţionale, ci vizează orice situaţii juridice conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct în textul Constituţiei” (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009, Decizia nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 7 decembrie 2010, sau Decizia nr. 108 din 5 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 9 aprilie 2014).

50. Raportând cele de mai sus la cauza de faţă, Curtea reţine că motivul invocat de Preşedintele României ca fiind generator al unui conflict, respectiv nemotivarea refuzului prim-ministrului de a contrasemna decretul de conferire a decoraţiei, reprezintă, de principiu, o problemă juridică, întrucât aceasta vizează existenţa sau nu a unei obligaţii juridice a prim-ministrului ca, în cazul refuzului contrasemnării decretului de decorare, să indice motivele care au stat la baza acestui refuz. Curtea apreciază, de asemenea, că această problemă juridică este de nivel constituţional, întrucât ea vizează interpretarea art. 94 lit. a) şi a art. 100 alin. (2) din Constituţie, respectiv obligaţiile care incumbă prim-ministrului şi Preşedintelui României în îndeplinirea atribuţiilor conferite de Constituţie. Aceste obligaţii au o relaţie directă cu atribuţiile constituţionale exercitate, existând o legătură indisolubilă între acestea.

51. Pentru a se stabili, însă, existenţa unui conflict în sensul art. 146 lit. e) din Constituţie, Curtea trebuie mai întâi să determine dacă autorităţile publice implicate în acest diferend - Preşedintele României sau prim-ministrul - au încălcat vreun text constituţional, pentru că numai o atare conduită poate sta la baza generării conflictului. În acest sens, Curtea va analiza următoarele aspecte:

A) dacă prim-ministrul poate refuza contrasem narea unui decret emis în temeiul art. 94 lit. a) din Constituţie;

B) numai în condiţiile unui răspuns pozitiv la litera A), urmează a se analiza, în continuare, dacă refuzul trebuie sau nu motivat;

C) în cazul unui răspuns pozitiv la litera B) şi pentru ca demersul motivării refuzului să aibă o finalitate juridică, trebuie analizat şi dacă Preşedintele României, în condiţiile unui refuz motivat, poate lua act de acesta, să nu accepte motivele acolo invocate şi, astfel, în aceste condiţii, să existe obligaţia prim-ministrului de a contrasemna decretul în ipoteza în care Preşedintele României insistă în acţiunea sa de emitere a decretului de conferire a decoraţiei.

(2.3.) Problema refuzului contrasemnării decretului

52. Curtea reţine că, în funcţie de criteriul condiţiilor de exercitare, criteriu care interesează cauza de faţă, atribuţiile Preşedintelui României se clasifică în atribuţii pentru exercitarea cărora actele sau faptele preşedinţiale nu sunt supuse nici unei condiţii exterioare şi în atribuţii pentru exercitarea cărora actele sau faptele preşedinţiale sunt supuse unor condiţii exterioare. În această din urmă situaţie, actele Preşedintelui României necesită fie aprobarea Parlamentului, fie contrasemnarea, fie îndeplinirea altor condiţii extrinseci.

53. Curtea constată că exercitarea atribuţiei Preşedintelui României de a conferi decoraţii sau titluri de onoare [art. 94 lit. a) din Constituţie] presupune exercitarea concurentă de către prim-ministru a atribuţiei sale prevăzute la art. 100 alin, (2) din Constituţie, care prevede expres că decretul astfel emis - act juridic al Preşedintelui României - se contrasemnează de prim-ministru. Având în vedere clasificarea menţionată la paragraful precedent, Curtea reţine că exercitarea atribuţiei Preşedintelui României de a conferi prin decret decoraţii sau titluri de onoare este supusă unei condiţii exterioare, respectiv contrasemnarea decretului, condiţie fără de care acesta nu poate fi emis.

54. Curtea, prin Decizia nr. 87 din 30 septembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 14 octombrie 1994, a statuat că prin locul şi rolul său, derivat din alegerea directă de către popor - ceea ce îi conferă un grad echivalent de legitimitate cu Parlamentul, de asemenea ales direct, Preşedintele României nu poate fi participant la o dezbatere parlamentară, deoarece aceasta ar însemna să îşi angajeze răspunderea politică, ceea ce este contrar poziţiei sale constituţionale, situându-l într-o poziţie similară cu aceea a Guvernului care, potrivit art. 108 alin. (1) din Constituţie, răspunde politic în faţa Parlamentului. Aşadar, rezultă că Preşedintele României nu răspunde politic în faţa Parlamentului.

55. În acest context, Curtea constată că raţiunea pentru care legiuitorul constituant a introdus obligaţia contrasemnării decretelor Preşedintelui prevăzute la art. 100 alin. (2) din Constituţie este dată atât de necesitatea exercitării unui control de legalitate cu privire la actul Preşedintelui, cât şi de necesitatea existenţei unei forme de răspundere politică pe care una dintre autorităţile publice implicate în procedura emiterii decretului de conferire a decoraţiilor trebuie să şi-o asume în faţa Parlamentului. Întrucât Preşedintele nu răspunde politic în faţa Parlamentului, această răspundere îi revine prim-ministrului pentru actul contrasemnării. De aceea, în vederea contrasemnării decretului de conferire a decoraţiilor, între Preşedintele României şi prim-ministru există posibilitatea consultării prealabile emiterii unui decret, chiar şi la nivel informai.

56. De altfel, este de principiu că în planul răspunderii politice, faţă de Preşedintele României poate fi aplicabil art. 95 din Constituţie, referitor la suspendarea din funcţie, situaţie în care electoratul, şi nu Parlamentul, îl poate demite pe Preşedinte, iar faţă de prim-ministru pot deveni aplicabile prevederile art. 112 privind întrebările, interpelările şi moţiunile simple sau art. 113 din Constituţie referitor la moţiunea de cenzură, situaţie în care se poate ajunge chiar la demiterea Guvernului de către Parlament.

57. Curtea reţine că acest mecanism constituţional, pe de o parte, dă posibilitatea manifestării controlului parlamentar în mod plenar şi direct asupra activităţii prim-ministrului şi, în final, a Guvernului. Pe de altă parte, asigură, în acest fel, şi un echilibru între puterile statului, cea executivă, reprezentată de Preşedinte şi prim-ministru, pe de o parte, şi cea legislativă, reprezentată de Parlament, evitându-se posibilitatea unui exces de putere din partea executivului.

58. Curtea constată, aşadar, că Preşedintele României are competenţa de a emite decretul de decorare, în timp ce prim-ministrul are competenţa de a-l contrasemna; actele juridice ale Preşedintelui (decretele), precum şi actele cu valoare juridică ale prim-ministrului (contrasemnarea), pe lângă componenta lor juridică, au şi o puternică semnificaţie politică; răspunderea politică pe care şi-o angajează prim-ministrul pentru actele săvârşite în cursul mandatului vizează şi contrasemnarea decretelor Preşedintelui; niciunul dintre cele două subiecte de drept nu îl poate obliga pe celălalt să îndeplinească sau să consimtă la îndeplinirea unor acte care le-ar afecta fie suportul politic al electoratului, fie al Parlamentului; consensul trebuie să caracterizeze relaţia dintre cele două subiecte de drept atunci când ele trebuie să conlucreze la emiterea unui decret (semnare/contrasemnare); şi, în fine, lipsa contrasemnăturii prim-ministrului atrage inexistenţa decretului de conferire a decoraţiilor.

59. În aceste condiţii, Curtea constată că prim-ministrul are competenţa constituţională de a refuza contrasemnarea decretului de conferire a decoraţiilor atât pentru motive de legalitate, cât şi de oportunitate.

60. În fine, Curtea reţine că nu se poate face nicio paralelă între semnificaţia contrasemnării hotărârilor şi ordonanţelor adoptate de Guvern de către miniştrii care au obligaţia punerii lor în aplicare şi cea a contrasemnării de către prim-ministru a decretelor emise de Preşedintele României, întrucât, în primul caz, contrasemnarea reprezintă un act tehnic prin care ministrul ia la cunoştinţă şi se obligă să pună în executare actul Guvernului, pe când în al doilea caz contrasemnarea reprezintă şi un act politic care în final angajează Guvernul în faţa Parlamentului.

(2.4.) Problema motivării refuzului de contrasemnare a decretului

61. Curtea reţine că emiterea decretului de conferire a decoraţiilor atestă existenţa unui acord de voinţe între Preşedintele României şi prim-ministru, respectiv între vârfurile puterii executive, fiind rezultatul unor consultări purtate între cele două autorităţi publice. Iniţierea acestora este, de regulă, de resortul Guvernului sau al Parlamentului, cu excepţia situaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 29/2000, ipoteză în care iniţiativa aparţine Preşedintelui României. Însă, în toate aceste situaţii, conferirea decoraţiilor implică intervenirea unui element subiectiv din partea autorităţilor publice cu competenţe în această procedură. Astfel, atât iniţierea procedurii, cât şi conferirea în sine a decoraţiilor sunt rezultatul propriilor aprecieri subiective ale acestor autorităţi, care, pentru conduita lor, răspund, din punct de vedere politic, direct sau indirect, în faţa electoratului sau a Parlamentului, după caz. Rezultă un concurs de aprecieri subiective care, în final, poate duce la emiterea sau nu a decretului de conferire a decoraţiei, fără ca persoana propusă spre decorare să fie vătămată în vreun drept al său din moment ce aceasta are doar o expectanţă cu privire la conferirea decoraţiei, şi nu dreptul. În aceste condiţii, motivarea refuzului de a contrasemna decretul nu poate fi calificată nici ca fiind parte componentă a refuzului, nici ca având un caracter justificat sau nejustificat şi, în consecinţă, nici nu poate forma obiectul unui control cu caracter jurisdicţional realizat, eventual, de Curtea Constituţională.

62. Aşadar, ceea ce produce efecte juridice nu este motivarea refuzului sau caracterul justificat al motivării refuzului, ci refuzul contrasem nării decretului. Motivarea nu ar însemna decât indicarea temeiurilor subiective care au stat la baza deciziei luate, fără a exista o finalitate juridică a acestei operaţiuni tehnice în sensul generării unei noi competenţe În sarcina Preşedintelui României. Constituţia nu prevede, nici expres, nici implicit, posibilitatea Preşedintelui României de a-l obliga pe prim-ministru să contrasemneze un decret de conferire a unei decoraţii în cazul unui refuz iniţial al acestuia.

63. Rezultă că motivarea în sine a refuzului nu are nicio consecinţă juridică, astfel încât devine inoperantă ipoteza enunţată la paragraful 51 lit. C) referitor la posibilitatea eventuală a Preşedintelui României, în condiţiile unui refuz motivat, să ia act de acesta, să nu accepte motivele acolo invocate şi, astfel, în aceste condiţii, să îl oblige pe prim-ministru, direct sau indirect, să contrasemneze decretul de conferire a decoraţiei.

64. Referitor la invocarea principiului constituţional al comportamentului loial, Curtea constată că aplicarea acestui principiu reprezintă o operaţiune juridică bivalentă, fiind deopotrivă opozabilă celor două autorităţi publice implicate în procedura de emitere a decretului de conferire a decoraţiilor sau titlurilor de onoare (a se vedea, cu privire la înţelesul principiului comportamentului loial al autorităţilor publice, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009, Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010, Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 12 iulie 2012, sau Decizia nr. 924 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 22 noiembrie 2012, Decizia nr. 972 din 21 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2012, sau Decizia nr. 449 din 6 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 14 decembrie 2013). De aceea, în baza acestui principiu, pe de o parte, iniţiatorul decretului - Preşedintele Românie - are posibilitatea de a se consulta cu prim-ministrul pentru realizarea unui consens între cele două vârfuri ale puterii executive înainte de solicitarea contrasemnăturii prim-ministrului cu privire la decretul de conferire a decoraţiilor sau titlurilor de onoare. Pe de altă parte, deşi niciun text constituţional nu obligă prim-ministrul să indice motivele care au determinat refuzul contrasem nării decretului menţionat, totuşi, în spiritul aceluiaşi principiu constituţional, ar fi util ca şi prim-ministrul să colaboreze în mod deschis cu Preşedintele, inclusiv prin iniţierea unor consultări cu acesta. De asemenea, Curtea reţine că, în condiţiile în care nici nu s-a iniţiat vreo consultare de către Preşedinte sau prim-ministru şi nici nu s-a motivat refuzul contrasem nării, iniţiatorul decretului are posibilitatea, la rândul său, de a deschide un dialog constituţional cu prim-ministrul în vederea lămuririi motivelor care au determinat refuzul contrasem nării decretului menţionat şi al realizării unui consens, astfel încât să nu se ajungă la sesizarea Curţii Constituţionale, aceasta din urmă neavând competenţa de a mijloci un asemenea consens.

65. Curtea observă că autorul sesizării a identificat o serie de decizii ale instanţei constituţionale prin care s-a stabilit că, în raporturile sale cu Guvernul, Preşedintele României trebuie să îşi motiveze refuzul în îndeplinirea uneia dintre atribuţiile sale.

66. O primă situaţie este cea în care Preşedintele României numeşte la propunerea prim-ministrului pe unii membri ai Guvernului în condiţiile art. 85 alin. (2) din Constituţie, care prevede că, “În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului”. Astfel, prin Decizia nr. 356 din 5 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 14 mai 2007, Curtea Constituţională a statuat că Preşedintele României nu are drept de veto faţă de propunerea prim-ministrului de numire în funcţie a membrilor Guvernului în condiţiile art. 85 alin. (2) din Constituţie, ci are dreptul de a verifica corespunderea pentru funcţie a candidatului şi poate cere prim-ministrului o altă propunere de candidat la funcţie. În toate cazurile respingerea candidaturii trebuie să fie motivată. În continuare, Curtea, prin Decizia nr. 98 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 22 februarie 2008, a statuat că “motivele cererii Preşedintelui României nu pot fi cenzurate de prim-ministrul, care, în procedura prevăzută de art. 85 alin. (2) din Constituţie, nu are decât dreptul de a propune Preşedintelui numirea unui ministru, iar nu şi competenţă decizională. Ca şi în cazul exercitării celorlalte atribuţii prevăzute în Constituţie, Preşedintele rămâne răspunzător politic, în faţa electoratului, pentru modul în care a motivat refuzul de a da curs propunerii primului-ministru, după cum primul-ministru şi Guvernul rămân răspunzători politic în faţa Parlamentului”.

67. Cea de-a două situaţie vizează cazul numirii în funcţie a judecătorilor/procurorilor şi cel al numirilor în funcţii de conducere a acestora. Curtea, prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, a statuat că, “dacă Preşedintele României nu ar avea niciun drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecătorilor şi procurorilor sau în anumite funcţii de conducere ori dacă nu ar putea refuza numirea nici motivat şi nici măcar o singură dată, atribuţiile Preşedintelui României, prevăzute de art. 94 lit. c) coroborat cu art. 125 alin. (1) din Constituţie, ar fi golite de conţinut şi importanţă”. Curtea mai reţine că textul actual al art. 31 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, prevede: “Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.”

68. Analizând deciziile menţionate şi textul de lege anterior redat, Curtea constată că nu se poate ajunge la concluzia aplicării mutatis mutandis în cauza de faţă a raţionamentului sau a soluţiei legislative anterior menţionate. În niciunul dintre cazuri Preşedintele României nu îşi asumă vreo răspundere politică, ci doar juridică în sensul legalităţii desfăşurării procedurii care se finalizează cu decretul de numire.

69. În primul caz, răspunderea politică în faţa Parlamentului este a prim-ministrului prin asumarea deciziei politice cu privire la propunerea pe care o înaintează, Preşedintele României verificând doar corespunderea candidatului pentru funcţia propusă, în raport cu anumite condiţionări-criterii stabilite de lege (a se vedea şi Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragraful 268), iar, în al doilea caz, nu se pune problema vreunei răspunderi politice, ci doar cea vizând legalitatea desfăşurării procedurii de numire în funcţie. Curtea mai subliniază că, în acest din urmă caz, competenţa Preşedintelui României este prevăzută de art. 94 lit. c) din Constituţie, care prevede expres, spre deosebire de celelalte litere ale textului, că numirea în funcţii publice se realizează “În condiţiile prevăzute de lege” (cu privire la acest aspect, a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, paragraful 268, şi Decizia nr. 384 din 4 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 24 mai 2006).

70. Astfel, având în vedere diferenţele juridice majore existente între instituţia contrasemnării decretului, pe de o parte, şi atribuţia Preşedintelui României de numire fie în funcţia de membru al Guvernului, fie în alte funcţii publice, pe de altă parte, nu se poate ajunge la concluzia existenţei obligaţiei prim-ministrului de a motiva refuzul contrasemnării decretului.

71. Aşadar, Curtea reţine că atât Preşedintele României, cât şi Guvernul şi-au exercitat competenţele prevăzute de Constituţie, fără să îşi aroge competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori să omită să îndeplinească anumite acte care intrau în obligaţiile lor constituţionale. Fiecare autoritate publică şi-a îndeplinit atribuţiile conform cu prevederile Constituţiei, astfel încât, în aceste condiţii, diferendul invocat de Preşedintele României cu privire la interpretarea art. 94 lit. a) şi art. 100 alin. (2) din Constituţie nu poate fi echivalat din punct de vedere juridic cu un conflict în sensul autonom pe care îl presupune art. 146 lit. e) din Constituţie. De aceea, Curtea nu poate constata existenţa niciunui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, pe de o parte, şi prim-ministru, pe de altă parte, ivit ca urmare a nemotivării refuzului prim-ministrului de a contrasemna decretul Preşedintelui României privind conferirea unor decoraţii mai multor personalităţi ale culturii româneşti ce au asigurat conducerea Institutului Cultural Român în perioada 2005-2012.

72. Având în vedere considerentele expuse, dispoziţiile art. 146 lit. e) din Constituţie, precum şi prevederile art. 11 alin. (1) lit. A.e), ale art. 34 şi 35 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că nu există un conflict juridic de natură constituţională între prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, ivit ca urmare a nemotivării refuzului prim-ministrului de a contrasemna decretul Preşedintelui României privind conferirea unor decoraţii.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din 21 mai 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

OPINIE SEPARATA

 

În dezacord cu opinia majoritară, considerăm că sesizarea formulată de Preşedintele României trebuia admisă şi constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a nemotivării refuzului prim-ministrului de a contrasemna decretul Preşedintelui României privind conferirea unor decoraţii mai multor personalităţi ale culturii româneşti ce au asigurat conducerea Institutului Cultural Român în perioada 2005-2012, pentru următoarele motive:

I. Cadrul constituţional şi legal incident

- Art. 94 lit. a): “Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare.”;

- Art. 100: (1) în exercitarea atribuţiilor sale. Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.

(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.”

Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 18 februarie 2014, stabileşte decoraţiile care pot fi conferite, prin decret, de Preşedintele României, în baza propunerilor de decorare individuale, la iniţiativa proprie sau a altor instituţii ale statului. Potrivit dispoziţiilor art. 3, decoraţiile sunt conferite cetăţenilor români pentru serviciile excepţionale aduse statului şi poporului român, pentru acte de eroism săvârşite în serviciul militar şi pentru merite deosebite în activitate, precum şi unităţilor militare pentru fapte deosebite săvârşite în timp de pace şi pentru acte de eroism în timp de război. De asemenea, decoraţiile pot fi conferite şi cetăţenilor străini pentru contribuţia deosebită la progresul umanităţii, la promovarea păcii şi a democraţiei în lume, la dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi prietenie cu România sau pentru fapte şi servicii remarcabile aduse statului şi poporului român.

II. Atribuţiile Preşedintelui. Constituţia prevede expres competenţele şefului statului, care, în funcţie de domeniul de incidenţă, vizează atribuţii referitoare la relaţia cu Guvernul, atribuţii referitoare la relaţia cu Parlamentului, atribuţii referitoare la relaţia cu poporul, atribuţii în domeniul politicii externe, atribuţii în domeniul apărării, adoptarea de măsuri excepţionale, precum şi alte atribuţii: conferirea de decoraţii şi de alte titluri de onoare, acordarea gradelor de mareşal, de general şi de amiral, numirea în anumite funcţii publice, precum şi acordarea graţierii individuale.

Actele juridice ale Preşedintelui României, adoptate în exercitarea atribuţiilor mandatului constituţional, sunt decretele prezidenţiale. Aceste acte sunt manifestări unilaterale de voinţă, realizate în scopul de a produce efecte juridice, şi pot avea caracter individual sau normativ. Dispoziţiile constituţionale prevăd, sub sancţiunea inexistenţei actului, publicarea decretului în Monitorul Oficial al României, dată de la care acesta intră în vigoare. Toate decretele au caracter executoriu, fiind general obligatorii, autorităţile statului cărora le sunt destinate fiind însărcinate cu ducerea la îndeplinire a celor statuate în cuprinsul actului. Potrivit dispoziţiilor art. 100 alin. (2) din Constituţie, unele decrete ale Preşedintelui se contrasemnează de prim-ministru. Din interpretarea dispoziţiilor constituţionale, rezultă că regula o constituie lipsa contrasem naturii prim-ministrului, iar excepţia contrasem narea decretelor în situaţiile expres enumerate în Constituţie.

III. Natura Juridică a Instituţiei contra semnării. Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, “a contrasemna” semnifică a pune semnătura pe un act semnat în prealabil de un organ ierarhic superior, a semna un act alături de cel de la care emană.

Actul supus contrasem nării - decretul Preşedintelui - este semnat în prealabil de acesta, în calitate de titular al atribuţiei constituţionale, contrasemnarea, în cazurile expres prevăzute de Legea fundamentală, fiind un act subsecvent, de a cărei existenţă depinde valabilitatea decretului. Cu alte cuvinte, deşi actul este semnat şi deci însuşit de către autoritatea de la care emană şi care este principala responsabilă pentru conţinutul şi efectele pe care urmează a le produce decretul, lipsa contrasemnăturii prim-ministrului are ca efect inexistenţa actului, care nu poate fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Consimţământul prim-ministrului cu privire la conţinutul actului prezidenţial dobândeşte, astfel, o valoare egală cu cea a Preşedintelui, existenţa actului fiind condiţionată de întrunirea acordului de voinţă al celor două autorităţi publice. Prin reglementarea obligaţiei constituţionale a prim-ministrului de a contrasemna decretele Preşedintelui, acestuia i se atribuie, direct, o funcţie de control asupra actelor emise de şeful statului, şi, indirect, responsabilitatea juridică şi politică asupra conţinutului actului pe care, semnându-l, îl validează. Aşa fiind, în urma examinării actului supus acordului, prim-ministrul poate refuza contrasemnarea unui decret al Preşedintelui, dacă apreciază că acesta nu întruneşte condiţiile de conferire a decoraţiei prevăzute de art. 3 din Legea nr. 29/2000. Dar acest refuz nu poate fi exercitat în mod arbitrar, astfel încât să transforme dreptul de apreciere al prim-ministrului într-un drept de veto, ci trebuie motivat tocmai pentru a respecta principiul constituţional al colaborării loiale dintre autorităţile statului, principiu consacrat în jurisprudenţa instanţei constituţionale. A accepta o teză contrară echivalează cu negarea atribuţiilor constituţionale proprii ale Preşedintelui României, care pot fi blocate printr-un refuz nemotivat şi discreţionar al prim-ministrului României.

IV. Raportând cele de mai sus la cauza de faţă, reţinem că motivul invocat de Preşedintele României ca fiind cel generator al unui conflict, respectiv nemotivarea refuzului prim-ministrului de a contrasemna decretul de conferire a decoraţiei, pune în discuţie existenţa unei obligaţii a prim-ministrului ca, în cazul refuzului contrasemnării decretului de decorare, să indice motivele care au stat la baza acestui refuz. Conflictul este unul juridic de natură constituţională, întrucât vizează competenţa Preşedintelui României de a conferi decoraţii prevăzută de art. 94 lit. a) din Constituţie, respectiv competenţa prim-ministrului de a contrasemna unele decrete prezidenţiale, în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţie.

Apreciem că soluţia prevăzută la art. 100 alin. (2) din Constituţie reprezintă o aplicaţie a concepţiei legiuitorului constituant care a stat la baza principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat în art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, principiu aplicat, în egală măsură, în modul de atribuire şi de exercitare a competenţelor tuturor autorităţilor publice, inclusiv a celor care fac parte din aceeaşi putere, dintre cele trei prevăzute de textul menţionat. Pe baza acestui principiu, pentru evitarea blocajelor instituţionale şi pentru buna lor funcţionare, autorităţile publice au obligaţia să colaboreze1.

Totodată, reţinem că interpretarea coroborată a prevederilor art. 94 lit. a) şi art. 100 alin. (2) din Constituţia României conţine premisele unui blocaj instituţional în condiţiile în care autorităţile publice cu competenţe conjuncte în realizarea unei atribuţii de ordin constituţional nu colaborează şi nu reuşesc să se pună de acord.

Având în vedere cele precizate, tocmai prin refuzul nemotivat al deciziei de a nu contrasemna decretul Preşedintelui de conferire a decoraţiilor, prim-ministrul României a creat un blocaj instituţional, întrucât a eliminat premisele oricărei colaborări instituţionale între cele două autorităţi. În opinia majoritară a Curţii Constituţionale, s-a arătat că “ceea ce produce efecte juridice nu este motivarea refuzului sau caracterul justificat al motivării refuzului, ci refuzul contrasemnării decretului. Motivarea nu ar însemna decât indicarea temeiurilor subiective care au stat la baza deciziei luate, fără a exista o finalitate juridică a acestei operaţiuni tehnice în sensul generării unei noi competenţe în sarcina Preşedintelui României”. Este adevărat că orice autoritate publică dispune de o largă putere de apreciere şi, tocmai de aceea, precizarea motivelor pe care se întemeiază refuzul exercitării unei competenţe constituţionale este de esenţa statului democratic, motivarea asigurând transparenţa în exercitarea atribuţiilor constituţionale şi, implicit, o bună administrare. Or, raporturile dintre Preşedintele României şi prim-ministru nu pot fi pur formale. Este indubitabil că efectele juridice pe care ie produce un refuz motivat sunt diferite de cele ale unui refuz nemotivat. Dacă în prima ipoteză, argumentele pe care se întemeiază refuzul prim-ministrului de a contrasemna decretul prezidenţial constituie premisele unor discuţii în scopul obţinerii unui acord cu privire la problema disputată, în cea de-a două ipoteză, este înlăturată orice posibilitate de a media conflictul, Preşedintele României nefiind în măsură să remedieze aspectele asupra cărora operează refuzul, necunoscându-le.

Prin urmare, apreciem că verificarea îndeplinirii condiţiilor de conferire a decoraţiilor sau a titlurilor de onoare intră în competenţa prim-ministrului, care, în considerarea colaborării loiale, poate refuza contrasemnarea decretului numai în cazul în care aprecierea sa, întemeiată pe argumente obiective, conduce la o atare concluzie, iar argumentele pe care se întemeiază refuzul trebuie să îl însoţească. Sub acest aspect, prin modul în care a înţeles să îşi exercite atribuţia constituţională a contrasemnării, refuzând nemotivat propunerea de decorare, prim-ministrul a nesocotit principiul constituţional al loialităţii şi colaborării autorităţilor publice.

În consecinţă, Curtea Constituţională ar fi trebuit să constate că, în aplicarea art. 100 alin. (2) din Constituţie, prim-ministrul României, neavând drept de veto, poate să refuze Preşedintelui, motivat, cererea de decorare a anumitor persoane.

Având în vedere considerentele expuse, apreciem că există un conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi prim-ministru, generat de refuzul nemotivat al acestuia din urmă de a contrasemna un decret emis de Preşedintele României în exercitarea atribuţiei sale prevăzute la art. 94 lit. a) din Constituţie.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Judecători,

Daniel Marius Morar

Mircea Ştefan Minea

 


1 A se vedea în acest sens Decizia nr. 98 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 22 februarie 2008.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind modificarea Ghidului metodologic al Programului Pierre de Coubertin referitor la regimul finanţărilor din fonduri provenite integral din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, alocate pentru activităţi de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, pe baza unor proiecte şi programe ale federaţiilor sportive naţionale, cu scopul de a forma performeri, aprobat prin Ordinul ministrului tineretului şi sportului nr. 345/2014

În temeiul:

- Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000;

- Hotărârii Guvernului nr. 311/2003 privind aprobarea înfiinţării pe lângă Ministerul Tineretului şi Sportului a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Notei de fundamentare nr. 2.426 din 13 iunie 2014,

în baza prevederilor art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 11/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul tineretului şi sportului emite prezentul ordin,

Art. I. - Ghidul metodologic al Programului Pierre de Coubertin referitor la regimul finanţărilor din fonduri provenite integral din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, alocate pentru activităţi de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, pe baza unor proiecte şi programe ale federaţiilor sportive naţionale, cu scopul de a forma performeri, aprobat prin Ordinul ministrului tineretului şi sportului nr. 345/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, se modifică după cum urmează:

- La capitolul Ml subcapitolul 3.3, punctul 3.3.4 va avea următorul cuprins:

“3.3.4. Proiectele vor fi finanţate în două sesiuni, în limita unui fond anual/sesiune/proiect aprobat de către MTS, cu această destinaţie, stabilit potrivit prevederilor legale, în baza bugetului şi a nivelului de colectare a accizelor.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

 

Ministrul tineretului şi sportului,

Gabriela Szabo

 

Bucureşti, 18 iunie 2014.

Nr. 419.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALA DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013

 

Având în vedere prevederile art. 99 lit. I) şi m) şi ale art. 130 alin. (1) lit. o) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin (1) lit. c) şi ale art. 10 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. I. - Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 şi 171 bis din 29 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Prevederile Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, denumit în continuare Codul reţelei, sunt în conformitate cu prevederile Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.775/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi se aplică de către Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale «Transgaz»- S.A. Mediaş, denumită în continuare operatorul de transport şi de sistem, de utilizatorii Sistemului naţional de transport, denumiţi în continuare utilizatori ai reţelei, de producătorii de gaze naturale, de furnizorii de gaze naturale, precum şi de operatorii de distribuţie, clienţii direcţi şi operatorii de înmagazina re.”

2. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 5. - Modificările şi/sau completările aduse Codului reţelei intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

3. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - (1) în cuprinsul Codului reţelei sunt utilizate următoarele abrevieri:

AC - autoritate competentă

CD - client direct

FTC - facilitate de transfer de capacitate

FTG - facilitate de transfer de gaze naturale

GNL - gaze naturale lichefiate

OD - operator de distribuţie

OÎ - operator de înmagazinare

OTS - operator de transport şi de sistem

PVT - punct virtual de tranzacţionare

SNT - Sistemul naţional de transport al gazelor naturale din România

SRM - staţie de reglare-măsurare gaze naturale

UR - utilizator al reţelei

(2) în sensul Codului reţelei, următorii termeni se definesc după cum urmează:

Alocare - atribuirea, de către operatorii sistemelor adiacente sau, după caz, de către OTS, a cantităţilor de gaze naturale pentru UR, exprimate în unităţi de energie, în punctele de intrare şi de ieşire, conform Codului reţelei

An - an calendaristic

An gazier - perioada de timp, începând cu ora 06,00 din ziua de 1 octombrie a anului curent şi terminându-se la ora 06,00 din ziua de 1 octombrie a anului următor

Capacitate de transport rezervată - capacitatea aprobată de OTS prin contract în baza solicitării UR, exprimată în MWh/zi, pe care OTS are obligaţia de a o pune la dispoziţia UR în orice moment pe durata valabilităţii contractului de transport, în condiţii ferme sau de întreruptibilitate

Clienţi ai UR - parteneri contractuali ai UR, pentru care UR încheie contract de transport cu OTS

Condiţii de bază - condiţii specificate la care este transformată cantitatea de gaze naturale măsurată

Client direct - clientul final, racordat direct la SNT, altul decât clientul care are contract de transport al gazelor naturale încheiat în nume propriu

Dezechilibru zilnic - diferenţa, Sa nivel de zi gazieră, între cantităţile de gaze naturale introduse în SNT şi cele preluate din SNT

Facilitate de transfer de capacitate (FTC) - mecanism prin care UR pot face transfer direct de capacitate, cu respectarea condiţiilor din Codul reţelei

Facilitate de transfer de gaze naturale (FTG) - posibilitatea de a transfera cantităţi de gaze naturale între UR, în scopul diminuării dezechilibrului zilnic înregistrat de aceştia

Foloseşte sau pierde - pierderea dreptului la capacitatea aprobată şi nefolosită

Forţa majoră - orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil, care exonerează de răspundere partea care îl invocă, în condiţiile legii

Gaze de echilibrare - volumele de gaze naturale necesare pentru asigurarea echilibrării fizice a SNT în condiţii de funcţionare normală

Lună - lună calendaristică

Jurnalul de calibrare - documentul în care sunt evidenţiate: data, modul şi persoana autorizată care a efectuat calibrarea traductorilor în punctul de intrare în/ieşire din SNT

Operator de sistem adiacent - operator de infrastructură situat la interfaţa cu SNT, în amonte şi în aval (producătorii, CD, OD, OÎ şi OTS adiacenţi)

Partener - producătorii, furnizorii, CD, OD, OÎ, care au relaţii contractuale cu UR

Portofoliu de clienţi ai UR - totalitatea clienţilor unui UR, pentru care acesta din urmă încheie contracte de transport cu OTS

Primul venit-primul servit - principiu de alocare a capacităţii disponibile de către OTS în ordinea de primire a solicitărilor, în cadrul fiecărui nivel de prioritate

Procedură de corelare - procedură prin care OTS analizează comparativ nominalizarea unui UR la un anumit punct de intrare sau de ieşire cu informaţiile partenerilor privind respectivul punct de intrare în sau de ieşire din SNT

Program de transport - grafic anual de transport comunicat de UR şi convenit cu OTS, în care se precizează cantităţile lunare de gaze naturale care urmează să fie predate în/preluate din SNT; acesta se constituie ca anexă la contractul de transport al gazelor naturale.

Servicii de transport-activităţi şi operaţiuni desfăşurate de OTS pentru sau în legătură cu rezervarea capacităţii de transport şi transportul prin SNT al cantităţilor determinate de gaze naturale, exprimate în unităţi de energie, pe perioada de valabilitate a unui contract de transport al gazelor naturale

Sistem adiacent - sistem de transport/de distribuţie/de înmagazinare/conductele şi instalaţiile producătorilor/instalaţiile CD conectat la SNT

Unitate de energie - unitatea de măsură a cărei valoare va fi exprimată în MWh

Unitate de volum - unitate de măsură pentru volum exprimată în metri cubi - m3 - sau mii metri cubi - mii m3

Utilizator al reţelei - partener contractual al OTS, în baza contractelor prevăzute în Codul reţelei

Pro rata - principiu de alocare proporţională cu nominalizarea cantităţilor de gaze naturale în punctele SNT, aplicat UR de către OTS în condiţiile prevăzute de Codul reţelei

Zi - zi calendaristică

Zi gazieră - intervalul de timp care începe la ora 06,00, ora locală a României, din oricare zi şi se termină la ora 06,00, ora locală a României, din ziua următoare. Ziua gazieră este redusă la 23 de ore la trecerea la ora de vară şi este majorată la 25 de ore la trecerea la ora de iarnă; toate drepturile şi obligaţiile aferente potrivit contractelor privind transportul de gaze naturale Sunt majorate sau reduse în mod corespunzător în respectivele zile gaziere.

(3)Termenii definiţi la alin. (2) se completează cu cei definiţi în Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în Regulamentul (CE) nr. 715/2009, cu modificările şi completările ulterioare.”

4. La articolul 7, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Pentru derularea procedurilor operaţionale/comerciale prevăzute de Codul reţelei, punctele de intrare/ieşire în/din SNT pot avea atât caracter fizic, cât şi virtual.”

5. Articolul 8 se abrogă.

6. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 9. - Un punct fizic de intrare este acel punct

reprezentat de sistemul/mijlocul de măsurare fiscală/comercială, în care, în baza contractului de transport al gazelor naturale, UR predă şi OTS preia, pentru transport prin SNT, gazele naturale din sistemele adiacente.”

7. Articolele 10,11 şl 12 se abrogă.

8. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - Punctele fizice de intrare în SNT sunt:

a) punctele fizice de intrare din perimetrele de producţie;

b) punctele fizice de intrare din depozitele de înmagazinară subterană, pentru extracţia de gaze naturale din depozitele de înmagazinară subterană;

c) punctele fizice de intrare din alte sisteme de transport al gazelor naturale din state membre ale UE;

d) punctele fizice de intrare din alte sisteme de transport al gazelor naturale din state terţe, non-UE;

e) punctele fizice de intrare din terminale GNL;

f) punctele fizice de intrare din instalaţii de producţie a biogazului sau a altor gaze care îndeplinesc condiţiile de calitate pentru a putea fi livrate/transportate în/prin SNT.”

9. După articolul 13 se introduc două noi articole, articolele 131 şi 132, cu următorul cuprins:

“Art. 131. - (1) Un punct virtual de intrare este acel punct noţional obţinut prin gruparea mai multor puncte fizice de intrare de acelaşi tip.

(2) Punctele virtuale de intrare în SNT sunt:

a) puncte virtuale de intrare din perimetrele de producţie. Pentru flecare producător se constituie câte un punct virtual de intrare din perimetrele de producţie, prin gruparea punctelor fizice de intrare din perimetrele de producţie operate de producătorul respectiv. Punctul fizic de intrare din perimetrele de producţie, comun mai multor producători, va fi alocat în mod corespunzător punctului virtual al fiecăruia dintre respectivii producători;

b) puncte virtuale de intrare din depozitele de înmagazinare subterană, pentru extracţia de gaze naturale din depozitele de înmagazinare subterană. Pentru fiecare operator de înmagazinare se constituie câte un punct virtual de intrare din depozitele de înmagazinare subterană, prin gruparea punctelor fizice de intrare din depozitele de înmagazinare subterană operate de operatorul de înmagazinare respectiv;

c) puncte virtuale de intrare din sisteme de transport al gazelor naturale din state membre ale UE. În situaţia în care există mai multe puncte fizice de intrare în SNT din acelaşi sistem de transport al gazelor naturale dintr-un stat învecinat României care este membru al Uniunii Europene, se poate constitui un punct virtual de intrare, prin gruparea punctelor fizice de intrare în SNT din acelaşi sistem de transport al statului respectiv;

d) puncte virtuale de intrare din sisteme de transport al gazelor naturale din state terţe, non-UE. În situaţia în care există mai multe puncte fizice de intrare în SNT din aceiaşi sistem de transport al gazelor naturale dintr-un stat învecinat României care nu este membru al Uniunii Europene, se poate constitui un punct virtual de intrare, prin gruparea punctelor fizice de intrare în SNT din acelaşi sistem de transport al statului respectiv.

Art. 132. - Capacitatea tehnică a fiecărui punct virtual de intrare se determină prin însumarea capacităţilor tehnice ale punctelor fizice de intrare componente.”

10. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - (1) Un punct fizic de ieşire este acel punct, reprezentat de sistemul/mijlocul de măsurare fiscală/comercială, în care, în baza contractului de transport al gazelor naturale, OTS predă şi UR preia gazele naturale transportate prin SNT în scopul predării acestora în sistemele adiacente/la CD.

(2) în cazul localităţilor alimentate prin mai multe puncte fizice interconectate/neinterconectate între ele, la solicitarea OD, OTS poate substitui punctele fizice respective printr-un punct de tip inel cu caracter de punct fizic de ieşire, aşa cum acesta a fost definiţia alin. (1).”

11. Articolele 15 şi 16 se abrogă.

12. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 17. - Punctele fizice de ieşire din SNT sunt:

a) punctele fizice de ieşire spre sisteme de distribuţie;

b) punctele fizice de ieşire spre CD;

c) punctele fizice de ieşire spre depozitele de înmagazinare subterană, pentru injecţia de gaze naturale în depozitele de înmagazinare subterană;

d) punctele fizice de ieşire spre alte sisteme de transport gaze naturale din state membre ale UE;

e) punctele fizice de ieşire spre alte sisteme de transport gaze naturale din state terţe, non-UE;

f) punctele fizice de ieşire spre conductele de alimentare din amonte”.

13. După articolul 17 se introduc patru noi articole, articolele 171,172,173 şi 174, cu următorul cuprins:

“Art. 171 - (1) Un punct virtual de ieşire este acel punct noţional obţinut prin gruparea de puncte fizice de ieşire de acelaşi tip.

(2) Punctele virtuale de ieşire din SNT sunt:

a) puncte virtuale de ieşire spre sisteme de distribuţie. Pentru fiecare operator de distribuţie se constituie câte un punct virtual de ieşire spre sisteme de distribuţie, prin gruparea punctelor fizice de ieşire spre sistemele de distribuţie operate de operatorul de distribuţie respectiv;

b) puncte virtuale de ieşire spre depozitele de înmagazinară subterană, pentru injecţia de gaze naturale în depozitele de înmagazinare subterană. Pentru fiecare operator de înmagazinare se constituie câte un punct virtual de ieşire spre depozitele de înmagazinare subterană, prin gruparea punctelor fizice de ieşire spre depozitele de înmagazinare subterană operate de operatorul de înmagazinare respectiv;

c) puncte virtuale de ieşire spre sisteme de transport al gazelor naturale din state membre ale UE. În situaţia în care există mai multe puncte fizice de ieşire din SNT spre acelaşi sistem de transport al gazelor naturale dintr-un stat învecinat României care este membru al Uniunii Europene, se poate constitui un punct virtual de ieşire, prin gruparea punctelor fizice de ieşire din SNT spre acelaşi sistem de transport al statului respectiv;

d) puncte virtuale de ieşire spre sisteme de transport al gazelor naturale din state terţe, non-UE. În situaţia în care există mai multe puncte fizice de ieşire din SNT spre acelaşi sistem de transport al gazelor naturale dintr-un stat învecinat României care nu este membru al Uniunii Europene, se poate constitui un punct virtual de ieşire, prin gruparea punctelor fizice de ieşire din SNT spre acelaşi sistem de transport al statului respectiv.

Art. 172. - Capacitatea tehnică a fiecărui punct virtual de ieşire se determină prin însumarea capacităţilor tehnice a punctelor fizice de ieşire componente.

Art. 173. - Lista punctelor virtuale şi a punctelor fizice componente prevăzută în anexa nr. 11, precum şi Lista punctelor fizice negrupate în puncte virtuale prevăzută în anexa nr. 12 la Codul reţelei vor fi publicate pe pagina de internet a OTS şi vor fi actualizate de către acesta ori de câte ori intervine vreo modificare şi/sau completare în ceea ce priveşte conţinutul acestora, în termen de o zi lucrătoare de la data acesteia/acestora.

Punctul Virtual de Tranzacţionare (PVT)

Art. 174. - (1) Punctul virtual de tranzacţionare este un punct noţional, în care UR notifică tranzacţiile cu gaze naturale din SNT încheiate atât în scopul comercializării gazelor naturale, cât şi în scopul echilibrării comerciale a portofoliilor proprii de clienţi.

(2) PVT are rol atât de punct virtual de intrare, cât şi de punct virtual de ieşire”.

14. La capitolul II titlul secţiunii “Proceduri/operaţiuni comerciale derutate în punctele de intrare/ieşire în/din SNT” se abrogă.

15. Articolul 18 se modifică şl va avea următorul cuprins:

“Art. 18. - (1)în toate punctele fizice de intrare/ieşire în/din

SNT, indiferent dacă acestea sunt sau nu grupate în puncte virtuale, se aplică următoarele proceduri/operaţiuni prevăzute de Codul reţelei:

a) comunicarea datelor operative zilnice, necesare programării/dispecerizării activităţii de transport al gazelor naturale pentru ziua următoare;

b) măsurarea.

(2) în punctele fizice de intrare/ieşire în/din SNT negrupate în puncte virtuale, în punctele fizice de ieşire spre sisteme de distribuţie, în punctele virtuale de intrare în SNT, precum şi în punctele virtuale de ieşire din SNT menţionate la art. 171 alin. (2) lit. b)-d) se aplică următoarele proceduri/operaţiuni prevăzute de Codul reţelei:

a) rezervarea de capacitate;

b) comunicarea programului de transport;

c) nominalizarea/renominalizarea;

d) corelarea nominalizărilor;

e) alocarea;

f) returnarea voluntară de capacitate; 9) FTC;

h) transferul obligatoriu de capacitate;

i) determinarea respectării şi asigurării nivelului capacităţii rezervate şi aplicarea tarifelor de depăşire a capacităţii rezervate şi de neasigurare a capacităţii rezervate.

(3) în punctele virtuale de ieşire din SNT menţionate la art. 171 alin. (2) lit. a) se efectuează operaţiunea de însumare a alocărilor făcute pe punctele fizice de ieşire ce compun fiecare punct virtual de ieşire spre sisteme de distribuţie în scopul determinării dezechilibrelor zilnice.

(4) în punctul virtual de tranzacţionare se aplică următoarele proceduri prevăzute de Codul reţelei:

a) nominalizarea/renominalizarea corespunzătoare notificărilor de tranzacţionare cu gaze naturale intrate în SNT, precum şi a notificărilor aferente tranzacţiilor efectuate între UR în scopul reducerii dezechilibrelor, prin utilizarea FTG/platformei de echilibrare;

b) corelarea nominalizărilor/renominalizărilor;

c) alocarea cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate.”

16. Articolele 19, 20 şi 21 se abrogă.

17. La articolul 64, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(3) OTS va recalcula în mod corespunzător dezechilibrul zilnic pentru zilele gaziere specificate.”

18. La articolul 66 alineatul (2), litera b) se abrogă.

19. La articolul 66 alineatul (2), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) nu mai târziu de 5 zile lucrătoare după sfârşitul lunii, ora 16,00 - alocarea finală zilnică şi valoarea dezechilibrului zilnic pentru fiecare zi gazieră.”

20. Articolul 85 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 85. - (1) Diferenţa dintre cantităţile de gaze naturale

efectiv livrate în punctele de intrare şi cele efectiv preluate în punctele de ieşire din SNT, de către fiecare UR în parte, într-o anumită zi gazieră, reprezintă dezechilibrul zilnic.

(2) Echilibrarea comercială se realizează de către OTS, cu ajutorul ecuaţiilor şi procedurilor specificate în prezenta secţiune.

(3) OTS utilizează ecuaţiile de echilibrare şi alocările pentru calculul dezechilibrului zilnic, pentru fiecare UR.

(4) OTS foloseşte alocările provizorii pentru a calcula dezechilibrul zilnic provizoriu din fiecare zi gazieră, pe care le pune la dispoziţia UR în termenele specificate la art. 86 şi 88.

(5) La sfârşitul lunii, pe baza alocărilor finale, OTS recalculează dezechilibrele zilnice pentru fiecare UR.

(6) în termen de 48 de ore de la primirea informaţiilor cu privire la dezechilibrul zilnic, UR pot efectua schimburi prin FTG, potrivit prevederilor art. 64.

(7) După expirarea celor 48 de ore, pentru fiecare zi gazieră pentru care dezechilibrul zilnic depăşeşte toleranţa zilnică prevăzută în tabelul 2 - «Dezechilibrul zilnic», UR li se va calcula tariful de dezechilibru zilnic prevăzut în tabelul 7 - «Valoarea dezechilibrului zilnic».

(8) în ecuaţiile de echilibrare precizate în continuare se vor utiliza valorile pentru cantităţile de gaze naturale şi pentru puterea calorifică superioară, determinate în baza unor proceduri întocmite de OTS în termen de maximum două luni de la data publicării Codului reţelei în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi avizate de AC.

(9) OTS are obligaţia de a propune proceduri transparente, care vor fi avizate de către instituţiile abilitate, pentru modul de calcul al următorilor parametri:

a) energia gazelor naturale aferente consumurilor tehnologice localizate - determinate;

b) energia gazelor naturale aferente pierderilor tehnologice nelocalizate - estimate;

c) energia gazelor naturale aferente pierderilor localizate în SNT;

d) variaţia energiei gazelor naturale stocate în conducte.”

21. La capitolul IV “Prestarea serviciului de transport”, secţiunea “Proceduri de echilibrare”, titlul “B Săptămânal” se abrogă.

22. Articolul 87 se abrogă.

23. Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 88. - (1) Până cel târziu la ora 16,00 din a 5-a zi lucrătoare de la sfârşitul lunii, OTS îl informează pe UR în legătură cu dezechilibrul din fiecare zi gazieră a lunii calendaristice respective.

(2) Dezechilibrul zilnic se calculează de OTS cu ajutorul ecuaţiilor de echilibrare aplicate pentru fiecare zi gazieră pe baza alocărilor finale pentru respectiva zi gazieră.

(3) în termen de 72 ore de la primirea de către UR a informaţiilor transmise de OTS cu privire la dezechilibrul lor zilnic, respectiv între ora 10,00 din a 6-a zi lucrătoare şi ora 10,00 din a 9-a zi lucrătoare de la sfârşitul lunii, UR informează OTS prin intermediul platformei informaţionale în legătură cu utilizarea FTG.

(4) La încheierea termenului de efectuare a FTG, pe baza informaţiilor transmise de UR cu privire la cantităţile transferate prin FTG, OTS va recalcula dezechilibrul final pentru fiecare zi gazieră, pentru fiecare UR, în aceeaşi zi până la ora 12,00.

(5) Procedurile de echilibrare sunt prevăzute în tabelul 1:

 

            Tabelul 1 - Proceduri de echilibrare

 

 

Procedură

Răspunsul către UR

Implicaţii

Zilnic

OTS calculează dezechilibrul zilnic provizoriu pe baza alocării provizorii pentru ziua gazieră anterioară.

Până cel târziu la ora 14,15 din ziua gazieră n, OTS informează UR în legătură cu dezechilibrul

său provizoriu pentru ziua gazieră n-1.

Dezechilibrul zilnic provizoriu are caracter de informare.

Lunar

OTS calculează dezechilibrul zilnic pe baza alocării finale pentru fiecare zi gazieră a lunii calendaristice respective.

în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la sfârşitul lunii, până la ora 16,00, OTS informează UR în legătură cu dezechilibrul pentru fiecare zi gazieră a lunii calendaristice respective.

Pentru fiecare zi gazieră în care dezechilibrul lor zilnic depăşeşte toleranţa zilnică prevăzută în tabelul 2, UR pot utiliza FTG.

În următoarele 3 zile lucrătoare

Posibilă utilizare a FTG

Din a 6-a zi lucrătoare de la sfârşitul lunii, începând cu ora 10,00, şi până în a 9-a zi lucrătoare, ora 10,00, se realizează FTG. În a 9-a zi lucrătoare, în intervalul 10,00-12,00, OTS recalculează şi afişează dezechilibrele finale zilnice.

Pentru fiecare zi gazieră în care dezechilibrul lor zilnic final după FTG depăşeşte toleranţa zilnică prevăzută în tabelul 2, UR li se percep tarifele de dezechilibru zilnic prevăzute în tabelul 7.”

 

24. La capitolul IV, titlul secţiunii “Dezechilibru zilnic şi dezechilibru acumulat” se înlocuieşte cu “Dezechilibru zilnic”.

25. Articolul 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 89. - (1) UR răspund de asigurarea echilibrului dintre cantităţile de gaze naturale livrate în punctele de intrare ale SNT şi cantităţile de gaze naturale preluate în punctele de ieşire ale SNT.

(2) în situaţia în care toleranţele zilnice prevăzute în tabelul 2 sunt depăşite, OTS percepe tarife de dezechilibru zilnic, conform prevederilor art. 102. Tarifele de dezechilibru zilnic vor fi aplicate pentru fiecare zi gazieră, pe baza alocării finale, după ce UR au avut oportunitatea de a utiliza FTG.

(3) Dezechilibrul zilnic se calculează ca diferenţă dintre alocarea totală în punctele de intrare în SNT şi alocarea totală în punctele de ieşire din SNT.”

26. Tabelul 3 “Dezechilibrul acumulat” se abrogă.

27. La capitolul V “Administrarea contractelor de transport”, titlul secţiunii “Tarif pentru dezechilibru acumulat” se abrogă.

28. Articolul 103 se abrogă.

29. Articolul 104 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 104. - Valorile tarifelor pentru toate tipurile de dezechilibru sunt prevăzute în anexa nr. 10 la Codul reţelei şi vor intra în vigoare după o perioadă de testare, dar nu mai târziu de 1 octombrie 2014.”

30. La articolul 105 alineatul (1) litera b), punctul iv se abrogă.

31. Anexa nr. 10 se înlocuieşte cu anexa nr. 1.

32. După anexa nr. 10 se introduc două noi anexe, anexa nr. 1011 - “Lista punctelor virtuale şi a punctelor fizice componente” şi anexa nr. 1012 - “Lista punctelor fizice negrupate în puncte virtuale”, cuprinse în anexele nr. 2 şl nr. 3.

Art. II. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 9/2010 pentru aprobarea punctelor virtuale aferente Sistemului naţional de transport al gazelor naturale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 aprilie 2010.

Art. IV. - Societatea de Transport Gaze Naturale “Transgaz" - S.A. Mediaş şi utilizatorii Sistemului naţional de transport al gazelor naturale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare din Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

Art. V. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 iulie 2014.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 26 iunie 2014.

Nr. 53.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 101a Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale)

 

Nr. crt.

Tariful

U.M.

1.

Tarif de depăşire a capacităţii rezervate (TDCR)

RCf x 24 x 150% pentru flecare MWh/zi depăşit

2.

Tarif pentru neasigurarea capacităţii rezervate (TNCR)

RCf x 24 x 150% pentru fiecare MWh/zi neasigurat

Tarif de dezechilibru zilnic (TDZ)

3.

A

Q x 110%xCUGTlei

B

Q x 115%xCUGTlei

C

Q x 120%xCUGTlei

 

RCf: componenta fixă pentru rezervarea capacităţii pentru servicii ferme;

Q: cantitatea de gaze naturale care constituie dezechilibru zilnic conform Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale;

CUGT: costul mediu al amestecului de gaze naturale din intern şi din import, fără servicii de transport;

A-C: indicii pentru stabilirea tarifelor de dezechilibru zilnic.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 11 la Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale)

 

Lista punctelor virtuale şi a punctelor fizice componente

 

            Puncte de intrare

 

 

Cod punct virtual

Denumire punct virtual

Cod punct fizic

Denumire punct fizic

Cod punct virtual în amonte

Denumire punct virtual în amonte

1

2

3

4

5

6

VPM01

ROMGAZ EXTRAS

PM0001

COLIBI I

VPA001A1

COLIBI I-EXTRAS (CETATE)

VPM01

ROMGAZ EXTRAS

PM0028

URZICENI EXTRAS

 

 

VPM01

ROMGAZ EXTRAS

PM0039

BĂLÂCEANCA EXTRAS

 

 

VPM01

ROMGAZ EXTRAS

PM0040

BUTIMANU EXTRAS

 

 

VPM01

ROMGAZ EXTRAS

PM0076

BOTORCA REFULARE (CETATE)

VPA076A0

BOTORCA REFULARE (CETATE)-EXTRAS

VPM01

ROMGAZ EXTRAS

PM0225

SĂRMAŞ EXTRAS

 

 

VPM01

ROMGAZ EXTRAS

PM0275

STAŢIA CENTRALĂ GHERCESTI EXTRAS

 

 

VPM02

AMROMCO

PM0013

FINTA-GHEBOAIASU

VPA013A1

FINTA-GHEBOAIA SU AMROMCO

VPM02

AMROMCO

PM0014

VLÂDENI

VPA014A1

VLÂDENI AMROMCO

VPM02

AMROMCO

PM0022

ROŞIORU

VPA022A1

ROŞIORU AMROMCO

VPM02

AMROMCO

PM0030

FIERBINŢI

VPA030A1

FIERBINŢI AMROMCO

VPM02

AMROMCO

PM0054

ZÂTRENI

VPA054A1

ZÂTRENI AMROMCO

VPM02

AMROMCO

PM0065

SOCU

 

 

VPM02

AMROMCO

PM0079

CARANI

VPA079A1

CARANI AMROMCO

VPM02

AMROMCO

PM0196

BIBEŞTI

VPA196A1

BIBEŞTI AMROMCO

VPM02

AMROMCO

PM0197

STRÂMBA

VPA197A1

STRÂM BA AM ROMCO

VPM02

AMROMCO

PM0248

BALTAALBĂ

 

 

VPM02

AMROMCO

PM0261

GHERGHEASA

 

 

VPM02

AMROMCO

PM0265

BALTAALBĂ GR 22

 

 

VPM02

AMROMCO

PM0267

FRASIN - BRAZI

 

 

VPM02

AMROMCO

PM0270

SU ZÂTRENI

VPA270A1

SU ZĂTRENI AMROMCO

VPM02

AMROMCO

PM0271

GURA ŞUŢII

 

 

VPM02

AMROMCO

PM0273

POSTĂRNACU

VPA273A1

POSTĂRNACU AMROMCO

VPM02

AMROMCO

PM0276

NĂDLAC SONDA 3

 

 

VPM02

AMROMCO

PM0284

CUDALBI

 

 

VPM02

AMROMCO

PM0285

DINIAŞ

 

 

VPM02

AMROMCO

PM0286

NĂSAL

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0016

VALEA CĂLUGĂREASCĂ

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0017

SCĂIENI COMPRESOARE 54

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0018

PERIŞ

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0024

JUGUREANU-PADINA

VPA024A1

JUGUREANU-PADINA PETROM

VPM03

OMV PETROM

PM0032

BĂRBUNCEŞTI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0033

BENTU

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0034

POPEŞTI LĂPUŞATA

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0036

GÂRBOVI PETROM

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0038

JUGUREANU

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0041

DEPĂRAŢI HÂRLESTI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0042

TITU AVICOLA

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0043

GLAVACJOC

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0045

CARTOJANI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0048

GRĂDINARI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0053

GRĂDIŞTEA

VPA053A1

GRĂDIŞTEA PETROM

VPM03

OMV PETROM

PM0062

HUREZANI BULBUCENI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0063

PISCU STEJARI BULBUCENI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0064

HĂLÂNGEŞTI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0066

IANCU JIANU OVESELU

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0068

TĂTĂRANI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0069

CORBU

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0070

PITEŞTI C2

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0071

PISCU STEJARI PARC

 

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0079

CARANI

VPA079A0

CARANI PETROM

VPM03

OMV PETROM

PM0080

FOENI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0082

DUMBRĂVIŢA

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0083

ABRÂMUŢ

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0084

SOCODOR

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0102

HOMOCEA

VPA102A1

HOMOCEA PETROM

VPM03

OMV PETROM

PM0103

MUNTENI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0104

TECUCI TORCEŞTI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0107

MIDIA PETROMAR

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0191

MĂDULARI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0198

ŢICLENI TÂRGU JIU

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0201

TURBUREA C2

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0216

COŢOFĂNEŞTI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0223

PETRESTI BĂRBĂTEŞTI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0251

IŞALNIŢACET

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0252

SIMNICCET

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0253

HUREZANI BUSTUCHINI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0258

AFUMAŢI S-DA 175 PASĂREA

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0259

PĂRĂIENII DE JOS

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0262

SCĂIENI COMPRESOARE 54 GDF

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0272

DEZBENZINARE ŢICLENI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0277

BRĂDEŞTI

 

 

VPM03

OMV PETROM

PM0281

MICEŞTI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0001

COLIBI I

VPA001A0

COLIBI I-CÂMP

VPM04

ROMGAZ

PM0002

COLIBI II

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0004

FILITELNIC-COROI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0005

LASLAU

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0006

REFULARE DANEŞ

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0007

RETIŞ

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0009

BEIA

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0010

BUNEŞTI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0011

BRĂTEŞTI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0013

FINTA-GHEBOAIA SU

VPA013A0

FINTA-GHEBOAIA SU ROMGAZ

VPM04

ROMGAZ

PM0014

VLĂDENI

VPA014A0

VĂDENI ROMGAZ

VPM04

ROMGAZ

PM0021

GHERGHEASA (BOLDU)

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0022

ROŞIORU

VPA022A0

ROŞIORU ROMGAZ

VPM04

ROMGAZ

PM0023

FLORICA

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0024

JUGUREANU-PADINA

VPA024A0

JUGUREANU-PADINA ROMGAZ

VPM04

ROMGAZ

PM0026

URZICENI NORD

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0029

GÂRBOVI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0030

FIERBINŢI

VPA030A0

FIERBINŢI ROMGAZ

VPM04

ROMGAZ

PM0053

GRĂDIŞTEA

VPA053A0

GRĂDIŞTEA ROMGAZ

VPM04

ROMGAZ

PM0054

ZÂTRENI

VPA054A0

ZĂTRENI ROMGAZ

VPM04

ROMGAZ

PM0057

SLATINA (DOBA GR.23)

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0058

SÂPUNARI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0076

BOTORCA REFULARE (CETATE)

VPA076A1

BOTORCA REFULARE (CETATE)-CÂMP

VPM04

ROMGAZ

PM0078

LUNCA-REFULARE VEST

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0085

BORDOSIU

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0089

CRISTUR REFULARE

 

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0094

MARPOD

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0096

TAZLĂU

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0097

SECUIENI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0100

VALEA SEACĂ

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0101

FRASIN

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0102

HOMOCEA

VPA102A0

HOMOCEA ROMGAZ

VPM04

ROMGAZ

PM0108

ŢAGA SU

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0110

FÂNTÂNELE SU

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0111

ENCIU

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0114

BAZNA NV

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0115

BOTORCA VEST I

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0116

BALDA SU

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0122

LUDUŞ

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0123

CUCERDEA

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0125

ERNEI-GOLIRE SU

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0126

CORUNCAP10

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0131

IERNUTI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0133

BOGATA II

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0134

DELEN1-CUCI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0136

VAIDEIU SU

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0137

LUNCA-SIBIU

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0139

RUŞI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0140

ALAMOR

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0141

SOALA

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0145

BARGHIS

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0146

AGNITA

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0147

NOCRICH

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0149

BRÂTEI-REFULARE

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0153

SÂNGEORGIU- SOVATA

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0155

NADEŞ-SIGHIŞOARA

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0156

TELINE

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0157

SIGHIŞOARA SONDA III

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0159

DELENI-TÂRNĂVENI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0161

CETATEA DE BALTĂ- BLAJ

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0162

SANCEL-BLAJ

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0163

BAZNA-MEDIAŞ

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0164

COPŞA-MEDIAŞ

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0165

COPŞA-COMBINAT

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0175

TODIREŞTI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0177

MUREŞ SU P9

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0178

MUREŞ CUCI P12

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0185

NOU SĂSESC

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0190

SLATINA (DOBA- GR.26)

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0196

BIBEŞTI

VPA196A0

BIBEŞTI ROMGAZ

VPM04

ROMGAZ

PM0197

STRÂMBA

VPA197A0

STRÂMBA ROMGAZ

VPM04

ROMGAZ

PM0205

HUREZANI SU

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0206

PISCU STEJARI SU

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0237

IERNUT III

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0238

POCOLENI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0240

TIGMANDRU-FIR II BUCUREŞTI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0245

TURDAS

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0254

ASPIRAŢIE DANEŞ L I

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0256

SC BÂND NORD

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0257

SC BÂND VEST

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0264

GALBENU

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0268

TĂMĂŞEŞTI

 

 

VPM04

ROMGAZ

PM0270

SU ZĂTRENI

VPA270A0

SU ZĂTRENI ROMGAZ

VPM04

ROMGAZ

PM0273

POSTARNACU

VPA273A0

POSTĂRNACU ROMGAZ

VPM04

ROMGAZ

PM0282

HEREPEA

 

 

VPM05

UKRTRANSGAZ

PM0106

ISACCEA IMPORT

 

 

VPM05

UKRTRANSGAZ

PM0113

MEDIEŞU AURIT IMPORT

 

 

 

            Puncte de ieşire

 

Cod punct virtual

Denumire punct virtual

Cod punct inel

Denumire punct inel

Cod punct fizic

Denumire punct fizic

1

2

3

4

5

6

VSM01

ROMGAZ ÎNMAGAZINAT

 

 

SM1064D0

URZICENI ÎNMAGAZINAT

VSM01

ROMGAZ ÎNMAGAZINAT

 

 

SM1065D0

BÂLÂCEANCA ÎNMAGAZINAT

VSM01

ROMGAZ ÎNMAGAZINAT

 

 

SM1066D0

BUTIMANU ÎNMAGAZINAT

VSM01

ROMGAZ ÎNMAGAZINAT

 

 

SM1068D0

BOTORCA ÎNMAGAZINAT (CETATE)

VSM01

ROMGAZ ÎNMAGAZINAT

 

 

SM1070D0

SĂRMAŞ ÎNMAGAZINAT

VSM01

ROMGAZ ÎNMAGAZINAT

 

 

SM1142D0

STAŢIA CENTRALA GHERCEŞTI ÎNMAGAZINAT

VSM02

AMARAD

 

 

SM0955D0

ŞIMLEU SILVANIEI

VSM02

AMARAD

 

 

SM1253D0

CRASNA

VSM03

CONGAZ

 

 

SM0533D0

NĂVODARI

VSM03

CONGAZ

 

 

SM0534D0

CONSTANŢA

VSM03

CONGAZ

 

 

SM0535D0

OVIDIU I

VSM03

CONGAZ

 

 

SM0869D0

MEDGIDIA

VSM03

CONGAZ

 

 

SM0974D0

MIHAIL KOGĂLNICEANU

VSM03

CONGAZ

 

 

SM1002D0

COGEALAC

VSM03

CONGAZ

 

 

SM1044D0

OVIDIU II

VSM03

CONGAZ

 

 

SM1149D0

NEGRU VODĂ

VSM03

CONGAZ

 

 

SM1231D0

LUMINA

VSM04

CORDUN GAZ

 

 

SM0925D0

SĂBĂOANI

VSM04

CORDUN GAZ

 

 

SM0957D0

SIMIONEŞTI

VSM04

CORDUN GAZ

 

 

SM0957D1

SIMIONEŞTI II

VSM04

CORDUN GAZ

 

 

SM1259D0

HORIANT

VSM05

COVI CONSTRUCT 2000

 

 

SM0168D1

CARTIER PIPERA

VSM05

COVI CONSTRUCT 2000

 

 

SM0872D0

VOLUNTARI

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM0O46D0

CĂTINA

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM0275D0

GALDADE JOSTEIUŞ

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM0289D0

CAMARAŞU

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM0428D0

MINTIU GHERLII

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM0544D2

NICULA

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM0628D0

PATA

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM0870D0

NĂSĂUD

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM0871D0

COJOCNA

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM0930D0

MIRSID

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM0954D0

BENESAT

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM0958D0

VÂLCELE

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM0970D0

MOLDOVENEŞTI

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM0981D0

FIZEŞU GHERLII

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM1039D0

SIC

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM1083D0

CULCIU

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM1095D0

ARDUD

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM1122D0

RECEA CEMACON SĂLAJ

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM1140D0

PERICEI

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM1214D0

URIU

VSM06

CPL CONCORDIA

 

 

SM1230D0

SOMEŞ ODORHEI

VSM07

DESIGN PROIECT IAŞI

 

 

SM0468D1

SCOBINŢI

VSM07

DESIGN PROIECT IAŞI

 

 

SM1087D0

BUTEA

VSM07

DESIGN PROIECT IAŞI

 

 

SM1209D0

MIRCEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM001

Urziceni

SM0171D1

URZICENI I

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM001

Urziceni

SM0171D2

URZICENI II

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM002

Păuleşti

SM0110D0

PĂULEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM002

Păuleşti

SM0130D2

PLOIEŞTI NORD COLONIE

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM003

Braşov

SM0045D0

BRAŞOV II

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM003

Braşov

SM0047D0

BRAŞOV I

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM003

Braşov

SM0866D0

BRAŞOV II

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM004

Bucureşti

SM0143D0

BUCIUMENI IF

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM004

Bucureşti

SM0144D0

BUCUREŞTI 16 FEBRUARIE

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM004

Bucureşti

SM0149D0

CHSAJNA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM004

Bucureşti

SM0151D0

BUCUREŞTI CET VEST

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM004

Bucureşti

SM0157D0

BUCUREŞTI TITAN

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM004

Bucureşti

SM0158D0

BUCUREŞTI ZONA ICME

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM004

Bucureşti

SM0168D0

BUCUREŞTI TUNARI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM004

Bucureşti

SM0252D0

MĂGURELE BUCUREŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM005

Ploieşti

SM0109D0

PLOIEŞTI KM 65


1

2

3

4

5

6

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM005 Ploieşti

 

SM0125D0

PLOIEŞTI VEST

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM005 Ploieşti

 

SM0131D1

TELEAJEN MATIZOL ŞI UZTEL

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM005 Ploieşti

 

SM0131D2

TELEAJEN INDUSTRIE

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM005 Ploieşti

 

SM0131D3

PLOIEŞTI TELEAJEN

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM006 Târgovişte

 

SM0077D3

FIENI-ZONA PUCIOASA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM006 Târgovişte

 

SM0105D0

RAZVAD

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM007

Piteşti

SM0194D0

PÂPUCEŞTI-LAUNELE

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM007

Piteşti

SM0221D0

PITEŞTI SUD

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM007

Piteşti

SM0417D0

BASCOV

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM008

Craiova

SM0133D0

BORDEI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM008

Craiova

SM0207D5

CRAIOVIŢA NOUĂ

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM008

Craiova

SM0208D0

CRAIOVA SUD

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM008

Craiova

SM0209D2

FORD CRAIOVA CASNICI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM009

Târgu Jiu

SM0083D0

SC AVICOLA TÂRGU JIU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM009

Târgu Jiu

SM0191D3

SC EUROTECROM BÂRSEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM009

Târgu Jiu

SM0196D0

TÂRGU JIU DRĂGOIENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

SM-AM009

Târgu Jiu

SM0197D0

VĂDENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0017D0

ŞONA BV

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0019D0

ŞERCAIA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0O20D0

MÂNDRA BV

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0021D0

VAD

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0022D0

PERSANI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0023D0

GRID

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0024D0

VENEŢIA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0025D0

COMANA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0026D2

HOGHIZ

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0028D0

RUPEA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0029D0

HOMOROD

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0030D0

BUNEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0031D0

FIŞER

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0032D0

OHABA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0O33D0

COADA IZVORULUI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0035D0

PASĂREA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0O38D0

DUMBRĂVIŢA BV

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0O39D0

CODLEA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0041D0

HĂLCHIU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0042D2

BOD MENAJ

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0044D0

BOD

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0045D1

GHIMBAV

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0048D0

HĂRMAN

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0049D0

PREJMER

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0050D2

SÂNPETRU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0054D0

POIANA BRAŞOV

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0O55D0

CRISTIAN BV

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0056D0

VULCAN

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0057D0

BRAN

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0058D0

TOHANU NOU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0059D0

TOHAN ZÂRNEŞTI


1

2

3

4

5

6

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0061D0

CABANA CHEIA RÂŞNOV

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0062D0

RÂŞNOV

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0064D0

PÂRÂUL RECE

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0065D0

SANATORIU PREDEAL

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0066D0

PREDEAL

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0067D0

AZUGA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0069D0

BUŞTENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0071D0

SINAIA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0073D0

SC COTA 1000 MOROIENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0074D0

MOROIENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0075D0

SANATORIU MOROIENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0076D0

RUNCU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0081D0

POSADA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0084D1

COMARNIC

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0085D1

BREAZA PH

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0088D0

CORNU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0089D0

POIANA CÂMPINA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0090D1

CÂMPINA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0090D2

CÂMPINA INDUSTRIE

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0092D0

BĂNEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0094D0

FLOREŞTI - BĂICOI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0096D0

PRO VIŢA DE JOS

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0097D1

FILIPEŞTI DE TÂRG (NEDELEA)

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0097D2

FILIPEŞTI DE TÂRG INDUSTRIE

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0097D3

MIJA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0097D5

FILIPEŞTI DE TÂRG (BRATASANCA)

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0098D0

DRAGOMIREŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0099D0

LUNGULEŢU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0100D0

BRAZI CASNICI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0102D1

MORENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0102D2

MORENI-GHIRDOVENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0104D0

ADÂNCA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0106D0

SC TRANSAGROSERV BUDA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0107D0

BUDA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0108D0

SC IMI PLOPENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0114D1

PLEAŞA INDUSTRIE

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0114D3

PLEAŞA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0114D4

SC ARPACOR PLEAŞA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0118D2

VALEA TELEAJENULUI BOLDEŞTI-SC

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0120D0

ARICEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0121D0

STOIENEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0122D0

CRÂNGUL LUI BOT

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0124D0

STREJNIC

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0135D0

HUREZANI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0136D1

VALEA CĂLUGĂREASCĂ

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0137D0

VLÂDENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0138D0

MÂNEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0140D0

STÂNCEŞTI


1

2

3

4

5

6

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0141D0

FINTA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0142D0

CORNEŞTI DB

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0145D0

RÂCARI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0146D0

TITU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0148D0

CORBEANCA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0152D0

VIDRA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0153D0

GLINA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0154D0

SC LINDE GAZ BUCUREŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0162D0

CERNICA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0170D0

SC COMPLEX CARREFOUR CHIAJNA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0172D1

SLOBOZIA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0173D0

ROVINARI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0174D0

FNC DRAJNA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0177D0

CĂLĂRAŞI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0179D0

BUZĂU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0181D0

GHERGHEASA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0182D0

SCAGROPERILAND URLEASCA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0183D0

SILIŞTEA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0184D1

OPRIŞENEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0187D0

RUGI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0188D0

ALEXENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0189D0

PÂRVULEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0190D0

BUMBEŞTI JIU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0192D0

BROŞTENIAG

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0200D0

TURCI NEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0202D0

VART

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0203D0

BĂLEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0204D0

FILIAŞI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0205D0

ZÂTRENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0211D0

CIOROGÂRLA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0212D0

POIANA MĂRULUI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0213D3

SC STAR MULTITRADE PRAVĂŢ

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0216D0

CÂMPULUNG MUSCEL

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0217D0

CURTEA DE ARGEŞ

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0219D0

VATA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0220D0

COLIBAŞI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0223D0

PRUNDENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0224D0

BĂBENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0225D0

GOVORA (RÂURENI)

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0226D1

CUNGREA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0228D1

BALŞ

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0229D0

VOIVODENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0230D0

VIŞTEADESUS

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0232D0

BĂLCEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0233D0

IANCU JIANU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0234D1

DRÂGĂŞANI I

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0236D0

DRÂGAŞANI II

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0237D0

COCORÂŞTI OT


1

2

3

4

5

6

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0239D0

DOBA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0240D0

PLEŞOIU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0241D0

SCORNICEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0242D0

POTCOAVA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0244D0

DRĂGĂNEŞTI OLT

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0248D0

FILIPESTII DE PĂDURE (DITEŞTI)

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0249D1

CLINCENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0250D1

SC GOOD WORK BRAGADIRU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0250D2

BRAGADIRU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0388D0

SFÂNTU GHEORGHE

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0389D0

ILIENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0391D0

BARAOLT

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0392D0

VÂRGHIŞ

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0393D0

BIBORŢENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0396D0

BATANI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0400D0

TUR IA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

ŞM0403D0

COVASNA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0404D0

SÂNZIENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0405D0

TÂRGU SECUIESC

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0407D0

LEMNIA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0408D0

BREŢCU

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0508D0

ADJUD

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0511D2

SC MBM DOAGA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0512D0

FOCŞANI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0513D0

TECUCI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0514D0

SC OCOLUL SILVIC ŞENDRENI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0515D0

BUCIUMENI MĂNĂSTIRE

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0516D2

MĂRĂŞEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0521D0

TUDOR VLADIMIRESCU MĂNĂSTIRE

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0522D0

SCHELA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0523D2

INDEPENDENŢA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0524D0

GALAŢI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0527D0

SC GALCO BRĂILA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0528D0

TICHILEŞTI

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE

 

 

SM0529D0

BRĂILA

VSM08

DISTRIGAZ SUD REŢELE