MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 358/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 358         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 15 mai 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 120 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativa la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006

 

            Decizia nr. 155 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II teza finală din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            484/220. - Ordin al ministrului sănătăţii, al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică privind aprobarea Metodologiei pentru desfăşurarea concursului de rezidenţiat în medicină, sesiunea 29 iunie 2014, pentru posturile şi pe locurile rămase neocupate în sesiunea 17 noiembrie 2013

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

            35. - Hotărâre privind aprobarea cotizaţiilor şt taxelor pentru membrii Camerei Auditorilor Financiari din România, persoane fizice şi juridice, şi pentru membrii stagiari inactivitatea de audit financiar

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 120

din 6 martie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Crai ova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 12.639/62/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 7D/2014 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, excepţie ridicată de Maria Barabasa, Rodica Lupu, Emilia Simion, Dumitru Cicu, Florin Cicu, Vasile Cicu şi Ioan Cicu în Dosarul nr. 1,623/30/2012 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi în dosarele nr. 64D/2014 şi nr. 67D/2Q14 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, excepţie ridicată de Nicolai Pojoga şi de Ecaterina Ilisei în dosarele nr. 4.641/115/2013 şi nr. 1.527/99/2013 ale Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, respectiv Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Ecaterina Ilisei, doamna avocat Ana Diaconescu din Baroul Iaşi, lipsind celelalte părţi.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 7D/2014, nr. 64D/2014 şi nr. 67D/2014 la Dosarul nr. 877D/2013.

Atât reprezentanta părţii prezente, cât şi reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 7D/2014, nr. 64D/2014 şi nr. 67D/2014 la Dosarul nr. 877D/2013, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantei părţii prezente, care menţionează că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat deja, rugând să se verifice dacă elementele de fapt şi de drept menţionate în deciziile nr. 528, nr. 531 şi nr. 532 din 12 decembrie 2013 sunt valabile în dosarele de faţă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta menţionează Decizia Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: Prin încheierile din 11 decembrie 2013, 9 octombrie 2013, 17 ianuarie 2014 şi 26 noiembrie 2013, pronunţate în dosarele nr. 12.639/62/2012, nr. 1.623/30/2012, nr. 4.641/115/2013 şi nr. 1.527/99/2013, Curtea de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, respectiv Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. i alin. (2), respectiv art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor Situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006.

Excepţia a fost ridicată de Curtea de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, din oficiu, de Maria Barabasa, Rodica Lupu, Emilia Simion, Dumitru Cicu, Florin Cicu, Vasile Cicu, Ioan Cicu, Nicolai Pojoga şi de Ecaterina Misei, în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri privind pretenţii financiare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că pentru aceleaşi categorii de persoane, aflate în aceeaşi situaţie juridică, se creează situaţii discriminatorii, având în vedere că unele persoane au primit deja despăgubirile cuvenite.

Se mai arată că prevederile legale criticate dispun şi modifică acte juridice emise de o autoritate publică în exercitarea atribuţiilor ce îi revin şi care au intrat deja în circuitul civil şi şi-au produs efectele.

Se arată că actul normativ dispune cu privire la un titlu de plată a cărui scadenţă era expirată la momentul intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. În felul acesta se încalcă în mod flagrant principiul neretroactivităţii legii civile, un principiu esenţial pentru protecţia drepturilor omului în faţa legii. Atât timp cât statul român şi-a asumat obligaţia de a plăti în anumite termene, nu poate veni unilateral să schimbe termenii acestui angajament prin impunerea altor termene pentru achitarea obligaţiilor financiare fără a afecta principiul securităţii raporturilor juridice şi, implicit, drepturile câştigate.

Se mai susţine, în esenţă, că pentru aceleaşi categorii de persoane, aflate în aceeaşi situaţie juridică, se creează situaţii discriminatorii. Pentru ca restrângerea dreptului, stabilită în alin. (2) al art. I, să se poată realiza trebuie să îndeplinească cerinţele art. 53 din Constituţie, cerinţe pe care dispoziţiile legale criticate nu le respectă. Se mai arată că dispoziţiile atacate nu permit primirea compensaţiilor cuvenite într-un termen rezonabil şi nici posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată pentru obligarea statului român la plata acestora.

Curtea de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale.

Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale.

Astfel, în opinia acestei instanţe, se încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie care prevede că cetăţenii României sunt egali în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări. Eşalonarea tranşelor pe o perioadă de 10 ani, dispusă după o eşalonare anterioară, nerespectată de către Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, şi în condiţiile trecerii unui interval mare de timp avut la dispoziţie de autorităţile competente pentru îndeplinirea voluntară a obligaţiilor de plată, face ca, în materia acordării despăgubirilor, să nu mai existe un raport de proporţionalitate între motivul legitim invocat de către statul român - necesitatea respectării ţintei de deficit bugetar asumate şi aplicarea unei modalităţi de plată care să permită despăgubirea tuturor persoanelor îndreptăţite - şi tergiversarea plăţii despăgubirilor persoanelor îndreptăţite. Statul nu se poate prevala de faptul că resursele sale bugetare sunt prea mici pentru a putea despăgubi toate persoanele îndreptăţite chiar în temeiul normei edictate de către autoritatea legiuitoare, trebuind să estimeze la momentul adoptării Legii nr. 9/1998 resursele materiale necesare plăţii despăgubirilor respective.

De asemenea, opinia instanţei este şi în sensul că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 încalcă principiul neretroactivităţii legii civile.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantei părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 28 februarie 2013, prevederi care au următorul conţinut:

- Art. I alin. (1) şi (2): (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, piaţa despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, se face în tranşe anuale egale, eşalonat pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul următor datei emiterii titlului de plată. Cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 20.000 lei.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi titlurilor de plată emise şi neachitate integral până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Plata tranşelor se face începând cu 1 ianuarie 2014.

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) teza întâi privind statul de drept, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate, precum şi a creanţelor asupra statului şi art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 sunt neconstituţionale.

Curtea a reţinut că măsura instituită prin ordonanţa de urgenţă criticată, de reeşalonare a unor debite ale statului pe o durată de 10 ani, nu poate fi considerată una de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, ci, dimpotrivă, se poate aprecia că persoana îndreptăţită suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege.

Deşi legiuitorul delegat a invocat un scop legitim al măsurii criticate, şi anume promovarea unei modalităţi de plată care să permită în acelaşi timp despăgubirea tuturor persoanelor îndreptăţite, dar şi respectarea ţintei de deficit bugetar anual, totuşi, instituirea unui termen de 10 ani pentru executarea unei creanţe asupra statului (după ce creanţele erau deja exigibile în baza primei eşalonări) nu satisface exigenţele unui termen rezonabil, care să asigure deplina valorificare a dreptului de creanţă, constituind, din acest punct de vedere, o ingerinţă disproporţionată asupra dreptului.

Mai mult, astfel cum rezultă din Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, Curtea a observat că evaluările Guvernului privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat se referă doar la o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, astfel încât nici din acest punct de vedere nu este justificată instituirea unui termen de 10 ani pentru eşalonarea plăţii despăgubirilor acordate potrivit Legii nr. 9/1998, republicată, Legii nr. 290/2003, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 393/2006.

În consecinţă, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 afectează, în sens negativ, dreptul fundamental la proprietate, astfel cum înţelesul constituţional al verbului “a afecta” a fost definit în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, contravenind în acest mod dispoziţiilor art. 115 alin, (6) din Legea fundamentală.

Curtea observă că în această împrejurare devin incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”, Având în vedere şi faptul că actele de sesizare ale Curţii Constituţionale sunt anterioare deciziei de constatare a neconstituţionalităţii, prezenta excepţie urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, în procesul de aplicare şi interpretare a legislaţiei incidente în speţa dedusă soluţionării, instanţa de judecată urmează să respecte deciziile Curţii Constituţionale, atât sub aspectul dispozitivului, cât şi al considerentelor pe care acesta se sprijină. Prin urmare, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale - de exemplu, Decizia nr. 61 din 21 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 10 aprilie 2013, Decizia nr. 319 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 25 aprilie 2012, şi Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012 -, deciziile anterioare de constatare a neconstituţionalităţii reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Maria Barabasa, Rodica Lupu, Emilia Simion, Dumitru Cicu, Florin Cicu, Vasile Cicu, Ioan Cicu, Nicolai Pojoga şi de Ecaterina Misei în dosarele nr. 12.639/62/2012, nr. 1.623/30/2012, nr. 4.641/115/2013 şi nr. 1.527/99/2013 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, respectiv Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, respectiv Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 martie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 


*) Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 155

din 18 martie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II teza finală din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de oraşul Pantelimon, judeţul Ilfov, prin primar, în Dosarul nr. 2.156/93/2012 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 815D/2013.

La apelul nominal lipsesc părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 414 din 15 octombrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 octombrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2.156/93/2012, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de oraşul Pantelimon, judeţul Ilfov, prin primar, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind stabilirea liniei de hotar între două unităţi administrativ-teritoriale, în temeiul art. II din Legea nr. 133/2012.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că atribuţia prefectului de a sesiza instanţa de contencios administrativ cu o acţiune în stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, instituită prin textul de lege criticat, este neconstituţională, deoarece, potrivit Legii fundamentale, este atributul exclusiv al Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare, să stabilească, prin lege organică, organizarea administraţiei publice locale şi a teritoriului. Astfel, textul de lege criticat încalcă principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, dat fiind faptul că puterea judecătorească intervine în acest mod peste atribuţiile puterii legislative. Mai mult, în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile art. II din Legea nr. 133/2012 sunt în contradicţie cu art. 22 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, potrivit cărora atât delimitarea teritorială, cât şi orice modificare a limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabilesc prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.

Tribunalul Ilfov - Secţia civilă, exprimându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, arată că, în România, cadrul legal al organizării administrativ-teritoriale îl reprezintă Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, cu modificările ulterioare. Anexa legii menţionate enumera localităţile care aparţin fiecărui judeţ, fiind astfel delimitate administrativ teritoriile judeţelor, iar limitele teritoriale ale acestora coincid cu hotarele administrative ale localităţilor din judeţul respectiv şi din judeţele învecinate.

Se mai arată că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţie şi ale art. 22 din Legea nr. 215/2001, instanţele de judecată nu au competenţa de a schimba conţinutul actelor normative incidente şi nici nu au calitatea de a constata inaplicabilitatea unor asemenea acte normative, întrucât organizarea administrativ-teritorială şi delimitarea administrativă a localităţilor sunt atribute ce aparţin în exclusivitate puterii legislative şi executive. Pe de altă parte, în măsura în care există o delimitare teritorială legală, nesocotită, prin operaţiunea de stabilire a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale neurmărindu-se modificarea limitelor teritoriale, ci doar corecta verificare a acestora, în condiţiile recunoscute ale existenţei unui act normativ care să stabilească în prealabil care sunt suprafeţele deţinute, dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 215/2001 nu sunt aplicabile, fiind admisibilă cenzura instanţelor judecătoreşti.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. I alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 24 iulie 2012.

În acord cu motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea va reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile art. SI teza finală din Legea nr. 133/2012, potrivit cărora: “/.../ Prefectul, în termen 30 de zile de la primirea documentaţiei de delimitare, iniţiază concilieri sau, în caz contrar, sesizează instanţele de contencios administrativ cu privire la acţiunea privind stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi alin, (5) referitor la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului şi art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi, alin. (2) referitor la legile constituţionale şi alin. (3) lit. o) privind reglementarea prin lege organică a organizării administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi a regimului general privind autonomia locală.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. II teza finală din Legea nr. 133/2012, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale, şi cu o motivare identică.

Astfel, prin deciziile nr. 393 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 13 decembrie 2013, şi nr. 414 din 15 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 22 noiembrie 2013, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, cu următoarea motivare:

Din analiza prevederilor legale incidente, respectiv art. 11 alin. (3)-(7) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 7 februarie 2013, Curtea a constatat că există două modalităţi posibile de finalizare a operaţiunilor cadastrale prin care se delimitează şi se marchează hotarele unităţilor administrativ-teritoriale, şi anume fie procesele-verbale de delimitare a hotarelor, semnate de membrii comisiei de delimitare şi recunoscute reciproc de reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale, fie, în cazul unor neînţelegeri legate de stabilirea liniei de hotar între două unităţi administrativ-teritoriale, hotărârea judecătorească care stabileşte hotarele unităţilor administrativ-teritoriale învecinate, în baza probatoriului administrat.

Curtea a reţinut că aceste două modalităţi prin care se ajunge la întocmirea documentaţiei tehnice cadastrale, documentaţie ce se concretizează, potrivit prevederilor art. 4.3.1 din Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei publice nr. 534/2001, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001, în dosarul de delimitare, constituie operaţiuni tehnice, de identificare a hotarelor a două unităţi administrativ-teritoriale, pe baza planurilor parcelare care corespund vechilor hărţi topografice şi noilor măsurători cadastrale, operaţiuni care sunt prealabile măsurii legislative prin care se delimitează teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale şi nu se confundă cu aceasta.

De altfel, aceeaşi concluzie se impune şi din interpretarea sistematică a prevederilor art. 11 din Legea nr. 7/1996, legiuitorul făcând distincţie între operaţiunea de delimitare şi marcare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, prevăzută la art. 11 alin. (3), pe de o parte, şi modificarea, prin lege, a limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, pe de altă parte, prin precizarea expresă inserată în cuprinsul art. 11 alin. (7) din acelaşi act normativ.

Curtea a reţinut că distincţia dintre aceste două operaţiuni este esenţială, deoarece delimitarea şi marcarea hotarelor reprezintă operaţiunile tehnice de materializare la teren a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile prevăzute de lege sau de actele administrative cu caracter normativ date în aplicarea acesteia [art. 11 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, republicată, Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de delimitare], în timp ce modificarea limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale este măsura legislativă care priveşte exclusiv înfiinţarea, reînfiinţarea sau reorganizarea unităţilor administrativ-teritoriale.

În această logică a argumentării, Curtea a reţinut că nu se poate echivala o operaţiune tehnică cu o măsură legislativă, cu atât mai mult cu cât şi delimitarea şi marcarea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale pot face obiectul reglementării printr-un act normativ.

Pe de altă parte, Curtea a reţinut că atribuirea, în temeiul textului de lege criticat, a competenţei instanţelor judecătoreşti de a soluţiona acţiunea în stabilirea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale nu are semnificaţia unei încălcări a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi în art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului. Pronunţând hotărârea prin care soluţionează acţiunea în stabilirea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale, instanţa de judecată nu se substituie Parlamentului, ci verifică operaţiunea tehnică de delimitare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale efectuată de către comisia de delimitare, pronunţând o hotărâre ale cărei efecte nu sunt constitutive de drepturi, ci declarative, în sensul că se pronunţă asupra întregii documentaţii cadastrale, stabilind hotarele unităţilor administrativ-teritoriale în conformitate cu legile în vigoare şi cu prescripţiile tehnice incidente.

Curtea a mai reţinut că documentaţiile cadastrale cuprinse în dosarul de delimitare, care a fost finalizat fie prin semnarea procesului-verbal de delimitare a hotarelor, fie prin hotărârea judecătorească care tranşează neînţelegerile dintre vecini la stabilirea liniei de hotar, reprezintă operaţiuni prealabile, pur tehnice, efectuate în vederea delimitării teritoriale, care se efectuează printr-un act normativ.

În situaţia în care, subsecvent operaţiunii de delimitare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, fie prin semnarea procesului-verbal de delimitare a hotarelor, fie prin hotărârea judecătorească de stabilire a hotarelor, intervine o modificare în fapt a limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, aceasta se va efectua exclusiv în condiţiile legii, şi anume numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor, prin referendum, în temeiul art. 22 teza a două din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

În prezenta cauză, având în vedere identitatea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi a criticilor formulate în susţinerea acesteia, Curtea reţine că atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de oraşul Pantelimon, judeţul Ilfov, prin primar, în Dosarul nr. 2.156/93/2012 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. II teza finală din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 martie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Nr. 484 din 5 mai 2014

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Nr. 220 din 12 mai 2014

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei pentru desfăşurarea concursului de rezidenţiat în medicină, sesiunea 29 iunie 2014, pentru posturile şi pe locurile rămase neocupate în sesiunea 17 noiembrie 2013

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei resurse umane şi pregătire profesională din cadrul Ministerului Sănătăţii nr. N.B. 2.488 din 5 mai 2014,

având în vedere prevederile art. 181 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 14 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii, ministrul educaţiei naţionale şi ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia pentru desfăşurarea concursului de rezidenţiat în medicină, sesiunea 29 iunie 2014, pentru posturile şi pe locurile rămase neocupate în sesiunea 17 noiembrie 2013, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia resurse umane şi pregătire profesională, celelalte direcţii implicate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Francisk Iulian Chiriac,

secretar de stat

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

p. Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

pentru desfăşurarea concursului de rezidenţiat în medicină, sesiunea 29 iunie 2014, pentru posturile şi pe locurile rămase neocupate în sesiunea 17 noiembrie 2013

 

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Ministerul Sănătăţii organizează la data de 29 iunie 2014 concurs de intrare în rezidenţiat pentru domeniul medicină pentru posturile şi pe locurile rămase neocupate în sesiunea 17 noiembrie 2013.

(2) Concursul se desfăşoară numai în Centrul Universitar Cluj-Napoca - Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, care poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea concursului, alcătuirea clasificărilor şi alegerea locurilor.

(3) în cazul constatării unor încălcări flagrante ale prezentei metodologii sau a vicierii rezultatelor de concurs, Ministerul Sănătăţii îşi rezervă dreptul de a anula rezultatele concursului, situaţie în care concursul va fi reluat în acelaşi centru, pe cheltuiala Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca.

Art. 2. - (1) Unităţile şi specialităţile pentru care se organizează rezidenţiat pe post sunt aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

(2) Cifra de şcolarizare pe specialităţi este aprobată prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale.

Art. 3. - (1) Pentru organizarea acestui concurs se constituie, prin ordin comun al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului sănătăţii, o comisie centrală de rezidenţiat, formată din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai universităţilor de medicină şi farmacie din România.

(2) Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca aprobă prin decizie constituirea comisiei locale de concurs pentru centrul universitar Cluj-Napoca.

Art. 4. - (1) Concursul se desfăşoară sub formă de test-grilă cu 200 de întrebări, pe o durată de 4 ore.

(2) Punctajul minim de promovare reprezintă 60% din punctajul maxim realizat la cele 200 de întrebări.

(3) Ocuparea locurilor/posturilor în specialitate se face în ordinea punctajului de promovare obţinut, în limita locurilor/posturilor publicate, alcătuindu-se o singură clasificare.

(4) Medicii care devin rezidenţi pe locuri încheie un contract individual de muncă pe perioadă determinată, egală cu durata rezidenţiatului, cu unitatea sanitară la care au fost repartizate locurile pentru rezidenţiat.

(5) Medicii care devin rezidenţi pe post încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară publică ce a publicat postul respectiv, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare.

Art. 5. - Rezidenţii au obligaţia să efectueze pregătirea şi să susţină examenul de specialist în specialitatea pentru care au optat în maximum 5 ani de la data încheierii programului de pregătire.

Art. 6. - În baza prevederilor art. 35 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, rezidenţii pot efectua cumul de funcţii numai în condiţiile respectării integrale a curriculei şi a programului de pregătire stabilit pentru toţi rezidenţii în cursul dimineţii.

            Art. 7. - Informaţiile generale importante despre concursul de rezidenţiat sunt făcute publice prin presă, radio, televiziune, iar cele de detaliu, pe paginile de internet ale universităţilor de medicină şi farmacie din România, prin publicare în ziarul “Viaţa medicală”, precum şi prin internet, la adresa rezidentiat.ms.ro

 

CAPITOLUL II

Tematică, bibliografie, întrebări

 

Art. 8. - (1) Tematica concursului de rezidenţiat şi bibliografia aferentă sunt avizate de Colegiul Medicilor din România, sunt aprobate de ministrul sănătăţii şi au fost publicate în ziarul “Viaţa medicală” nr. 16 din 20 aprilie 2012 (inclusiv erata din anul 2013).

(2) Tematicile pot fi accesate pe paginile de internet rezidentiat.ms.ro şi, respectiv, pe paginile de internet ale universităţilor de medicină şi farmacie din România.

Art. 9. - (1) Seturile de întrebări sunt create de un grup de lucru, aflat într-un sediu securizat. Coordonatorul grupului de lucru este desemnat de preşedintele comisiei locale de rezidenţiat, iar numele lui este făcut public doar după închiderea concursului

(2) Coordonatorul răspunde de corectitudinea formulării întrebării, alegerea răspunsurilor corecte, de păstrarea secretului întrebării şi a răspunsului corect, precum şi de răspunsul la contestaţii. Coordonatorul semnează pentru setul de întrebări formulate de grupul de lucru respectiv.

            (3) Coordonatorul dă avizul “bun de tipar” pentru multiplicarea caietelor cu întrebări.

 

CAPITOLUL III

Înscrierea candidaţilor

 

Art. 10. - (1) La concurs se pot prezenta:

a) candidaţii care au diplomă de licenţă în profil medico-farmaceutic uman sau o diplomă echivalentă cu aceasta;

b) rezidenţii aflaţi în pregătire, cu respectarea prevederilor art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare;

c) specialiştii care doresc să efectueze pregătire în cea de-a două specialitate, cu respectarea prevederilor legale.

Specialiştii care au efectuat programul de pregătire prin rezidenţiat, forma pe post, pot obţine a două specialitate după îndeplinirea condiţiei din actul adiţional încheiat la contractul de muncă;

d) candidaţii care îndeplinesc condiţiile privind cetăţenia stabilite de Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi au diplomă de licenţă în profil medico-farmaceutic uman sau o diplomă echivalentă cu aceasta;

e) candidaţii cetăţeni de origine etnică română cu domiciliul stabil în străinătate, posesori ai diplomei de medic obţinute în România ori într-un alt stat membru al Uniunii Europene, susţin concursul în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, însă concurează pe locurile publicate de Ministerul Educaţiei Naţionale, care va distribui aceste locuri pe centrele universitare.

(2) Candidaţii trebuie să fie apţi din punct de vedere medical (fizic şi neuropsihic) pentru exercitarea activităţii în domeniul pentru care candidează.

Art. 11. - A două specialitate se poate obţine numai în regim cu taxă. Taxa anuală pentru efectuarea celei de-a două specializări prin concurs de rezidenţiat este aceeaşi cu cea prevăzută pentru a două specialitate fără concurs de rezidenţiat.

Art. 12. - (1) înscrierile se fac la direcţiile de sănătate publică în perioada 19 mai 2014-2 iunie 2014 (ora 16,00), inclusiv.

(2) Publicaţia de concurs cuprinde:

a) data, locul şi ora desfăşurării concursului;

b) condiţiile de participare;

c) locul şi perioada de înscriere;

d) numărul de locuri pe specialităţi şt centre de pregătire;

e) lista posturilor;

f) informaţii generale.

(3) Candidaţii cetăţeni de origine etnică română cu domiciliul stabil în străinătate, posesori ai diplomei de medic obţinute în România ori într-un alt stat membru al Uniunii Europene, se înscriu la concurs la Ministerul Educaţiei Naţionale, cu respectarea prevederilor publicaţiei de concurs, prin Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca.

Art. 13. - Dosarul de înscriere al candidatului trebuie să conţină următoarele documente:

a) cererea de înscriere la concurs, cu numele de familie, iniţiala tatălui şi toate prenumele înscrise în buletinul/cartea de identitate/paşaport. În cerere candidaţii vor menţiona acordul pentru folosirea numelui şi pentru afişarea rezultatului pe internet;

b) copie a buletinului/cărţii de identitate sau a paşaportului (paginile din care reies numele şi prenumele candidatului, precum şi data naşterii);

c) copia legalizată a diplomei de licenţă de medic. Absolvenţii promoţiei 2013 pot prezenta adeverinţă privind promovarea examenului de licenţă;

d) adeverinţa eliberată de unitatea în care este încadrat, din care să reiasă specialitatea în care este confirmat şi tipul contractului individual de muncă, numai pentru rezidenţi şi specialişti;

e) certificatul medical privind starea de sănătate, eliberat de unitatea sanitară teritorială desemnată de direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, în care se precizează că este apt/inapt din punct de vedere medical (fizic şi neuropsihic) pentru exercitarea activităţii în domeniul pentru care candidează;

f) copia legalizată a actelor doveditoare (certificat de căsătorie etc.) ori alt document care dovedeşte schimbarea numelui;

g) chitanţa de plată a taxei de concurs. Taxa de concurs este stabilită de Ministerul Sănătăţii şi se achită în contul ministerului, care va fi indicat prin publicaţia de concurs.

Art. 14. - După verificarea documentelor din dosare şi a condiţiilor de participare pentru fiecare candidat, direcţiile de sănătate publică vor completa on-line la adresa http://examene.meddb.ro lista nominală cu candidaţii înscrişi, care cuprinde următoarele rubrici:

 

Nr. crt.

DSP

Numele, iniţiala tatălui, prenumele

Promoţia

Universitatea de medicină şi farmacie absolvită

Locul actual de muncă

Nr. chitanţei de plată a taxei de concurs

CNP

Observaţii privind starea de sănătate

Acordul pentru folosirea

numelui pe internet

 

 

 

 

 

Funcţia

Unitatea sanitară

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Legendă:

DSP - direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti (se foloseşte indicativul auto; de exemplu: BZ pentru Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Buzău, B pentru Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti).

Locul actual de muncă - pentru cei neîncadraţi se trece “FP” în rubrica “Unitatea sanitară”, iar rubrica “Funcţia1 se lasă necompletată

Observaţii privind starea de sănătate - se completează numai cu “Apt” sau “Inapt.

Acordul pentru folosirea numelui pe internet - se va completa “DA” sau “NU”, după caz.

NOTA:

Codul numeric personal (CNP) se va utiliza strict pentru validarea înscrierilor. Se interzice publicarea pe internet a listelor care să conţină CNP.

Art. 15. - (1) Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după centralizarea şi verificarea tabelelor cu candidaţii înscrişi, redactează, în ordine alfabetică, lista finală cu candidaţii înscrişi la concurs, pe care o comunică Ministerului Sănătăţii în cel mult două zile lucrătoare de la încheierea înscrierilor,

(2) Ministerul Sănătăţii centralizează listele cu candidaţii. Până la data de 6 iunie 2014, Ministerul Sănătăţii comunică Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca numărul total de candidaţi, urmând ca până la data de 11 iunie 2014 să transmită în format electronic listele nominale ale acestor candidaţi.

(3) Listele cu candidaţii admişi în concurs se vor afişa pe site-ul rezidentiat.ms.ro şi pe site-ul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca la data de 19 iunie 2014

(4) Repartizarea candidaţilor pe săli se face de Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca.

(5) La data de 26 iunie 2014, candidaţii pot afla sala şi ora începerii probei de concurs vizitând pagina de internet a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca sau site-ul rezidentiat.ms.ro

            (6) Cu cel puţin 24 de ore înainte de concurs, la fiecare sală se afişează lista candidaţilor repartizaţi în sala respectivă.

 

CAPITOLUL IV

Desfăşurarea concursului

 

Art. 16. - (1) Concursul se desfăşoară în ziua de duminică, 29 iunie 2014.

(2) în dimineaţa zilei de concurs, la ora 7,30, şeful de sală şi supraveghetorii lipesc în dreptul fiecărui loc din sală o legitimaţie de bancă cu numărul de ordine al candidatului respectiv, număr corespunzător cu cel aflat în listele candidaţilor.

(3) începând cu ora 8,30, candidaţii pot intra în sala în care au fost repartizaţi. La intrare se legitimează în faţa şefului de sală cu buletinul/cartea de identitate sau paşaportul, documente ce trebuie să fie în termen de valabilitate. Cei fără un astfel de document valabil nu sunt primiţi în sala de concurs.

Art. 17. - (1) Candidaţii sunt aşezaţi în sală în ordine alfabetică, conform listelor finale afişate, cu excepţia perechilor soţ-soţie, fraţi-surori, care au obligaţia, sub sancţiunea anulării lucrării şi eliminării din concurs, să semnaleze şefului de sală aceste situaţii, pentru a putea fi aşezaţi separat. Candidaţii aflaţi în sală pot declara, sub semnătură, situaţiile menţionate mai sus. Fiecare candidat se aşează la locul indicat prin legitimaţia de bancă. Candidaţii ocupă numai locurile indicate de organizatori şi nu au voie să le schimbe între ei. În cazul în care locul desemnat iniţial nu este corespunzător, candidatul poate fi mutat pe un loc disponibil, dar numai la indicaţia şefului de sală.

(2) Candidaţii sunt aşezaţi în sală în aşa fel încât să rămână cel puţin un loc liber între 2 candidaţi.

(3) în prezenţa candidaţilor, şefii de sală citesc instrucţiunile privind modul de desfăşurare a concursului.

Art. 18. - (1) începând cu ora 9,00 candidaţilor li se împart grilele pentru răspuns şi câte o carioca neagră pentru completarea grilei (atât pentru completarea răspunsurilor considerate corecte, cât şi pentru completarea datelor de identitate). Cele 4 tipuri de grile pentru răspuns se împart după algoritmul următor:

- rândul 1 primeşte grile tip A şi B, conform următoarei scheme:

A-B- A -B- A-B - etc;

- rândul 2 primeşte grile tip C şi D conform următoarei scheme:

C - D - C - D - C - D - etc;

- rândul 3 primeşte grile tip A şi B conform următoarei scheme:

B - A- B - A- B - A- etc;

- rândul 4 primeşte grile tip C şi D conform următoarei scheme:

D - C - D - C - D - C - etc.

Începând cu rândul 5 se repetă schema de mai sus (rândul 5 = rândul 1, rândul 6 = rândul 2 etc.) până când toţi candidaţii vor primi o grilă de răspuns.

(2) Se procedează la verificarea de către fiecare candidat a grilei, pentru a se identifica eventualele greşeli de tipărire, caz în care grila respectivă este înlocuită. Fiecare candidat completează apoi datele personale în spaţiul special de pe grilă, cu litere majuscule.

(3) Şeful de sală şi supraveghetorii verifică corectitudinea datelor înscrise, confruntându-le cu actul de identitate al candidatului şi cu legitimaţia de bancă. După această operaţiune, actul de identitate al fiecărui candidat rămâne pe bancă pe toată durata probei scrise. Candidaţii poartă întreaga responsabilitate asupra datelor personale înscrise pe grilă.

(4) Sacii sigilaţi conţinând caietele cu întrebări sunt aduşi în săli în jurul orei 9,30. Integritatea acestor saci este constatată de şeful de sală şi de 3 candidaţi din sala respectivă. La ora 10,00 se desigilează sacii în toate sălile de concurs. Li se împart apoi candidaţilor caietele cu întrebări, ţinându-se cont de tipul de grilă primit anterior. Din momentul în care în sala de concurs a fost distribuit ultimul caiet începe măsurarea timpului de concurs, care este de 4 ore. Şeful de sală notează la loc vizibil (fie prin scriere pe tablă, fie pe o hârtie, care este afişată) şi informează candidaţii despre ora de începere şi ora de terminare a concursului.

(5) Fiecare candidat verifică caietul cu întrebări, fiind schimbate caietele cu greşeli de tipărire, precum şi corespondenţa dintre caietul cu întrebări şi tipul de grilă primit anterior.

(6) întreaga responsabilitate asupra corespondenţei dintre tipul de grilă şi cel al caietului cu întrebări revine candidatului.

(7) Candidaţii care nu sunt prezenţi în sală în momentul deschiderii sacilor cu caietele cu întrebări (ora 10,00) nu mai au acces în sala de concurs.

(8) în timpul concursului candidaţii nu au voie să consulte niciun fel de materiale, să discute cu ceilalţi candidaţi, să copieze sau să aibă asupra lor aparatură electronică de comunicare. Materialele documentare sunt depozitate într-un colţ al sălii, unde candidaţii nu au acces până la terminarea concursului. Tot aici se vor depozita şi telefoanele mobile, închise pe toată durata probei de concurs.

(9) La terminarea concursului candidaţii predau şefului de sală, sub semnătură, grila de răspuns. Caietul cu întrebări rămâne în posesia candidaţilor, cu excepţia celor care, din indiferent ce motiv, părăsesc sala în primele 3 ore de concurs.

(10) Candidaţii absenţi şi cei care se retrag din concurs sunt menţionaţi ca atare în proces ui-verbal (nominal). Cei care se retrag predau grila de răspuns şi caietul cu întrebări, sub semnătură, şi pot părăsi sala doar după expirarea primelor 30 de minute de la începerea concursului. Şeful de sală scrie pe grila lor “Retras din concurs”. Aceste grile sunt preluate, constituind documente pe baza cărora, în lista finală, pentru candidatul care s-a retras, se face menţiunea “Retras din concurs”. După părăsirea sălii, niciunui candidat nu îi este permisă revenirea (pe perioada desfăşurării probei) pentru niciun motiv, cu excepţia situaţiei în care un candidat părăseşte sala pentru necesităţi fiziologice, caz în care este însoţit de 2 supraveghetori şi poate lipsi din sală maximum 10 minute. Timpul absenţei din sală nu prelungeşte durata probei pentru candidatul respectiv.

(11) Grilele de răspuns bune de corectat se predau de către candidaţi, sub semnătură, şefului de sală. Corectura acestor grile se face în mod electronic, prin scanare, în sala de concurs, în prezenţa autorului şi a încă 2 candidaţi din sala respectivă, care vor fi nominalizaţi în procesul-verbal al sălii şi care vor semna pe acesta şi pe grilele candidaţilor, După anunţarea punctajului tuturor candidaţilor din sala respectivă, şeful de sală, în prezenţa a 3 candidaţi, ambalează şi sigilează plicul cu grilele corectate şi unităţile de memorie externă (memory stick) pe care au fost stocate rezultatele candidaţilor din sala respectivă. Pe durata corectării lucrărilor candidaţii rămân pe locurile stabilite la intrarea în sală.

(12) Grilele de răspuns cu menţiunea “Retras din concurs” se ambalează separat.

(13) Grilele de răspuns greşite şi cele nefolosite sunt ambalate separat şi poartă menţiunea “Anulat”.

(14) Pe fiecare plic cu grile (grile corectate, grile cu menţiunea “Retras din concurs” şi grile “Anulat*) se menţionează sala, numărul de candidaţi, numărul de grile corectate, respectiv “Retras din concurs”, .Anulat”.

(15) Şefii de sală completează un proces-verbal privind numărul de candidaţi înscrişi, de candidaţi prezenţi, de grile de răspuns, de caiete cu întrebări şi de unităţi de memorie externă (memory stick) returnate. Procesele-verbale sunt semnate de şefii de sală, de supraveghetori şi de 3 candidaţi.

(16) Coletele şi procesele-verbale sunt puse în saci, care sunt sigilaţi la rândul lor şi predaţi reprezentanţilor comisiei locale de concurs. Pentru sigilare se folosesc cleşti speciali, care se găsesc la reprezentantul desemnat de comisia locală de concurs, răspunzător de locaţia respectivă de concurs.

            (17) Sacii sunt transportaţi la sediul comisiei locale de concurs. Camerele în care se depozitează sacii sunt sigilate de preşedintele comisiei locale de concurs şi sunt puse sub pază.

 

CAPITOLUL V

Clasificarea candidaţilor

 

Art. 19. - Preşedintele comisiei locale de concurs împreună cu colectivele care au alcătuit întrebările de concurs sunt prezenţi în ziua concursului, începând cu ora 11,00, la sediul comisiei. Grilele cu răspunsuri sunt multiplicate în prezenţa membrilor comisiei locale de concurs şi sunt transmise în săli prin delegaţi însoţiţi de personal de pază (2-3 persoane pentru fiecare corp de clădire), în plicuri sigilate. Plicul este înmânat şefului de sală de către delegaţi la expirarea celor 4 ore de concurs şi după predarea de către candidaţi a grilelor pentru corectat.

Art. 20. - (1) Eventualele contestaţii privind răspunsurile corecte sunt depuse de candidaţi în termen de 24 de ore din momentul transmiterii grilelor în sălile de concurs. Contestaţiile se depun la sediul comisiei locale de concurs stabilit de către universitatea de medicină şi farmacie organizatoare.

(2) Comisia locală de concurs analizează şi comunică răspunsurile corecte rămase definitive, în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor. Comunicarea grilei corecte rămase definitive se face prin publicarea pe pagina de internet a universităţii de medicină şi farmacie şi prin afişarea la sediul comisiei locale de concurs şi constituie răspuns la contestaţiile primite.

(3) în urma analizării contestaţiilor şi stabilirii grilei corecte rămase definitive, punctajele comunicate în săli pot suferi modificări.

(4) Dacă în urma contestării întrebărilor, comisia locală de concurs apreciază că există întrebări care prezintă vicii de formulare, aceste întrebări sunt anulate (hotărârea luată urmând a fi consemnată într-un proces-verbal semnat de toţi responsabilii grupurilor de lucru). Anularea întrebărilor duce la anularea punctelor acordate la întrebările respective, pentru toţi candidaţii.

Art. 21. - (1) Prelucrarea rezultatelor stabilite în urma aplicării grilei corecte rămase definitive se face de către o comisie de specialişti propuşi de comisia locală de concurs şi desemnaţi de rector. Membrii acestei comisii nu au voie să introducă sau să scoată în/din sala respectivă niciun fel de material. În sala respectivă nu au acces decât persoanele care formează comisia menţionată.

(2) Grifa corectă rămasă definitivă este aplicată tuturor candidaţilor, indiferent dacă au contestat sau nu grila cu răspunsuri anunţată în sălile de concurs.

Art. 22. - Înainte de alcătuirea clasificărilor, comisia desemnată la art. 21 alin. (1) procedează la desfacerea sacilor şi la verificarea conţinutului fiecărui colet, semnalând Într-un proces-verbal eventualele neconcordanţe.

Art. 23. - (1) Clasificarea rezultă prin unificarea electronică a rezultatelor stabilite în urma aplicării grilei corecte rămase definitive.

            (2) Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca are obligaţia de a transmite Ministerului Sănătăţii, în format electronic, cu cel puţin 24 de ore înainte de afişare, clasificările definitive, în vederea emiterii ordinului ministrului sănătăţii de confirmare a rezultatelor.

 

CAPITOLUL VI

Rezultate. Alegerea postului sau a locului în specialitate şi a centrelor de pregătire

 

Art. 24. - (1) Data afişării clasificărilor este anunţată în timp util prin mass-media şi pe pagina de internet a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca şi pe site-ul rezidentiat.ms.ro.

(2) Clasificările, data şi locul alegerii locurilor/posturilor în specialitate şi a centrelor de pregătire pot fi accesate pe pagina de internet a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca şi pe site-ul rezidentiat.ms.ro.

Art. 25. - Alegerea locurilor/posturilor în specialitate şi a centrelor de pregătire se face în baza punctajului şi a clasificărilor, la o dată stabilită de comun acord cu Ministerul Sănătăţii, în intervalul orar 9,00-21,00. Candidaţii se vor prezenta în centrul universitar Cluj-Napoca, unde au susţinut concursul de rezidenţiat. Dacă repartiţia nu se finalizează în prima zi, va continua în ziua următoare, în acelaşi interval orar, iar locurile şi posturile rămase disponibile se vor afişa pe pagina de internet la sfârşitul primei zile de repartiţie. În urma alegerii locului/postului şi a centrului de pregătire în specialitate se vor înainta Ministerului Sănătăţii listele nominale, inclusiv în format electronic, privind locurile/posturile, specialităţile şi centrele alese şi procesele-verbale ale sesiunii de alegeri (cu semnăturile candidaţilor), în termen de 3 zile lucrătoare.

Art. 26. - (1) Candidaţii sau împuterniciţii acestora care nu sunt prezenţi la data, ora şi locul fixate pentru alegerea postului ori a locului în specialitate şi a centrului de pregătire pierd drepturile conferite de concurs.

            (2) Locurile şi posturile râmase neocupate în urma finalizării alegerilor nu se vor putea redistribui altor candidaţi, acestea urmând a fi ocupate numai printr-un alt concurs de rezidenţiat.

 

CAPITOLUL VII

Exemplificări privind tipurile de întrebări şi modul de punctare

 

Art. 27. - Caietele de concurs conţin un număr de 200 de întrebări. Toate întrebările de concurs sunt elaborate de comisiile de specialişti stabilite de comisia locală de rezidenţiat şi sunt diferite de cele deja publicate.

Art. 28. - (1) Cele 200 de întrebări de concurs sunt de două tipuri, astfel:

a) 25% din total sunt întrebări tip complement simplu, cu un singur răspuns corect posibil din 5; se notează fiecare întrebare cu răspuns corect cu 4 puncte; dacă la aceste întrebări candidaţii marchează mai mult sau mai puţin de un răspuns corect, întrebarea se anulează (punctaj 0);

b) 75% din total sunt întrebări tip complement multiplu cu 2- 4 răspunsuri corecte; fiecare întrebare cu răspunsuri corecte este notată cu 5 puncte; dacă la aceste întrebări candidatul marchează mai puţin de două sau mai mult de 4 răspunsuri, întrebarea se anulează (punctaj 0).

(2) în caietul de concurs se precizează întrebările de tip complement simplu şi întrebările de tip complement multiplu.

Exemplu de punctare:

A B C D E = întrebare cu două răspunsuri corecte A şi C

- în cazul în care candidatul marchează corect  şi C, acesta primeşte 5 puncte, astfel:

ABCDE X X 11111=5 puncte

- în cazul în care candidatul marchează A şi B, acesta primeşte 3 puncte, astfel:

ABCDE

XX

10 0 1 1=3 puncte

(3) Departajarea candidaţilor cu punctaj egal se face pe baza punctajului ponderat, care reprezintă calculul statistic în funcţie de răspunsurile corecte date de toţi candidaţii la întrebarea considerată cu gradul de dificultate cel mai mare.

(4) Departajarea candidaţilor care au obţinut punctajul maxim posibil se face prin susţinerea unei probe suplimentare de departajare. Această probă constă în 100 de întrebări din tematica şi bibliografia aprobate, de tip complement multiplu, alcătuite cu 24 de ore înainte de susţinerea probei, într-un sediu securizat. Această probă are loc în ziua de sâmbătă, 5 iulie 2014, în centrul universitar în care s-a desfăşurat concursul. Corectura se face în mod electronic în sala de concurs, în prezenţa candidaţilor. Rezultatele sunt folosite pentru alcătuirea unei ierarhizări a candidaţilor care au obţinut punctajul maxim posibil. Candidaţii care nu se prezintă la proba de departajare figurează în clasificare în ordine alfabetică, după ierarhizarea candidaţilor care au susţinut proba de departajare.

            (5) Pentru susţinerea probei de departajare nu se percepe taxă.

 

CAPITOLUL VIII

Probleme de organizare

 

Art. 29. - Pentru buna desfăşurare a concursului de rezidenţiat se stabilesc grupuri de lucru pentru îndeplinirea următoarelor obligaţii:

a) publicarea tematicii şi a bibliografiei de concurs, precum şi a metodologiei de desfăşurare a concursului;

b) publicarea numărului de focuri şi de posturi pe specialităţi şi centre de pregătire, conform prevederilor legale;

c) rezolvarea problemelor financiare (încasarea taxei de concurs, cheltuieli pentru chirii, materiale, plata personalului care a contribuit la concurs etc.).

Art. 30. - Pentru buna desfăşurare a concursului de rezidenţiat, la nivel local se stabilesc grupuri de lucru pentru îndeplinirea următoarelor obligaţii:

a) închirierea sălilor pentru concurs, prezentarea unui tabel cu locul, numele şi capacitatea fiecărei săli, avându-se grijă să rămână în fiecare sală 1-3 locuri libere (în funcţie de capacitatea sălii), şi verificarea cu o săptămână înainte a condiţiilor de lucru în sala respectivă (căldură, lumină, aerisire, scaune bune etc.) - responsabil este preşedintele comisiei locale de concurs;

b) asigurarea materialelor necesare întregii sesiuni [hârtie, carioci de culori diferite, hârtie de împachetat, plicuri pentru grile, sfoară, unităţile de memorie externă (memory stick), cleşti pentru sigilat etc.] - responsabil este preşedintele comisiei locale de concurs;

c) organizarea supravegherii concursului - responsabil este preşedintele comisiei locale de rezidenţiat, care are următoarele atribuţii:

- asigurarea unui număr suficient de supraveghetori (un supraveghetor la 25 de candidaţi cu un minimum de 3 persoane pentru o sală);

- desemnarea şefilor de clădire, de sală şi a supraveghetorilor pe săli de concurs;

- instruirea acestora cu o săptămână înainte de concurs; d) întocmirea şi tipărirea listelor cu candidaţi, a legitimaţiilor de bancă şi împărţirea candidaţilor pe săli în funcţie de capacitatea fiecăreia, afişarea listelor şi transmiterea spre webmaster pentru publicare pe internet - responsabil este preşedintele comisiei locale de concurs;

e) elaborarea şi tipărirea instrucţiunilor pentru şefii de clădire, de sală, supraveghetori şi candidaţi - coordonator este preşedintele comisiei locale de concurs,

f) elaborarea şi tipărirea documentelor nesecrete [procese-verbale, diferenţiate pentru şefii de clădiri şi de sală, de predare-primire â sacilor cu caiete cu întrebări şi de predare-primire de la sfârşitul concursului, pentru plicuri cu grile corectate, pentru unităţile de memorie externă (memory stick), pentru plicuri cu grile anulate sau nefolosite, pentru grile “Retras din concurs”, pentru caiete cu întrebări nefolosite, atât ale şefilor de sală către şefii de clădire, cât şi ale şefilor de clădire către comisia locală de concurs; procese-verbale privind derularea concursului, completate şi semnate de şefii de sală şi de supraveghetori, grile de răspuns] - responsabilă este comisia locală de concurs;

g) tipărirea caietelor cu întrebări într-un sediu securizat (personalul care va lucra în acest sediu nu are voie să comunice cu exteriorul şi nici să părăsească sediul până în ziua de 29 iunie 2014, ora 11,00, şi va semna o declaraţie de confidenţialitate conform modelului transmis de Ministerul Sănătăţii) - responsabil este preşedintele comisiei locale de concurs;

h) transportul caietelor cu întrebări la sălile de concurs şi apoi al grilelor corectate la locul stabilit de comisia locală de concurs, pregătirea maşinilor şi a personalului de însoţire - responsabil este preşedintele comisiei locale de concurs;

i) pregătirea pentru corectură, după aducerea la săli a aparaturii electronice şi asigurarea personalului necesar, altul decât şefii de sală sau supraveghetorii - responsabil este preşedintele comisiei locale de concurs;

j) instruirea personalului care va asigura corectura grilelor prin scanare - responsabil este preşedintele comisiei locale de concurs;

k) citirea grilelor prin scanare (pe baza softului pus la dispoziţie de Ministerul Sănătăţii) - responsabil este preşedintele comisiei locale de concurs;

            l) stabilirea grilei de răspuns - responsabil este preşedintele comisiei locale de concurs;

m) stabilirea clasificărilor finale în ordinea descrescătoare a punctajelor, cu departajare conform prevederilor art. 28 alin. (3)-(5) - responsabil este preşedintele comisiei locale de concurs;

n) afişarea clasificărilor finale - responsabil este preşedintele comisiei locale de concurs;

o) crearea unei pagini web pe internet în care se publică toate informaţiile nesecrete legate de concurs (distribuţia pe săli a candidaţilor, locul de afişare a acestor date, instrucţiuni pentru candidaţi, punctaje obţinute, cataloagele finale în ordinea clasificării etc.) - responsabil este preşedintele comisiei locale de concurs;

p) alegerea posturilor şi a locurilor publicate la rezidenţiat şi a centrelor de pregătire - responsabil este preşedintele comisiei locale de concurs.

Art. 31. - (1) Pregătirea materialelor necesare desfăşurării concursului presupune realizarea grilelor pentru răspuns, pregătirea sacilor cu materiale nesecrete şi realizarea caietelor cu întrebări.

(2) Grilele pentru răspuns se tipăresc până la data de 19 iunie 2014, într-un număr dublu faţă de numărul candidaţilor înscrişi pe liste plus o rezervă de 10% din fiecare tip, pentru a preîntâmpina posibilele dificultăţi generate de distribuţia diferită a fiecărui tip de grilă în săli. Grilele sunt de 4 tipuri, notate cu A, B, C şi D, corespunzător cu notarea caietelor cu întrebări, astfel încât în săli candidaţii care au locurile apropiate să aibă grile şi caiete de tipuri diferite.

(3) Pregătirea sacilor pentru săli conţinând toate materialele nesecrete necesare (cu excepţia caietelor cu întrebări) se face de comisia locală de concurs, în săptămâna premergătoare concursului. Fiecare sac, pe care se scriu domeniul, clădirea, sala, precum şi conţinutul sacului, cuprinde următoarele materiale:

- colete sigilate cu grile pentru răspuns; numărul grilelor pentru răspuns este dublu faţă de numărul candidaţilor din sala respectivă (+10%), în aşa fel încât să se asigure posibilitatea schimbării grilei cu una de acelaşi tip, o dată pentru fiecare candidat, în cazul în care candidatul a făcut greşeli şi solicită schimbarea grilei; pe fiecare colet se scriu sala, numărul de candidaţi din sala respectivă, numărul de grile pentru răspuns conţinute de colet (numărul candidaţilor din sala respectivă x 2 + 10%);

- pixuri-cariocă negre pentru completarea grilei de răspuns; numărul pixurilor-cariocă este corespunzător numărului candidaţilor din sala respectivă + 30% rezervă;

- plicuri format C4 pentru împachetarea grilelor corectate;

- coli albe format A4 pentru protejarea grilelor ce se introduc în plicuri;

- plicuri format C5 conţinând plumbii şi sârma pentru sigilat sacii;

- bandă adezivă pentru sigilarea plicurilor cu grilele corectate şi a coletelor cu grile anulate şi retrase din concurs;

- sfoară pentru legarea coletelor cu grile;

- hârtie de împachetat pentru coletele cu grile anulate şi retrase din concurs;

- sârme cu plumbi;

- pixuri-cariocă de culoare roşie;

- prelungitoare pentru aparatura electronică;

- ştampilă de concurs, conform modelului transmis de Ministerul Sănătăţii, care se aplică inclusiv pe grilele candidaţilor (în spaţiul special desemnat) şi pe materiale din sala de concurs.

(4) Sacii cu materialele nesecrete sigilaţi sunt depozitaţi prin grija comisiei locale de concurs, cu două zile înainte de concurs. Sediul este sigilat. În dimineaţa zilei de concurs, sacii sigilaţi, conţinând cele de mai sus, separat pentru fiecare sală de concurs, sunt transportaţi de comisiile special desemnate la locurile de desfăşurare a concursului.

(5) Pentru crearea şi multiplicarea caietelor cu întrebări se desfăşoară următoarele activităţi:

a) preşedintele comisiei locale de concurs, împreună cu coordonatorul colectivului desemnat pentru stabilirea întrebărilor pentru concurs, alege grupurile de lucru pentru conceperea întrebărilor. Aceste grupuri de lucru sunt făcute publice în ziua concursului;

b) întrebările sunt create după tematica şi bibliografia deja anunţate. Ele sunt prezentate în anumite condiţii de punere în pagină şi/sau pe dischetă pe un anumit tipar;

c) caietele cu întrebări sunt alcătuite şi multiplicate de colectivul special desemnat care lucrează într-un loc de unde nu are nicio legătură cu exteriorul şi nu părăseşte locul respectiv decât după minimum o oră de la începerea probei scrise (nu mai devreme de ora 11,00). La locul respectiv, colectivul desemnat dispune de toate materialele şi echipamentele necesare multiplicării caietelor cu întrebări şi ambalării lor în sacii ce vor fi sigilaţi. Caietele sunt multiplicate într-un număr stabilit în funcţie de numărul candidaţilor din fiecare sală, plus o rezervă de 20% pentru înlocuire, în cazul unor eventuale greşeli de tipărire şi pentru preîntâmpinarea dificultăţilor legate de distribuţia diferită a fiecărui tip în sală. Caietele sunt multiplicate pe 4 tipuri, notate A, B, C şi D. Caietele conţin aceleaşi întrebări, dar ordinea acestor întrebări este diferită pentru fiecare dintre cele 4 tipuri de caiete;

d) după multiplicarea caietelor într-un număr corespunzător din fiecare tip, acestea sunt împachetate, pachetele sunt sigilate cu bandă adezivă şi ştampilate (ştampila este emisă de comisia locală de concurs), puse în saci, iar sacii sunt sigilaţi cu cleştii transmişi de comisia locală. Rezerva de caiete pentru fiecare tip este pusă în sacul desemnat pentru fiecare sală de concurs;

e) în dimineaţa zilei de concurs, sacii sigilaţi, separat pentru fiecare sală de concurs, sunt transportaţi la locul de desfăşurare a concursului de comisiile special desemnate. În fiecare maşină se vor găsi minimum 2 însoţitori (dintre care o persoană de pază - jandarm);

f) după terminarea operaţiunilor de multiplicare, toate materialele rămase (rebuturi, plusuri, matriţe din copiatoare etc.) sunt împachetate separat, sigilate şi transportate la sediul comisiei locale de concurs, unde se păstrează până după alegerea posturilor, a locurilor în specialitate şi a centrelor de pregătire.

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERAAUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea cotizaţiilor şi taxelor pentru membrii Camerei Auditorilor Financiari din România, persoane fizice şi juridice, şi pentru membrii stagiari în activitatea de audit financiar

 

Având în vedere prevederile:

- art. 6 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 15 alin. (3) şi art. 62 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în şedinţa din data de 24 aprilie 2014, hotărăşte:

Art. 1. - Se aproba cotizaţiile şi taxele pentru membrii Camerei Auditorilor Financiari din România (Camera), persoane fizice şi juridice, şi pentru membrii stagiari în activitatea de audit financiar, conform art. 2-7:

A. Cotizaţii fixe

Art. 2. - (1) Cotizaţiile fixe anuale reprezintă sumele în lei care trebuie achitate de către membrii Camerei, persoane fizice şi juridice, active sau nonactive, în vederea menţinerii în Registrul public al auditorilor financiari şi a asigurării accesului la serviciile gratuite acordate de Cameră membrilor acesteia.

(2) Cotizaţiile fixe anuale se stabilesc după cum urmează:

a) pentru auditorii financiari persoane fizice active: 780 lei;

b) pentru auditorii financiari persoane fizice nonactive: 390 lei;

c) pentru persoanele juridice. 750 lei;

d) pentru auditorii financiari persoane fizice active cu calificativ B, C sau D: 1.180 lei;

e) pentru auditorii financiari persoane fizice nonactive cu calificativ B, C sau D: 790 lei;

f) pentru auditorii financiari persoane juridice cu calificativ B, C sau D: 1.150 lei.

Art. 3. - (1) Plata cotizaţiilor fixe anuale pentru persoane fizice se face în două tranşe anuale, astfel:

a) pentru auditorii financiari persoane fizice active: 400 lei până la 31 martie, respectiv 380 lei până la 30 septembrie a fiecărui an;

b) pentru auditorii financiari persoane fizice nonactive: 200 lei până la 31 martie, respectiv 190 lei până la 30 septembrie a fiecărui an;

c) pentru auditorii financiari persoane fizice active cu calificativ B, C sau D: 800 lei până la 31 martie, respectiv 380 lei până la 30 septembrie a fiecărui an;

d) pentru auditorii financiari persoane fizice nonactive cu calificativ B, C sau D: 600 lei până la 31 martie, respectiv 190 lei până la 30 septembrie a fiecărui an;

e) pentru auditorii financiari persoane juridice cu calificativ B, C sau D: 1.000 lei până la 31 martie, respectiv 150 lei până la 30 septembrie a fiecărui an.

(2) Plata cotizaţiilor fixe anuale pentru persoane juridice se face până la data de 31 martie a fiecărui an.

(3) în cazul auditorilor financiari persoane fizice şi juridice care se înscriu în Registrul public al auditorilor financiari după data de 31 ianuarie, cotizaţia fixă anuală se plăteşte în termen de 30 de zile calendaristice de la acordarea calităţii de membru al Camerei.

(4) Nerespectarea prevederilor alin. (1)-(3) duce la sancţionarea membrilor Camerei, conform prevederilor legale în vigoare.

(5) Auditorii financiari care solicita suspendarea/încetarea suspendării într-un an calendaristic vor achita astfel:

a) auditorii financiari care solicită suspendarea pe parcursul unui an calendaristic achită cotizaţia fixă proporţional cu lunile cât au avut statut de membru (activ sau nonactiv) al Camerei;

b) auditorii financiari a căror suspendare încetează pe parcursul unui an calendaristic achită cotizaţia fixă proporţional cu lunile rămase de la data încetării suspendării;

c) luna depunerii cererii de suspendare sau de încetare a suspendării va fi luată în calcul la determinarea perioadei noului statut.

(6) La schimbarea statutului din membru activ în membru nonactiv sau din membru nonactiv în membru activ, pe parcursul unui an calendaristic, cotizaţia fixă anuală se va recalcula proporţional cu cotizaţia fixă aferentă lunilor cât a avut vechiul statut însumată cu cotizaţia fixă aferentă noului statut de membru. Luna depunerii declaraţiei de schimbare a statutului de membru va fi luată în calcul la determinarea perioadei noului statut.

B. Cotizaţii variabile

Art. 4. - (1) Cotizaţiile variabile anuale reprezintă contribuţiile auditorilor financiari, membrii Camerei, calculate prin aplicarea cotelor specificate la alin. (2) la totalul onorariilor calculat conform alin. (3).

(2) Cotizaţiile variabile anuale se calculează prin aplicarea unei singure cote procentuale asupra totalului onorariilor, în funcţie de mărimea acestora, astfel:

- se aplică o cotă de 0,5% la totalul onorariilor, dacă acesta este mai mic sau egal cu 50.000 lei;

- se aplică o cotă de 0,8% la totalul onorariilor, dacă acesta este mai mare de 50.000 lei şi mai mic sau egal cu 200.000 lei;

- se aplică o cotă de 0,9% la totalul onorariilor, dacă acesta este mai mare de 200.000 lei şi mai mic sau egal cu 600.000 lei;

- se aplică o cotă de 1,0% la totalul onorariilor, dacă acesta este mai mare de 600.000 lei şi mai mic sau egal cu 1.000.000 lei;

- se aplică o cotă de 1,2% la totalul onorariilor, dacă acesta este mai mare de 1.000.000 lei.

(3) Totalul onorariilor la care se va aplica procentul decalcul pentru cotizaţia variabilă se calculează însumând onorariile obţinute din activitatea de audit financiar cu onorariile obţinute din activitatea de audit intern, precum şi cu alte onorarii obţinute din exercitarea profesiei de auditor financiar (cum ar fi, de exemplu, dar fără să se limiteze la: auditul programelor cu fonduri provenite de la Uniunea Europeană, alte organizaţii; auditul situaţiilor financiare ale cooperativelor de credit; audit de conformitate privind obligaţiile din contractele de privatizare a societăţilor comerciale potrivit solicitărilor Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului; rapoarte de revizuire cu scop limitat; asistenţă în vederea retratării situaţiilor financiare; organizarea de cursuri de specialitate; servicii de consultanţă şi alte lucrări care necesită calitatea de auditor financiar etc.) pentru perioada de raportare.

(4) Onorariile luate în calcul sunt cele facturate în cursul perioadei de raportare, din care se scad sumele care au fost cedate subcontractorilor şi colaboratorilor, auditori financiari membri ai Camerei, şi nu includ taxa pe valoarea adăugată.

Art. 5. - (1) Membrii Camerei, auditori financiari activi, persoane fizice şi persoane juridice, trebuie să achite în cursul anului cotizaţiile variabile anuale, sub formă de avans, până la data de 30 septembrie, în funcţie de modalităţile de calcul prevăzute la art. 3 alin. (2) şi (3). Cotizaţia variabilă sub formă de avans se calculează asupra onorariilor încasate până la 30 iunie, mai puţin sumele care au fost cedate subcontractorilor şi colaboratorilor, auditori financiari membri ai Camerei, cu obligaţia menţionării ulterioare a sumelor respective şi a beneficiarilor acestora în Raportul anual al membrilor.

(2) Pe baza situaţiilor financiare întocmite pentru exerciţiul financiar care se încheie la 31 decembrie se va stabili cuantumul definitiv al cotizaţiei variabile datorate de membrii Camerei, aferentă totalului onorariilor raportate, rezultate din cumularea veniturilor obţinute din activitatea de audit financiar, audit intern, precum şi a altor venituri realizate din exercitarea profesiei de auditor financiar.

Din cuantumul definitiv al cotizaţiei se va scădea avansul achitat de membrii Camerei până la data de 30 septembrie, conform alin. (1), diferenţa urmând a fi regularizată (achitată de membrii Camerei sau rambursată de către aceasta, după caz) până la data de 31 martie a anului următor.

(3) Acordarea vizei anuale, pe carnetul de auditor financiar, pentru exercitarea profesiei se va face numai în condiţiile îndeplinirii obligaţiilor, inclusiv a celor de plată a cotizaţiilor fixe şi variabile anuale, de către membrii Camerei. Viza este valabilă din momentul acordării până la data de 31 martie a anului următor acordării acesteia.

(4) Pentru veniturile obţinute sub formă de salariu din activitatea de audit financiar, audit intern, precum şi pentru alte venituri, sub formă de salariu, realizate din exercitarea profesiei de auditor financiar, persoanele în cauză nu vor datora cotizaţie variabilă către Cameră.

C. Taxe

Art. 6. - (1) Taxele pentru auditorii financiari sunt următoarele:

a) taxa pentru atribuirea calităţii de membru al Camerei şi înscrierea în Registrul auditorilor financiari - persoane fizice care au obţinut calificarea în România este în sumă de 650 lei;

b) taxa pentru recunoaşterea calificării de auditor financiar, atribuirea calităţii de membru al Camerei şi înscrierea în Registrul auditorilor financiari - persoane fizice care au obţinut calificarea în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiei sau în terţe ţări este în sumă de 2.600 lei;

c) taxa pentru atribuirea calităţii de membru al Camerei şi înscrierea în Registrul auditorilor financiari - persoane juridice este în sumă de 1.300 lei;

d) taxa pentru atribuirea calităţii de membru al Camerei şi înscrierea în Registrul auditorilor financiari - persoane juridice care sunt autorizate în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiei sau în terţe ţări este în sumă de 2.600 lei;

e) taxa pentru reatribuirea calităţii de membru al Camerei şi înscrierea în Registrul auditorilor financiari - persoane fizice şi juridice este în sumă de 3.000 lei;

f) taxa pentru înscrierea în Registrul auditorilor financiari care auditează situaţiile financiare ale entităţilor reglementate şi supravegheate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), este în sumă de 850 lei;

g) taxa pentru înscrierea la testul de verificare a cunoştinţelor privind auditarea operaţiunilor finanţate din fonduri europene şi în Registrul auditorilor financiari care pot audita operaţiuni finanţate din fonduri europene şi alte fonduri nerambursabile de la alţi donatori, este în sumă de 550 lei.

(2) Taxele stabilite la alin. (1) se achită în numerar, la sediul Camerei, sau prin transfer bancar.

Art. 7. - (1) Taxele şi cotizaţiile pentru membrii stagiari în activitatea de audit financiar sunt următoarele:

a) taxa pentru înscrierea la testul de verificare a cunoştinţelor în domeniul financiar-contabil pentru accesul la stagiu în activitatea de audit financiar este în sumă de 500 lei;

b) taxa pentru înscrierea la stagiu în activitatea de audit financiar pentru persoanele care au promovat testul de verificare a cunoştinţelor în domeniul financiar-contabil pentru accesul la stagiu, este în sumă de 250 lei;

c) taxa pentru echivalarea testului de verificare a cunoştinţelor în domeniul financiar-contabil pentru accesul la stagiu şi înscrierea la stagiu în activitatea de audit financiar, pentru persoanele care solicită echivalarea cu un program de maşter sau cu o calificare pentru care există protocol de colaborare încheiat de CAFR cu o instituţie de învăţământ sau cu o altă instituţie profesională din domeniu, este în sumă de 500 lei;

d) cotizaţia fixă anuală pentru monitorizarea activităţii de pregătire practică a membrilor stagiari este în sumă de 580 lei/an;

e) taxa pentru înscrierea la examenul de competenţă profesională pentru atribuirea calităţii de auditor financiar este în sumă de 400 lei/probă;

f) cotizaţia fixă anuală pentru menţinerea în Registrul stagiarilor aflaţi în perioada legală de susţinere a examenului este în sumă de 480 lei.

(2) Taxele şi cotizaţiile stabilite la alin. (1) se achită în numerar, la sediul Camerei sau prin transfer bancar.

(3) Taxa stabilită la alin. (1) lit. c) se achită la momentul depunerii dosarului pentru echivalarea testului de verificare a cunoştinţelor în domeniul financiar-contabil pentru accesul la stagiu în activitatea de audit financiar. În caz de respingere a dosarului de echivalare a testului de verificare a cunoştinţelor în domeniul financiar-contabil pentru accesul la stagiu în activitatea de audit financiar, se va restitui 75% din suma achitată.

(4) Cotizaţia fixă anuală stabilită la alin (1) lit. d) se achită în două tranşe astfel:

a) 300 lei până la data de 31 mai, respectiv

b) 280 lei până la data de 30 septembrie a fiecărui an de stagiu.

Neachitarea taxelor şi cotizaţiilor pentru membrii stagiari, duce la imposibilitatea finalizării anului de stagiu,

Art. 8. - (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 262/2011 privind aprobarea cotizaţiilor şi taxelor pentru membrii Camerei Auditorilor Financiari din România, persoane fizice şi juridice, şi pentru membrii stagiari în activitatea de audit financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 13 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 9. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României. Partea I.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Horia Neamţu

 

Bucureşti, 24 aprilie 2014.

Nr. 35.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.