MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 382/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 382         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 23 mai 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

378. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Bârla, Boteni, Cuca, Domneşti, Leordeni, Miceşti, Morăreşti, Moşoaia, Nucşoara, Poiana Lacului, Rociu şi Slobozia, judeţul Argeş

 

403. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Becicherecu Mic, Margina, Nădrag, Pesac şi Topolovăţu Mare, judeţul Timiş

 

404. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Iacobeni, judeţul Sibiu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

243/702/464. - Ordin al ministrului delegat pentru energie, al ministrului delegat pentru buget şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 pentru Societatea Comercială MINPREST SERV – S.A. Rovinari

 

738. - Ordin al ministrului mediului şi schimbărilor climatice pentru modificarea pct. 2 din anexa la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 4.048/2012 privind desemnarea centrelor de instruire şi evaluare a personalului care desfăşoară activităţile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 303/2008 al Comisiei din 2 aprilie 2008 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a cerinţelor minime şi a condiţiilor de recunoaştere reciprocă în vederea certificării societăţilor comerciale şi a personalului în ceea ce priveşte echipamentele staţionare de refrigerare, de climatizare şi pentru pompe de căldură care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră şi a personalului care desfăşoară activitatea prevăzută de art. 1 din Regulamentul (CE) nr. 307/2008 al Comisiei din 2 aprilie 2008 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a cerinţelor minime pentru programele de formare şi a  condiţiilor pentru recunoaşterea reciprocă a certificatelor de formare pentru personal, în ceea ce priveşte sistemele de climatizare ale unor autovehicule care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Bârla, Boteni, Cuca, Domneşti, Leordeni, Miceşti, Morăreşti, Moşoaia, Nucşoara, Poiana Lacului, Rociu şi Slobozia, judeţul Argeş

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Bârla, Boteni, Cuca, Domneşti, Leordeni, Miceşti, Morăreşti, Moşoaia, Nucşoara, Poiana Lacului, Rociu şi Slobozia, judeţul Argeş, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.12*).

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1- 2.12.

(3) Anexele nr. 1.1-1.12 şi 2.1-2.12 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 6 mai 2014.

Nr. 378.


*) Anexele nr. 1.1-1.12 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Bârla, judeţul Argeş

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Bârla, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Bârla, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În partea dreaptă, în câmp roşu, se află o pasăre răpitoare de argint, aflată în zbor.

În partea stângă, în câmp auriu, se află un călăreţ stând pe un cal aflat în salt, care ţine cu mâna stângă frâul, iar cu dreapta o sabie poziţionată în bară deasupra capului, totul negru.

În vârfului scutului, în câmp albastru, se află 12 spice de grâu de aur, dispuse în evantai.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Pasărea reprezintă uliul păsărar, care face parte din fauna localităţii.

Călăreţul aminteşte de căpitanul lui Mihai Viteazul care, pentru faptele sale de vitejie în armata marelui domnitor, a fost împroprietărit cu o moşie în localitate.

Spicele de grâu simbolizează una din îndeletnicirile de bază ale locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

comunei Boteni, judeţul Argeş

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Boteni, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Boteni, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu un pal undat de argint.

În dreapta se află 4 ghinde de aur, poziţionate 1:2:1.

În stânga se află un fluier de argint cu 5 găuri, aşezat în pal.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Brâul undat simbolizează râul Argeşel, care străbate localitatea.

Cele 4 ghinde reprezintă bogăţia silvică a zonei, iar numărul lor indică numărul satelor componente.

Fluierul evocă sărbătoarea folclorică tradiţională “Festivalul Brâul de la Boteni”.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.3

 

STEMA

comunei Cuca, judeţul Argeş

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Cuca, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Cuca, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, cu un şevron de argint încărcat cu 5 prune, fiecare cu codiţă şi cu câte două frunze verzi, însoţit în şef de o oaie la dreapta şi de o vacă la stânga, de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Oaia, vaca şi prunele simbolizează ocupaţiile de bază ale locuitorilor, creşterea animalelor şi pomicultura.

Şevronul reprezintă cuca, care dă denumirea localităţii, fiind o ridicătură triunghiulară din acoperiş, prin care lumina pătrunde în podul clădirilor, precum şi dealurile, fiind forma de relief predominantă în zonă.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.4

 

STEMA

comunei Domneşti, judeţul Argeş

 

ANEXA Nr. 2.4

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Domneşti, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Domneşti, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară se află o poartă de zid de aur, tencuită, având o intrare carosabilă centrală, arcuită şi închisă, flancată de două ferestre arcuite acoperite; partea centrală a porţii este surmontată de o cupolă cu cruce, aflată între două turle cu acoperişuri conice.

În vârful scutului se află 3 mere de aur, dispuse 2:1, având flecare în partea superioară câte o codiţă orientată puţin oblic spre dreapta şi de la a cărei bază porneşte câte o frunză, de înălţimea ei, poziţionată în bară.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Poarta reprezintă poarta bisericii din Domneştii de Sus, monument istoric.

Brâul undat simbolizează râul Doamnei, care străbate zona.

Merele fac referire la ocupaţia de bază a locuitorilor, pomicultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.5

 

STEMA

comunei Leordeni, judeţul Argeş

 

ANEXA Nr. 2.5

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Leordeni, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Leordeni, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În partea superioară, în câmp albastru, se află 14 flori de leurdă de argint, dispuse 5:4:3:2.

În dreapta, în câmp auriu, se află două ramuri de stejar verzi, cu câte 7 ghinde, încrucişate în săritoare în partea de jos.

În stânga, în câmp roşu, se află un porumb cu 4 ştiuleţi, flancat de două spice de grâu, toate de aur şi aşezate în pal.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Leurda dă denumirea localităţii, iar numărul florilor indică numărul satelor componente ale comunei.

Ramurile de stejar reprezintă bogăţia silvică a zonei.

Porumbul şi spicele de grâu simbolizează principala ocupaţie a locuitorilor, agricultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.6

 

STEMA

comunei Miceşti, judeţul Argeş

 

ANEXA Nr. 2.6

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Miceşti, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Miceşti, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu format din 3 rânduri de cărămizi de argint, rostuite negru.

În partea superioară se află 4 mere roşii, cu câte două frunze verzi în partea de sus, poziţionate orizontal.

În vârful scutului se află un brâu undat de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Merele simbolizează una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, pomicultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.

Brâul, format din 3 rânduri de cărămizi, evocă castrul roman, care se afla pe malul drept al răului Doamnei.

Brâul undat reprezintă râul Doamnei care străbate localitatea.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.7

 

STEMA

comunei Morăreşti, judeţul Argeş

 

ANEXA Nr. 2.7

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Morăreşti, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Morăreşti, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În partea superioară, în câmp roşu, se află două ramuri de prun, orientate în jos, încrucişate în săritoare în partea de sus, având fiecare câte 5 frunze şi 3 prune.

În dreapta, în câmp albastru, se află un cap de bovină de aur, privit din faţă.

În stânga, în câmp auriu, se află o ramură de stejar, compusă din 9 frunze şi 7 ghinde, poziţionată în bară.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Ramurile simbolizează una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, pomicultura, iar numărul fructelor indică numărul satelor componente ale comunei.

Capul de bovină reprezintă o altă ocupaţie de bază a locuitorilor, creşterea animalelor.

Ramurile de stejar evocă bogăţia silvică a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.8

 

STEMA

comunei Moşoaia, judeţul Argeş

 

ANEXA Nr. 2.8

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Moşoaia, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Moşoaia, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În dreapta, în câmp roşu, se află o oaie de aur.

În stânga, în câmp auriu, se află o sondă de extracţie neagră.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află o biserică de argint, văzută din faţă, cu pridvor, având 3 deschideri arcuite în partea superioară, cea din mijloc mai mare, cu două frontoane încărcate cu 4 firide; frontonul de jos are o firidă de formă dreptunghiulară, iar cel de sus are 3 firide arcuite în partea superioară; biserica este înălţată printr-o turlă acoperită dotată cu 3 ferestre şi timbrată de o cruciuliţă.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Oaia dă denumirea localităţii şi conform unei legende, întemeietorii comunei ar fi fost un moş şi o moaşă care, având o oaie, era numită de localnici “moaşa cu oaia”.

Sonda simbolizează extracţia de petrol din zonă.

Biserica evocă cele 7 aşezăminte religioase din comună, dintre care 4 sunt declarate monumente istorice.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.9

 

STEMA

comunei Nucşoara, judeţul Argeş

 

ANEXA Nr. 2.9

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Nucşoara, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Nucşoara, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

În partea superioară, în dreapta, în câmp verde, se află o floare de colţ de aur cu stamine verzi.

În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află o capră neagră în salt.

În partea inferioară, în dreapta, în câmp roşu, se află un brâu undat de argint.

În partea inferioară, în stânga, în câmp verde, se află un măr cu două frunze, orientate în sus şi poziţionate în bară, totul de aur. r\r

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Floarea de colţ şi capra neagră, declarate monument al naturii, fac parte din flora, respectiv fauna localităţii.

Brâul undat simbolizează râul Doamnei care străbate localitatea.

Mărul reprezintă principala ocupaţie a locuitorilor, pomicultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.10

 

STEMA

comunei Poiana Lacului, judeţul Argeş

 

ANEXA Nr. 2.10

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Poiana Lacului, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Poiana Lacului, potrivit anexei nr. 1.10, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În dreapta, în câmp auriu, se află o ramură de prun cu două fructe şi două frunze verzi, dintre care una orientată în sus, iar cealaltă spre stânga.

În stânga, în câmp argintiu, se află o sondă de foraj neagră.

În vârful scutului se află un brâu undat de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Ramura cu cele două prune evocă bogăţia pomicolă a zonei.

Sonda simbolizează industria petrolieră din localitate.

Brâul undat reprezintă cele două râuri care străbat comuna, respectiv Cotmeana şi Teleorman.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.11

 

STEMA

comunei Rociu, judeţul Argeş

 

ANEXA Nr. 2.11

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Rociu, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Rociu, potrivit anexei nr. 1.11, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată de argint şi având o bordură roşie încărcată cu 11 bezanţi de argint.

În partea superioară se află o cruce treflată de aur.

În partea inferioară se află 4 spice de grâu de aur, dispuse în evantai, ale căror tulpini se încrucişează în partea de jos, având o fundă de aur la punctul lor de intersecţie.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Crucea face referire atât la trecutul istoric al localităţii, când teritoriile acesteia făceau parte din domeniile schitului Berislăveşti, cât şi la edificiile de cult din localitate.

Brâul undat reprezintă râul Dâmbovnic, care traversează localitatea.

Spicele de grâu simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.

Bezanţii amintesc de cele 11 monede republicane romane, descoperite pe raza comunei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.12

 

STEMA

comunei Slobozia, judeţul Argeş

 

ANEXA Nr. 2.12

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Slobozia, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Slobozia, potrivit anexei nr. 1.12, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară şi cea inferioară se află câte un mănunchi compus din 3 spice de grâu şi un porumb, dispuse în evantai, primul fiind un spic de grâu, al doilea porumbul şi următoarele celelalte două spice de grâu, care se unesc la bază, totul de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Mănunchiul de spice de grâu şi porumb simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Brâul undat reprezintă râul Dâmbovnic, care traversează localitatea.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Becicherecu Mic, Margina, Nădrag, Pesac şi Topolovăţu Mare, judeţul Timiş

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Becicherecu Mic, Margina, Nădrag, Pesac şi Topolovăţu Mare, judeţul Timiş, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5*).

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5.

(3) Anexele nr. 1.1-1.5 şi 2.1-2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 13 mai 2014.

Nr. 403.


*) Anexele nr. 1.1-1.5 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Becicherecu Mic, judeţul Timiş

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Becicherecu Mic, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Becicherecu Mic, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat în curmeziş.

În partea superioară, în câmp albastru, se află un cap de înger de argint, flancat în dextra sus de un soare de aur şi în senestra sus de o semilună de aur.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află o barză păşind spre dreapta flancată de două fire de trestie, având sub picioare 3 peşti orientaţi spre dreapta, dispuşi 2:1, toate de argint.

În dreapta, în câmp verde, se află un personaj în picioare purtând straie preoţeşti, cu barbă şi capul descoperit, ţinând în mâna dreaptă o pană şi în cea stângă 6 carte deschisă, toate de aur.

În stânga, în câmp verde, se află un mănunchi de spice de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Capul de înger este preluat din compoziţia vechii peceţi a comunei, folosită în anii 1700 (identificată în anul 1804).

Soarele şi luna simbolizează semnele şvabilor bănăţeni care au colonizat localitatea.

Barza, preluată din altă pecete folosită după anul 1830, şi peştii evocă mulţimea de bălţi care au existat pe arealul comunei, precum şi o veche denumire a acesteia, “Pescăreţu Mic”.

Personajul în straie preoţeşti evocă faptul că aici s-a născut şi este înmormântat preotul învăţător Dimitrie Ţichindeal.

Mănunchiul de spice simbolizează ocupaţia principală a locuitorilor, agricultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

comunei Margina, judeţul Timiş

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Margina, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Margina, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

În şef, în câmp auriu, se află un corb negru “ieşind în zbor înalt”, cu ochiul de argint, purtând în cioc un inel roşu.

Partea inferioară, în câmp roşu, crenelată sus, conţine două grupuri de câte 4 ferestre negre, care flanchează o grapă de argint aşezată în romb, compusă din 8 bârne unite.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Corbul cu inel în cioc evocă făptui că una dintre rădăcinile marii familii a Corvineştilor a pornit de aici (mama lui Ioan de Hunedoara s-a născut în această localitate), aflându-se pe blazonul Corvineştilor.

Crenelurile simbolizează faptul că aici se găsea cetatea “Castellum Marschina”.

Cele 8 ferestre din zidul cetăţii reprezintă cele 8 sate componente ale comunei.

Grapa simbolizează măiestria meşterilor lemnari. În arealul comunei se află 5 biserici şi mai multe case de lemn declarate monumente de arhitectură aparţinând patrimoniului naţional.

Cele 8 bârne formează 9 casete, reluând ideea unităţii locuitorilor comunei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.3

 

STEMA

comunei Nădrag, judeţul Timiş

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Nădrag, Judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Nădrag, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

În partea superioară, în dreapta, în câmp argintiu, se află un brad verde.

În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află un cap de cerb de aur.

În partea inferioară, în dreapta, în câmp roşu, se află un brâu undat de argint, având deasupra un peşte de argint.

În partea inferioară, în stânga, în câmp argintiu, se află două puşti negre de vânătoare în săritoare.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Bradul, capul de cerb şi puştile simbolizează bogăţia silvică, cinegetică a zonei şi practicarea turismului de vânătoare.

Brâul undat reprezintă hidrografia zonei, iar peştele face referire la piscicultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.4

 

STEMA

comunei Pesac, judeţul Timiş

 

ANEXA Nr. 2.4

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Pesac, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Pesac, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.

În dreapta, în câmp negru, se află un leu agăţat, armat şi limbat, purtând în mâna dreaptă un paloş, iar în stânga ui şnur cu 6 ciucuri şi unul sus, cu buclă, toate de argint.

Partea stângă este împărţită în pătrate (cu latura de % din lăţimea totală a scutului, 6 întregi şi 3 tăiate de conturul scutului), dispuse în şah, verde şi auriu. Pătratele verzi conţin o plantă de aur, cu 3 rădăcini, două frunze şi o floare.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Leul evocă blazonul familiei episcopului Josef Bajzath, a cărui feudă a fost satul pe care s-a întemeiat localitatea. Şnurul indică rangul de episcop al proprietarului.

Împărţirea în pătrate evocă parcelarea şi vinderea către localnici a pământului.

Planta din pătratele verzi reprezintă bogăţia legumicolă a zonei, prin răsadurile folosite de localnici la recoltele timpurii.

Câmpul negru din dreapta, evocă lungul doliu al locuitorilor după primul război mondial, când au murit foarte mulţi bărbaţi.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.5

 

STEMA

comunei Topolovăţu Mare, judeţul Timiş

 

ANEXA Nr. 2.5

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Topolovăţu Mare, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Topolovăţu Mare, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, tăiat în bandă de un brâu albastru, flancat de două contururi de argint cu solzi. Cele două contururi de argint sunt legate la mijloc printr-o bară îngustă de argint. Bara este flancată dreapta sus-stânga jos de mici dreptunghiuri de aur inegale.

În partea superioară, în stânga, se află un mănunchi de spice flancat dreapta-stânga de câte o ramură de stejar cu 3 frunze şi două ghinde toate de aur.

În partea inferioară, în dreapta, se află o cetate de aur cu 4 turnuri, două în fată, două în planul doi, cu intrare şi 4 ferestre boltite.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Brâul conturat reprezintă cele două râuri, Timiş şi Bega, care traversează localitatea.

Bara flancată de dreptunghiuri simbolizează nodul hidrotehnic Topolovăţ, care deversează apele din râul Bega în râul Timiş, datând din a două jumătate a secolului al XVIII-lea.

Mănunchiul de spice indică faptul că zona este preponderent agrară.

Ramurile de stejar simbolizează pădurea de stejar aflată pe raza comunei.

Cetatea este preluată din vechiul sigiliu al localităţii Ictar.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Iacobeni, judeţul Sibiu

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Iacobeni, judeţul Sibiu, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 13 mai 2014.

Nr. 404.

 

ANEXA Nr. 1*i

 

STEMA

comunei Iacobeni, Judeţul Sibiu

 

 

ANEXA Nr. 2

 

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Iacobeni, judeţul Sibiu

 

Descrierea stemei

Stema comunei Iacobeni, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat În şef.

În partea superioară, în câmp roşu, se află 5 scoici de argint, dispuse 3:2.

În partea inferioară, în câmp albastru, se află o coroană de spice de grâu, având în interiorul acesteia 4 spice în formă de cruce, totul de aur; coroana de spice este flancată de câte o ramură de brad de aur cu 3 conuri.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Scoicile reprezintă simbolul Sfântului Iacob, care dă denumirea localităţii.

Crengile de brad simbolizează bogăţia silvică a zonei.

Coroana de spice de grâu reprezintă una dintre ocupaţiile tradiţionale, agricultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă În facsimil.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

DEPARTAMENTUL PENTRU ENERGIE

Nr. 243 din 25 martie 2014

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 702 din 20 mai 2014

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE Şl PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 464 din 26 martie 2014

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 pentru Societatea Comercială MINPREST SERV - S.A. Rovinari

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 429/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Energie, cu modificările ulterioare, ale art. 15 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind Stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 10/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul delegat pentru energie, ministrul delegat pentru buget şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 pentru Societatea Comercială MINPREST SERV -

S.A. Rovinari, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

p. Ministrul delegat pentru energie,

Minai Adrian Albulescu,

secretar de stat

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

ANEXĂ*)

 

DEPARTAMENTUL PENTRU ENERGIE

Societatea Comercială MINPREST SERV - S.A. Rovinari

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2014

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propuneri an curent 2014

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd-5+Rd.6)

1

31.862

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

31.862

 

 

 

a)

subvenţii, of. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

0,3

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

30.499

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

30.466

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

1.576

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

200

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

27.188

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

21.857

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

18.095

 

 

 

C2

bonusuri

14

3.762

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

100

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

230

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legate

18

5.001

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

1.502

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

33

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

1.363

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

420

IV.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPÂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

943

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

943

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit În limita a 10% din profitul nat, dar nu mal mult de nivelul unul salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic În exerciţiul financiar de referinţă

31

472

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şl societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

472

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

472

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 -Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

351

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU (NVESTIŢII

46

351

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

1.568

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

1.568

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

1.162

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza Cheltuielilor cu salariile (lei/persoană] (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

962

 

5

 

Productivitatea muncii În unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

20,3

 

6

 

Productivitatea muncii În unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/ persoană)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

957

 

8

 

Plaţi restante

55

0

 

9

 

Creanţe restante

66

351

 

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

 

ORDIN

pentru modificarea pct. 2 din anexa la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 4.048/2012 privind desemnarea centrelor de instruire şi evaluare a personalului care desfăşoară activităţile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 303/2008 al Comisiei din 2 aprilie 2008 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a cerinţelor minime şi a condiţiilor de recunoaştere reciprocă în vederea certificării societăţilor comerciale şi a personalului în ceea ce priveşte echipamentele staţionare de refrigerare, de climatizare şi pentru pompe de căldură care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră şi a personalului care desfăşoară activitatea prevăzută de art. 1 din Regulamentul (CE) nr. 307/2008 al Comisiei din 2 aprilie 2008 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a cerinţelor minime pentru programele de formare şi a condiţiilor pentru recunoaşterea reciprocă a certificatelor de formare pentru personal, în ceea ce priveşte sistemele de climatizare ale unor autovehicule care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 120.105/DDSP/2014 al Direcţiei deşeuri şi substanţe periculoase, ţinând seama de Adresa nr. 895/2013 a Societăţii Comerciale “Schiessl Frigotehnic România” - S.R.L, precum şi de prevederile Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.682/2011 privind stabilirea cerinţelor pentru desemnarea centrelor de instruire şi evaluare a personalului care desfăşoară activităţile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 303/2008 al Comisiei din 2 aprilie 2008 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a cerinţelor minime şi a condiţiilor de recunoaştere reciprocă în vederea certificării societăţilor comerciale şi a personalului în ceea ce priveşte echipamentele staţionare de refrigerare, de climatizare şi pentru pompe de căldură care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră şi a personalului care desfăşoară activitatea prevăzută de art. 1 din Regulamentul (CE) nr. 307/2008 al Comisiei din 2 aprilie 2008 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a cerinţelor minime pentru programele de formare şi a condiţiilor pentru recunoaşterea reciprocă a certificatelor de formare pentru personal, în ceea ce priveşte sistemele de climatizare ale unor autovehicule care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră, şi pentru desemnarea Asociaţiei Generale a Frigotehniştilor din România ca organism de certificare a personalului care desfăşoară activităţile mai sus menţionate şi de certificare a operatorilor economici care desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 303/2008,

în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului şi schimbărilor climatice emite următorul ordin:

Art. I. - Punctul 2 din anexa la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 4.048/2012 privind desemnarea centrelor de instruire şi evaluare a personalului care desfăşoară activităţile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 303/2008 al Comisiei din 2 aprilie 2008 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a cerinţelor minime şi a condiţiilor de recunoaştere reciprocă în vederea certificării societăţilor comerciale şi a personalului în ceea ce priveşte echipamentele staţionare de refrigerare, de climatizare şi pentru pompe de căldură care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră şi a personalului care desfăşoară activitatea prevăzută de art. 1 din Regulamentul (CE) nr. 307/2008 al Comisiei din 2 aprilie 2008 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a cerinţelor minime pentru programele de formare şi a condiţiilor pentru recunoaşterea reciprocă a certificatelor de formare pentru personal, în ceea ce priveşte sistemele de climatizare ale unor autovehicule care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2013, se modifică şi va avea următorul cuprins:

 


Nr. crt.

Denumirea centrului de instruire şi evaluare

Datele de identificare

“2.

Societatea Comercială «Schiessl Frigotehnic România» - S.R.L.

Adresa:

Sediul social: Str. Principală nr. 5 A, satul Vâlcele, comuna Feleacu, judeţul Cluj

CP 407274

Telefon: +40(264) 28.44.62; +40(374) 96.68.11;

Fax: +40(264) 28.44.61

Sedii de lucru:

- Piaţa Mărăşti nr. 3, municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj

CP 400609

Telefon: +40(264) 41.00.54

Fax: +40(264) 40.36.06

- Strada Fântânica nr. 38, sectorul 2, Bucureşti

CP 021805

Telefon: +40(21) 25.01.082/(083)

Fax:+40(21) 25.01.084

Website: http://www.schiessl.ro

Cod unic de înregistrare: 10770660 din data de 9.07.1998, înregistrată la oficiul registrului comerţului cu nr. J12/1023/25.06.1998”

 

            Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

 

p. Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Mihail Fâcă,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 mai 2014.

Nr. 738.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.