MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 191/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 191         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 18 martie 2014

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

20. - Lege pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001

 

266. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001

 

273. - Decret privind numirea unui procuror

 

274. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

275. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

276. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

277. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

278. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

279. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

280. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

281. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            67. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 20/2009 pentru aprobarea cuantumului taxelor de prelevare şi analizare a probelor de control doping

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

            15. - Ordin privind aprobarea Procedurii pentru determinarea consumului propriu tehnologic în reţelele electrice de distribuţie

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

231. - Hotărâre pentru completarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005

 

232. - Hotărâre pentru completarea Regulamentului privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru recrutarea grefierilor arhivari, a grefierilor registratori şi a personalului conex, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 185/2007

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

            20. - Hotărâre pentru aplicarea în anul 2014 a prevederilor art. 10 alin. (1) din Norma nr. 2/2013 privind calculul actuarial al contribuţiei anuale datorate de administratorii de fonduri de pensii private Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

            Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2013, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Asociaţia Macedonenilor din România

 

REPUBLICĂRI

 

            Legea siguranţei digurilor nr. 259/2010

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

 

Articol unic. - Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 65 va avea următorul cuprins:

“Art. 65. - Primarul poate delega atribuţiile ce îi sunt conferite de lege şi alte acte normative viceprimarului, secretarului unităţii administrativ-teritoriale, conducătorilor compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, precum şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, în funcţie de competenţele ce le revin în domeniile respective.”

2. La articolul 104, alineatul (7) va avea următorul cuprins:

“(7) Preşedintele consiliului judeţean poate delega, prin dispoziţie, atribuţiile prevăzute la alin. (6) vicepreşedinţilor, conducătorilor compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, precum şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucureşti, 13 martie 2014,

Nr. 20.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 12 martie 2014.

Nr. 266.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind numirea unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 238 din 6 martie 2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Marius Iacob se numeşte în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 14 martie 2014.

Nr. 273.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 210/2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Dorina-Delia Ionescu, judecător la Tribunalul Sălaj, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 14 martie 2014.

Nr. 274.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 216/2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Mariana Boldişor, judecător la Judecătoria Satu Mare, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 14 martie 2014.

Nr. 275.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 212/2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Aneta Bordea, judecător la Tribunalul Vrancea, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 14 martie 2014.

Nr. 276.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 214/2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Minai Ghercă, judecător la Tribunalul Botoşani, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 14 martie 2014.

Nr. 277.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 215/2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Mihai Hău, judecător la Judecătoria Darabani, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 14 martie 2014.

Nr. 278.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 207/2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Dănuţ Cornoiu, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 14 martie 2014.

Nr. 279.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 141/2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Valerică Dabu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 14 martie 2014.

Nr. 280.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. Aşi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată,

având în vedere propunerea viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia remarcabilă avută la cooperarea româno-americană din sfera informaţiilor pentru apărare, pentru susţinerea intereselor ţării noastre în cadrul comunităţii de informaţii a NATO,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Comandor, cu însemn pentru militari, domnului colonel Roderick E. Dorsey Jr. ataşat al apărării al Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin, (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 17 martie 2014,

Nr. 281.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTI-DOPING

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 20/2009 pentru aprobarea cuantumului taxelor de prelevare şi analizare a probelor de control doping

 

Având în vedere:

- prevederile art. 6 alin. (1) lit. b), art. 13 alin. (1), art. 8, 9, 22, 23, 28, art. 33 alin. (2) lit. d) şi e), art. 64 şi 67 din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată;

- prevederile art. 3 alin. (2) lit. a) şi c) şi ale art. 4 alin. (3), (10) şi (11) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale Anti-Doping, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.522/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

văzând:

- Decizia nr. 4 din 27 februarie 2014 a Consiliului director;

- Referatul Direcţiei cercetare şi laborator control doping înregistrat sub nr. 304 din 26 februarie 2014;

- Referatul Direcţiei generale de testare, antitrafic, substanţe interzise, relaţii publice şi internaţionale înregistrat sub nr. 663 din 6 martie 2014;

- Referatul de aprobare al Serviciului juridic şi resurse umane înregistrat sub nr. 148 din 6 martie 2014, în temeiul art. 11 alin. (2) din Legea nr. 227/2006, republicată,

preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 20/2009 pentru aprobarea cuantumului taxelor de prelevare şi analizare a probelor de control doping, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 1 se introduc două noi articole, articolele 11 şi 12 cu următorul cuprins:

“Art. 11. - (1) Controlul doping se efectuează în baza unui contract de prelevare şi analizare probe de control doping sau pe baza unei comenzi formulate de una dintre persoanele juridice prevăzute la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată.

(2) Comanda de prelevare şi analiză a probelor de control doping va fi însoţită de dovada achitării avansului prevăzut la alin. (3) şi va cuprinde următoarele:

a) denumirea şi numele reprezentantului legal/reprezentantului solicitantului;

b) numărul de probe ce urmează a fi prelevate şi analizate în competiţie sau în afara competiţiei;

c) locul prelevării probelor de control doping;

d) termenul în care să fie comunicat rezultatul analizei probelor solicitate;

e) obligaţia de a achita taxele de prelevare şi de analiză a probelor de control doping pe baza taxelor prevăzute în anexa la prezentul ordin;

f) semnătura reprezentantului şi ştampila persoanei juridice.

(3) Plata cheltuielilor de prelevare şi analiză a probelor de control doping se face de către solicitant prin achitarea unui avans reprezentând 50% din taxele de prelevare şi analizare a probelor solicitate, în momentul depunerii comenzii, iar diferenţa urmează a fi achitată în termen de 15 zile de la data comunicării rezultatului probelor analizate.

Art. 12. - Pentru raportarea rezultatului analizei probelor solicitate în termen de 48 de ore de la primirea probei în laborator, cuantumul taxelor prevăzute în anexă se majorează cu 15% pentru fiecare probă analizată.”

2. Anexa se modifică şl se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping,

Graziela Elena Vâjială

 

 

Bucureşti, 6 martie 2014.

Nr. 67.

 

ANEXĂ

(Anexa la Ordinul nr. 20/2009)

 

TAXE

de prelevare şi analizare a probelor de control doping

 

            I. Taxe de analiză a probelor de control doping

 

Analiza de laborator în competiţie

1.065 (lei)

Analiza de laborator în afara competiţiei

750 (lei)

Determinare hGH (sânge)

742 (lei)

Determinare EPO

1.012 (lei)

IRMS

1.000 (lei)

Analiza probei B (calitativă)

1.000 (lei)

Analiza probei B (cantitativă)

1.500 (lei)

Pentru furnizarea pachetului de documente complet, în acord cu standardul internaţional pentru laboratoare

1.100 (lei)

 

II. Taxe de prelevare a unei probe de control doping, în funcţie de locul desfăşurării controlului doping şi de numărul de probe recoltate la aceeaşi locaţie:

Pentru 1-3 probe:

- 0-50 km = 300 lei/probă;

- 50-300 km = 650 lei/probă;

- 300-600 km = 700 lei/probă.

Pentru 4-5 probe:

- 0-50 km = 300 lei/probă;

- 50-300 km = 450 lei/probă;

- 300-600 km = 500 lei/probă.

Peste 5 probe:

- 0-50 km = 300 lei/probă;

- 50-300 km = 525 lei/probă;

- 300-600 km = 600 lei/probă.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALA DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea Procedurii pentru determinarea consumului propriu tehnologic în reţelele electrice de distribuţie

 

Având în vedere prevederile art. 23 şi ale art. 45 alin. (3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura pentru determinarea consumului propriu tehnologic în reţelele electrice de distribuţie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Operatorii de distribuţie concesionari duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 12 martie 2014.

Nr. 15.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURĂ

pentru determinarea consumului propriu tehnologic în reţelele electrice de distribuţie

 

Art. 1. - Prezenta procedură stabileşte modul de determinare a valorilor realizate şi respectiv prognozate ale consumului propriu tehnologic aferent reţelelor electrice de distribuţie, Ia nivel lunar şi orar, în scopul creării unui cadru unitar de separare a activităţilor de distribuţie de cele de furnizare.

Art. 2. - Prezenta procedură asigură determinarea valorilor aferente consumului propriu tehnologic din notificările fizice şi a valorilor măsurate necesare decontării pe piaţa angro de energie electrică, permiţând achiziţia acestei energii prin tranzacţii transparente şi nediscriminatorii, bazate pe reguli de piaţă, în conformitate cu prevederile art. 23 şi ale art. 45 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - Procedura se aplică de către operatorii de distribuţie concesionari pentru zona de distribuţie proprie, în scopul determinării energiei electrice aferente consumului propriu tehnologic, a valorilor prognozate şi a celor realizate.

Art. 4. - (1) Termenii utilizaţi în prezenta procedură au semnificaţia prevăzută în Legea nr. 123/2012, cu modificările ulterioare. În sensul prezentei proceduri, următorii termeni se definesc după cum urmează:

a) consum propriu tehnologic - diferenţa dintre energia electrică măsurată la intrarea în reţeaua electrică şi energia electrică măsurată la ieşirea din reţeaua electrică respectivă, reprezentând pierderile de energie electrică în elementele componente ale reţelei, precum şi energia electrică preluată din reţea, dar nefacturată, din cauza neînregistrării de către grupurile de măsurare;

b) energia electrică ieşită din reţea - cantitatea de energie electrică cedată către alte reţele de distribuţie, către reţeaua de transport, către liniile de interconexiune şi energia distribuită clienţilor finali, măsurată în punctele de delimitare corespunzătoare;

c) energia electrică intrată în reţea - cantitatea de energie electrică primită, înregistrată de echipamentele de măsurare în punctele de delimitare cu producătorii de energie electrică, cu alte reţele de distribuţie, cu reţeaua de transport şi, după caz, cu liniile de interconexiune;

d) energia electrică distribuită - cantitatea de energie electrică preluată de clienţii finali alimentaţi, înregistrată de echipamentele de măsurare sau calculată pe baza măsurătorilor, conform metodologiei specifice elaborate de operatorul de distribuţie şi avizate de ANRE;

e) profil specific de consum - algoritm pentru repartizarea orară a consumului înregistrat lunar, pentru o categorie de locuri de consum care au un specific de consum asemănător, stabilit prin prelucrarea statistică a valorilor orare măsurate la un eşantion reprezentativ de locuri de consum din categoria respectivă, pe baza unei proceduri elaborate de operatorul de distribuţie şi aprobate de ANRE;

(2) în prezenta procedură sunt utilizate următoarele abrevieri:

ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;

CPT - consum propriu tehnologic;

CPTL - valoarea lunară a consumului propriu tehnologic;

CPTh - valoarea orară a CPT;

CPTCh - valoarea orară a componentei constante a CPT;

CPTVh  - valoarea orară a componentei variabile a CPT;

IT- Înaltă tensiune;

OD - operator de distribuţie concesionar.

Art. 5. - În cazul în care OD asigură determinarea consumului orar aferent tuturor furnizorilor prin măsurare orară sau prin aplicarea profilurilor specifice de consum, valorile orare ale CPT se obţin din bilanţul de energie, prin scăderea, pe fiecare interval orar, a energiei electrice ieşite din reţeaua de distribuţie, din energia electrică intrată în reţeaua de distribuţie.

Art. 6. - În cazul în care există locuri de consum la care OD nu asigură valorile orare ale consumului, se determină CPTL conform dispoziţiilor art. 7, şi apoi se repartizează orar această valoare, conform dispoziţiilor art. 8.

Art. 7. - Pentru determinarea CPTL se procedează după cum urmează:

(1) OD determină CPTL din bilanţul de energie electrică al reţelei, prin scăderea din energia electrică intrată în reţeaua de distribuţie a energiei electrice ieşite din reţeaua de distribuţie, conform relaţiei:

 

 

CPTL = EiL - EcedatRET - Eexport - EcedatOD – Edistrib,

unde:

- EiL reprezintă energia electrică intrată în reţea în luna respectivă, de la producătorii de energie electrică, de la alte reţele de distribuţie, de la reţeaua de transport şi, după caz, din liniile de interconexiune. Este determinată prin însumarea valorilor măsurate orar (Eih);

- EcedatRET - energia electrică cedată în reţeaua de transport în luna respectivă, determinată prin însumarea valorilor corespunzătoare măsurate orar;

- Eexport - energia electrică cedată pe liniile de interconexiune în luna respectivă, determinată prin însumarea valorilor corespunzătoare măsurate orar;

- EcedatOD - energia electrică cedată spre reţelele altor OD în luna respectivă, determinată prin însumarea valorilor corespunzătoare măsurate orar;

- Edistrib - energia electrică distribuită în luna respectivă clienţilor finali de către OD, care include energia electrică distribuita la propriile locuri de consum în care se desfăşoară activităţi administrative.

(2) Energia electrică distribuită în luna de calcul rezultă din suma a două componente:

 

Edistrib = ED(ML) + ED(CL),

 

unde:

- ED(ML) reprezintă energia electrică distribuită în luna respectivă clienţilor finali cu măsurare pe luna calendaristică;

- ED(CL) - energia electrică distribuită în luna respectivă clienţilor fi na li la care citirea contoarelor se efectuează într-o altă zi decât începutul lunii sau la intervale mai mari de o lună, valoare care este determinată prin caicul, conform alin. (4).

(3) Din cele de mai sus se determină lunar, pe bază de măsurători, suma:

 

ED(CL) + CPTL = EiL - EcedatRET - Eexport - EcedatOD “ ED(ML).

 

            (4) OD determină ED(CL) prin calcul, pe baza valorilor măsurate pe ultimele intervale de măsurare, conform metodologiei specifice, elaborată de OD şi avizată de ANRE, valoarea obţinută fiind considerată valoare măsurată.

            (5) Având în vedere cele de mai sus, se determină valoarea lunară a energiei corespunzătoare CPTL, astfel:

 

CPTL = EiL - EcedatRET - Eexport - EcedatOD - ED(ML) - ED(CL).

 

Art. 8. - Determinarea valorilor orare ale consumului propriu tehnologic (CPTh) se realizează după cum urmează:

(1) Pentru determinarea CPTh, se parcurg următoarele etape:

a) se determină, prin calcul, CPTLC - componenta constantă a CPTL, care reprezintă valoarea lunară a energiei electrice corespunzătoare pierderilor independente de sarcină, de tipul pierderilor în fier, la care se adaugă eventuale pierderi comerciale care, în mod justificat, pot fi considerate constante.       Această componentă nu poate depăşi 50% din CPTL;

b) se împarte valoarea CPTLC la numărul de ore din luna respectivă (hL) şi se obţine componenta constantă a valorii orare a CPT:

 

CPTCh = CPTLC/hL;

 

            b) diferenţa dintre valoarea lunară a consumului propriu tehnologic (CPTL), determinată conform art. 8, şi valoarea lunară a energiei electrice corespunzătoare pierderilor independente de sarcină (CPTLC) se repartizează pe orele lunii proporţional cu pătratul valorilor orare ale energiei electrice intrate în reţea (Eih) şi se obţine valoarea orară a componentei variabile a consumului propriu tehnologic:

 

 

            unde: N reprezintă numărul de ore din intervalul de calcul;

            c) valoarea orară a consumului propriu tehnologic se obţine prin însumarea celor două componente:

 

CPTh = CPTCh + CPTVh

 

Valoarea astfel obţinută este considerată valoare măsurată la aplicarea regulilor de decontare pe piaţa angro.

(2) Dacă o parte din energia electrică intrată în reţea, prin reţeaua de IT, este cedată către alte reţele de IT, parcurgând numai porţiuni nesemnificative din reţeaua proprie, deci fără să producă efecte semnificative asupra CPT, pentru profilarea orară a componentei variabile a CPT, OD poate folosi, în relaţia menţionată la alin. (1) lit. c), în locul energiei intrate în reţea, diferenţa dintre energia intrată în reţea şi cantitatea de energie electrică cedată către alte reţele, care are o circulaţie nesemnificativă prin reţeaua proprie.

(3) în cazul în care, pentru nivelul de înaltă tensiune, OD are datele măsurate necesare, poate determina CPT orar aferent acestui nivel de tensiune direct din bilanţul de energie, prin scăderea din valorile orare ale energiei electrice intrate în reţea a valorilor orare ale energiei electrice ieşite din reţea, cu eventuale corecţii calculate în cazul în care contorul nu este montat în punctul de delimitare. În acest caz, OD determină CPT după modelul prevăzut la art. 7 şi 8 numai pentru restul reţelei, nivelurile de medie tensiune şi de joasă tensiune.

Art. 9. - (1) înainte de începutul fiecărei luni calendaristice şi ori de câte ori este necesar, OD determină prognoza pe termen scurt a valorilor orare ale CPT, care este utilizată pentru determinarea valorilor energiei electrice transmise lunar operatorului pieţei de echilibrare, de către partea responsabilă cu echilibrarea pentru CPT reţea, în cadrul notificărilor fizice pe piaţa angro de energie electrică.

(2) Pentru achiziţia energiei electrice necesare acoperirii CPT reţea, OD determină o prognoză pe termen lung a CPT.

(3) Pentru determinarea prognozei CPT, OD ia în considerare următoarele:

a) prognoza energiei electrice distribuite, profilată orar, pentru perioada respectivă;

b) evoluţia pe ultimii ani a valorilor CPT;

c) corecţiile de tendinţă, corespunzătoare raportului dintre valorile lunare ale CPT din ultimele două luni şi valorile lunare ale CPT din lunile corespunzătoare din ultimii 2 ani;

d) în cazul reţelelor de IT, se pot lua în considerare corecţii datorate abaterilor de la schema normală de funcţionare prognozată;

e) corecţiile corespunzătoare prognozei meteo;

f) măsurile de reducere a CPT întreprinse;

g) modificările din structura reţelei de distribuţie.

(4) Pentru a asigura minimizarea erorilor de prognoză, OD are în vedere alegerea celei mai potrivite metode de determinare a prognozei CPT.

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005

 

Având în vedere dispoziţiile art. 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) şi art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 octombrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 21, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (13), cu următorul cuprins:

“(13) Dacă din cauza numărului de judecători ai instanţei care declară că nu înţeleg să facă parte din colegiu sau din alte cauze obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul legal de membri, până la constituirea colegiului prin procedura alegerii prevăzută de alin. (3)-(11), activitatea acestuia se va desfăşura prin participarea la şedinţele colegiului, cu drept de vot, prin rotaţie la intervale de 3 luni, a judecătorilor în activitate, în ordinea descrescătoare a vechimii la instanţa la care funcţionează colegiul.”

2. După articolul 1121 se introduce un nou articol, articolul 1122, cu următorul cuprins:

“Art. 1122. - (1) în cauzele penale în care, fără participarea procurorului, au fost date încheieri care pot fi atacate, potrivit legii, cu contestaţie, la cererea procurorului dosarele se transmit la parchet în vederea analizării posibilităţii exercitării căii de atac, urmând a fi restituite cel mai târziu la expirarea termenului de exercitare a căii de atac.

(2) în cauzele penale în care procurorul a participat la judecată şi a exercitat calea de atac a apelului sau a contestaţiei, la cererea procurorului dosarele se transmit la parchet în vederea motivării căii de atac, cu excepţia situaţiilor în care legea prevede un termen pentru înaintarea dosarului la instanţa competentă să soluţioneze calea de atac. Dosarul va fi restituit de parchet în cel mult 10 zile, iar în cauzele urgente în cel mult 5 zile.

(3) în cauzele în care hotărârea penală este supusă, potrivit legii, recursului în casaţie, la cererea procurorului dosarele se transmit la parchet în vederea analizării posibilităţii exercitării căii de atac, urmând a fi restituite cel mai târziu la expirarea termenului de exercitare a căii de atac.

(4) în situaţiile prevăzute la alin. (1)-(3), dosarele pot fi trimise la parchet numai după redactarea hotărârii.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător dr. Adrian Bordea

 

Bucureşti, 6 martie 2014.

Nr. 231.

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea Regulamentului privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru recrutarea grefierilor arhivari, a grefierilor registratori şi a personalului conex, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 185/2007

 

Având în vedere art. 9 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 133 alin. (5) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru recrutarea grefierilor arhivari, a grefierilor registratori şi a personalului conex, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 185/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 17 aprilie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

- La articolul 7, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

“(4) Taxa de înscriere la concurs se restituie candidaţilor care au fost respinşi pentru neîndeplinirea condiţiilor de participare la concurs, precum şi candidaţilor care se retrag din concurs anterior afişării listelor cu rezultatele verificării îndeplinirii condiţiilor de participare la concurs. Cererea de restituire se depune la instanţa sau parchetul care organizează concursul şi se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător dr. Adrian Bordea

 

Bucureşti, 6 martie 2014.

Nr. 232.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

HOTĂRÂRE

pentru aplicarea în anul 2014 a prevederilor art. 10 alin. (1) din Norma nr. 2/2013 privind calculul actuarial al contribuţiei anuale datorate de administratorii de fonduri de pensii private Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private

 

Având în vedere prevederile art. 36 din Legea nr. 187/2011 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private,

în baza dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) şi d), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 5 lit. c)5 art. 6 alin. (1) şi (2) şi ale art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor din cadrul şedinţei Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din data de 26 februarie 2014,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară adoptă următoarea hotărâre:

Art. 1. - Pentru anul 2014, Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private îşi constituie necesarul în baza valorii rezultate din calculul cel mai recent, respectiv cel pentru anul 2013, efectuat conform modelului stabilit prin Norma nr. 2/2013 privind calculul actuarial al contribuţiei anuale datorate de administratorii de fonduri de pensii private Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 3/2013.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

 

Prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Daniel Dăianu

 

Bucureşti, 27 februarie 2014.

Nr. 20.

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2013, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Asociaţia Macedonenilor din România

 

            Cuantumul total al veniturilor provenite din cotizaţiile membrilor a fost în valoare de 1.420 lei.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA

siguranţei digurilor nr. 259/2010*)

 

 


*) Republicată în temeiul art. 107 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea siguranţei digurilor nr. 259/2010 a fost publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 21 decembrie 2010.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezenta lege stabileşte exigenţele de siguranţă obligatorii pentru toţi deţinătorii cu orice titlu ai digurilor de apărare împotriva inundaţiilor.

Art. 2. - (1) Drepturile de realizare şi de exploatare în siguranţă a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor se exercită în conformitate cu prevederile prezentei legi, ale actelor normative din domeniile apelor, protecţiei mediului, calităţii în construcţii, precum şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.

(2) Respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa digurilor de apărare împotriva inundaţiilor este obligatorie în toate etapele de realizare şi de exploatare a acestora: proiectare, execuţie, exploatare în perioada de execuţie, punere în funcţiune, exploatare curentă, conservare, postutilizare sau dezafectare.

(3) Deţinătorii de diguri de apărare împotriva inundaţiilor, cu orice titlu, denumiţi în continuare deţinători, sunt direct responsabili de realizarea şi de menţinerea siguranţei în exploatare a acestora, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(4) Digurile de apărare împotriva inundaţiilor existente, pentru care nu există sau nu este cunoscut un deţinător, se preiau, în condiţiile legii, de către autoritatea publică locală pe teritoriul căreia se găsesc acestea, la solicitarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(5) Evaluarea stării de siguranţă în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor se realizează de către experţi, în baza unei proceduri elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi aprobate prin ordin al conducătorului acesteia.

(6) Experţii care evaluează starea de siguranţă în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor sunt atestaţi de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(7) Atestarea experţilor prevăzuţi la alin. (5) şi (6) se efectuează în baza unui regulament care se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 3. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) dig de apărare împotriva inundaţiilor, denumit în continuare dig - orice lucrare hidrotehnică având o structură existentă sau propusă, realizată din materiale pământoase, anrocamente, beton ori alte materiale, dispusă de-a lungul unui curs de apă, al malului unui lac sau al ţărmului mării, cu scopul protejării împotriva inundaţiilor a unor localităţi, a unor obiective socioeconomice sau terenuri, inclusiv terenul de fundare, zona de protecţie, construcţiile şi instalaţiile-anexă aferente;

b) categorie de importanţă a digurilor - clasificare bazată pe cuantificarea riscului asociat unui dig, utilizându-se un sistem de criterii, indici şi notări, conform unei metodologii de încadrare în categorii de importanţă pentru aceste tipuri de lucrări;

c) dig cu risc sporit - dig care este declarat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor ca fiind cu potenţial ridicat privind consecinţele produse, în cazul cedării, asupra populaţiei, proprietăţii şi mediului social, economic sau înconjurător.

Art. 4. - (1) Se înfiinţează Comisia Naţională pentru Siguranţa Digurilor, denumită în continuare CONSIDIG, organism consultativ care funcţionează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(2) CONSIDIG este constituită din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale din domeniile apelor, lucrărilor publice, îmbunătăţirilor funciare, transporturilor şi infrastructurii, administraţiei şi internelor, ai deţinătorilor de diguri, ai institutelor de cercetare şi proiectare, ai societăţilor de construcţii din domeniu, din învăţământul superior tehnic de construcţii hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare şi are drept scop coordonarea realizării reglementărilor şi normelor tehnice referitoare la siguranţa digurilor, precum şi coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a digurilor în vederea exploatării în siguranţă a acestora.

(3) Structura, atribuţiile specifice, componenţa şi dotarea CONSIDIG se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Digurilor, care se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 5. - (1) Avizarea documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă a digurilor aflate în exploatare şi verificarea respectării exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa în exploatare a proiectelor de realizare a digurilor noi sau de punere în siguranţă a digurilor aflate în exploatare se realizează de către o comisie de avizare organizată pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor, aflată în coordonarea CONSIDIG.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru lucrările încadrate în categoriile de importanţă C şi D, potrivit prevederilor art. 6 alin. (1), conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor poate stabili, prin ordin, ca avizarea să fie efectuată de comisii de avizare teritoriale organizate de Administraţia Naţională “Apele Române”.

(3) Comisiile de avizare prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt înfiinţate conform Instrucţiunilor de organizare şi funcţionare a comisiilor de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, avizate de CONSIDIG şi aprobate prin ordin al conducătorului acestei autorităţi.

(4) Comisiile de avizare prevăzute la alin. (1) şi (2) emit avize în care sunt precizate concluziile şi recomandările experţilor şi ale propriilor membri referitoare la starea de siguranţă a lucrărilor analizate.

Art. 6. - (1) în funcţie de criteriile stabilite prin Metodologia de încadrare în categorii de importanţă a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, digurile sau sectoarele de diguri se încadrează în una dintre următoarele categorii de importanţă:

a) dig de importanţă excepţională (A);

b) dig de importanţă deosebită (B);

c) dig de importanţă normală (C),

d) dig de importanţă redusă (D).

(2) Metodologia prevăzută la alin. (1) se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, se avizează de CONSIDIG şi se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul îmbunătăţirilor funciare.(3) încadrarea în categorii de importanţă a digurilor reprezintă o obligaţie legală a proiectanţilor pentru lucrările noi, respectiv a deţinătorilor, în cazul digurilor aflate în exploatare, şi este utilizată pentru:

a) stabilirea tipului de urmărire a comportării în timp a digurilor - specială sau curentă - în conformitate cu rigorile impuse de sistemul calităţii în construcţii;

b) ierarhizarea digurilor în vederea stabilirii programelor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a acestora;

c) stabilirea listei cuprinzând digurile cu risc sporit;

d) stabilirea atribuţiilor de verificare şi control al digurilor care revin autorităţii publice centrale din domeniul lucrărilor publice şi, respectiv, al apelor;

e) stabilirea obligaţiilor ce revin deţinătorilor, referitoare la siguranţa în exploatare a digurilor, în vederea luării măsurilor corespunzătoare pentru reducerea riscului.

(4) La stabilirea categoriei de importanţă a digurilor, deţinătorii sau, după caz, proiectanţii acestor tipuri de lucrări vor ţine seama de:

a) caracteristicile tehnice şi funcţionale ale digurilor;

b) necesitatea protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului social, economic sau înconjurător împotriva efectelor negative potenţiale produse în cazul cedării digurilor;

c) cuantificarea efectelor negative potenţiale ale unui incident sau accident la digul respectiv;

d) impactul socioeconomic şi de mediu în cazul indisponibilităţii unui dig;

e) modul în care digul este proiectat, construit, exploatat, inspectat tehnic periodic, reparat, conservat, postutilizat sau dezafectat.

(5) încadrarea într-o categorie de importanţă a unui dig se analizează şi se validează de către comisia de avizare în competenţa căreia se află lucrarea.

(6) în scopul protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului social, economic sau înconjurător, CONSIDIG are drept de control asupra stabilirii categoriei de importanţă şi, după caz, de modificare a acesteia pentru oricare dintre digurile din România.

Art. 7. - (1) Stabilirea exigenţelor de performanţă care definesc sistemul calităţii în domeniul construcţiilor de diguri, procedurile şi reglementările tehnice, precum şi controlul respectării acestora sunt realizate prin grija autorităţii publice centrale din domeniul lucrărilor publice.

(2) Reglementările şi procedurile cu caracter general aferente sistemului calităţii în domeniul construcţiilor de diguri se stabilesc prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor, al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul lucrărilor publice şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul îmbunătăţirilor funciare.

(3) Normele tehnice aferente sistemului calităţii în construcţiile de diguri se elaborează prin grija autorităţii publice centrale din domeniul lucrărilor publice şi se aprobă prin ordin comun al conducătorilor autorităţilor menţionate la alin. (2).

            (4) Normele tehnice specifice pentru urmărirea comportării în timp a digurilor se elaborează prin grija autorităţii publice centrale din domeniul lucrărilor publice şi se aprobă prin ordin comun al conducătorilor autorităţilor menţionate la alin. (2).

 

CAPITOLUL II

Regimul de folosire a digurilor

 

Art. 8. - (1) Este obligatoriu să se obţină de la autoritatea publică centrală din domeniul apelor acordul privind respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa digurilor, denumit în continuare acord, în următoarele situaţii:

a) pentru proiecte de realizare a unor diguri noi;

b) pentru intervenţii constructive care refac parametrii de bază ai digurilor aflate în exploatare, în vederea punerii în siguranţă a acestora;

c) pentru intervenţii constructive care modifică parametrii de bază ai digurilor aflate în exploatare, în vederea punerii în siguranţă a acestora;

d) pentru trecerea în conservare, postutilizarea sau dezafectarea digurilor aflate în exploatare.

(2) Acordul se solicită de titularul de investiţie, în cazul proiectelor de realizare a unor diguri noi, şi de către deţinător, în toate celelalte cazuri.

(3) Acordul se referă la încadrarea în categorii de importanţă a digului, la adaptarea soluţiilor de proiectare la condiţiile de amplasament, la respectarea normelor şi reglementărilor legale privind siguranţa digurilor, precum şi a celor mai bune practici în domeniu.

(4) Acordul este necesar pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor care condiţionează ulterior emiterea autorizaţiei de construire.

(5) Acordul se emite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în baza avizului favorabil al comisiei de avizare prevăzute la art. 5 alin. (1).

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), pentru lucrările încadrate în categoriile de importanţă C şi D, conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor poate stabili, prin ordin, ca acordul să fie emis de unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale “Apele Române”, în baza avizului favorabil al comisiilor de avizare teritoriale.

(7) Acordul se solicită de la autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau, după caz, de la unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale “Apele Române”, în competenţa căreia se află lucrarea, denumite în continuare autorităţi competente, în conformitate cu Procedura de emitere a acordului privind respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa digurilor de apărare împotriva inundaţiilor.

(8) Acordul îşi menţine valabilitatea pe toată durata execuţiei lucrărilor, dar nu mai mult de 5 ani, cu condiţia respectării prevederilor cuprinse în acesta. Dacă timp de 2 ani de la data emiterii execuţia nu a început, acordul îşi pierde valabilitatea.

(9) Reînnoirea acordului este posibilă numai la cerere şi numai dacă se respectă integral prevederile cuprinse în actul de reglementare emis anterior. În caz contrar, este necesară obţinerea unui alt acord. Solicitarea de reînnoire se face de deţinător, la autoritatea competentă, cu cel puţin 60 de zile înainte de data expirării acordului iniţial, în conformitate cu prevederile legale.

(10) în cazul în care s-au produs evenimente de natură să modifice condiţiile de siguranţă ale lucrărilor proiectate şi/sau în curs de execuţie, acordul îşi pierde valabilitatea, iar deţinătorul este obligat să obţină un alt acord de la autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile legale.

Art. 9. - (1) Pentru digurile aflate în exploatare, deţinătorul este obligat să obţină de la autoritatea publică centrală din domeniul apelor o autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă, denumită în continuare autorizaţie.

(2) Autorizaţia certifică îndeplinirea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa în exploatare şi condiţionează obţinerea autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi, respectiv, de protecţie a mediului.

(3) Autorizaţia se emite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în baza avizului favorabil al comisiei de avizare.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru lucrările încadrate în categoriile de importanţă C şi D, conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor poate stabili, prin ordin, ca autorizaţia să fie emisă de unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale “Apele Române”, în baza avizului favorabil al comisiei de avizare teritoriale.

(5) Autorizaţia se solicită de la autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau, după caz, de la unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale “Apele Române”, în competenţa căreia se află lucrarea, în conformitate cu Procedura de emitere a autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor.

(6) Autorizaţia se emite pe o durată determinată de maximum 10 ani, durata fiind stabilită de autoritatea competentă, şi se reînnoieşte, la cerere, la expirarea perioadei pentru care a fost emisă. Solicitarea de reînnoire se face de deţinător cu cel puţin 90 de zile înainte de data expirării autorizaţiei iniţiale, în conformitate cu prevederile legale.

(7) în cazul producerii unor accidente sau incidente care afectează condiţiile de funcţionare în siguranţă a digului, autorizaţia îşi pierde valabilitatea, iar deţinătorul este obligat să obţină o altă autorizaţie de la autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile legale.

Art. 10. - Procedura de emitere a acordului privind respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi Procedura de emitere a autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia.

Art. 11. - Tarifele pentru emiterea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor, care vor acoperi cheltuielile de funcţionare ale comisiilor de avizare şi ale CONSIDIG, se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 12. - (1) îndeplinirea condiţiilor de exploatare în siguranţă prevăzute în avizele, acordurile şi autorizaţiile emise conform prevederilor prezentei legi este obligatorie.

(2) Realizarea fără acord a unor lucrări în situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) este interzisă.

(3) Exploatarea digurilor fără autorizaţie este interzisă.

Art. 13. - (1) Deţinătorii de diguri sunt obligaţi să urmărească comportarea în timp a lucrărilor pe baza unor proiecte de urmărire specială sau a unor instrucţiuni de urmărire curentă elaborate prin grija proprie, conform reglementărilor în vigoare.

(2) Urmărirea comportării în timp a lucrărilor este obligatorie pe întreaga perioadă de execuţie, punere în funcţiune, exploatare, reabilitare, conservare, postutilizare sau dezafectare.

(3) Nerespectarea prevederilor proiectului de urmărire specială sau a instrucţiunilor de urmărire curentă a comportării în timp a lucrării atrage suspendarea autorizaţiei pe o perioadă de până la 90 de zile, timp în care deţinătorul va realiza conformarea.

(4) Activitatea de urmărire a comportării în timp a digurilor se organizează pe 3 niveluri, astfel:

a) nivelul I, cuprinzând observaţiile directe, măsurătorile la sistemele prevăzute pentru urmărirea comportării în timp şi interpretarea primară a rezultatelor, realizate de personalul de exploatare cu sarcini specifice;

b) nivelul II, cuprinzând sinteza observaţiilor directe, a măsurătorilor şi a inspecţiilor tehnice periodice, precum şi interpretarea acestora din punctul de vedere al siguranţei lucrării, realizate, prin grija deţinătorului, de specialişti care întocmesc rapoarte sintetice;

c) nivelul III, cuprinzând analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză realizate de comisii de urmărire a comportării în timp a digurilor, organizate de deţinătorii acestora, cu avizul CONSIDIG. În cazul deţinătorilor care nu organizează comisii proprii de urmărire a comportării în timp a digurilor, analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză vor fi realizate fie de comisiile de urmărire a comportării în timp a digurilor aprobate ale altor deţinători, fie de grupuri de specialişti constituite sub coordonarea şi cu avizul CONSIDIG.

(5) La sfârşitul fiecărui an, comisiile de urmărire a comportării în timp a digurilor organizate de deţinătorii acestora vor transmite rapoarte de activitate la CONSIDIG, spre analiză şi avizare, precum şi la Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă al autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(6) Concluziile analizelor rapoartelor de sinteză ale comisiilor de urmărire a comportării în timp a digurilor se materializează prin decizii ale conducătorilor unităţilor respective şi devin obligatorii pentru deţinători.

Art. 14. - Pentru prevenirea unor accidente sau a unor avarii datorate sabotajelor, vandalismului ori unor acţiuni iresponsabile, deţinătorii de diguri care apără zone populate şi/sau obiective socioeconomice importante sunt obligaţi să organizeze şi să realizeze un sistem de securitate şi pază a lucrărilor, avizat de instituţiile abilitate ale autorităţii publice centrale din domeniul administraţiei şi internelor.

Art. 15. - Trecerea în conservare, postutilizarea sau dezafectarea unui dig se realizează potrivit Procedurii de trecere în conservare, postutilizare sau dezafectare a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, care se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia.

Art. 16. - (1) Deţinătorii de diguri au obligaţia de a declara public caracteristici Se generale, categoria de importanţă şi gradul de risc asociat digurilor. Declaraţia şi inventarierea se efectuează conform Procedurii de inventariere a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, care se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia.

(2) Inventarierea digurilor, inclusiv a zonelor de protecţie ale acestora, se realizează sub coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor în baza declaraţiilor deţinătorilor de diguri, efectuate conform prevederilor alin. (1), se centralizează în Registrul Naţional al Digurilor din România, denumit în continuare REDIG, şi se actualizează la fiecare 5 ani sau după producerea unor viituri importante.

(3) REDIG se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi se publică pe site-urile autorităţilor publice centrale din domeniile apelor şi îmbunătăţirilor funciare.

            (4) Inventarierea digurilor aflate în exploatare şi întocmirea REDIG se realizează în termen de 3 ani de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

CAPITOLUL III

Controlul în domeniul siguranţei digurilor

 

Art. 17. - (1) Controlul îndeplinirii exigenţelor de performanţă şi al respectării prevederilor legale aferente siguranţei digurilor se efectuează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin personal împuternicit.

(2) Controlul prevăzut la alin. (1) se va desfăşura prin acţiuni anuale sau după producerea unor viituri importante, pe baza unei tematici elaborate şi aprobate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în baza avizelor CONSIDIG şi ale Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă al autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 18. - În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control, personalul împuternicit al autorităţii publice centrale din domeniul apelor are dreptul:

a) de acces la diguri, indiferent de deţinătorul şi destinaţia acestora, pentru a face constatări privind respectarea prevederilor prezentei legi şi ale reglementărilor ce decurg din aceasta;

b) de a controla existenţa şi starea sistemelor prevăzute pentru urmărirea comportării în timp a digurilor, în conformitate

cu prevederile proiectelor de urmărire specială sau ale instrucţiunilor de urmărire curentă a comportării În timp a lucrărilor;

c) de a constata contravenţii şi de a propune sancţiuni conform competenţelor acordate.

            Art. 19. - Pentru efectuarea controlului în unităţile cu regim special de acces, precum şi în zonele de frontieră, persoanele prevăzute la art. 18 vor primi aprobare şi din partea autorităţii publice centrale care coordonează unităţile respective sau, după caz, din partea conducătorului unităţii respective.

 

CAPITOLUL IV

Sancţiuni

 

Art. 20. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Art. 21. - Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) exploatarea digurilor fără autorizaţie, fără proiecte de urmărire specială sau instrucţiuni de urmărire curentă a comportării în timp a lucrărilor;

b) nerespectarea prevederilor acordului sau ale autorizaţiei;

c) nerealizarea sistemului de securitate şi pază prevăzut de prezenta lege.

Art. 22. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 21, săvârşite de persoane fizice sau juridice, se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 50.000 lei.

(2) Cuantumul amenzilor se actualizează periodic, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 23. - Constituie infracţiuni următoarele fapte:

a) lipsa acordului pentru situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1);

b) exploatarea digurilor fără autorizaţie, punând în pericol populaţia, proprietatea ori mediul social, economic sau înconjurător;

c) nedeclararea digului deţinut şi a caracteristicilor acestuia sau declararea eronată a caracteristicilor digului în scopul obţinerii de avantaje de orice natură;

d) neîndeplinirea măsurilor stabilite prin expertize avizate de comisiile competente, dacă fapta pune în pericol siguranţa construcţiei şi produce urmări grave pentru populaţie, proprietate ori pentru mediul social, economic sau înconjurător;

e) deteriorarea sau distrugerea cu intenţie a digurilor, precum şi a sistemelor de urmărire a comportării în timp montate la diguri şi/sau în zonele de protecţie ale acestora;

f) realizarea unor construcţii, depozite, amenajări sau a altor activităţi în ampriza digurilor ori în zonele de protecţie ale acestora.

Art. 24. - Infracţiunile prevăzute la art. 23 se pedepsesc cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei sau cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 25. - Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 21 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 22 se fac de către personalul împuternicit din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor sau al Administraţiei Naţionale “Apele Române”.

Art. 26. - Prevederile art. 21 şi 22 referitoare la contravenţii se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 27. - (1) Infracţiunile prevăzute în prezenta lege se constată de organele de cercetare penală, direct sau la sesizarea personalului împuternicit din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor ori al Administraţiei Naţionale “Apele Române”.

            (2) Actele încheiate de personalul împuternicit prevăzut la alin. (1) sunt acte de constatare, potrivit art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 28. - Deţinătorii de diguri aflate în exploatare la momentul intrării în vigoare a prezentei legi sunt obligaţi să îşi autorizeze toate digurile din patrimoniu în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 29. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.