MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 812/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 812         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 6 noiembrie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Hotărârea nr. 51 din 5 noiembrie 2014 privind cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Diana Fanea, Dragoş Nicolae Şaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu, Daniel Ionuţ Bogdan, Amandi-Bianka Budai, Cezar Cernea, Octavian Andre Antony şi de Kiss Iosif Karoly

 

Hotărârea nr. 53 din 5 noiembrie 2014 privind cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Ştefan Stan

 

Hotărârea nr. 54 din 5 noiembrie 2014 privind cererea de anularea alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi pentru o Societate mai bună, Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, Fundaţia Speranţa în Democraţie Pace şi Sănătatea Lumii (Fundaţia Speranţa) şi de Federaţia Civică Solidaritatea Democratică, împreună cu membrii fondatori

 

Hotărârea nr. 55 din 6 noiembrie 2014 privind cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Raul-Alex Terme, Geanina Ştefany Florentina Iova, Costel Petre, Iulia Colici, Diana Gloria Salaoru, Ioan Mareu, Cornel Cernoschi, Eugen iu Dragoş Petria şi Viorel M. Iacobescu

 

ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

 

            5. - Hotărâre privind interpretarea prevederilor art. 47 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României

 

HOTĂRÂRI ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

HOTĂRÂREA Nr. 51

din 5 noiembrie 2014

privind cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Diana Fanea, Dragoş Nicolae Şaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu, Daniel Ionuţ Bogdan, Amandi-Bianka Budai, Cezar Cernea, Octavian Andre Antony şi de Kiss Iosif Karoly

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

La data de 3 noiembrie 2014, Diana Fanea, Dragoş Nicolae Şaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu, Daniel Ionuţ Bogdan şi, la data de 4 noiembrie 2014, Amandi-Bianka Budai, Cezar Cernea, Octavian Andre Antony şi Kiss Iosif Karoly au transmis Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, cereri de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României.

Cererile au fost înregistrate la Curtea Constituţională cu nr. 4.673, nr. 4.674, nr. 4.694, nr. 4.974 şi nr. 4.976 din 3 noiembrie 2014 şi cu nr. 4.986. nr. 4.987, nr. 5.007 şi nr. 5.010 din 4 noiembrie 2014 şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.071 F/2014, nr. 1.072F/2014, nr. 1.073R2014, nr. 1.075F/2014, nr. 1.076F/2014, 1.077F/2014, nr. 1.078F/2014, nr. 1.083F/2014 şi nr. 1.084F/2014.

Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cererile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.

Autorii Diana Fanea, Dragoş Nicolae Şaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu şi Amandi-Bianka Budai, ale căror cereri sunt identice, solicită Curţii Constituţionale ca, având în vedere “proasta organizare ce a împiedicat cetăţenii ţării să îşi exprime votul, numărul extrem de mare al neregulilor semnalate de către observatorii independenţi, precum şi scandalurile ce au însoţit acest prim tur de scrutin”, în temeiul art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, să anuleze alegerile desfăşurate în turul întâi de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, “În cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.”

În cererea sa, Daniel Ionuţ Bogdan apreciază că “primul tur de scrutin al alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României nu s-a desfăşurat în condiţii normale pentru toţi românii şi foarte mulţi dintre concetăţenii noştri rămânând fără dreptul constituţional de a vota.” Consideră că, pentru aceste motive, “alegerile trebuie repetate pentru a da un semnal tuturor că românii au drepturi şi că le sunt respectate.”

Cezar Cernea, în cererea formulată, solicitând anularea alegerilor şi reorganizarea acestora “În funcţie de densitatea umană pe anumite zone geografice”, susţine că “este inadmisibil ca în Frankfurt am Main, mare oraş din mijlocul ţării, centru bancar european, să nu existe centre de votare româneşti, iar la «cucuiata din deal» din România să fie în plus, unde nu sunt decât câţiva votanţi.” în continuare arată că înţelege să sesizeze şi “plângerile românilor din Praga care au observat că, de exemplu, Monica Macovei era poziţionată «în oglindă» cu Viorel Ponta şi punând ştampila pe Macovei se putea confunda cu vot pentru Ponta.” în final arată că va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu aceste aspecte.

Octavian Andre Antony susţine, în esenţă, că nu s-a putut asigura dreptul constituţional de a vota pentru sute de mii sau chiar milioane de cetăţeni români din străinătate din cauza lipsei resurselor umane şi a proastei organizări de către Biroul Electoral Central şi Ministerul Afacerilor Externe, ceea ce a dus cu siguranţă la modificarea rezultatului alegerilor şi a viciat ordinea candidaţilor.

Kiss Iosif Karoly, în cererea formulată, susţine că, urmare a modificării art. 44 din Legea nr. 370/2004, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2014, alegătorii sunt obligaţi să declare în scris că nu au mai votat şi că nu vor mai vota la o altă secţie de votare, încălcându-se astfel prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind prezumţia de nevinovăţie. Astfel, condiţionarea exercitării dreptului la vot de completarea declaraţiei pe propria răspundere este un abuz şi un mijloc de îngrădire a liberului exerciţiu al dreptului de a alege. Totodată arată că Biroul Electoral Central a emis o decizie abuzivă, prin care persoanele, care au ales să îşi exercite dreptul la vot în altă localitate decât cea de domiciliu, au fost îngrădiţi să îşi exercite dreptul de vot, prin completarea formularului tipizat.

Curtea, având în vedere aceste cereri de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor.

Reprezentantul Ministerului este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.072F/2014, nr. 1.073F/2014, nr. 1.075F/2014, nr. 1.076F/2014, nr. 1.077F/2014, nr. 1.078F/2014, nr. 1.083F/2014şi nr. 1.084F/2014 la Dosarul nr. 1.071 F/2014, care a fost primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibile, a cererilor de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Diana Fanea, Dragoş Nicolae Şaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu, Daniel Ionuţ Bogdan, Amandi-Bianka Budai, Cezar Cernea, Octavian Andre Antony şi Kiss Iosif Karoly.

CURTEA,

analizând cererile în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, precum şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în turul întâi de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Diana Fanea, Dragoş Nicolae Şaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu, Daniel Ionuţ Bogdan, Amandi-Bianka Budai, Cezar Cernea, Octavian Andre Antony şi Kiss Iosif Karoly.

Examinând cererile formulate, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, “Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a două duminică de la data anulării alegerilor”, iar conform alineatului (2) al aceluiaşi articol din lege, “Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

În cauza de faţă, Curtea constată că, deoarece cererile de anulare a primului tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României sunt formulate de persoane fizice, iar nu de “partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri”, acestea nu întrunesc condiţiile dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, urmând să fie respinse ca inadmisibile.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca inadmisibile, cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Diana Fanea, Dragoş Nicolae Şaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu, Daniel Ionuţ Bogdan, Amandi-Bianka Budai, Cezar Cernea, Octavian Andre Antony şi de Kiss Iosif Karoly.

Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

HOTĂRÂREA Nr. 53

din 5 noiembrie 2014

privind cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Ştefan Stan

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

La data de 4 noiembrie 2014. Ştefan Stan, preşedinte al Partidului pentru Reconstrucţia României, a transmis Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, cerere înregistrată sub nr. 4.988 din 4 noiembrie 2014 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.079F/2014.

Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cererea se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, numai cu participarea judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.

În cererea sa, Ştefan Stan solicită declararea primului tur de scrutin al alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României ca fiind neconstituţional şi anularea acestor alegeri, deoarece au fost încălcate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), (2) şi (3) şi art. 31 alin. (1), precum “şi dreptul de vot a peste trei milioane de cetăţeni români aflaţi în diaspora.” în continuare, arată motivele neconstituţionalităţii alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie 2014, şi anume numărul mic de secţii de votare “În toate oraşele cu comunitate mare de români” şi lipsa formularelor pe care cetăţenii români trebuie să le completeze pe propria răspundere.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Ştefan Stan.

CURTEA,

analizând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, precum şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de

Preşedinte al României, formulată de Ştefan Stan, preşedinte al Partidului pentru Reconstrucţia României.

Examinând cererea formulată, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, “(1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a două duminică de la data anulării alegerilor.

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

În cauza de faţă, Curtea constată că, deoarece cererea de anulare a primului tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României, formulată de Ştefan Stan, preşedinte al Partidului pentru Reconstrucţia României, nu întruneşte condiţiile dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, în sensul în care nu este formulată de un partid politic care a participat la alegeri, aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. De altfel, autorul cererii de anulare a alegerilor nu dovedeşte calitatea de preşedinte al Partidului pentru Reconstrucţia României, partid care participă la alegeri.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Ştefan Stan.

Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

HOTĂRÂREA Nr. 54

din 5 noiembrie 2014

privind cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi pentru o Societate mai bună, Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, Fundaţia Speranţa în Democraţie Pace şi Sănătatea Lumii (Fundaţia Speranţa) şi de Federaţia Civică Solidaritatea Democratică, împreună cu membrii fondatori

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Sul iman - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

La data de 4 noiembrie 2014, Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi pentru o Societate mai bună, în solidar cu Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, Fundaţia Speranţa în Democraţie Pace şi Sănătatea Lumii (Fundaţia Speranţa) şi Federaţia Civică Solidaritatea Democratică, împreună cu membrii fondatori, a transmis Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, cerere înregistrată sub nr. 5.013 din 4 noiembrie 2014 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.085F/2014.

Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cererea se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.

În cererea formulată, Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi pentru o Societate mai bună, Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, Fundaţia Speranţa în Democraţie Pace şi Sănătatea Lumii (Fundaţia Speranţa) şi Federaţia Civică Solidaritatea Democratică, împreună cu membrii fondatori, solicită anularea primului tur de scrutin al alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, pe motiv de fraudă electorală. Astfel, arată, în esenţă, că Guvernul a ignorat dispoziţiile Constituţiei, ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, ale tratatelor internaţionale privind drepturile omului, ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi ale altor numeroase instrumente juridice semnate de România.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi pentru o Societate mat bună, Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, Fundaţia Speranţa în Democraţie Pace şi Sănătatea Lumii (Fundaţia Speranţa) şi de Federaţia Civică Solidaritatea Democratică, împreună cu membrii fondatori.

CURTEA,

analizând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, precum şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi pentru o Societate mai bună, Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, Fundaţia Speranţa în Democraţie Pace şi Sănătatea Lumii (Fundaţia Speranţa) şi de Federaţia Civică Solidaritatea Democratică, împreună cu membrii fondatori.

Examinând cererea formulată, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, “(1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a două duminică de la data anulării alegerilor.

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

În cauza de faţă, Curtea constată că, deoarece cererea de anulare a primului tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României, formulată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi pentru o Societate mai bună, Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, Fundaţia Speranţa în Democraţie Pace şi Sănătatea Lumii (Fundaţia Speranţa) şi de Federaţia Civică Solidaritatea Democratică, împreună cu membrii fondatori, nu întruneşte condiţiile dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, deoarece nu este formulată de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi pentru o Societate mai bună, Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, Fundaţia Speranţa în Democraţie Pace şi Sănătatea Lumii (Fundaţia Speranţa) şi de Federaţia Civică Solidaritatea Democratică, împreună cu membrii fondatori.

Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

HOTĂRÂREA Nr.55

din 6 noiembrie 2014

privind cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Raul-Alex Terme, Geanina Ştefany Florentina Iova, Costel Petre, Iulia Colici, Diana Gloria Salaoru, Ioan Marcu, Cornel Cernoschi, Eugen iu Dragoş Petria şi Viorel M. Iacobescu

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

La data de 5 noiembrie 2014, Raul-Alex Terme, Geanina Ştefany Florentina Iova, Costel Petre, Iulia Colici, Diana Gloria Salaoru, Ioan Marcu şi Cornel Cernoschi şi la data de 6 noiembrie 2014, Eugeniu Dragoş Petria şi Viorel M. Iacobescu au transmis Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, cereri de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României.

Cererile au fost înregistrate la Curtea Constituţionala cu nr. 5.016, nr. 5.017, nr. 5.018, nr. 5.019, nr. 5,020, nr. 5.021 şi nr. 5.039 din 5 noiembrie 2014 şi cu nr. 5.040 şi nr. 5.041 din 6 noiembrie 2014 şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.086F/2014, nr. 1.087F/2014, nr. 1.088F/2014, nr. 1.089F/2014, nr. 1.090F/2014, nr. 1.091 F/2014, nr. 1.100F/2014, nr. 1.101F/2014 şi nr. 1.102F/2014.

Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cererile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, numai cu participarea judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.

Autorii Raul-Alex Terme, Geanina Ştefany Florentina Iova, Iulia Colici, Diana Gloria Salaoru şi Ioan Marcu, ale căror cereri sunt identice, solicită Curţii Constituţionale ca, având în vedere “proasta organizare ce a împiedicat cetăţenii ţării să-şi exprime votul, numărul extrem de mare al neregulilor semnalate de către observatorii independenţi, precum şi scandalurile ce au însoţit acest prim tur de scrutin”, în temeiul art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, să anuleze alegerile desfăşurate în turul întâi de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, “În cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.”

În cererea sa, Costel Petre, susţinând că primul tur de scrutin al alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României nu s-a desfăşurat în condiţii normale pentru toţi românii şi foarte mulţi dintre concetăţenii noştri rămânând fără dreptul constituţional de a vota, solicită anularea acestor alegeri şi reorganizarea acestora în condiţii care să asigure respectarea drepturilor constituţionale ale întregului popor român.

Cornel Cernoschi, prin cererea formulată, solicită să i se înmâneze “un certificat care să ateste titlul de Preşedinte al României” pe care l-a dobândit în urma alegerilor prezidenţiale din data de 2 noiembrie 2014. De aceea, consideră că este ilogic şi anormal să se organizeze şi turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

Prin cererea formulată, Eugeniu Dragoş Petria solicită anularea şi repetarea alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin, susţinând, în esenţă, că votarea şi, implicit, rezultatele votării au fost grav perturbate prin deciziile contradictorii ale Biroului Electoral Central.

Viorel M. Iacobescu, în cererea sa, apreciază că drepturile românilor trebuie respectate, astfel că se impune anularea şi repetarea alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României.

Curtea, având în vedere aceste cereri de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor.

Reprezentantul Ministerului este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.087F/2014, nr. 1.088F/2014, nr. 1.089F/2014, nr. 1.09QF/2014, nr. 1.091 F/2014, nr. 1.100F/2014, nr. 1.101F/2014 şi nr. 1.102F/2014 la Dosarul nr. 1.086F/2014, care a fost primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibile, a cererilor de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Raul-Alex Terme, Geanina Ştefany Florentina Iova, Costel Petre, Iulia Colici, Diana Gloria Salaoru, Ioan Marcu, Cornel Cernoschi, Eugeniu Dragoş Petria şi Viorel M. Iacobescu.

CURTEA,

analizând cererile în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, precum şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale aii. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în turul întâi de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Raul-Alex Terme, Geanina Ştefany Florentina Iova, Costel Petre, Iulia Colici, Diana Gloria Salaoru, Ioan Marcu, Comei Cernoschi, Eugeniu Dragoş Petria şi Viorel M. Iacobescu.

Examinând cererile formulate, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, “Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a două duminică de la data anulării alegerilor”, iar conform alineatului (2) al aceluiaşi articol din lege, “Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

În cauza de faţă, Curtea constată că, deoarece cererile de anulare a primului tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României sunt formulate de persoane fizice, iar nu de “partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri”, acestea nu întrunesc condiţiile dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, urmând să fie respinse ca inadmisibile.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca inadmisibile, cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Raul-Alex Terme, Geanina Ştefany Florentina Iova, Costel Petre, Iulia Colici, Diana Gloria Salaoru, Ioan Marcu, Cornel Cernoschi, Eugeniu Dragoş Petria şi Viorel M. Iacobescu.

Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman

 

ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

 

BIROUL ELECTORAL CENTRAL PENTRU ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI DIN ANUL 2014

 

HOTĂRÂRE

privind interpretarea prevederilor art. 47 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României

 

Având în vedere dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 17 alin. (4) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Biroul Electoral Central hotărăşte:

Art. 1. - În interpretarea dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma “data alegerilor” se referă atât la primul tur de scrutin, cât şi la un eventual al doilea tur de scrutin stabilit în condiţiile art. 54 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Biroului Electoral Central,

judecător Veronica Năstasie

 

Bucureşti, 6 noiembrie 2014.

Nr. .

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.