MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 815/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 815         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 7 noiembrie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Hotărârea nr. 52 din 5 noiembrie 2014 privind cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de domnul Gheorghe Funar

 

Hotărârea nr. 56 din 6 noiembrie 2014 privind cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Gabriel Meca şi Ioan Andrica

 

Hotărârea nr. 57 din 6 noiembrie 2014 privind cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de doamna Monica-Luisa Macovei

 

Hotărârea nr. 58 din 7 noiembrie 2014 privind cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Ionuţ Aurelian Mincu, Ioan Leancă, Marin Gruia şi Alin Ciprian Ciula

 

Hotărârea nr. 59 din 7 noiembrie 2014 privind rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul primului tur de scrutin desfăşurat la 2 noiembrie 2014

 

HOTARÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

996. - Hotărâre privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate

 

1.000. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, pentru organizarea şi desfăşurarea la nivel naţional, în perioada noiembrie-decembrie 2014, a manifestărilor dedicate comemorării şi sărbătoririi a 25 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989 în contextul revoluţiilor din ţările Europei de Est

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.531. - Ordin al ministrului delegat pentru buget privind modificarea Ordinului ministrului delegat pentru buget nr. 1.368/2014 privind prospectul de emisiune a titlurilor de stat emise în vederea despăgubirii persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme

 

HOTĂRÂRI ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

HOTĂRÂREA Nr. 52

din 5 noiembrie 2014

privind cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de domnul Gheorghe Funar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

La data de 3 noiembrie 2014, domnul Gheorghe Funar, candidat la funcţia de Preşedinte al României, a transmis Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României.

Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.973 din 3 noiembrie 2014 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.074F/2014, La cerere au fost ataşate două denunţuri penale adresate Procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de către domnul Gheorghe Funar.

În temeiul dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cererea se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.

În motivarea cererii formulate, autorul acesteia susţine următoarele:

1. Cu ocazia turului de scrutin din data de 2 noiembrie 2014 nu s-a asigurat egalitatea cetăţenilor în faţa legii, deoarece milioane de cetăţeni români aflaţi în străinătate au fost discriminaţi prin “arondarea a circa 13.000 de cetăţeni cu drept de vot la o secţie de votare”. Au fost astfel încălcate prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1)-(3) şi art. 31 alin. (1) din Constituţie şi dreptul de vot a peste trei milioane de cetăţeni români aflaţi în străinătate. Cu toate că, faţă de alegerile prezidenţiale din anul 2009, numărul românilor exilaţi din cauza sărăciei a crescut cu circa două milioane, Ministerul Afacerilor Externe şi Biroul Electoral Central au redus numărul secţiilor de votare din străinătate la numai 294, iar numărul estimat al buletinelor de vot pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate a fost stabilit la numai 600.000 de buletine de vot.

În consecinţă, în ziua de 2 noiembrie, din numărul total al românilor cu drept de vot aflaţi în străinătate, de peste patru milioane, nu a fost asigurat dreptul de vot pentru circa 3,5 milioane de alegători. Totodată, arată că la majoritatea secţiilor de votare au existat cozi uriaşe.

În acest sens, menţionează manifestaţiile publice de protest ale miilor de votanţi români cărora nu Ie-a fost asigurat dreptul de a vota nici măcar după ce au stat la coadă 4-6 ore. Pentru a nu putea să-şi exercite dreptul de vot, la puţinele secţii de votare s-au amenajat doar 2-5 cabine de vot, s-au asigurat doar câteva ştampile de vot, nu au existat buletinele de vot necesare pentru toţi alegătorii şi nici formulare de declaraţii pe proprie răspundere, cum ar fi, spre exemplu, la Torino.

Astfel, în timp ce, în Bucureşti, pentru circa două milioane de votanţi au existat 1.200 de secţii de votare, în străinătate, pentru patru milioane de alegători, au fost înfiinţate aproape trei sute de secţii de votare.

Consideră, totodată, că, potrivit Legii nr. 47/1992, Curtea Constituţională are dreptul să solicite la Ministerul Afacerilor Externe şi la Biroul Electoral Central situaţia cu numărul de alegători români din fiecare ţară, numărul de buletine de vot asigurate, numărul de declaraţii pe propria răspundere, numărul secţiilor de votare şi locaţia acestora, numărul cabinelor de vot, numărul de ştampile.

Este evident că Guvernul împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central, în mod deliberat şi cu încălcarea Constituţiei, nu au organizat în mod corect şi legal alegerile pentru milioanele de români din străinătate, cu scopul de a nu le asigura dreptul constituţional de a vota un alt Preşedinte al României care să nu facă parte şi să nu fie susţinut de partidele politice care i-au obligat să părăsească ţara şi familiile, i-au determinat să emigreze din lipsa locurilor de muncă şi a sărăciei. Invocă în acest sens dispoziţiile art. 57 alin. (1) din Legea nr. 370/2004.

Învederează faptul că nu există nicio prevedere legală care să permită Guvernului României şi Biroului Electoral Central să tipărească şi să expedieze pentru alegătorii români din străinătate un număr mai mic cu 3,5 milioane buletine de vot decât numărul real al cetăţenilor. Mai mult, Legea nr. 370/2004 îi obligă pe organizatorii alegerilor să tipărească şi să distribuie un număr mai mare al buletinelor de vot cu 10% decât numărul total al alegătorilor cu drept de vot.

În concluzie, nefiind asigurat dreptul fundamental la vot pentru peste 3,5 milioane de alegători români din străinătate, precum şi dreptul său de a fi ales Preşedinte al României, solicită Curţii Constituţionale anularea alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie 2014, deoarece “logic şi practic, în condiţiile în care ar fi fost asigurat dreptul de vot pentru circa 3,5 milioane de alegători aflaţi în străinătate, ei ar fi putut influenţa decisiv numărul de voturi obţinute de fiecare dintre cei 14 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României şi tot ei ar fi decis, împreună cu alegătorii din Ţara-Mamă, care dintre candidaţi s-ar fi situat pe primele două locuri şi ar fi intrat în turul doi al alegerilor prezidenţiale, programate pentru data de 16 noiembrie 2014”.

2. Biroul Electoral Central şi Curtea Constituţională nu au respectat prevederile art. 31 alin. (1) din Constituţiei, referitor la dreptul la informaţie, deoarece “alegătorii nu cunosc nici azi care dintre cei 14 candidaţi a fost sau este ofiţer activ ori acoperit al unor Servicii Secrete româneşti sau străine, precum şi care dintre ei a dobândit a două cetăţenie şi care este aceasta”.

3. Pentru toţi cei 14 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României a fost încălcat grav dreptul de a fi ales, prevăzut la art. 37 din Constituţie, deoarece Guvernul împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă şi cu Biroul Electoral Central au încălcat grav dreptul de a alege pentru cel puţin 3,5 milioane de cetăţeni români aflaţi în străinătate.

4. Cu ocazia campaniei electorale, inclusiv în ziua alegerilor, au fost semnalate şi înregistrate la birourile secţiilor de votare, la birourile electorale judeţene, la Biroul Electoral Central, la telefonul 112 multe fapte de natură penală, prevăzute la art. 57-59 şi art. 62 din Legea nr. 370/2004, iar “Guvernul Ponta III l-a favorizat în fiecare zi, în campania electorală, pe candidatul Victor Viorel Ponta, prin oferirea de pomeni electorale din bani publici”.

5. Cu ocazia pregătirii şi desfăşurării campaniei pentru alegerea Preşedintelui României din 2 noiembrie 2014 au fost săvârşite numeroase infracţiuni care sunt cercetate de Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a depunerii unuia dintre denunţurile penale anexate. Prin infracţiunile respective a fost influenţat decisiv votul a peste 8 milioane de alegători, care s-au prezentat la urne, la care se adaugă cel puţin 7 milioane de alegători care au fost determinaţi să nu se prezinte la vot.

6. Pentru fraudarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din 2 noiembrie 2014, Guvernul împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă au achiziţionat fără licitaţie un program informatic de la două firme private străine, specializate în tehnologia informaţiei, ceea ce face obiectul celuilalt denunţ penal anexat.

7. Din informaţii “pe surse”, autorul cererii arată că Avocatul Poporului va solicita Curţii Constituţionale să anuleze alegerile din 2 noiembrie 2014, deoarece a fost încălcat, pentru circa zece milioane de cetăţeni, dreptul de a alege dintre cei 14 candidaţi înscrişi în competiţia electorală.

8. În concluzie, solicită anularea alegerilor desfăşurate în ziua de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României şi repetarea turului de scrutin în a două duminică de la data anulării alegerilor, cu respectarea întocmai a Constituţiei şi a art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004.

Prin Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.014 din 4 noiembrie 2014, domnul Gheorghe Funar a depus o “completare la cererea de anulare a alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie 2014”, prin care susţine că a fost încălcat şi art. 53 din Constituţie, întrucât, în mod deliberat, nu S-a asigurat exercitarea dreptului la vot pentru peste 3,5 milioane de români aflaţi în străinătate.

Învederează faptul că cererea sa de anulare a alegerilor nu poate fi judecată decât după ce Curtea Constituţională va lămuri dacă cele 3,5 milioane de buletine de vot destinate românilor din străinătate au fost folosite în ţară pentru fraudarea alegerilor prezidenţiale. În aceste condiţii, solicită Curţii Constituţionale să interzică topirea (lichidarea) documentelor folosite la alegerile din 2 noiembrie 2014, pentru ca ele să fie puse la dispoziţia organelor abilitate în vederea aflării adevărului şi tragerii la răspundere penală a tuturor celor vinovaţi.

În susţinerea cererii formulate sunt invocate declaraţii publice ale unor oficialităţi ai statului român şi ale candidaţilor la funcţia de Preşedinte al României, declaraţii din care reiese, în opinia contestatorului, încălcarea Constituţiei datorate, în principal, problemelor întâmpinate cu asigurarea dreptului cetăţenilor români din străinătate de a vota. Totodată, se face referire şi la faptul că problemele menţionate au fost amplu prezentate în mass-media românească şi internaţională.

În final, se susţine că listele electorale permanente au fost falsificate, concluzie la care contestatorul ajunge prin compararea numărului de alegători înscrişi pe aceste liste (în număr de 18.284.326, astfel cum se indică de către contestator în cererea sa) cu datele Institutului Naţional de Statistică (date potrivit cărora numărul total al cetăţenilor români ar fi de 19.631.292, potrivit contestatorului), date din care scade numărul elevilor înscrişi în anul şcolar 2013-2014, precum şi numărul copiilor sub 6 ani. În aceste condiţii, în opinia acestuia, rezultă că numărul real al cetăţenilor cu drept de vot ar fi de 15,4 milioane, ceea ce ridică problema de a şti dacă şi, eventual, cine a votat în locul celor 2,9 milioane de cetăţeni fictivi şi pentru care dintre candidaţi au primit ordin să voteze.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin în ziua de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României. În acest sens, se arată că, în conformitate cu art. 52 din Legea nr. 370/2004, frauda electorală reprezintă “orice acţiune ilegală care are ioc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral”, definiţie reţinută şi în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 39 din 14 decembrie 2009. Or, în cauză nu se poate ajunge la concluzia că a existat o acţiune ilegală a autorităţilor publice de împiedicare a cetăţenilor cu drept de vot de a participa la scrutinul electoral. De altfel, art. 385 şi 387 din Codul penal incriminează atât împiedicarea exercitării drepturilor electorale, cât şi frauda la vot.

Disfuncţionalităţile existente la unele secţii de votare din străinătate nu constituie o acţiune ilegală în sensul legii electorale sau penale de natură a modifica, prin alterarea voinţei alegătorilor, rezultatul votării în primul tur de scrutin şi ordinea candidaţilor care vor participa în al doilea tur.

Imposibilitatea exercitării dreptului de vot de către anumiţi cetăţeni români stabiliţi în străinătate, al căror număr nu poate fi determinat pe baza unor criterii obiective, ci doar prin aproximări subiective, pur conjuncturale, şi nici a căror opţiune electorală pentru unul sau altul dintre candidaţi nu poate fi cunoscută, nu reprezintă o acţiune ilegală cu potenţialul denaturării voinţei electoratului. Mai mult. probarea acestor fapte reprezintă mai degrabă o probatio diabolica, obiect al probei trebuind să îl constituie doar faptele pozitive certe, iar nu faptele negative, incerte, generale.

Per absurdum, se arată că şi în situaţia în care cele 3,5 milioane de persoane la care face referire autorul contestaţiei ar fi votat este greu de crezut că opţiunea lor politică ar fi fost canalizată către un singur candidat.

În fine, se arată că sesizările punctuale de încălcare a legii rămân în sarcina autorităţilor competente.

CURTEA,

examinând cererea de anulare în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă să soluţioneze cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de domnul Gheorghe Funar, candidat la funcţia de Preşedinte al României.

Examinând cererea formulată, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, “(1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a două duminică de la data anulării alegerilor.

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază,”

Conform dispoziţiilor art. 2 pct. 30 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, frauda electorală reprezintă .orice acţiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral”.

Având în vedere textul legai anterior menţionat, Curtea reţine că cererea de anulare a alegerilor este formulată de către unul dintre cei 14 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României, respectiv domnul Gheorghe Funar, fiind astfel îndeplinite exigenţele art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, sub aspectul titularului dreptului de sesizare.

În continuare, Curtea constată că anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă, iar aceasta este de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin, precum şi faptul că cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

În cauza de faţă, contestatorul consideră, în esenţă, că cetăţenii români aflaţi în străinătate au fost împiedicaţi să îşi exercite dreptul de vot şi că buletinele de vot distribuite la secţiile de votare din ţară au fost, de fapt, ştampilate şi folosite în favoarea anumitor candidaţi, ceea ce conduce la concluzia că votarea a avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.

Raportând prevederile legale anterior menţionate la situaţia de fapt învederată de către contestator în privinţa procesului de votare desfăşurat în străinătate, Curtea reţine următoarele:

Referitor la susţinerea privind existenţa unui număr de 3,5 milioane de români aflaţi în străinătate care nu au putut vota din cauza numărului redus al secţiilor de votare organizate în străinătate, Curtea reţine că, potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, “Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cei mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor”. Pentru îndeplinirea acestei obligaţii legale, ministrul afacerilor externe a emis Ordinul nr. 1.839/2014 privind stabilirea secţiilor de votare din străinătate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerii Preşedintelui României în anul 2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 16 septembrie 2014, prin care au fost stabilite 294 de secţii de votare din străinătate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerii Preşedintelui României în anul 2014. Exemplificativ, Curtea reţine că au fost organizate 51 de astfel de secţii în Italia, 38 în Spania, 21 în Republica Moldova.

Curtea mai observă că art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 prevede că “(1) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mâi multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

(2) în afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare”.

Ţinând cont de numărul şi localităţile în care au fost organizate secţii de votare, rezultă că acestea au fost organizate pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor atât pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, cât şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare, în conformitate cu art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, ceea ce denotă depunerea unor diligente suplimentare de către autorităţile publice.

Având în vedere cele anterior expuse, se constată că nu ţine nici de rolul, nici de competenţa Curţii Constituţionale de a aprecia dacă trebuiau organizate un număr mai mic sau mai mare de secţii de votare, dacă acestea trebuiau să aibă o altă dispersie teritorială sau dacă trebuiau luate şi alte măsuri organizatorice. Această competenţă şi apreciere revine Ministerului Afacerilor Externe, Curtea Constituţională având competenţa numai de a constata dacă prin modul de organizare a fost sau nu atinsă substanţa dreptului de vot sau a celui de a fi ales, aspect care nu se constată în prezenta cauză.

Cu privire la criticile referitoare la numărul redus al buletinelor de vot aflate la dispoziţia secţiilor de votare din străinătate, Curtea reţine că, potrivit art. 32 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, “Buletinele de vot se imprimă de către Regia Autonomă «Monitorul Oficial», cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală, în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%, la care se adaugă numărul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate. În acest sens, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă comunică Biroului Electoral Central numărul alegătorilor cu domiciliul în România înscrişi în Registrul electoral, iar Ministerul Afacerilor Externe comunică Biroului Electoral Central numărul estimat da buletine de vot necesare pentru secţiile de votară din străinătate”. Din datele prezentate de Ministerul Afacerilor Externe, Curtea reţine că au fost distribuite ce. 600.000 de buletine de vot în secţiile aflate în străinătate. În aceste condiţii, Curtea observă că numărul acestor buletine de vot, deşi la o primă vedere pare relativ mic în raport cu numărul secţiilor de votare, în realitate, stabilirea acestuia ţine cont de estimările ministerului, estimări care, prin definiţie, au în vedere date statistice bazate pe situaţia existentă în cadrul ciclurilor electorale anterioare. Spre exemplu, în acest sens, Curtea observă că la alegerile desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 22 noiembrie 2009 pentru funcţia de Preşedinte al României s-au prezentat la vot în secţiile de votare din străinătate 95.068 de cetăţeni români, iar la cel de-al doilea tur de scrutin din 6 decembrie 2009 un număr de 147.754 de cetăţeni. Mai mult, Curtea observă că împărţirea buletinelor de vot la secţiile de votare nu este una realizată în cote egale, ci în funcţie de aprecierea ministerului, acesta ţinând cont, astfel cum s-a arătat mai sus, de situaţia existentă în cadrul ciclurilor electorale anterioare. De aceea, raportat la această susţinere, Curtea nu poate reţine încălcarea dreptului de vot şi a celui de a fi ales.

Cu privire la numărul redus al ştampilelor de vot în raport cu numărul cabinelor de votare, Curtea reţine că potrivit art. 33 alin. (2) şi art. 34 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, ştampila cu menţiunea “VOTAT” se confecţionează de Regia Autonomă “Monetăria Statului” şi se distribuie în străinătate prin intermediul

Ministerului Afacerilor Externe. Actele normative nu precizează procedura de confecţionare a acestora şi nici numărul ştampilelor care trebuie confecţionate, ci doar că, în străinătate, acestea se distribuie de Ministerul Afacerilor Externe. Aşadar, revine autorităţilor publice obligaţia de a acţiona cu bună-credinţă, conform ari. 57 din Constituţie, principiu constituţional de la care, în lipsa unor indicii obiective, Curtea apreciază că acestea nu s-au îndepărtat.

În privinţa modulul de gestionare a formularelor de declaraţie pe propria răspundere, Curtea reţine că, potrivit art. 44 alin. (5) din Legea nr. 370/2004, “alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secţiile de votare constituite în condiţiile art. 12, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin”. În acest sens, modelul acestor declaraţii a fost stabilit prin anexa nr. 4 - Modelul declaraţiei pe propria răspundere pe care o completează cetăţeanul care îşi exercită dreptul de vot la altă secţie de votare decât cea la care este arondat conform domiciliului la Hotărârea Guvernului nr. 711/2014 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorala permanentă, a modelelor tabelelor electorale şi a modelului declaraţiei pe propria răspundere care vor fi folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 1 septembrie 2014. În acelaşi sens, Curtea reţine şi Decizia Biroului Electoral Central nr. 55 din 16 octombrie 2014, care, la art. 1, prevede obligativitatea completării de către alegătorul aflat în ipoteza art. 9 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 a declaraţiei pe propria răspundere că “nu au mai votat şi că nu vor mai vota la acel tur de scrutin, conform modelului prevăzut de anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 711/2014”.

Aşadar, Curtea reţine că, din punct de vedere al cadrului normativ în vigoare, exista obligativitatea completării acestor declaraţii, revenind în sarcina personalului secţiilor de votare modalitatea concretă de organizare a acestei activităţi. În acest context, Guvernului îi revine obligaţia pozitivă de a lua toate masurile necesare în vederea distribuirii acestor formulare către alegători într-un timp util pentru ca procesul electoral să nu sufere din cauza lentorii realizării unor operaţiuni strict tehnice. Modalitatea de punere în aplicare a obligaţiei legale existente nu denotă nicio intenţie de fraudare a alegerilor sau de împiedicare voită a exercitării dreptului de vot, ci mai degrabă o lipsă de organizare corespunzătoare în cadrul unor secţii de votare, aspect care impune, însă, cu necesitate îmbunătăţirea modului de punere în aplicare a obligaţiilor legale existente.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că, deşi au existat neregularităţi tehnice în timpul votării, nu se poate determina existenţa vreunei intenţii în provocarea acestora. De aceea, nici frauda, care prin excelenţă implică un element volitiv, intenţionat, nu poate fi reţinuta.

Cu privire la susţinerea încălcării art. 53 din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit conţinutului său normativ, acest text constituţional vizează activitatea legislativă (a se vedea, în acest sens, şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 872 şi 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010); aşadar, acesta nu se aplică situaţiilor de fapt, ci celor de drept, impunând un anumit comportament constituţional în materia legiferării. În acest sens, Curtea reţine că textul invocat se referă, în mod expres, la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi “prin lege”, revenind, astfel, Curţii Constituţionale competenţa exclusivă de a interpreta şi aplica acest text constituţional numai în cadrul controlului de constituţionalitate.

În ceea ce priveşte neregularităţi le invocate de către contestator în privinţa desfăşurării procesului de votare din ţară, Curtea reţine următoarele:

Un prim aspect invocat vizează problema numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente. În analiza acestei critici, Curtea reţine că, potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, “listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc şi se actualizează conform prevederilor Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare”, lege care, la art. 26 alin. (2), prevede că “Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe top cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite”. În continuare, Curtea are în vedere în analiza sa şi dispoziţiile art. 25 şi art. 22 alin. (3) din aceeaşi lege, potrivit cărora “Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral”, iar “Înregistrarea şi actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot înscrise în Registrul electoral se realizează, în mod permanent, de către persoane autorizate de primari, prin dispoziţie, cu sprijinul filialelor şi birourilor Autorităţii Electorale Permanente. Persoanele autorizate de primari, prin dispoziţie, operează direct în Registrul electoral, pe baza documentelor oficiale prezentate de persoana interesată sau comunicate de autorităţi, potrivit atribuţiilor ce le revin conform legii”.

Mai mult, potrivit art. 26 alin. (7) din Legea nr. 35/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, “alegătorii au dreptul să verifice înscrierea m listele electorale”, existând prevăzută o întreagă procedură de contestare a omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste.

Având în vedere cadrul normativ anterior expus, Curtea nu poate reţine argumentele contestatorului în sensul că la stabilirea numărului de cetăţeni cu drept de vot ar trebui să se aibă în vedere alte date decât cele cuprinse în listele electorale permanente, acestea fiind singurele care întrunesc toate criteriile prevăzute de lege pentru stabilirea populaţiei cu drept de vot (a se vedea, în acest sens, hotărârile Curţii Constituţionale nr. 3 din 3 august 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 3 august 2012, şi nr. 6 din 21 august 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 27 august 2012).

În privinţa pretinsei utilizări a buletinelor de vot neîntrebuinţate ulterior încheierii procesului de votare, Curtea reţine că, potrivit art. 48 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 370/2004, “după închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, efectuează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează: [...)

b) anulează buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a menţiunii «ANULAT» şi aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; în cazul în care există pachete intacte cu buletine de vot, menţiunea «ANULAT» se înscrie o singură dată pe pachetul respectiv şi se aplică o singură dată ştampila de control”.

Aşadar, Curtea reţine că aceste buletine de vot nu mai pot fi utilizate ulterior încheierii procedurii de votare.

În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la săvârşirea unor infracţiuni şi a unor ilegalităţi cu ocazia pregătirii şi desfăşurării campaniei pentru alegerea Preşedintelui României, Curtea constată că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, alegerile sunt anulate în cazul în care “votarea şi stabilirea rezultatelor” au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului, iar nu pentru neregularităţi din timpul campaniei electorale. Aşa fiind, a decide altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituţională în atribuţiile altor autorităţi ale statului.

Referitor la susţinerea potrivit căreia este încălcat dreptul la informaţie, deoarece alegătorii nu cunosc care dintre “cei 14 candidaţi a fost sau este ofiţer activ ori acoperit al unor Servicii Secrete româneşti sau străine, precum şi care dintre ei a dobândit a două cetăţenie şi care este aceasta”, Curtea reţine că aceasta nu poate fi primită, deoarece se referă la candidaturile depuse pentru funcţia de Preşedinte al României, a căror înregistrare sau neînregistrare putea fi contestată în temeiul art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, iar nu la anularea alegerilor ce formează obiectul prezentei cereri. Curtea arată că asupra acestui aspect s-a pronunţat prin Hotărârea nr. 49 din 17 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 20 octombrie 2014, şi Hotărârea nr. 50 din 22 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 22 octombrie 2014, ca urmare a contestaţiilor formulate de domnul Gheorghe Funar cu privire la înregistrarea unor candidaturi la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2014.

Cu privire la toate celelalte aspecte invocate de autorul cererii de anulare a alegerilor, dintre care unele sunt informaţii

primite “pe surse”, precum cea referitoare la faptul că Avocatul Poporului va solicita anularea alegerilor, Curtea constată că acestea nu au nicio relevanţă în soluţionarea cererii de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedintele al României. De altfel, acestea excedează competenţei Curţii Constituţionale stabilite prin prevederile constituţionale şi legale.

În fine, Curtea mai reţine că susţinerile contestatorului în privinţa voturilor celor “3,5 milioane de cetăţeni români aflaţi în străinătate” au în vedere elemente ce ţin de calculul probabilităţilor, fără a exista elemente certe care să indice împiedicarea exprimării sau denaturarea voinţei electorale a acestora. De altfel, potrivit art. 52 alin. (2) teza finală din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor trebuie însoţită de dovezile pe care se întemeiază, frauda electorală neputând fi stabilită doar prin diverse informaţii din mass-media, deducţii, calcule probabilistice bazate pe simple aprecieri ale autorului cererii.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

Respinge cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedintele al României, formulată de domnul Gheorghe Funar.

Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

HOTĂRÂREA Nr. 56

din 6 noiembrie 2014

privind cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Gabriel Meca şi Ioan Andrica

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

La data de 5 noiembrie 2014 au fost transmise Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României formulate de Gabriel Meca şi Ioan Andrica.

Cererile au fost înregistrate la Curtea Constituţională cu nr. 5.022 şi nr. 5.024 din 5 noiembrie 2014 şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.092F/2014 şi nr. 1.093F/2014.

Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cererile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.

Contestatorul Gabriel Meca solicită anularea alegerilor din data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, invocându-se încălcarea dreptului la vot al cetăţenilor români aflaţi în străinătate. De asemenea se solicită obligarea Parlamentului şi Guvernului la adoptarea unei legislaţii electorale noi şi cuprinzătoare, iar, până la îndeplinirea acestei obligaţii, se solicită Curţii Constituţionale suspendarea alegerilor.

Contestatorul Ioan Andrica arată că listele electorale permanente nu corespund adevărului şi, în consecinţă, solicită anularea alegerilor din data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României.

Curtea, având în vedere cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.093F/2014 la Dosarul nr. 1.092F/2014, care a fost primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibile, a cererilor de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, întrucât acestea nu au fost formulate de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri.

CURTEA,

analizând cererile în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, precum şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în turul întâi de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Gabriel Meca şi Ioan Andrica.

Examinând cererile formulate, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, “Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a două duminică de la data anulării alegerilor”, iar conform alineatului (2) al aceluiaşi articol din lege, “Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază”.

Faţă de dispoziţiile legale anterior menţionate, Curtea reţine că una dintre condiţiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către “partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri”. Or, în cauza de faţă, Curtea constată că cererile de anulare a alegerilor au fost formulate de persoane fizice care nu întrunesc exigenţele prevăzute la art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, astfel încât cererile formulate urmează a fi respinse ca inadmisibile.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca inadmisibile, cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Gabriel Meca şi Ioan Andrica.

Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

HOTĂRÂREA Nr. 57

din 6 noiembrie 2014

privind cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de doamna Monica-Luisa Macovei

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

La data de 5 noiembrie 2014 a fost transmisă Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, cererea de reexaminare şi renumărare a voturilor anulate în cadrul primului tur de scrutin din data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, cerere formulată de doamna Monica-Luisa Macovei.

Cererea a fost înregistrata la Curtea Constituţională cu nr. 5.036 din 5 noiembrie 2014 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.099F/2014.

Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cererile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, numai cu participarea judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.

Contestatorul solicită Curţii Constituţionale să dispună reexaminarea şi renumărarea voturilor anulate în cadrul primului tur de scrutin al alegerilor din data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României. Totodată, se mai solicită ca aceste operaţiuni să fie efectuate în prezenţa reprezentanţilor săi.

Se mai arată că există acuze de fraudă electorală gravă în spaţiul public, în acest sens fiind menţionate mai multe aspecte, printre care se reţin următoarele:

- existenţa unei diferenţe de peste 10% între voturile obţinute de către candidaţii plasaţi pe primele două locuri, diferenţă neconfirmată de sondajele efectuate în timpul campaniei electorale;

- încălcarea dreptului de vot a cetăţenilor români aflaţi în străinătate sau a celor care se aflau într-o altă localitate decât cea de domiciliu în ziua alegerilor, cetăţeni care fac parte, de fapt, din bazinul său electoral;

- existenţa unor diferenţe mari, pe de o parte, între rezultatele obţinute de către contestator în diasporă şi la nivelul judeţelor ţării şi, pe de altă parte, între procentele obţinute de către contestator la sondajele realizate în timpul campaniei electorale sau la ieşirea de la vot şi cele declarate oficial de către autorităţi;

- dispariţia unor ştampile de vot din secţiile de votare;

- existenţa unui număr mare de voturi anulate;

- nesoluţionarea cererii sale de comunicare a unui exemplar al proceselor-verbale încheiate de toate birourile electorale ale secţiilor de votare.

De asemenea, se mai menţionează că, în calitatea sa de candidat independent, contestatorul nu a avut dreptul de a-şi desemna reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii formulate, arătând că nu există nicio incompatibilitate între funcţia de prim-ministru şi cea de candidat la funcţia de Preşedinte al României, iar soluţionarea unor aspecte semnalate, precum dispariţia unor ştampile de vot, aparţin competenţei altor autorităţi publice. Mai apreciază că celelalte aspecte invocate în legătură cu existenţa unor fraude grave sunt aserţiuni personale şi privesc mai degrabă relaţiile personale existente între candidaţii care se confruntă în campania electorală.

În privinţa criticii referitoare la imposibilitatea autorului sesizării de a avea reprezentanţi în cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare, se arată că, în realitate, art. 21 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 nu îi conferă acest drept, numai formaţiunile politice care au propus candidaţi în alegeri pot să propună astfel de reprezentanţi.

În privinţa cererii de renumărare a voturilor nule, se apreciază că numărul acestora nu poate influenţa poziţia primilor doi clasaţi în urma alegerilor şi, mai mult, chiar în condiţiile renumărării voturilor, trebuie avut în vedere că acestea, prin natura lor sunt dispersate, neputând viza, în exclusivitate, un singur candidat.

CURTEA,

analizând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, precum şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă să soluţioneze cererea formulată de doamna Monica-Luisa Macovei.

Examinând cererea formulată, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, “Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a două duminică de la data anulării alegerilor”, iar conform alineatului (2) al aceluiaşi articol din lege, “Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază”.

Având în vedere textul legal anterior menţionat, Curtea trebuie mai întâi să determine natura juridică a contestaţiei formulate pentru a putea fi angajată competenţa sa. În acest sens, Curtea reţine că în jurisprudenţa sa, spre exemplu Hotărârea nr. 1 din 16 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 4 martie 2010, a stabilit că “renumărarea atât a voturilor valabil exprimate, cât şi a voturilor declarate nule, precum şi a buletinelor de vot «în alb» rămase în urma scrutinului” reprezintă, din punctul de vedere al calificării juridice, o veritabilă cerere de anulare a alegerilor, soluţionarea acesteia realizându-se în cadrul atribuţiunii Curţii Constituţionale reglementate la art. 146 lit. f) din Constituţie.

În consecinţă, Curtea apreciază că cererea formulată reprezintă o cerere de anulare a alegerilor, concluzie întărită şi de faptul că autorul acesteia consideră că rezultatele alegerilor au fost influenţate de fraude electorale grave.

Curtea mai reţine că cererea de anulare a alegerilor este formulată de către unul dintre cei 14 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României, respectiv doamna Monica-Luisa Macovei, fiind astfel îndeplinite exigenţele art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, sub aspectul titularului dreptului de sesizare.

În continuare, Curtea constată că anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă, iar aceasta este de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa (a al doilea tur de scrutin, precum şi faptul că cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

În privinţa motivelor invocate de autorul cererii cu privire la existenţa unor fraude electorale grave, Curtea observă că acestea reprezintă afirmaţii şi opinii personale cu privire la desfăşurarea procedurii de votare şi la rezultatele astfel consemnate. Curtea mai reţine că problemele referitoare la desfăşurarea procesului electiv din străinătate au fost analizate prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 52 din 5 noiembrie 2014, nepublicată încă la data pronunţării prezentei hotărâri, ale cărei considerente şi soluţie rămân valabile şi în cauza de faţă.

Cu privire la susţinerile contestatorului referitoare la faptul că, datorită calităţii sale de candidat independent, nu a avut dreptul să îşi desemneze reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare, Curtea reţine că, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, “Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt, de regulă, jurişti, precum şi din cel mult 7 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi”. Aşadar, candidaţii independenţi nu pot propune reprezentanţi în cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare, ci numai formaţiunile politice care au propus candidaţi, astfel încât, în mod legal, nu au putut fi acceptaţi reprezentanţi ai candidatului independent în cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare.

În privinţa criticilor contestatorului referitoare la nesoluţionarea cererii sale de comunicare a unui exemplar al proceselor-verbale încheiate de toate birourile electorale ale secţiilor de votare, Curtea constată că, potrivit art. 49 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 370/2004, “un exemplar al procesului-verbal se afişează la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secţiei de votare”, iar celelalte două exemplare ale procesului-verbal, împreună cu “toate contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot nule şi cele contestate alcătuiesc un dosar sigilat şi ştampilat care trebuie însoţit de ştampila de control. Copia de pe lista electorală permanentă împreună cu tabelele utilizate în cadrul secţiei de votare, precum şi declaraţiile pe propria răspundere prevăzute de art. 44 alin. (4), după caz, alcătuiesc un dosar distinct. În cel mult 24 de ore de la încheierea votării, ambele dosare sunt înaintate biroului electoral judeţean sau, după caz, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu pază înarmată, însoţit, la cerere, de alţi membri ai biroului electoral respectiv”. De asemenea, potrivit art. 49 alin. (6) din lege, “Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, însoţite de toate întâmpinările şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin grija reprezentanţelor diplomatice, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic de către preşedintele sau locţiitorul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, care contrasemnează şi ştampilează documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate suni utilizate în centralizarea rezultatelor votării”.

            În continuare, alineatele (9) şi (10) ale art. 49 prevăd că”/n termen de 24 de ore de la primirea dosarului prevăzut la alin. (5), biroul electoral judeţean sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti trimite câte un exemplar al fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea; biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate transmite câte o copie, contrasemnată şi ştampilată, a fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate Tribunalului Bucureşti.

(10) Candidaţii pot obţine copii de pe exemplarele proceselor-verbale prevăzute la alin. (9)”.

Aşadar, din analiza prevederilor legale anterior menţionate, Curtea reţine că obligaţia legală de comunicare a acestor procese-verbale către competitorii electorali intervine numai în condiţiile şi termenele prevăzute de art. 49 alin. (9) şi (10) din Legea nr. 370/2004, legea prevăzând cu claritate procedura de comunicare a proceselor-verbale întocmite. Totodată, aspectul invocat, şi anume faptul că cererea sa de comunicare a unui exemplar al proceselor-verbale încheiate de toate birourile electorale ale secţiilor de votare nu a fost încă soluţionată, este o chestiune care excedează competenţei Curţii Constituţionale.

Cu privire la solicitarea de reexaminare şi renumărare a voturilor anulate în cadrul primului tur de scrutin al alegerilor din data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, Curtea constată că numărul voturilor nule este de 237.761, număr insuficient pentru a modifica ordinea candidaţilor care pot participa la cel de-al doilea tur de scrutin. Curtea observă, în acest sens, că diferenţele între candidaţii plasaţi pe primele două poziţii este de aproximativ 950.000 voturi, iar între candidatul plasat pe poziţia a două şi poziţia pe care s-a plasat doamna Monica-Luisa Macovei este de peste 2,4 milioane de voturi. Cu titlu comparativ, Curtea reţine că, în cadrul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2009, a dispus renumărarea voturilor nule în condiţiile în care diferenţa în turul al doilea de scrutin între cei doi candidaţi era de aproximativ 70.000 de voturi, iar numărul voturilor nule era de 138.476 (a se vedea Hotărârea nr. 39 din 14 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 30 decembrie 2009), situaţie în care se punea în discuţie chiar atribuirea mandatului.

            În aceste condiţii, având în vedere art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, Curtea nu poate da curs solicitării formulate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

Respinge cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de doamna Monica-Luisa Macovei.

Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

HOTĂRÂREA Nr. 58

din 7 noiembrie 2014

privind cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României» formulate de Ionuţ Aurelian Mincu, Ioan Leancă, Marin Gruia şi Alin Ciprian Ciula

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

La data de 6 noiembrie 2014, Ionuţ Aurelian Mincu, Ioan Leancă şi Marin Gruia şi, la data de 7 noiembrie 2014, Alin Ciprian Ciula au transmis Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, cereri de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României.

Cererile au fost înregistrate la Curtea Constituţională sub nr. 5.052, nr. 5.056 şi nr. 5.060 din 6 noiembrie 2014 şi nr. 5.063 din 7 noiembrie 2014 şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr.  1.107F/2014, nr. 1.108F/2014, nr. 1.110F/2014 şi nr. 1.111F/2014.

Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cererile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.

În cererea sa, Ionuţ Aurelian Mincu, contestând rezultatul votului din primul tur de scrutin al alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, susţine, în esenţă, că “statul român nu oferă măsuri suficiente de securizare a votului în aşa fel încât să prevină şi să combată votul multiplu”. Consideră că aplicarea timbrelor autocolante cu menţiunea “votat 2014 p 02.11.2014” pe actele de identitate “nu prezintă niciun fel de securizare a votului”. De aceea, solicită o expertiză a acestor timbre pentru a se constata dacă pot fi dezlipite, astfel ca orice cetăţean de rea-credinţă să poată vota de mai multe ori, pe liste suplimentare, la alte secţii de votare.

Ioan Leancă, prin cererea formulată, solicită “invalidarea alegerilor prezidenţiale din data de 2 noiembrie 2014”, deoarece “a fost încălcată Constituţia prin refuzarea de către autorităţi a dreptului cetăţenilor de a vota (în ţară şi diaspora)”.

Marin Gruia arată că, prin cererea sa, formulează o plângere penală împotriva unor oameni politici din România şi solicită să se calculeze “valuta folosită pentru fraudarea alegerilor de la Ion Iliescu la Victor Ponta”. Apreciază campania electorală ca fiind abuzivă şi nelegală.

În cererea formulată, Alin Ciprian Ciula solicită invalidarea rezultatului alegerilor din 2 noiembrie 2014 comunicat de Biroul Electoral Central, deoarece acesta este “fals, furat şi viciat”.

Curtea, având în vedere aceste cereri de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.108F/2014, nr. 1.11 OF/2014 şi nr. 1.111F/2014 la Dosarul nr. 1.107F/2014, care a fost primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca tardive, a cererilor de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Ionuţ Aurelian Mincu, Ioan Leancă, Marin Gruia şi Alin Ciprian Ciula.

CURTEA,

analizând cererile în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, precum şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în turul întâi de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Ionuţ Aurelian Mincu, Ioan Leancă, Marin Gruia şi Alin Ciprian Ciula.

Examinând cererile formulate, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, “Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a două duminică de la data anulării alegerilor”, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol din lege, “Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţi care au participat ta alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.”

De asemenea, potrivit art. 69 alin. (1) din aceeaşi lege, “Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă şi se termină la ora 24,00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.

În cauza de faţă, Curtea reţine că cererile de anulare a primului tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României, ce formează obiectul prezentei cauze, au fost depuse şi înregistrate la Curtea Constituţională la datele de 6 şi 7 noiembrie 2014, după expirarea termenului prevăzut de lege.

Faţă de aceste aspecte, Curtea constată că au fost tardiv introduse cererile formulate de Ionuţ Aurelian Mincu, Ioan Leancă, Marin Gruia şi Alin Ciprian Ciula, fiind depăşit termenul prevăzut de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, care permite depunerea acestora.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca tardive, cererile de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Ionuţ Aurelian Mincu, Ioan Leancă, Marin Gruia şi Alin Ciprian Ciula. Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

HOTĂRÂREA Nr. 59

din 7 noiembrie 2014

privind rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul primului tur de scrutin desfăşurat la 2 noiembrie 2014

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Maneta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Pe rol se află examinarea Procesului-verbal privind rezultatul votării pentru alegerea Preşedintelui României din 2 noiembrie 2014, întocmit de Biroul Electoral Central la data de 6 noiembrie 2014, şi a proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării, întocmite de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare.

CURTEA

constată că, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 alin. (1) şi art. 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum şi cu cele ale art. 53 alin. (1) şi ale art. 54 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din data de 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, este competentă să confirme rezultatul alegerilor din 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României.

Înainte de a se pronunţa asupra rezultatului alegerilor, Curtea Constituţională a examinat 28 de cereri de anulare a acestora formulate de către: Diana Fanea, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.071 F/2014, Dragoş Nicolae Şaramet, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.072F/2014, Irina Nedelcu, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.073F/2014, Gheorghe Funar, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.074F/2014, Antonio Alexandru Voinescu, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.075F/2014, Daniel-Ionuţ Bogdan, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.076F/2014, Amandi-Bianka Budai, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.077F/2014, Cezar Cernea, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.078F/2014, Stan Ştefan, preşedinte al Partidului pentru Reconstrucţia României, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.079F/2014, Octavian Andre Antony, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.083F/2014, Kiss Iosif Karoly, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.084F/2014, Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai bună, Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, Fundaţia Speranţa în Democraţie Pace şi Sănătatea Lumii (Fundaţia Speranţa) şi Federaţia Civică “Solidaritatea Democratică” împreună cu membrii fondatori, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.085F/2014, Raul-Alex Terme, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.086F/2014, Geanina Ştefany Florentina Iova, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.087F/2014, Costel Petre, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.088F/2014, Iulia Colici, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.089F/2014, Diana Gloria Salaoru, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.090F/2014, Ioan Marcu, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.091 F/2014, Gabriel Meca, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.092F/2014, Ioan Andrica, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.093F/2014, Monica-Luisa Macovei, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.099F/2014, Cornel Cernoschi, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.100F/2014, Eugeniu Dragoş Petria, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.101 F/2014, Viorel M. Iacobescu, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.102F/2014, Jonuţ Aurelian Mincu, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.107F/2014, Ioan Leancă, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.108F/2014, Marin Gruia, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.11 OF/2014 şi Alin Ciprian Ciula, cerere ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.111 F/2014.

Prin hotărârile nr. 51 din 5 noiembrie 2014, nr. 53 din 5 noiembrie 2014, nr. 54 din 5 noiembrie 2014, nr. 55 din 6 noiembrie 2014 şi nr. 56 din 6 noiembrie 2014 Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibile, cererile de anulare a alegerilor formulate de Diana Fanea, Dragoş Nicolae Şaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu, Daniel-Ionuţ Bogdan, Amandi-Bianka Budai, Cezar Cernea, Octavian Andre Antony, Kiss Iosif Karoly, Stan Ştefan, Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai bună, Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, Fundaţia Speranţa în Democraţie Pace şi Sănătatea Lumii (Fundaţia Speranţa) şi Federaţia Civică “Solidaritatea Democratică” împreună cu membrii fondatori, Raul-Alex Terme, Geanina Ştefany Florentina Iova, Costel Petre, Iulia Colici, Diana Gloria Salaoru, Ioan Marcu, Cornel Cernoschi, Eugeniu Dragoş Petria, Viorel M. Iacobescu, Gabriel Meca şi Ioan Andrica. În motivarea hotărârilor pronunţate Curtea a reţinut, în esenţă, că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, potrivit căruia “cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri (...]”, autorii sesizărilor neavând calitatea cerută de lege pentru a putea sesiza Curtea Constituţională cu cereri de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României.

Prin hotărârile nr. 52 din 5 noiembrie 2014 şi nr. 57 din 6 noiembrie 2014, Curtea a respins cererile de anulare a alegerilor formulate de Gheorghe Funar şi Monica-Luisa Macovei, constatând că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, potrivit cărora “Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. [...]”.

Prin Hotărârea nr. 58 din 7 noiembrie 2014, Curtea a respins ca fiind tardive cererile de anulare a alegerilor formulate de Ionuţ Aurelian Mincu, Ioan Leancă, Marin Gruia şi Alin Ciprian Ciula, constatând că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, potrivit căruia “Cererea de anulare a alegerilor se poate face [...] în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării [...].

În urma examinării proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare, Curtea Constituţională constată că nu s-au produs neregularităţi referitoare la întocmirea proceselor-verbale de către birourile electorale, de natură să infirme rezultatele stabilite.

Din analiza acestor documente, precum şi a procesului-verbal, încheiat potrivit art. 51 din Legea nr. 370/2004 de către Biroul Electoral Central la data de 6 noiembrie 2014 şi transmis la aceeaşi dată Curţii Constituţionale, se constată că la alegerile desfăşurate în ziua de 2 noiembrie 2014, rezultatele au fost următoarele:

- numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente: 18.284.066;

- numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne: 9.723.232;

- numărul de voturi necesar pentru a fi ales Preşedinte al României în primul tur de scrutin: 9.142.034;

- numărul total al voturilor nule: 237.761;

- numărul total al voturilor valabil exprimate: 9.485.340, din care pentru:

HUNOR KELEMEN 329.727 voturi

KLAUS-WERNER IOHANNIS 2.881.406 voturi

CRISTIAN-DAN DIACONESCU 382.526 voturi

VICTOR-VIOREL PONTA 3.836.093 voturi

WILLIAM GABRI EL BRÎNZÂ 43.194 voturi

ELENA-GABRIELAUDREA 493.376 voturi

MIREL-MIRCEAAMARIŢEI 7.895 voturi

TEODOR-VIOREL MELEŞCANU 104.131 voturi

GHEORGHE FUNAR 45.405 voturi

ZSOLT SZILÂGYI 53.146 voturi

MONICA-LUISA MACOVEI 421.648 voturi

CONSTANTIN ROTARU 28.805 voturi

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON 508.572 voturi

POPESCU-TĂRICEANU

CORN ELIU-VADIM TUDOR 349.416 voturi

Din datele prezentate rezultă că în turul întâi de scrutin niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale, potrivit art. 81 alin. (2) din Constituţie, respectiv 9.142.034, şi, în consecinţă, nu poate fi declarat ales în funcţia de Preşedinte al României.

Ca atare, în exercitarea atribuţiilor sale stabilite prin dispoziţiile art. 37 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 53 alin. (1) şi art. 54 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională urmează să confirme şi să aducă la cunoştinţa publică prenumele şi numele primilor 2 candidaţi care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin, precum şi ziua votării.

Ţinând seama de numărul de voturi obţinute de către fiecare candidat la primul tur de scrutin şi având în vedere dispoziţiile art. 81 alin. (3) din Constituţie, la cel de-al doilea tur de scrutin vor participa domnul Victor-Viorel Ponta şi domnul Klaus-Werner Iohannis, în această ordine.

Cel de-al doilea tur de scrutin urmează să aibă loc, potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, la două săptămâni de la primul tur de scrutin, şi anume în ziua de duminică, 16 noiembrie 2014.

Având în vedere considerentele reţinute, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 alin. (1) şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 53 alin. (1) şi art. 54 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

1. Confirmă rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din primul tur de scrutin de la data de 2 noiembrie 2014, după cum urmează:

- numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente: 18.284.066;

- numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne: 9.723.232;

- numărul de voturi necesar pentru a fi ales Preşedinte al României în primul tur de scrutin; 9.142.034;

- numărul total al voturilor nule: 237.761;

- numărul total al voturilor valabil exprimate: 9.485.340, din care pentru:

HUNOR KELEMEN 329.727 voturi

KLAUS-WERNER IOHANNIS 2.881.406voturi

CRISTIAN-DAN DIACONESCU 382.526 voturi

VICTOR-VIOREL PONTA 3.836.093 voturi

WILLIAM GABRIEL BRÎNZĂ 43.194 voturi

ELENA-GABRIELA UDREA 493.376 voturi

MIREL-MIRCEAAMARIŢEI 7.895 voturi

TEODOR-VIOREL MELEŞCANU 104.131 voturi

GHEORGHE FUNAR 45.405 voturi

ZSOLT SZILÁGYI 53.146 voturi

MONICA-LUISA MACOVEI 421.648 voturi

CONSTANTIN ROTARU 28.805 voturi

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU 508.572 voturi

CORNELIU-VADIM TUDOR 349.416 voturi

2. Aduce la cunoştinţa publică rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din primul tur de scrutin de la data de 2 noiembrie 2014.

3. Se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României în ziua de duminică, 16 noiembrie 2014, la care vor participa domnul Victor-Viorel Ponta şi domnul Klaus-Werner Iohannis, în această ordine.

4. Prezenta hotărâre este definitivă, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă prin mass-media.

 

PREŞEDINTE

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent

Marieta Safta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - (1) Prescrierea, eliberarea şi decontarea medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaţionale prevăzute în sublistele A, B şi secţiunile C1 şi C3 din sublista C se realizează în conformitate cu prevederile Contractul ui-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

(2) Prescrierea, eliberarea şi decontarea medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaţionale prevăzute în secţiunea C2 din sublista C se realizează în conformitate cu legislaţia în domeniul programelor naţionale de sănătate.

(3) în sistemul de asigurări sociale de sănătate, prescrierea, eliberarea şi decontarea medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaţionale prevăzute în sublistele A, B, C - secţiunile C1, C2 şi C3, notate cu (**), (***) şi (****), se realizează potrivit prevederilor alin. (1) şi (2) şi în baza protocoalelor terapeutice aprobate în condiţiile art. 4.”

2. În anexă, la sublista B “DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 50% din preţul de referinţă”, după poziţia 216 se introduc nouă noi poziţii, poziţiile 217-225, cu următorul cuprins:

 

“217.

Combinaţii (Perindoprilum+Amlodipinum)

C09BB04

218.

Combinaţii (Candesartanum cilexetil+ HydrochloroWazidum)

C09DA06

219.

Combinaţii (Olmesartanum+Amlodipinum)

C09DB02

220.

Combinaţii (Valsartan+Amlodipinum+ Hydrochlorothiazidum)

C09DX01

221.

Rivaroxabanum

B01AF01

222.

Glicopironium**#

R03BB06

223.

lndacaterolum**#

R03AC18

224.

Combinaţii (Beclometazonum+Formoterolum)

R03AK07

225.

Combinaţii (Naproxenum+Esomeprazolum)

M01AE52”

 

3. În anexă, la sublista C “DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%”, secţiunea C1 “DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu al unor grupe de boli în regim de compensare 100% din preţul de referinţă” se completează după cum urmează:

a) La punctul G4 “Hepatite cronice de etiologie virală B, C şi D”, după poziţia 12 se introduce o nouă poziţie, poziţia 13, cu următorul cuprins:

 

“13.

Tenofovirum****

J05AF07”

 

            b) La punctul G10 “Leucemii, limfoame, aplazie medulară, gamapatii monoclonale maligne, mieloproliferări cronice şi tumori maligne, sindroame mielodisplazice”, după poziţia 24 se introduce o nouă poziţie, poziţia 25, cu următorul cuprins:

 

“25.

Epoetinum zeta**

B03XA01”

 

            c) La punctul G15 “Boli psihice (schizofrenie, tulburări schizotipale şi delirante, tulburări afective majore, tulburări psihotice acute şi boli psihice copii, autism)”, după poziţia 22 se introduce o nouă poziţie, poziţia 23, cu următorul cuprins:

 

“23.

Paliperidonum**

N05AX13”

 

            d) La punctul G25 “Boala cronică de rinichi - faza predializă”, după poziţia 11 se introduc două noi poziţii, poziţia 12 şi 13, cu următorul cuprins:

 

“12.

Methoxy polyethylene glycol epoetin**

B03XA03

13.

Epoetinum zeta**

B03XA01”

 

            e) La punctul G26 “Glaucom”, după poziţia 12 se introduce o nouă poziţie, poziţia 13, cu următorul cuprins:

 

“13.

Combinaţii (Brinzolamidum+Timololum)

S01ED51”

 

            f) La punctul G31 “Imunosupresoare selective” subpunctul G31b “Poliartrita reumatoidă”, după poziţia 4 se introduc patru noi poziţii, poziţia 5-8, cu următorul cuprins:

 

“5.

Tocilizumabum****

L04AC07

6.

Golimumabum****

L04AB06

7.

Certolizumabum*”**

L04AB05

8.

Abataceptum****

L04AA24”

 

            g) La punctul G31 “Imunosupresoare selective” subpunctul G31c “Artropatia psoriazică”, după poziţia 3 se introduce o nouă poziţie, poziţia 4, cu următorul cuprins:

 

“4.

Golimumabum****

L04AB06”

 

            h) La punctul G31 “Imunosupresoare selective” subpunctul G31d “Spondilita ankilozantă”, după poziţia 3 se introduce o nouă poziţie, poziţia 4, cu următorul cuprins:

 

“4.

Golimumabum****

L04AB06”

 

            i) La punctul G31 “Imunosupresoare selective” subpunctul G31e “Artrita juvenilă”, după poziţia 1 se introduce o nouă poziţie, poziţia 2, cu următorul cuprins:

 

“2.

Abataceptum****

L04AA24”

 

4. În anexa, la sublista C “DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%”, secţiunea C2 “DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu ŞI spitalicesc” se completează după cum urmează:

a) La punctul P1 “Programul naţional de boli transmisibile” litera A “Subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere” subpunctul “Medicaţie specifică antiretrovirală”, după poziţia 22 se introduce o nouă” poziţie, poziţia 221, cu următorul cuprins:

 

“221.

Dolutegravirum**

J05AX12”

 

            b) La punctul P5 “Programul naţional de diabet zaharat, după poziţia 32 se introduc patru noi poziţii, poziţiile 33-36, cu următorul cuprins:

 

„33.

Combinaţii (Sitagliptinum+Metforminum)***

A10BD07

34

Saxagliptinum***

A10BH03

35

Combinaţii (Saxgliptinum+Metforminum)***

A10BD10

36

Dapaglifozinum***

A10BX09”

 

            c) La punctul P10 “Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică”, după poziţia 15 se introduc două noi poziţii, poziţiile 16 şi 17, cu următorul cuprins:

 

„16.

Methoxy polyethylene epoetin**

glycol

B03XA03

17.

Epoetinum zeta**

 

B03XA01”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 4 noiembrie 2014.

Nr. 996.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, pentru organizarea si desfăşurarea la nivel naţional, în perioada noiembrie - decembrie 2014, a manifestărilor dedicate comemorării şi sărbătoririi a 25 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989 în contextul revoluţiilor din ţările Europei de Est

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, Cu modificările şi completările ulterioare.

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, cu suma de 60 mii lei, la capitolul 68.01 “Asigurări şi asistenţă socială”, titlul 20 “Bunuri şi servicii”, pentru organizarea şi desfăşurarea la nivel naţional, în perioada noiembrie-decembrie 2014, a manifestărilor dedicate comemorării şi sărbătoririi a 25 de ani de la Revoluţia Romană din Decembrie 1989 în contextul revoluţiilor din ţările Europei de Est.

Art. 2. - Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a sumelor alocate potrivit prezentei hotărâri.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, pentru anul 2014.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

 

Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989,

Adrian Sanda,

secretar de stat

p. Ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 4 noiembrie 2014.

Nr. 1.000.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului delegat pentru buget nr. 1.368/2014 privind prospectul de emisiune a titlurilor de stat emise în vederea despăgubirii persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme

În temeiul:

- art. 15 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 9/2014 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. În vederea achiziţionării de autoturisme;

- Hotărârii Guvernului nr. 392/2014 privind aprobarea elementelor tehnice şi modalitatea de stabilire a despăgubirilor pentru persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. În vederea achiziţionării de autoturisme, precum şi pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti;

- Convenţiei nr. 184.575/13/2005, încheiată între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României;

- Actului adiţional nr. 543.779/315 din 3 noiembrie 2014 la Convenţia nr. 542.878/1.250 din 2 octombrie 2014, încheiat între Ministerul Finanţelor Publice şi B.R.D. Groupe Societe Generale - S.A., ministrul delegat pentru buget emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 1.368/2014 privind prospectul de emisiune a titlurilor de stat emise în vederea despăgubirii persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. În vederea achiziţionării de autoturisme, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 10 octombrie 2014, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - În vederea despăgubirii persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. pentru achiziţionarea de autoturisme, se aprobă prospectul de emisiune a titlurilor de stat seria BRD/2014/1 emisă pe numele B.R.D. Groupe Societe Generale - S.A., în valoare nominală totală de 7.435.949,53 lei, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.”

2. În anexă, punctele 4 şi 5 vor avea următorul cuprins:

“4. Valoarea nominală totală a emisiunii titlurilor de stat este de 7.435,949,53 lei, fiind compusă din:

a) 5.648.139,06 lei reprezentând valoarea totală a despăgubirii calculată cu raportare la perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie 1990 şi data de 31 decembrie 2013, pentru 226 de deponenţi care au depus sume de bani la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. înainte de data de 1 ianuarie 1990.

b) 1.787.810,47 lei reprezentând valoarea totală a despăgubirii calculată cu raportare la perioada cuprinsă între data efectuării depunerii şi data de 31 decembrie 2013, pentru 84 de deponenţi care au depus sume de bani la C.E.C. - S.A. după data de 1 ianuarie 1990.

5. Emisiunea este formată dintr-un număr de 290 de titluri de stat, iar valoarea nominală individuală a fiecărui titlu de stat este egală cu valoarea individuală a despăgubirii.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2014.

Nr. 1.531.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.