MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 831/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 831         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 15 noiembrie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.012. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pe anul 2014 la titlul “Cheltuieli de personal” pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013

 

1.015. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil aflat în proprietatea publică a statului din administrarea Serviciului de Protecţie şi Pază în administrarea Regiei Autonome .Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat

 

1.016. - Hotărâre pentru aprobarea cuantumului şi a plăţii cotizaţiei voluntare de participare a Ministerului Justiţiei la Academia Internaţională Anticorupţie, pentru anul 2014

 

1.017. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 al Regiei Autonome “Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.518. - Ordin al ministrului transporturilor privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internaţional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.354(92) a Comitetului de siguranţă maritimă din 21 iunie 2013

 

4.096/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru stabilirea taxei de înscriere la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de inspector de probaţiune organizat în perioada noiembrie 2014-februarie 2015, precum şi pentru modificarea Ordinului ministrului justiţiei nr. 2.475/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor şi funcţiilor vacante din sistemul de probaţiune

 

4.874. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.385/2014 privind acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţământ, specializările şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 14 octombrie-8 noiembrie 2013, începând cu anul şcolar 2014-2015

 

4.875. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.468/2014 privind acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţământ, specializările şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 25 iunie 2013-24 ianuarie 2014, începând cu anul şcolar 2014-2015

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

            Decizia nr. 11 din 20 octombrie 2014 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pe anul 2014 la titlul “Cheltuieli de personal” pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariate personalului din sectorul bugetar, de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 46 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pe anul 2014 cu suma de 2.623 mii lei la capitolul 74.01 “Protecţia mediului”, titlul 10 “Cheltuieli de personal”, şi cu suma de 599 mii lei la capitolul 83.01 “Agricultură, silvicultură, piscicultura şi vânătoare”, titlul 10 “Cheltuieli de personal”.

Art. 2. - Sumele alocate potrivit prezentei hotărâri vor fi utilizate numai pentru plata titlurilor executorii care intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, ale Ordonanţei Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2013, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pe anul 2014.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Anne-Rose-Marie Jugănaru,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2014.

Nr. 1.012.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil aflat în proprietatea publică a statului din administrarea Serviciului de Protecţie şi Pază în administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

În temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 867 alin. (1) şi art. 868 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unui imobil, aflat în proprietatea publică a statului şi având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Serviciului de Protecţie şi Pază în administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Serviciul de Protecţie şi Pază şi Secretariatul General al Guvernului vor actualiza în mod corespunzător datele din evidenţele cantitativ-valorice şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, vor opera modificările corespunzătoare în anexele nr. 40 şi 42 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază,

Lucian-Silvan Pahonţu

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2014.

Nr. 1.015.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în proprietatea publică a statului care se transmite din administrarea Serviciului de Protecţie şi Pază în administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

Nr. crt.

Locul unde este situat imobilul care se transmite

Codul de clasificare

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite

imobilul

Caracteristicile tehnico-economice ale imobilului transmis şi nr. de identificare atribuit de MFP

1.

Bucureşti, Bd. Aviatorilor nr. 16, sectorul 1

8.19.01

Serviciul de Protecţie şi Pază

CIF 4283635

Regia Autonom㠓Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

CUI 2351555

Corpul 1 - corp administrativ (P+2E)

Nr. MFP - 35889

Valoare de inventar (lei) - 27.416,72

Suprafaţa construită - 521 mp

Suprafaţă desfăşurată - 1.506 mp

 

Corpul 2 - ateliere şi garaj (P)

Nr. MFP - 35890

Valoare de inventar (lei) - 123.116,82

Suprafaţa construită - 1.746 mp

Suprafaţă desfăşurată - 1.785 mp

 

Corpul 3 - ateliere şi garaj (P+1E)

Nr. MFP-101772

Valoare de inventar (lei) - 785.930,16

Suprafaţa construită - 1.593 mp

Suprafaţă desfăşurată - 1.748 mp

 

Corpul 4 - ateliere (P)

Nr. MFP-101773

Valoare de inventar (lei) - 197.276,29

Suprafaţa construită - 435 mp

Suprafaţă desfăşurată - 439,5 mp

 

Corpul 5 - garaj (P)

Nr. MFP-101774

Valoare de inventar (lei) - 716,88

Suprafaţa construită - 1.722 mp

Suprafaţă desfăşurată - 1.085 mp

 

Corpul 6 - (Pavilionul F) - Staţie PECO

Nr. MFP -101775

Valoare de inventar (lei) - 74.397,94

Suprafaţa construită - 4 mp

Suprafaţă desfăşurată - 40 mp

 

Corpul 7 - Spaţiu depozitare pubele

Suprafaţa construită - 5 mp

 

Teren aferent, inclusiv construcţiile

Nr. MFP -101776

Valoare de inventar (lei) - 31.751.559,00 Suprafaţa = 8.859 mp

 

Carte funciară nr. 263214

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea cuantumului şi a plăţii cotizaţiei voluntare de participare a Ministerului Justiţiei la Academia Internaţională Anticorupţie, pentru anul 2014

În temeiul ari 108 din Constituţia României, republicată, şi al alt 6 din Legea nr. 118/2013 pentru aderarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la Asociaţia Internaţională a înaltelor Jurisdicţii Administrative, pentru aderarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor la Organizaţia Europeană a Serviciilor Penitenciare şi Corecţionale - EuroPris, pentru aderarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului la Registrul European al Comerţului, pentru aprobarea plăţii unor contribuţii ale Ministerului Justiţiei, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor la organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă cuantumul şi plata cotizaţiei voluntare de participare a Ministerului Justiţiei, ca membru cu drepturi depline, la Academia Internaţională Anticorupţie, pentru anul 2014, în limita echivalentului în lei al sumei de 10.000 euro.

Art. 2. - Echivalentul în lei al sumei prevăzute la art. 1 se va calcula pe baza cursului de schimb leu/euro în vigoare la data efectuării plăţii.

Art. 3. - Echivalentul în lei al sumei prevăzute la art. 1 se suportă din bugetul Ministerului Justiţiei aprobat pentru anul 2014.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2014.

Nr. 1.016.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 al Regiei Autonome “Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) şi al art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin directori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 al Regiei Autonome “Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2014.

Nr. 1.017.

 

ANEXĂ

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Regia Autonom㠓Autoritatea Aeronautică Civilă Română”

Bucureşti, şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 38-40, sectorul

Cod unic de înregistrare: RO 5205651

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

rectificat pe anul 2014

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri BCV rectificat 2014

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

47.197,96

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

48.347,98

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

2

 

Venituri financiare

5

850.00

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

43.711 ,54

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

42 611,54

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

8.216,64

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

148,17

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

30.638.60

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

22.809,78

C1

ch. cu salariile

13

21.449.52

C2

bonusuri

14

1.360,26

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

180,00

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

180,00

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

1 246,40

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

6.402,42

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

3 608,13

2

 

Cheltuieli financiare

20

1.100.00

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

3.486,42

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

667.16

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

2.819,26

 

1

 

Rezerve legale

25

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

2.819,26

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

313,25

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

1566.26

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

1.253,00

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

1.045,66

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

1.045,66

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

238

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

217

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

8.759,52

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

8.237,14

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

213,59

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

926,13

8

 

Plăţi restante

55

 

9

 

Creanţe restante

56

370,00

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internaţional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.354(92) a Comitetului de siguranţă maritimă din 21 iunie 2013

 

Având în vedere prevederile art. VIII(b)(vi)(2)(bb) şi ale art. VIII(b)(vii)(2) din Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS 1974). la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979, precum şi ale art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 2 pct. 20 şi art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se publică amendamentele la Codul maritim internaţional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.354(92) a Comitetului de siguranţă maritimă din 21 iunie 2013, cod publicat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.177/2014 privind publicarea acceptării Codului maritim internaţional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.2B8(85) a Comitetului de siguranţă maritimă din 4 decembrie 2008, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Navală Română va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 1 ianuarie 2015.

 

p. Ministrul transporturilor,

Marius Mitică Mărgărit,

subsecretar de stat

 

Bucureşti, 5 noiembrie 2014.

Nr. 1.518.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru stabilirea taxei de înscriere la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de inspector de probaţiune organizat în perioada noiembrie 2014-februarie 2015, precum şi pentru modificarea Ordinului ministrului justiţiei nr. 2.475/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor şi funcţiilor vacante din sistemul de probaţiune

 

Luând în considerare Referatul de aprobare nr. 2/88.307 din 30 octombrie 2014 referitor la proiectul de ordin al ministrului justiţiei pentru stabilirea taxei de înscriere la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de inspector de probaţiune organizat în perioada noiembrie 2014-februarie 2015, precum şi pentru modificarea Ordinului ministrului justiţiei nr. 2.475/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor şi funcţiilor vacante din sistemul de probaţiune, cu modificările ulterioare,

având în vedere dispoziţiile art. 3 alin. (4) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor şi funcţiilor vacante din sistemul de probaţiune, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.475/C/2011, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se stabileşte taxa de înscriere la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de inspector de probaţiune în cuantum de 200 lei.

Art. 2. - Taxa de înscriere la concurs se achită în contul Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

Art. 3. - Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor şi funcţiilor vacante din sistemul de probaţiune, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.475/C/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 22 decembrie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (1), litera g) va avea următorul cuprins:

,,g) dovada de plată a taxei de înscriere la concurs, efectuată în contul Direcţiei Naţionale de Probaţiune.”

2. La articolul 3, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

“(6) Cererea de restituire se trimite Direcţiei Naţionale de Probaţiune şi se soluţionează în 30 de zile de la înregistrare.”

Art. 4. - Direcţia Naţională de Probaţiune, Direcţia resurse umane şi Direcţia financiar-contabilă vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul justiţiei,

Alin Lucian Antochi,

secretar de stat

 

Bucureşti, 6 noiembrie 2014.

Nr. 4.096/C.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.385/2014 privind acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţământ, specializările şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 14 octombrie-8 noiembrie 2013, începând cu anul şcolar 2014-2015

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.385/2014 privind acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţământ, specializările şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat evaluate În perioada 14 octombrie - 8 noiembrie 2013, începând cu anul şcolar 2014-2015, publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, se modifică după cum urmează:

- La unităţile de învăţământ aferente judeţului Galaţi, poziţia 2 - Colegiul Tehnic “Paul Dimo” va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii de învăţământ

Hotărârea ARACIP de evaluare/data

Denumirea persoanei

juridice iniţiatoare

Adresa unităţii de învăţământ, tel./fax, e-mail

Nivel de învăţământ/

Nivel de calificare

Profilul/ domeniul

Domeniul pregătirii de bază

Calificarea profesională

Limba de predare

Forma de învăţământ

„2

Colegiul Tehnic «Paul Dimo»

30/ 14.10.2913

-

Municipiul Galaţi,

Str. 1 Decembrie 1918 nr. 27,

tel: 0236/312627, fax: 0236/316970

Liceal/ Nivel 3

Tehnic

Mecanică

Tehnician proiectant CAD

Română

Cu frecvenţă (zi)

Electric

Tehnician energetician

Română

Cu frecvenţă (zi, seral)

Postliceal/ Nivel 3 avansat

Informatică

-

Tehnician echipamente de calcul

Română

Cu frecvenţă (zi)

Energetică

-

Tehnician electro energetician

Română

Cu frecvenţă (zi)”

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 6 noiembrie 2014.

Nr. 4.874.

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.468/2014 privind acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţământ, specializările şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 25 iunie 2013-24 ianuarie 2014, începând cu anul şcolar 2014-2015

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii În învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.468/2014 privind acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţământ, specializările şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 25 iunie 2013 - 24 ianuarie 2014, începând cu anul şcolar 2014-2015, publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 378 din 22 mai 2014, se modifică după cum urmează:

- La unitatea de învăţământ aferentă judeţului Suceava, poziţia 1 - Centrul Şcolar de Educaţie Inc luzi v㠓Sf. Andrei” din oraşul Gura Humorului va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii de învăţământ

Hotărârea ARACIP de evaluare/data

Denumirea persoanei juridice iniţiatoare

Adresa unităţii de învăţământ, tel./fax, e-mail

Nivel de învăţământ/

Nivel de calificare

Profilul/ domeniul

Domeniul

pregătirii de bază

Calificarea profesională

Limba de

predare

Forma de învăţământ

“1

Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă «Sf. Andrei»

 

-

Oraşul Gura Humorului,

Str. Parcului nr. 1-3,

Tel./fax: 0230/230601

Liceal/Nivel 2

(conform Hotărârii

Guvernului nr. 866/2008)

Nivel 3

(conform Hotărârii

Guvernului nr. 918/2013)

Fabricarea produselor din lemn

-

Tâmplar universal

Română

Cu frecvenţă (zi, seral)

Industrie textilă şi pielărie

-

Confecţioner produse textile

Română

Cu frecvenţă (zi, seral)

Turism şi alimentaţie

-

Bucătar

Română

Cu frecvenţă (zi, seral)

 

            Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 6 noiembrie 2014.

Nr. 4.875.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

DECIZIA Nr. 11

din 20 octombrie 2014

 

Dosar nr. 7/1/2014/HP/Băşică

 

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal – preşedintele completului

Dana Iarina Vartires - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Elena Canţăr - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Emanuel Albu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Viorica Trestia nu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Angelica Denisa Stănişor - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

LilianaVişan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Rodica Voicu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal - judecător-raportor

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 7/1/2014/HP/C este constituit conform dispoziţiilor art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, şi ale art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de domnul judecător Ionel Barbă, preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă Bogdan Georgescu, magistrat-asistent-şef delegat la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la “problema de drept ce formează obiectul acţiunii privind caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările ulterioare, în raportare la dispoziţiile comunitare cu care intră în conflict”.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar au fost depuse: jurisprudenţa în materie comunicată de curţile de apel, precum şi răspunsul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în sensul că nu se află în curs de verificare practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu referire la problema de drept ce formează obiectul sesizării; raportul întocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat părţilor la data de 9 septembrie 2014, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; punctul de vedere formulat de reclamantul din dosarul de fond; cerere de intervenţie în interes propriu formulată de Vidrean-Căpuşan Gavril, care a fost respinsă, ca inadmisibilă, prin încheierea de şedinţă din 29 septembrie 2014.

Preşedintele completului constată că nu există chestiuni prealabile, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

Asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată,

1. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 17 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 6.102/118/2013, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la “problema de drept ce formează obiectul acţiunii privind caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările ulterioare, în raportare la dispoziţiile comunitare cu care intră în conflict”.

2. Temeiul juridic al sesizării

Art. 519 din Codul de procedură civilă:

“Art. 519. - Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.”

3. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanţei care a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina

3.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 25 iunie 2013, pe rolul Tribunalului Constanţa, reclamantul D.I. a chemat în judecată Instituţia Prefectului - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor Constanţa, solicitând obligarea pârâtei la înmatricularea autoturismului său marca Opel Astra, fără a mai plăti timbrul de mediu prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, (denumită în continuare, în cuprinsul prezentei decizii, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013) şi de art. 7 alin. (1) lit. j) din Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor, cu completările ulterioare, cu motivarea că autovehiculul a fost anterior înmatriculat şi folosit în Bulgaria.

3.2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 4.649 din 12 decembrie 2013, Tribunalul Constanţa a respins cererea reclamantului, reţinând, în esenţă, că din economia prevederilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 rezultă că taxa de timbru de mediu se datorează atât pentru autoturismele noi, cât şi pentru cele rulate achiziţionate dintr-un stat membru al Uniunii Europene, pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisii poluante şi care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate ori scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, motiv pentru care nu există o diferenţă de aplicare a acestei taxe în sensul unei discriminări interzise prin dispoziţiile comunitare.

3.3. Recursul declarat de reclamant împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Constanţa a declarat recurs reclamantul D.I.

Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a formulat atât cerere de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în privinţa chestiunii de drept care face obiectul acţiunii, cât şi cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în temeiul art. 267 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în privinţa incompatibilităţii dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 în raportare la dreptul comunitar.

3.4. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile

Dosarul de recurs a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Constanţa sub nr. 6.102/118/2013.

Prin încheierea din 17 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 6.102/118/2013, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea recurentului şi, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 în raportare la dispoziţiile comunitare cu care intră în conflict. Totodată, Curtea de apel a prorogat soluţionarea cererii recurentului de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene până după pronunţarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.

4. Normele de drept indicate în cuprinsul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Dispoziţiile legale indicate de instanţa de trimitere în cuprinsul sesizării adresate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt următoarele:

Art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013: ^Art. 4. - Obligaţia de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:

a) cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare;

b) la reintroducerea în parcul auto naţional a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto naţional, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;

c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat şi pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;

d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.”

Art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (ex-articolul 90 TCE):

“Niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naţionale similare.

De asemenea, niciun stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producţie.”

5. Motivele reţinute de titularul sesizării care susţin admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă

Curtea de Apel Constanţa a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, respectiv: litigiul este pendinte pe rolul Curţii de apel în faza recursului; sesizarea priveşte o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei; problema de drept este nouă, iar asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare,

6. Punctul de vedere al completului de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Completul de judecată a apreciat că art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 nu aduce atingere în mod direct sau indirect egalităţii de tratament între produsele naţionale şi cele importate, iar interdicţia pe care o stabileşte art. 110 paragraful 1 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, potrivit căruia “Niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne sau de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare.”, trebuie aplicată de fiecare dată când o prevedere fiscală este de natură să descurajeze importul de bunuri din alte state membre favorizând producţia internă sau bunurile disponibile pe piaţa naţională.

Din interpretarea art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 rezultă că taxa de mediu se datorează atât pentru autoturismele noi, cât şi pentru autoturismele rulate şi achiziţionate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme - autovehicule, conform Legii nr. 571/2013, cu modificările şi completările ulterioare, taxa de poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisii poluante şi care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de plata acestora, datorate la momentul înmatriculării, situaţie în care nu poate fi reţinută existenţa unei diferenţe de aplicare a acesteia în sensul unei discriminări interzise prin prevederile comunitare.

Nu există nicio dispoziţie în dreptul Uniunii Europene care să interzică statelor membre să instituie un sistem general de impozite interne aplicabile potrivit unor criterii obiective unei categorii determinate de bunuri, precum autovehiculele. Cu toate acestea, în cazul în care un stat membru ar impune o taxă autovehiculelor importate, art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene impune ca regimul fiscal să nu introducă o discriminare, prin favorizarea, direct sau indirect, a vehiculelor produse în acel stat membru.

Având în vedere aspectele analizate, completul de judecată a apreciat că, în speţă, cauzele pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în legătură cu taxa de poluare (Cauza Nisipeanu) nu sunt relevante, întrucât nu există o discriminare rezultată din faptul că reclamantul care a achiziţionat autovehiculul rulat, înmatriculat anterior într-un alt stat membru, este obligat să plătească taxa de timbru de mediu, în condiţiile în care aceasta este datorată atât de cei care achiziţionează un vehicul produs/rulat în România, cât şi de cei cărora li s-a restituit taxa pe poluare sau taxa pentru emisii poluante printr-o hotărâre judecătorească.

În preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 s-a prevăzut c㠓prin adoptarea prezentului act normativ se asigură conformarea cu recomandările Comisiei Europene cuprinse în comunicarea din 14 decembrie 2012 potrivit căreia taxarea autoturismelor să nu se bazeze pe criterii specifice tehnologice, ci pe date de performanţă obiective, disponibile în mod obişnuit şi relevante din punctul de vedere al politicilor, cum ar fi emisiile de CO2. Totodată, în elaborarea prezentului act normativ s-a ţinut cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgenţă, pentru evitarea oricăror consecinţe juridice negative ale situaţiei actuale”.

7. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat faptul că nu se află în curs de verificare practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu referire la problema de drept ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Din jurisprudenţa transmisă de curţile de apel s-a constatat faptul că jurisprudenţa este unitară în sensul că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 nu au efect de descurajare a importului şi punerii în circulaţie în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre ale Uniunii Europene şi nu aduc atingere principiului de asigurare a liberei circulaţii a mărfurilor între statele membre ale Uniunii Europene, în condiţii normale de concurenţă. În acest sens, instanţele au reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 nu are efectul constatat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Cauza C-402/19 Tatu împotriva României; Cauza C-263/10 Nisipeanu împotriva României) în privinţa reglementărilor anterioare - Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule - astfel că prevederile ordonanţei de urgenţă nu contravin dispoziţiilor art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

8. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au fost identificate repere relevante referitoare la problema de drept ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi.

9. Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

În Cauza Tatu împotriva României (C-402/09) şi Cauza Nisipeanu împotriva României (C-263/10), analizând conformitatea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 cu dreptul Uniunii Europene, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat c㠓articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie, în statul membru menţionat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.” în acelaşi sens, cu referire la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 şi ale Legii nr. 9/2012, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat, prin ordonanţă, şi în cauzele C-97/13 şi C-214/13 (Câmpean şi Ciocoiu); C-29/11 şi C-30/11 (Sfichi şi Ilaş); C-573/10 (Micsa), C-438/10 (Druţu), C-336/10 (Ijac), C-335/10 (Vijulan), C-136/10 şi C-178/10 (Obreja şi Societatea Comercial㠓Darmi” - S.R.L.).

Este de observat şi faptul că, în Cauza nr. C-331/13 (Ilie Nicolae Nicula împotriva Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului Sibiu, Administraţiei Fondului pentru Mediu), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, prin Hotărârea din 15 octombrie 2014, a răspuns sesizării formulate de Tribunalul Sibiu având ca obiect următoarea întrebare preliminară: “Dispoziţiile articolului 6 din Tratatul privind Uniunea Europeana, ale articolelor 17, 20 şi 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ale articolului 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, principiul securităţii juridice şi principiul non reformatio în peius, ambele statuate de dreptul Uniunii şi jurisprudenţa Curţii [Hotărârea Belbouab, 10/78, EU: 0:1978:181, şi Hotărârea Belgocodex, C-381/97, EU:C:1998: 589], pot fi interpretate ca opunându-se unei reglementări precum OUG nr. 9/2013”. Prin hotărârea pronunţată, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat în sensul c㠓Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui sistem de rambursare a unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii precum cel în discuţie în litigiul principal”, reţinând că, “prin cererea de interpretare a dreptului Uniunii, instanţa de trimitere nu solicită Curţii să stabilească dacă acesta se opune unei taxe precum timbrul de mediu, ci doar dacă acest drept se opune unui sistem precum cei instituit prin OUG nr. 9/2013 şi care prevede restituirea taxei percepute în mod nejustificat în temeiul OUG nr. 50/2008”.

În aceste condiţii, jurisprudenţa relevată a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene nu este de natură a lămuri chestiunea de drept ce formează obiectul prezentei sesizări a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

10. Înalta Curte

Înalta Curte reţine că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile reglementate de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru considerentele arătate în continuare.

Art. 519 din Codul de procedură civilă instituie o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea procedurii privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, condiţii care se impun a fi întrunite cumulativ, după cum urmează:

- existenţa unei cauze aflate în curs de judecată în ultimă instanţă;

- cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului;

- ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei aflate în curs de judecată;

- chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate;

- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu s-a pronunţat asupra chestiunii de drept respective;

- chestiunea de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Înalta Curte reţine că nu este îndeplinită cerinţa referitoare la caracterul de noutate ai chestiunii de drept supuse dezlegării.

Din interpretarea gramaticală a art. 519 din Codul de procedură civilă rezultă că, pentru declanşarea mecanismului procedural, condiţia existenţei unei chestiuni de drept noi este o condiţie diferită de aceea a nepronunţării anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra respectivei chestiuni de drept ori de cea a inexistenţei unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare cu privire la această chestiune de drept.

Prin urmare, condiţia noutăţii unei chestiuni de drept nu poate fi apreciată ca fiind îndeplinită numai din împrejurarea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra chestiunii de drept respective, fie prin decizii de speţă, fie printr-o decizie în interesul legii.

Întrucât nu există criterii de determinare a unei definiţii a “condiţiei noutăţii”, în doctrină s-a exprimat opinia potrivit căreia sesizarea instanţei supreme ar fi justificată sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate atunci când problema de drept “nu a mai fost analizată în doctrină - în interpretarea unui act normativ mai vechi - ori decurge dintr-un act normativ intrat în vigoare recent sau relativ recent, prin raportare la momentul sesizării. De asemenea, problema de drept poate fi considerată nouă prin faptul că nu a mai fost dedusă judecăţii anterior”.1

Înalta Curte consideră că problema de drept ce formează obiectul sesizării nu îndeplineşte cerinţa noutăţii.

Astfel, din jurisprudenţa transmisă de curţile de apel s-a constatat faptul că practica judiciară este unitară în sensul că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 nu au efect de descurajare a importului şi punerii în circulaţie în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre ale Uniunii Europene şi nu aduc atingere principiului de asigurare a liberei circulaţii a mărfurilor între statele membre ale Uniunii Europene în condiţii normale de concurenţă.

Instanţele au reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 nu are efectul constatat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în privinţa reglementărilor anterioare - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule - astfel că prevederile ordonanţei de urgenţă nu contravin dispoziţiilor art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

De asemenea, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 s-a prevăzut c㠓prin adoptarea

prezentului act normativ se asigură conformarea cu recomandările Comisiei Europene cuprinse în comunicarea din 14 decembrie 2012 potrivit căreia taxarea autoturismelor să nu se bazeze pe criterii specifice tehnologice, ci pe performanţe obiective, disponibile în mod obişnuit şi relevante din punctul de vedere al politicilor, cum ar fi emisiile de CO2. Totodată, în elaborarea prezentului act normativ s-a ţinut cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgenţă, pentru evitarea oricăror consecinţe juridice negative ale situaţiei actuale”.

Orientarea jurisprudenţei spre o anumită interpretare a normelor analizate şi existenţa unei practici cristalizate în timp a instanţelor determină, pe de o parte, pierderea caracterului de noutate a chestiunii de drept supuse analizei şi, totodată, se poate considera că problema de drept nu prezintă o dificultate suficient de mare, care necesită intervenţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe calea prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă.

Pe de altă parte, în analiza îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a sesizării, se observă că dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă prevăd în mod expres faptul că sesizarea are ca obiect o “chestiune de drept” asupra căreia “Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare”, rezultând deci că o astfel de chestiune de drept poate face şi obiectul unui recurs în interesul legii.

Cu alte cuvine, rezultă că noţiunea de “chestiune de drept” la care se referă dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, ce poate forma obiectul sesizării Înaltei Curţi, este similară noţiunii de “problemă de drept” asupra căreia Înalta Curte poate fi chemată să se pronunţe, pe calea recursului în interesul legii, în temeiul art. 514 din Codul de procedură civilă.

Or, în sensul art. 514 din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată de Înalta Curte unei probleme de drept, prin soluţionarea recursului în interesul legii, urmăreşte să asigure “interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti”.

Pentru identitate de raţiune, rezolvarea de principiu pe care Înalta Curte o dă chestiunii de drept cu care a fost sesizată în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă are, de asemenea, menirea de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti.

Validitatea acestei interpretări este susţinută, de principiu, şi de dispoziţiile art. 521 alin. (3) din noul Cod de procedură civilă, conform cărora “Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I”. De asemenea, validitatea interpretării derivă şi din similaritatea celor două mecanisme procedurale - recursul în interesul legii şi hotărârea prealabilă - demonstrată de trimiterile pe care prevederile cap. II (art. 519-521) al titlului III din cartea a II-a le fac la prevederile cap. I (art. 514-518) al aceluiaşi titlu din noul Cod de procedură civilă. Spre exemplu, art. 520 alin. (11) face trimitere la art. 516 alin. (6)-(9) cu referire la posibilitatea de solicitare a opiniei scrise a unor specialişti recunoscuţi, conţinutul raportului, convocarea şedinţei şi participarea judecătorilor la şedinţă; art. 521 alin. (2) şi (4) face trimitere la art. 517 alin. (3) şi art. 518 cu referire la motivarea şi publicarea deciziei, respectiv la încetarea efectelor deciziei.

În cauză însă se observă că, prin actul de sesizare, Curtea de Apel Constanţa a învestit Înalta Curte, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, cu o chestiune de drept ce vizeaz㠓caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, în raportare la dispoziţiile comunitare cu care intră în conflict”, respectiv în raport cu prevederile art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, aşa cum rezultă din motivarea instanţei de trimitere.

Deci, cu alte cuvinte, se susţine că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 încalcă prevederile art. 148 din Constituţie, republicată, referitor la integrarea României în Uniunea Europeană.

Altfel spus, pe calea mecanismului procedural reglementat de cap. II al titlului III din cartea a II-a a Codului de procedură civila, se solicită Înaltei Curţi să se pronunţe cu privire la conformitatea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 cu prevederile art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin prisma principiului egalităţii în drepturi, consacrat pe plan naţional de prevederile art. 16 din Constituţie.

Rezultă astfel că Înalta Curte nu a fost învestită cu dezlegarea unei chestiuni de drept care să vizeze interpretarea şi aplicarea unitară a legii, în speţă, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, de către toate instanţele judecătoreşti, în sensul celor arătate anterior, ci a fost învestită cu o problemă care vizează, prin prisma principiului egalităţii în drepturi, pe de o parte, constituţionalitatea prevederilor ordonanţei de urgenţă în raport cu art. 148 coroborat cu art. 16 din Constituţie şi, pe de altă parte, conformitatea prevederilor ordonanţei de urgenţă cu prevederile art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte constituţionalitatea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, este necontestat faptul că revine Curţii Constituţionale competenţa exclusivă de apreciere, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicată, iar Înalta Curte nu poate extinde limitele de aplicare a mecanismului procedural al hotărârii prealabile reglementat de art. 519-521 din noul Cod de procedură civilă.

Or, în cauză, “caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările ulterioare, în raportare la dispoziţiile comunitare cu care intră în conflict”, la care se referă sesizarea, vizează încălcarea egalităţii în drepturi, consacrată la art. 16 din Constituţie, prin discriminarea persoanelor care achiziţionează automobile de pe piaţa unor state din Uniunea Europeană în raport cu cele care achiziţionează automobile de pe piaţa internă.

Astfel, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate, cu raportare la principiul nediscriminării, prin, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 31 martie 2005 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005), Decizia nr. 95 din 27 februarie 2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 5 mai 2014), Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014).

De asemenea, Curtea Constituţională a admis excepţiile de neconstituţionalitate, tot cu raportare la principiul nediscriminării, prin, spre exemplu, Decizia nr. 1.354 din 20 octombrie 2010 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 761 din 15 noiembrie 2010), Decizia nr. 176 din 26 martie 2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014), Decizia nr. 297 din 22 mai 2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 14 iulie 2014).

În ceea ce priveşte conformitatea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 cu prevederile art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, este de notorietate faptul că revine Curţii de Justiţie a Uniunii Europene competenţa exclusivă de a se pronunţa asupra conformităţii legislaţiei naţionale cu dreptul Uniunii Europene, în temeiul art. 267 din Tratat (ex-articolul 234 TCE).

Obiter dictum, Înalta Curte apreciază că scopul demersului judiciar urmărit de instanţa de trimitere, respectiv obţinerea opiniei entităţii competente să analizeze conformitatea prevederilor ordonanţei de urgenţă cu dreptul comunitar, putea fi realizat, în condiţii de plenitudine juridică, prin admiterea cererii formulate de recurentul-reclamant şi, în temeiul art. 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară.

Având în vedere argumentele expuse, în raport cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte reţine că nu sunt îndeplinite cerinţele de admisibilitate a sesizării.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la problema de drept privind caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, în raportare la dispoziţiile comunitare cu care intră în conflict.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 octombrie 2014.

 

Preşedintele secţiei de contencios administrativ şi fiscal,

Ionel Barbă

Magistrat-asistent-şef delegat,

Bogdan Georgescu


1 Mihaela Tăbârcă, .Drept procesual civil”, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2013, voi. I - Teoria generală, pag. 603.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.