MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 848/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 848         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 20 noiembrie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

60. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 în ceea ce priveşte instituirea unui inspector de garanţii procedurale COM (2014)340

 

61. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Cercetarea şi inovarea ca surse de reînnoire a creşterii - COM (2014) 339

 

62. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul regiunilor - Plan de acţiune pentru viitorul producţiei ecologice în Uniunea Europeană, COM (2014) 179, şi la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, de modificare a Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European şi al Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului, COM (2014) 180

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.022. - Hotărâre privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a modificării valorii de inventar şi schimbării unităţii de administrare pentru un imobil aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi

 

            1.026. - Hotărâre pentru reorganizarea Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.358. - Ordin al ministrului sănătăţii privind înfiinţarea reţelei de genetică medicală

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 în ceea ce priveşte instituirea unui inspector de garanţii procedurale COM (2014) 340

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi “mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4c-19/310 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 24 septembrie 2014,

1. Camera Deputaţilor salută această iniţiativă întrucât propunerea de regulament:

- aduce îmbunătăţiri menite să asigure un nivel ridicat şi consecvent de protecţie a garanţiilor procedurale, astfel încât toate persoanele vizate de investigaţiile OLAF să beneficieze de măsuri sporite împotriva eventualelor încălcări ale drepturilor care le revin;

- vizează atingerea celui mai înalt grad de protecţie posibil a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor UE, menţinând, în acelaşi timp, cei mai înalt grad de protecţie a intereselor financiare ale UE şi protejarea reputaţiei instituţiilor europene;

- nu diminuează competenţele şi responsabilităţile statelor membre de a lua măsuri pentru combaterea fraudei, corupţiei şi a oricăror altor activităţi ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii;

- vine în completarea propunerii anterioare de instituire a Parchetului European şi propune unele măsuri suplimentare pentru consolidarea guvernantei OLAF şi a garanţiilor procedurale în cadrul investigaţiilor acestuia, chiar înainte de instituirea Parchetului European.

2. Camera Deputaţilor sprijină această iniţiativă întrucât:

- propunerea vizează consolidarea garanţiilor procedurale cu un cost bugetar acceptabil, asigurându-se totodată şi o protecţie eficientă a intereselor financiare ale UE;

- conform noii proceduri de soluţionare a plângerilor propuse nu se aduce atingere niciunei alte proceduri în vigoare în domeniu - cum ar fi procedura prevăzută de statutul funcţionarilor Uniunii, Ombudsmanul European sau Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor.

3. Camera Deputaţilor, în evaluarea sa, are în vedere următoarele aspecte:

- Comitetul de supraveghere OLAF, în Raportul său de activitate pentru perioada februarie 2013-ianuarie 2014, semnalează faptul că s-a manifestat un consens Sa nivel general între Parlamentul European, Consiliu, Comisie, Curtea de Conturi şi Comitetul de supraveghere asupra necesităţii consolidării garanţiilor procedurale şi controalelor de legalitate, dar există divergenţe cu privire la modalităţile concrete de consolidare a acestora aşa cum rezultă din anexa 6 - “Paper on Reinforcing procedural safeguards în OLAF (secţiunea 3);

- propunerea Comisiei Europene de a institui două noi poziţii de “inspector de garanţii procedurale” şi de inspector adjunct care să îl înlocuiască pe acesta în cazul în care este indisponibil (persoane externe şi independente de OLAF - recrutate din afara instituţiilor UE, dar care urmează să aparţină de Comisie) şi vor avea sarcina de a verifica respectarea de către OLAF a garanţiilor procedurale ale persoanelor vizate de investigaţiile OLAF prevăzute la art. 9 din Regulamentul nr. 883/2013;

- propunerea Comisiei Europene a întâmpinat rezistenţa Comitetului de supraveghere OLAF care consideră că această propunere poate genera producerea unei suprapuneri între activitatea sa şi cea a unui eventual inspector de garanţii procedurale; Comitetul de supraveghere OLAF a propus ca alternativă includerea inspectorului în Comitetul de supraveghere (lărgit), structură căreia ar urma să îi fie atribuită şi misiunea de control de legalitate;

- rezervele exprimate de Comitetul de supraveghere OLAF au vizat: riscul de compromitere a independenţei directorului general al OLAF şi a echilibrului interinstituţional, crearea unui paralelism, în sensul în care OLAF şi directorul său generai ar urma să aibă mai mult de un organism de supraveghere; s-a susţinut, de asemenea, posibilitatea ca extinderea atribuţiilor de supraveghere asupra OLAF să se realizeze prin consolidarea rolului Comitetului de supraveghere;

- Consiliul nu a sprijinit extinderea atribuţiilor Comitetului de supraveghere OLAF, decizia fiind de natură politică, astfel ca activitatea comitetului să se limiteze strict la supravegherea generală a activităţii OLAF, în vederea identificării unor probleme sistemice în funcţionarea sa, şi să nu includă şi o implicare în cauze individuale;

- propunerea acoperă situaţia în care Directoratul general al OLAF nu îşi însuşeşte recomandarea inspectorului de garanţii procedurale - situaţie în care acesta anexează o notă motivată la raportul de investigaţie OLAF [art. 9a alin. (7) teza III din COM (2014) 340], dar nu acoperă şi situaţia în care directorul general al OLAF îşi însuşeşte recomandarea inspectorului de garanţii procedurale şi remediază situaţia; considerăm că este necesar să se reglementeze această situaţie prin includerea acesteia în cadrul raportului de investigaţie al OLAF anexat, având în vedere că rapoartele OLAF sunt probe admisibile în procedurile naţionale (menţionăm interesul manifestat pentru modul în care persoanei investigate i-au fost respectate drepturile şi garanţiile procedurale).

Camera Deputaţilor avizează favorabil şi susţine pe fond proiectul de regulament întrucât consideră că numai o acţiune la nivel central al UE poate asigura un grad ridicat şi consecvent de protecţie a garanţiilor procedurale, astfel încât toate persoanele vizate de investigaţiile OLAF să beneficieze de măsuri sporite împotriva eventualelor încălcări ale drepturilor care le revin.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 19 noiembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 19 noiembrie 2014.

Nr. 60.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – Cercetarea şi inovarea ca surse de reînnoire a creşterii - COM (2014) 339

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/340 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 29 octombrie 2014,

1. Camera Deputaţilor constată că acest document prezintă situaţia investiţiilor şi cheltuielilor publice la nivelul statelor membre ale UE pentru activităţile de cercetare şi inovare, arătând totodată detaliat noile orientări strategice şi recomandările UE în această privinţă pentru perioada 2014-2020.

2. Camera Deputaţilor ia act de argumentele Comisiei Europene privind necesitatea acţiunii pe o scară cât mai extinsă în cadrul UE, deoarece:

- piaţa unică reprezintă un atu important care poate atrage investiţii în inovaţie înspre Europa;

- sectorul public este un actor economic important şi trebuie să devină mai antreprenorial pentru a profita de inovare astfel încât să crească productivitatea, eficienţa şi calitatea serviciilor publice, precum şi pentru a crea cerere din partea sectorului privat;

- cetăţenii Europei trebuie să constate că cercetarea şi inovarea îmbunătăţesc calitatea vieţii şi răspund preocupărilor lor;

- în conformitate cu măsurile de consolidare fiscală favorabilă creşterii, statele membre trebuie să prioritizeze cheltuielile cu privire la cercetare şi inovare;

- pentru atingerea obiectivului Strategiei Europa 2020 de 3% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare, guvernele europene trebuie să continue să investească în cercetare şi inovare, asigurând eficienţa şi randamentul investiţiilor private;

- politica de coeziune a UE pentru 2014-2020 accentuează în mod deosebit necesitatea susţinerii investiţiilor în cercetare şi inovare prin noi abordări ale politicilor publice în domeniu, respectiv prin elaborarea strategiilor de specializare inteligentă.

3. Camera Deputaţilor susţine poziţia exprimată de Ministerul Educaţiei Naţionale care consideră că România:

- a utilizat din plin resursele puse la dispoziţie prin fondurile structurale, în special cele de investiţii în infrastructură, fiind create noi facilităţi de cercetare, distribuite în majoritatea centrelor universitare, dar şi în formarea cercetătorilor, dezvoltarea programelor doctorale şi postdoctorale;

- utilizează un sistem de evaluare internaţională a propunerilor de proiecte de cercetare şi îşi propune ca în cadrul noului Program naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020 să utilizeze finanţarea unor priorităţi în sistemul top-down prin identificarea cerinţelor mediului economic;

- ţine cont de obiectivul naţional de finanţare asumat pentru 2020, respectiv 2% din PIB pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, sub forma de 1% de la bugetul public şi 1% din mediul economic, luând în calcul şi cheltuielile companiilor multinaţionale străine care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul naţional;

- doreşte rezolvarea problemei brevetării, prin introducerea brevetului unic european (în prezent, cererile de brevet sunt înregistrate de firmele multinaţionale în statele în care acestea îşi au sediul).

4. Camera Deputaţilor apreciază că statele membre trebuie să dezvolte modalităţi şi scopuri inteligente de investiţii în domeniu, având în vedere cele trei axe de reformă care sunt relevante pentru toate statele membre ale UE:

- îmbunătăţirea calităţii dezvoltării de strategii şi a procesului de elaborare de politici;

- îmbunătăţirea calităţii programelor, a concentrării resurselor şi a mecanismelor de finanţare;

- optimizarea calităţii instituţiilor publice care desfăşoară activităţi de cercetare şi inovare.

5. Camera Deputaţilor apreciază prevederile Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) pentru perioada 201-1-2020, document naţional strategic ce are în vedere:

- viziunea pentru cercetarea şi inovarea românească în 2020;

- obiectivele generale şi specifice ale strategiei;

- direcţiile şi liniile principale de acţiune;

- impactul anticipat al strategiei;

- descrierea guvernantei sistemului CDI pentru intervalul strategic 2014-2020.

6. Camera Deputaţilor informează că în România:

- strategia este pusă în practică printr-o serie de instrumente, respectiv Planul naţional de cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare 2014-2020 şi Programul operaţional «Competitivitate” - axa prioritară “Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru susţinerea afacerilor şi competitivitate”, alături de câteva alte politici publice conexe;

- strategia şi principalele sale instrumente au introdus transformări importante în sistemul românesc de cercetare şi inovare; calitatea şi cantitatea publicaţiilor ştiinţifice a crescut, iar evaluarea proiectelor CDI a ajuns la o participare internaţională semnificativă, astfel că la momentul elaborării strategiei cercetarea românească era mai bine conectată la cercetarea internaţională, comparativ cu ciclul strategic precedent, 2007-2013;

- însă, judecând după standardele internaţionale, dar şi după nevoile interne, ţara noastră nu are în prezent destui cercetători; lipseşte masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promiţătoare şi pentru cercetarea interdisciplinară; numărul de cercetători din mediul de afaceri este în scădere, iar marile companii cu filiale în România se arată reticente în privinţa dezvoltării unor centre de cercetare locale şi a încadrării activităţilor specifice ca activităţi de cercetare-dezvoltare; mobilitatea intra- şi intersectorială este limitată; accesul sectorului privat la infrastructura publică de cercetare este dificil;

- sectorul naţional de cercetare şi inovare este subdimensionat, pe de o parte, aceasta se datorează finanţării reduse (în cifre absolute, în România se cheltuieşte pentru cercetare şi dezvoltare, pe cap de locuitor, de aproape 20 de ori mai puţin decât media europeană), pe de altă parte, cererea pentru cercetare şi inovare este scăzută, nu este stimulată suficient şi nici nu stimulează alte sectoare economice; sectorul cercetare-inovare se dovedeşte insuficient conectat cu mediul de afaceri şi cu publicul larg;

- în cadrul Strategiei naţionale CDI se constată şi se precizează că, în prezent, inovarea nu reprezintă încă un factor central ai dezvoltării economice şi sociale în România, prin prisma priorităţilor la nivel naţional şi la nivelul obiectivelor UE.

7. Camera Deputaţilor apreciază că pentru relansarea sectorului cercetării şi inovării în România, trebuie privit sistemul de învăţământ ca vector principal de stimulare a întregului domeniu; atenţia acordată sistemului educaţional public devine esenţială pentru formarea pe termen lung a unei “mase critice”, deopotrivă creativă şi receptivă alcătuită din cercetători calificaţi, importantă fiind şi susţinerea educaţiei profesionale continue (educaţia vocaţională), inclusiv prin programe europene şi schimburi de experienţă între statele membre.

8. Camera Deputaţilor constată că, la nivel naţional, un factor actual defavorabil îl constituie inegalităţile socio-economice faţă de alte state membre ale UE, decalaje acumulate şi din cauza efectelor crizei economice recente; această stare de fapt nu Stimulează investiţiile sectorului privat în domeniu în ţara noastră.

9. Camera Deputaţilor constată că pentru România provocarea majoră o constituie nivelul încă scăzut al competitivităţii economiei, care se caracterizează prin prevalenta sectoarelor bazate pe tehnologii de nivel mediu şi inferior, cu o cultură a inovării şi o cerere pentru cercetare insuficient dezvoltate; România se clasează modest la capitolul inovare (semnificativ sub media UE) şi înregistrează un nivel redus de brevetare.

10. Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene să ia în considerare următoarele:

- robotica, domotica, automatizările modeme, programarea calculatoarelor şi alte asemenea domenii de vârf au de înfruntat atât dificultăţile de intrare în producţia curentă de serie, cât şi barierele de disponibilitate la nou pe care oamenii le ridică inconştient în faţa progresului accelerat; din acest motiv ar fi de analizat oportunitatea unei iniţiative la nivel european de conştientizare a acestor dificultăţi, pentru formarea unui spirit deschis la progresul tehnologic încă din faza manifestărilor sale incipiente;

- România se confruntă, ca şi alte state membre cu resurse bugetare limitate, cu fenomenul de “migrare a creierelor” (brain drain) care are grave efecte asupra capacităţii ţării de a susţine activitatea de cercetare-inovare; astfel, apare necesitatea unor sisteme de compensaţii, eventual prin finanţarea suplimentară a unor programe de cercetare pentru statele membre care sunt afectate în acest fel;

- extinderea procesului inovării poate conduce la fenomene nedorite, de deviere a spiritului inovativ, fapt pentru care s-ar impune o analiză serioasă a riscurilor de distorsionare a eforturilor de cercetare ştiinţifică prin exacerbarea importanţei bazelor de date indexate şi a modalităţilor de cuantificare a cercetării ştiinţifice şi a articolelor ştiinţifice publicate;

- un alt efect advers al avansului ştiinţific, indus prin activitatea de cercetare şi inovare, îl reprezintă captarea reţelelor informatice şi a altor inovaţii ştiinţifice din domeniul telecomunicaţiilor pentru a creşte controlul asupra vieţii private, chiar în cazurile în care acest control nu se poate justifica democratic; se impune o dezbatere publică serioasă pe plan european asupra acestor pericole, inclusiv în ce priveşte garanţiile şi măsurile legale, administrative şi tehnice pentru a elimina acest risc şi pentru a consolida sentimentul de ocrotire pe care cetăţeanul european ar trebui să îl încerce în era postindustrială;

- implicarea tinerilor cercetători, a sectorului privat şi nonguvernamental în cercetarea spaţială sunt încă firave, majoritatea eforturilor în acest domeniu fiind îndreptate spre finanţarea din surse publice; de aceea este necesară regândirea acestor strategii de încurajare, pentru a cuprinde într-o măsură cât mai mare această categorie de sectoare neglijate.

11. Camera Deputaţilor susţine pe fond această iniţiativă şi, totodată, se alătură poziţiei exprimate şi de alte state membre ale UE, care au solicitat informaţii suplimentare cu privire la mecanismele europene de sprijin pentru politicile propuse în domeniu.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 19 noiembrie 2014, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 19 noiembrie 2014.

Nr.61.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul regiunilor - Plan de acţiune pentru viitorul producţiei ecologice în Uniunea Europeană, COM (2014) 179, şi la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, de modificare a Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European şi al Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului, COM (2014) 180

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare proiectul de opinie nr. 40-19/341 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 29 octombrie 2014,

1. Camera Deputaţilor constată că prin planul şi regulamentul propuse se aduc perfecţionări binevenite reglementării producţiei ecologice în Uniunea Europeană, conforme cu situaţia sectorului din România.

2. Camera Deputaţilor subliniază următoarele:

- în ce priveşte obligaţia statelor membre de a prevedea o cheltuială minimă de 30% din totalul contribuţiei alocate fiecărui program de dezvoltare rurală din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală pentru măsuri care abordează probleme legate de mediu şi climă, inclusiv măsuri pentru agricultura ecologică, se reţine riscul cosmetizării altor obiective, străine de mediu şi agricultura ecologică, pentru a fi finanţate prin această linie rezervată. Comisia Europeană ar trebui să ia măsuri pentru a diminua acest risc.

- Documentul reţine riscul ca gradul de conştientizare în rândul consumatorilor privind logoul ecologic al Uniunii Europene să nu crească, risc pentru care se prevede posibilitatea unei campanii la nivelul Uniunii. Această posibilitate este legitimă şi poate fi eficientă, dar ar trebui luate mai înainte toate măsurile ca, prin cooperare interguvernamentală, bunele practici şi experienţele statelor membre să devină cunoscute în Uniune.

- Este de salutat iniţiativa Comisiei Europene de a simplifica legislaţia în scopul reducerii costurilor administrative suportate de fermieri şi al îmbunătăţirii transparenţei.

- În aceeaşi categorie a iniţiativelor binevenite ale Comisiei se poate include şi luarea în considerare a informaţiilor destinate tinerilor consumatori şi copiilor, ce pot fi, de asemenea, un instrument important de creştere a gradului de sensibilizare şi de sporire a încrederii în sistemul producţiei ecologice.

- Comisia Europeană consideră, pe bună dreptate, cercetarea şi inovarea ca instrumente pentru depăşirea provocărilor generate de normele ecologice. Cu toate acestea, abordarea s-ar cere completată cu sprijinirea cercetării în medicina veterinară şi a pregătirii profesionale respective.

- Comisia Europeană recomandă părţilor interesate în cauză să instituie o bază de date la nivel european privind disponibilitatea seminţelor ecologice, lucru binevenit şi eficient în contextul domeniului. Ar fi recomandabil ca astfel de iniţiative să fie însoţite şi de o mai puternică încurajare a identificării şi menţinerii resurselor genetice sălbatice, nu doar a celor semidomesticite, prin cercetarea şi valorificarea biodiversităţii.

- La articolul 21 referitor la utilizarea termenilor referitori la producţia ecologică, propunerea de regulament interzice publicitatea înşelătoare prin etichetare: “nu se folosesc niciun fel de termeni, inclusiv termenii utilizaţi în mărci comerciale sau de practici utilizate în etichetare sau în publicitate care ar putea induce în eroare consumatorul sau utilizatorul sugerând că un produs sau ingredientele acestuia sunt conforme cu prezentul regulament”. Această precizare este binevenită şi asigurătoare, dar nu reduce suficient posibilitatea de inducere în eroare, cât timp rămâne în continuare posibilă etichetarea unui produs ca fiind “tradiţional” sau “natural”, fără a se încălca regulamentul, dar inducând percepţia unui produs ecologic, prin similitudine. Pentru o corectă informare a consumatorului, se recomandă ca etichetarea cu “tradiţional” sau “natural” să facă obiectul unei analize la nivelul Comisiei Europene, în contextul etichetării ecologice. Recomandarea este în consens şi cu concluziile procesului multiparticipativ lansat în cadrul Agendei consumatorului european, ce a subliniat necesitatea unor instrumente eficace împotriva afirmaţiilor înşelătoare şi nefondate privind protecţia mediului.

- La articolul 24, în legătură cu sistemul de certificare ecologică, propunerea de regulament prevede: “statele membre se asigură că taxele care pot fi percepute de autorităţile competente, de autorităţile de control sau de organismele de control în conformitate cu articolul 76 din Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind controalele oficiale) sunt făcute publice”. Publicarea taxelor este, fără îndoială, benefică în ce priveşte transparenţa şi buna funcţionare a pieţei, dar este recomandabil ca în fixarea taxelor autorităţile competente să nu depăşească ceea ce este rezonabil necesar. Riscul unor taxe excesive care să distorsioneze piaţa rămâne, având în vedere experienţa totuşi redusă în ceea ce priveşte piaţa unică a produselor ecologice şi dimensiunea afacerilor din acest sector economic.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 19 noiembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 19 noiembrie 2014.

Nr. 62.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 482

din 23 septembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Petre Ion Florin Vasilescu în Dosarul nr. 13.506/63/2013 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 606D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă Cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 314 din 5 iunie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 6 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 13.506/63/2013, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II aii. 8 şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Petre Ion Florin Vasilescu în cadrul unui litigiu având ca obiect soluţionarea cererii de obligare la plata indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, deoarece revoluţionarii sunt discriminaţi în raport cu alte categorii de persoane cărora li s-a restituit reducerea de 15 % din venit.

6. Referitor la dispoziţiile art. II art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, apreciază că, prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în timp ce absolut toate categoriile prevăzute de Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale şi asigurări sociale faţă de nivelul lor avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de Legea nr. 341/2004 au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, “prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, diminuarea cu 15% a drepturilor revoluţionarilor la indemnizaţia reparatorie a persistat şi persistă.” Mai susţine că discriminarea există şi sub aspectul normei de drept instituite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011, privind egalitatea sub aspectul efectului juridic al celor două sintagme “salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”ş\ “câştigul salariat mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”. Astfel, în timp ce pentru toate categoriile sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor, este utilizat indicatorul “câştigul salarial mediu brut”, în cazul beneficiarilor Legii nr. 341/2004, pentru calculul indemnizaţiei este menţinut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010.

7. Referitor la dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, susţine, în esenţă, că acestea contravin dispoziţiilor art. 22 alin. (1), art. 47 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie, deoarece indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004, indemnizaţie care nu se mai acordă potrivit dispoziţiilor de lege criticate, a constituit singura sursă de venit şi a folosit Sa garantarea împrumuturilor obţinute de la bănci.

8. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 121/2012, nr. 366/2013 şi nr. 42/2014.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 554/2013, nr. 42/2014 şi nr. 244/2014 şi menţionează că Avocatul Poporului întreprinde demersuri în sensul reluării acordării drepturilor suspendate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. II art. 8 şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, introduse prin Legea nr. 283/2011 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Din susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, reiese că acesta critică soluţiile legislative referitoare la indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, cuprinse în art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, dispoziţii care au următorul conţinut:

„Art. II. - Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]

Art. 8. - (1) în anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la ari, 2 alin, (1) lit. a), b) şi d). alin. (4), art. 13 lit. b) şi c) şi la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011.

[...]

Art. 18. - În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă.”

14. Dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, la care fac referire textele de lege criticate, au următorul cuprins: “De la data intrării în vigoare a prezentei legi se reduc cu 15% următoarele drepturi:

a) cuantumul sprijinului material acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;

b) ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, cu modificările ulterioare;

c) indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare;

d) indemnizaţiile prevăzute de Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”

15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 aţin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, Curtea reţine că acordarea indemnizaţiilor reparatorii prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 a fost suspendată, după cum urmează:

- în anul 2012, potrivit art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea nr. 283/2011 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial al României nr. 887 din 14 decembrie 2011;

- în anul 2013, potrivit art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012;

- în anul 2014, potrivit art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013.

17. Dispoziţiile de lege prin care - în anii 2012,2013 şi 2014 - s-a suspendat plata indemnizaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 au făcut obiect al controlului de constituţionalitate, fiind analizate aceleaşi critici ca şi cele invocate în prezenta cauză, spre exemplu, prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, prin Decizia nr. 373 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 noiembrie 2013, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, şi prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că textul de lege criticat stabileşte că, temporar, nu se mai acordă indemnizaţiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. De aceste indemnizaţii, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea asigurărilor sociale de stat, beneficiau persoanele care au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

18. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 47 din Constituţie, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituţional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condiţiile economico-sociale existente. În acest context, Curtea a reţinut că legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiţie principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecţia sănătăţii şi altele asemenea, dar şi prin drepturi care nu au o consacrare constituţională şi care tind către acelaşi obiectiv. În acelaşi spirit, Constituţia consacră, în chiar art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligă statul, prin dispoziţiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, iar prin art. 41 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaţilor, respectiv al cetăţenilor şi la alte măsuri de protecţie socială şi de asistenţă socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţii corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor Obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor.

19. Referitor la art. 53 din Constituţie, Curtea a reţinut că drepturile a căror plată s-a suspendat prin dispoziţiile de lege criticate fac parte dintr-un ansamblu de măsuri pe care Legea nr. 341/2004 Ie-a instituit în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. În ceea ce priveşte prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând în consecinţă un caracter fundamental, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

20. Prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, Curtea a subliniat că, “deşi autorităţile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor băneşti pretinse de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, restrângerea ori suspendarea acestor drepturi şi în viitor, în condiţiile în care textele de lege care le prevăd nu au fost abrogate, ar putea justifica întrebarea dacă aceste drepturi mai există şi dacă nu cumva textele de lege care le prevăd au fost în fapt lipsite de eficienţă, aşa încât speranţa titularilor acestor drepturi, deşi are un suport legal, este în realitate lipsită de conţinut. Astfel, deşi formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulţi ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existenţa acestor drepturi”.

21. Prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, Curtea a precizat că “măsura suspendării anuale a plăţii drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, măsură adoptată deja pentru 3 ani consecutivi, 2012, 2913 şi 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporţionalitatea măsurii.”

22. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.

23. Cu privire la dispoziţiile art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, Curtea reţine că autorul excepţiei se referă la indemnizaţia prevăzută de art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, şi anume la indemnizaţia lunară acordată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6 calculat conform prevederilor art. 4 alin. (2) din aceeaşi lege, indemnizaţie care se acordă pe lângă indemnizaţia reparatorie lunară prevăzută de art. 4 alin. (4) - a cărei plată este suspendată. Potrivit art. 14 lit. d) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, s-au redus cu 15% indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, iar potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, aceste indemnizaţii se majorează cu 15% faţă de luna octombrie 2010.

24. Textul de lege criticat - art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea nr. 283/2011 - stabileşte că, în anul 2012, aceste indemnizaţii se menţin la acelaşi nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorul excepţiei fiind nemulţumit de modul de calcul al acestora, şt anume de raportarea la indemnizaţia aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aşa cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinţă câştigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii şi protecţiei sociale.

25. În această materie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr. 22/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului şi a stabilit - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 - că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010.

26. Aşadar, criticile autorului excepţiei de neconstituţionalitate nu pot fi reţinute, deoarece, aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţională, aceste indemnizaţii au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens este şi Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013.

27. De asemenea nu poate fi reţinută nici critica privind pretinsa discriminare între beneficiarii Legii nr. 341/2004 şi “celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat”, întrucât aceştia nu se află în situaţii juridice similare.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petre Ion Florin Vasilescu în Dosarul nr. 13.506/63/2013 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 septembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a modificării valorii de inventar şi schimbării unităţii de administrare pentru un imobil aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean laşi

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 867 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere art. 2 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a modificării valorii de inventar pentru imobilul aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean laşi, înregistrat la poziţia cu nr. M.RP. 156315, potrivit datelor prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă schimbarea unităţii de administrare pentru un imobil aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean laşi, înregistrat la poziţia cu nr. M.F.P. 156.315, potrivit datelor de identificare prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Ministerul Afacerilor Interne îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2014.

Nr. 1.022.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean laşi, pentru care se actualizează valoarea de inventar ca urmare a reevaluării

 

Nr. MFP

Codul de clasificaţie

Denumirea imobilului

Persoana juridică ce administrează imobilul

Adresa imobilului

Valoarea de inventar actualizată

(lei)

156.315

8.19.01

45-353

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi

Cod unic de identificare (CUI) 4701533

Judeţul Iaşi

163.061,57

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne ale cărui unităţi de administrare s-au schimbat

 

Nr. MFP

Codul de clasificaţie

Denumirea imobilului

Unitatea de administrare de la care se transmite imobilul

Unitatea de administrare la care se transmite imobilul

Adresa imobilului

Denumirea nouă după transfer

Caracteristici tehnice

Valoarea de inventar actualizată

(tel)

156.315

8.19.01

45-353

Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi

Cod unic de identificare (CUI) 4701533

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Mihail Grigore Sturdza” al Judeţului Iaşi

Cod unic de identificare (CUI) 4701630

Judeţul Iaşi

48-384

Teren = 48.032 mp

5 Construcţii

C1 = 245 mp

C2 = 260 mp

C3 = 142 mp

C4 = 9mp

C5 = 5 mp

Suprafaţă totală = 661 mp

CF nr. 131088

163.061,57

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru reorganizarea Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 12 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Comisia Naţională privind Schimbările Climatice este organism interministerial, cu rol consultativ, fără personalitate juridică, a cărui activitate este coordonată de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi schimbări climatice.

(2) Comisia Naţională privind Schimbările Climatice se află în subordinea Consiliului interministerial pentru agricultură, dezvoltare rurală şi mediu, conform pct. VIII poz. 3 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2, - Comisia Naţională privind Schimbările Climatice promovează măsurile şi acţiunile necesare aplicării unitare pe teritoriul României a obiectivelor şi prevederilor Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, ratificată prin Legea nr. 24/1994, cu modificările ulterioare, ale Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001, precum şi a prevederilor adoptate la nivelul Uniunii Europene şi la nivel naţional.

Art. 3. - (1) Preşedintele Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice este conducătorul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi schimbări climatice.

(2) Vicepreşedintele Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice este secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice.

(3) Lucrările reuniunilor Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice sunt conduse de către preşedinte, iar în lipsa acestuia de vicepreşedinte.

Art. 4. - (1) Componenţa Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice este prevăzută în anexa nr. 1.

(2)în cadrul Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice se organizează reuniuni bianuale sau ori de câte ori este cazul.

Art. 5. - (1) Se constituie, în subordinea Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice, un grup tehnic de lucru privind schimbările climatice, denumit în continuare grupul tehnic.

(2) Grupul tehnic este alcătuit din experţi ai autorităţilor, instituţiilor şi organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Lucrările reuniunilor grupului tehnic sunt conduse de coordonatorul direcţiei cu responsabilităţi în domeniul schimbărilor climatice din cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi schimbări climatice, iar în situaţia în care acesta nu poate participa va desemna un înlocuitor din cadrul direcţiei cu responsabilităţi în domeniul schimbărilor climatice din cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi schimbări climatice.

(4) în cadrul grupului tehnic se organizează, la iniţiativa autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi schimbări climatice, reuniuni ori de câte ori este cazul.

(5) La reuniunile grupului tehnic sunt invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor academice şi de învăţământ superior, precum şi ai

organizaţiilor societăţii civile şi mediului de afaceri, care contribuie la soluţionarea unor aspecte tehnice specifice la nivel sectorial.

Art. 6. - (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice se înfiinţează un secretariat care funcţionează în subordinea direcţiei cu responsabilităţi în domeniul schimbărilor climatice din cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi schimbări climatice.

(2) Principalele atribuţii ale secretariatului sunt:

a) pregătirea şi supunerea spre aprobarea preşedintelui Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice a agendei reuniunilor;

b) verificarea existenţei cvorumului necesar pentru luarea deciziilor, respectiv a două treimi din totalul participanţilor prezenţi în cadrul reuniunii;

c) convocarea membrilor Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice şi pe cei ai grupului tehnic;

d) punerea la dispoziţia membrilor Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice şi ai grupului tehnic a documentelor ce fac obiectul reuniunilor;

e) redactarea minutelor reuniunilor Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice şi ale grupului tehnic;

f) arhivarea documentelor supuse dezbaterilor Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice şi grupului tehnic şi a oricăror altor documente legate de activitatea acesteia;

g) îndeplinirea oricăror altor sarcini stabilite în cadrul reuniunilor Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice şi ale grupului tehnic.

Art. 7. - Comisia Naţională privind Schimbările Climatice are următoarele atribuţii principale:

a) propune modificarea şi completarea Strategiei naţionale a României privind schimbările climatice şi a Planului de acţiune subsecvent, elaborate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi schimbări climatice;

b) analizează rapoartele elaborate în cadrul grupului tehnic, în vederea informării Guvernului României;

c) informează autorităţile publice centrale cu privire la sectoarele cu potenţial ridicat de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi asupra sarcinilor de reducere a emisiilor ce revin acestor instituţii;

d) la propunerea grupului tehnic, recomandă autorităţilor publice centrale efectuarea de studii de specialitate necesare implementării politicii europene în domeniul schimbărilor climatice;

e) propune autorităţilor publice centrale iniţierea de acţiuni de colaborare externă sau participarea la acţiuni iniţiate de alte state în domeniul schimbărilor climatice în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră;

f) contribuie la creşterea gradului de conştientizare publică a efectelor schimbărilor climatice asupra mediului, vieţii cotidiene şi necesităţii susţinerii politicilor publice şi măsurilor adoptate la nivel naţional şi european pentru încetinirea acestor schimbări şi diminuarea numărului de acţiuni antropice care favorizează producerea schimbărilor cu impact negativ asupra mediului şi vieţii, prin informări publice, ori de câte ori este cazul.

Art. 8. - Principalele atribuţii ale grupului tehnic sunt:

a) analizează impactul asupra României a mecanismelor propuse sau adoptate la nivel internaţional şi european vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

b) analizează şi propune potenţialul sectorial de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asumat de România în negocierile la nivelul Uniunii Europene;

c) propune cadrul şi responsabilităţile de realizare a strategiei naţionale de dezvoltare economică bazată pe emisii reduse de carbon, strategie dezvoltată de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi schimbărilor climatice, În cooperare cu autorităţile din subordine şi din coordonare şi cu alte autorităţi publice centrale;

d) analizează şi propune măsurile necesare asigurării îndeplinirii obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la nivelul Uniunii Europene sau asumate la nivel naţional, inclusiv a acelora pentru conformarea cu regulamentele europene privind mecanismul de monitorizare şi de raportare, la nivel naţional şi european, a datelor privind emisiile de gaze cu efect de seră şi a altor date relevante privind schimbările climatice;

e) analizează periodic stadiul realizării obiectivelor prevăzute în Strategia naţională a României privind schimbările climatice, precum şi rezultatul acţiunilor prevăzute în Planul naţional de acţiune subsecvent şi urmăreşte revizuirea şi completarea acestora;

f) identifică procedura optimă de implementare în România a prevederilor Deciziei nr. 406/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel Încât să respecte angajamentele Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020, ţinând cont de caracterul prioritar al intereselor naţionale în domeniul schimbărilor climatice şi în cel al dezvoltării economice şi sociale pe termen scurt, mediu şi lung;

g) propune defalcarea responsabilităţilor sectoriale în domeniul elaborării politicilor şi măsurilor necesare reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a

responsabilităţilor privind monitorizarea şi raportarea rezultatelor asigurând totodată coordonarea acţiunilor şi măsurilor sectoriale;

h) analizează metodologiile propuse la nivel european pentru utilizarea acestora la nivel naţional şi sectorial, în scopul monitorizării emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea respectării limitelor de emisii de gaze cu efect de seră;

i) analizează efectele implementării politicilor şi măsurilor europene şi naţionale privind schimbările climatice şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivel sectorial;

j) monitorizează integrarea la nivel sectorial a măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice incluse în documentele elaborate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi schimbări climatice în conformitate cu politica europeană specifică;

k) elaborează rapoarte care urmează a fi înaintate Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice spre avizare;

            l) pregăteşte din punct de vedere tehnic participarea la reuniunile internaţionale din cadrul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice şi ale Protocolului de la Kyoto la care participă delegaţia României, cu excepţia aspectelor stabilite pentru pregătirea şi participarea României la negocierile de la nivelul Uniunii Europene.

Art. 9. - Activitatea desfăşurată de către membrii Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice şi de cei ai grupului tehnic constituie atribuţie de serviciu şi nu este remunerată.

Art. 10. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 11. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 658/2006 privind reorganizarea Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 30 mai 2006, şi Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.190/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 972 din 5 decembrie 2006.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

p. Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Anne-Rose-Marie Jugănaru,

secretar de stat

p. Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Cătălin Diaconescu,

secretar de stat

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul economiei,

Constantin Niţă

p. Ministrul delegat pentru energie,

Borbély Károly,

secretar de stat

 

Ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism,

Florin Nicolae Jianu

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul muncit, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

p. Ministrul delegat pentru dialog social,

Alexandra Patricia Braica,

secretar de stat

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

p. Ministrul sănătăţii,

Francisk Iulian Chiriac,

secretar de stat

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2014.

Nr. 1.026.

 

 

ANEXA Nr. 1

 

Componenţa Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice

 

1. Ministrul mediului şi schimbărilor climatice, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi schimbări climatice

2. Secretar de stat din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi schimbări climatice*)

3. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniile ape, păduri şi piscicultura

4. Reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului

5. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul economiei

6. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul energiei

7. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale

8. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul transporturilor

9. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul educaţiei naţionale

10. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul cercetării

11. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul afacerilor externe

12. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul sănătăţii

13. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul fondurilor europene

14. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul apărării naţionale

15. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul dezvoltării regionale şi administraţiei publice

16. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul turismului


*) Nivelul de reprezentare în cadrul Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice este de secretar de stat pentru instituţiile de la poziţiile 2-16.

 

ANEXA Nr. 2

 

Componenţa Grupului tehnic de lucru privind schimbările climatice*)

 

1. Reprezentant al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi schimbări climatice

2. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniile ape, păduri şi piscicultura

3. Reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului

4. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul economiei

5. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul energiei

6. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul afacerilor interne

7. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale

8. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul transporturilor

9. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul educaţiei naţionale

10. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul cercetării

11. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul afacerilor externe

12. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul sănătăţii

13. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul fondurilor europene

14. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul apărării naţionale

15. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul dezvoltării regionale şi administraţiei publice

16. Reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul turismului

17. Reprezentant al Comisiei Naţionale de Prognoză

18. Reprezentant a( Institutului Naţional de Statistică

19. Reprezentant al Institutului Naţional de Sănătate Publică

20. Reprezentant al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

21. Reprezentant al Registrului Auto Român

22. Reprezentant al Institutului de Geografie al Academiei Române

23. Reprezentant al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism

24. Reprezentant al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice

25. Reprezentant al Administraţiei Naţionale Apele Române

26. Reprezentant al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului

27. Reprezentant al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie

28. Reprezentant al Administraţiei Naţionale de Meteorologie;

29. Reprezentant al Asociaţiei Municipiilor din România

30. Reprezentant al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei

31. Reprezentant al institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor

32. Reprezentant al Administraţiei Fondului pentru Mediu

33. Reprezentant al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

34. Câte un reprezentant al organizaţiilor neguvemamentale cu activitate sau cu implicare în domeniul schimbărilor climatice


*) Nivelul de reprezentare în cadrul Grupului tehnic de lucru privind schimbările climatice este de director sau specialist.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind înfiinţarea reţelei de genetică medicală

 

Văzând Referatul de aprobare nr. NB 9.789/2014 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică şi Direcţiei management şi structuri unităţi sanitare din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere propunerile formulate de către Comisia de genetică medicală, cu privire la asistenţa medicală specifică pacienţilor cu boli genetice, cuprinse în Adresa înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 23.972/2014,

ţinând cont de prevederile art. 2 lit. a)-d) şi art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 şi 6 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se înfiinţează reţeaua de genetică medicală cuprinzând următoarele structuri: centrele regionale de genetică medicală (CRGM), cabinetele de genetică medicală (CGM) şi laboratoarele de genetică medicală (LGM).

(2) Centrele regionale de genetică medicală sunt structuri funcţionale fără personalitate juridică, cu rolul de a coordona întreaga activitate de profil din zona arondată.

(3) Centrele regionale de genetică medicală se organizează şi îşi vor desfăşura activitatea la nivelul spitalelor clinice nominalizate în anexa nr. 1. Centrele au în coordonare, după caz, secţia sau compartimentul de profil, laboratorul de genetică medicală şi cabinetul de genetică medicală din ambulatoriul integrat al spitalului.

(4) Centrele regionale de genetică medicală sunt conduse de către un medic şef de centru - medic primar în specialitatea genetică medicală.

(5) Dotările minime ale laboratorului de genetică medicală, necesare pentru buna desfăşurare a activităţii de profil, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(6) Personalul minim necesar pentru buna desfăşurare a activităţii medicale de profil este prevăzut în anexa nr. 3.

(7) Conducerea unităţilor sanitare prevăzute în anexa nr. 1 va asigura numărul de posturi necesar conform anexei nr. 3 din posturile existente în cadrul unităţilor sanitare şi va întreprinde demersurile legale pentru încadrarea acestora cu personal de specialitate.

Art. 2. - În termen de 12 luni de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, conducerea spitalelor judeţene/spitalelor de pediatrie, după caz, cu excepţia judeţelor în care funcţionează CRGM, va realiza demersurile necesare pentru organizarea şi funcţionarea la nivelul unităţii sanitare a unui cabinet de genetică medicală, inclusiv încadrarea cu resurse umane.

Art. 3. - (1) Conducerea unităţilor sanitare în care funcţionează structurile de genetică medicală din judeţele arondate centrelor regionale va propune medici de specialitate implicaţi în problema bolilor genetice (din spital sau ambulatoriu). Dintre medicii de specialitate implicaţi în problema bolilor genetice propuşi, centrul regional de genetică medicală va desemna coordonatorul de profil pe judeţ.

(2) Coordonatorul de profil pe judeţ va solicita trimestrial, tuturor structurilor publice şi private din judeţ implicate în această problematică, datele necesare pentru a putea fi raportate centrului regional de boli genetice la care este arondat.

(3) Structurile de genetică medicală din cadrul unităţilor sanitare publice şi private au obligaţia de a comunica datele necesare către coordonatorul de profil pe judeţ.

Art. 4. - (1) La nivelul fiecărui centru regional de genetică medicală se va întocmi câte un registru regional de boli genetice care va cuprinde indicatori specifici, stabiliţi de către Comisia de genetică medicală a Ministerului Sănătăţii.

(2) Centrele regionale de boli genetice vor monitoriza şi vor raporta Centrului Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică datele din registrul regional de boli genetice.

(3) Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică va centraliza datele din registrul regional de boli genetice şi va constitui Registrul naţional de boli genetice.

Art. 5. - Instituţiile, unităţile sanitare şi personalul implicat în realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de boli genetice au obligaţia de a respecta prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - Finanţarea activităţilor de genetică medicală se asigură în condiţiile legii,

Art. 7. - În termen de 90 de zile de la publicarea ordinului în Monitorul Oficial al României, Partea I, conducerea unităţilor sanitare implicate va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin şi va înainta Ministerului Sănătăţii propunerile de completare a structurilor organizatorice.

Art. 8. - Structurile implicate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică, după caz, precum şi unităţile sanitare publice şi private vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin,

Art. 9. - Obiectivele, activităţile specifice, atribuţiile structurilor de genetică medicală sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Art. 10. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 11. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Alin Iulian Tucmeanu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 noiembrie 2014.

Nr. 1.358.

 

ANEXA Nr. 1

 

Centrele regionale de genetică medicală şi judeţele arondate

 

1. Centrul Regional Bucureşti - organizat în structura Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului “Prof. Dr. Alfred Russescu” Bucureşti

Judeţe arondate: Argeş, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa, Ilfov, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, Tulcea, Constanţa şi municipiul Bucureşti

2. Centrul Regional Cluj - organizat în structura Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca

Judeţe arondate: Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Mureş, Covasna, Harghita, Braşov

3. Centrul Regional Timiş - organizat în structura Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii “Louis Ţurcanu” Timişoara

Judeţe arondate: Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara

4. Centrul Regional laşi - organizat în structura Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi

Judeţe arondate: Iaşi, Bacău, Botoşani, Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Brăila

5. Centrul Regional Bihor - organizat în structura Spitalului Clinic Municipal “Dr. Gavril Curteanu” Oradea

Judeţe arondate: Alba, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Bihor

6. Centrul Regional Dolj - organizat în structura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova

Judeţe arondate: Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt, Mehedinţi

 

ANEXA Nr. 2

 

Dotările minime necesare în laboratorul de genetică medicală (citogenetică, genetică biochimică, genetică moleculară)

 

1. Centrifuga, hota cu aer steril în flux laminar, incubator de 37° sau/şi incubator cu dioxid de carbon, baie de apă/baie termostat

2. Termohigrometru, sistem de control al temperaturii în cameră, aparat de reglare a umidităţii în cameră sau alt sistem de condensare controlată pe lame

3. Incubator lame pentru hibridizare

4. Microscop optic pentru examinare în lumina transmisă, microscop inversat, microscop cu fluorescentă

5. Calculator, software pentru captare, analiză imagini şi cariotipare, software analiză FISH, imprimantă

6. Cameră foto

7. Sticlărie de laborator pentru preparare soluţii de lucru, pipete pentru diverse intervale de volum

8. Staţie de lucru - hotă fără flux de aer - pregătire amestec PCR

9. Termostat pentru tuburi de diverse volume: 0,2; 0,5; 1,5; 2 ml

10. Frigidere, congelatoare (-20°C. cu afişaj)

11. Centrifugă, vortex pentru fiecare arie de lucru

12. Aparat pentru amplificare PCR sau ReaS-Time PCR

13. Echipament analiză acizi nucleici prin eiectroforeză în gel şi sistem de vizualizare geluri

14. Pipete de diferite intervale de volum pentru fiecare arie de lucru

15. Lampă UV pentru cameră, aparat filtre aer.

 

ANEXA Nr. 3

 

Personalul minim necesar în structurile de genetică medicală

 

A. Centrul regional de genetică medicală

1. 2 medici în specialitatea genetică medicală, dintre care un medic primar care este şi şeful centrului;

2. medic în specialitatea medicină de laborator sau biolog;

3. asistent medical;

4. asistent medical de laborator;

5. personalul sanitar mediu şi sanitar auxiliar din secţia/compartimentul cu paturi, conform reglementărilor.

B. Laboratorul de genetică medicală

1. medic în specialitatea genetică medicală;

2. medic în specialitatea medicină de laborator sau 1 biolog;

3. asistent de laborator.

C. Cabinetul de genetică medicală

1. medic în specialitatea genetică medicală;

2. asistent medical.

 

ANEXA Nr. 4

 

Obiectivele, activităţile specifice, atribuţiile structurilor de genetică medicală

 

1. Structurile de genetică medicală deservesc pacienţi cu boli genetice care pot afecta orice organ sau sistem, la orice vârstă (copii şi adulţi), precum şi familiile acestora.

2. Obiectivele activităţilor în serviciile de genetică medicală sunt:

a) diagnosticul pacienţilor cu boli genetice, în colaborare cu medici din alte specialităţi;

b) stabilirea conduitei terapeutice şi de recuperare a acestor pacienţi;

c) prevenirea apariţiei acestor boli prin diagnostic prenatal şi consilierea genetică a bolnavilor şi familiilor acestora.

3. Activităţile specifice serviciilor de genetică, la nivel individual, sunt:

a) evaluarea clinică a pacienţilor cu boli genetice şi a familiilor acestora;

b) investigaţii paraclinice comune (laborator clinic, imagistică etc.);

c) investigaţii genetice specifice (citogenetice, biochimice, moleculare);

d) stabilirea unui diagnostic de specialitate;

e) elaborarea de planuri terapeutice şi de recuperare;

f) consiliere genetică;

g) colaborarea cu compartimentele de obstetrică-ginecologie şi de reproducere umană asistată cu scopul de a limita implicaţiile sterilităţii şi infertilităţii şi a reduce riscul gravidelor de a naşte copii cu boli genetice prin diagnostic preimplantatoriu, tehnici de reproducere asistată şi diagnostic prenatal.

4. Activităţile specifice structurilor de genetică, la nivelul populaţiei, sunt:

a) screening prenatal, neonatal şi presimptomatic;

b) monitorizarea şi supravegherea pacienţilor cu boli genetice;

c) screeningul genetic al populaţiei cu risc;

d) depistarea purtătorilor de mutaţii genetice;

e) identificarea factorilor teratogeni;

f) programe educaţionale pentru profesionişti şi publicul larg;

g) înregistrarea şi evaluarea de date epidemiologice (registre regionale şi Registrul naţional de boli genetice).

5. La nivelul centrelor regionale de genetică medicală (CRGM) se asigură servicii complete de genetică medicală (diagnostic clinic pre- şi postnatal, tratament, recuperare, profilaxie şi consiliere genetică) şi de explorare genetică pre- şi postnatală (citogenetică, diagnostic molecular, biochimie genetică ş.a.).

6. CRGM mai derulează şi următoarele activităţi:

a) asigură pregătirea medicilor rezidenţi de genetică medicală şi alte specialităţi, în condiţiile legii;

b) coordonarea activităţii structurilor de genetică medicală;

c) participarea la perfecţionarea medicilor specialişti de genetică medicală şi alte specialităţi, în condiţiile legii;

d) participarea la proiecte şi programe de cercetare ştiinţifică şi implementare de noi tehnici de explorare genetică;

e) educaţia genetică a populaţiei;

f) stabileşte colaborări cu alte servicii medicale similare din ţară şi străinătate;

g) stabileşte colaborări cu servicii comunitare (asociaţii de bolnavi, fundaţii, societăţi ştiinţifice).

7. La nivelul cabinetului de genetică medicală din fiecare judeţ se desfăşoară următoarele activităţi:

a) depistarea precoce a bolnavilor cu afecţiuni genetice;

b) colaborarea cu CRGM pentru diagnosticul şi tratamentul cazurilor mai dificile;

c) organizarea şi coordonarea activităţilor de screening genetic din judeţ;

d) colectarea datelor necesare pentru realizarea registrului regional de boli genetice.

8. Coordonatorul de profil pe judeţ desfăşoară următoarele activităţi:

a) organizarea colectării datelor la nivelul judeţului în vederea realizării registrului regional de boli genetice;

b) raportarea trimestrială a datelor din cadrul registrului regional de boli genetice către centrul regional de boli genetice la care este arondat judeţul respectiv.

9. La nivelul laboratorului de genetică medicală se desfăşoară următoarele activităţi:

a) efectuarea analizelor genetice specifice de citogenetică, genetică biochimică şi genetică moleculară;

b) prelevarea şi recepţionarea probelor.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.