MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 724/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 724         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 2 octombrie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

            46. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

50. - Hotărâre pentru aprobarea opiniei referitoare la Decizia Parlamentului European şi a Consiliului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire şi descurajare a muncii nedeclarate COM (2014) 221

 

51. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Agenda UE în domeniul justiţiei pentru 2020 - Consolidarea încrederii, a mobilităţii şi a creşterii în cadrul Uniunii, COM (2014) 144, şi la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Europă deschisă şi sigură: transformarea obiectivelor în realitate, COM (2014) 154

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            826. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 al Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti “Metrorex” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.255. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea derogării de la Normele pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor planificate la vagoanele de călători şi similare - tabelul 3.2 din anexa la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 315/2011 privind aprobarea Normativului feroviar “Vehicule de cale ferată. Tipuri de revizii şi reparaţii planificate. Normele de timp sau normele de kilometri parcurşi pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor planificate”

 

1.338. - Ordin al ministrului delegat pentru buget privind stabilirea nivelului comisioanelor percepute de Trezoreria Statului pentru serviciile prestate clienţilor

 

ACTE ALE INSPECŢIEI JUDICIARE

 

            60. - Ordin pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 24/2012

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 şi 47 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. I “Componenţa Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări”, domnul senator Ghişe Ioan - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Grapă Sebastian - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

2. La anexa nr. IX “Componenţa Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport”, domnul senator Năstase Mie – Grupul parlamentar Liberal Conservator - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Barou Daniel-Constantin - Grupul parlamentar Liberal Conservator.

3. La anexa nr. XVI “Componenţa Comisiei pentru regulament”, domnul senator Grapă Sebastian - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Ghişe Ioan - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

4. La anexa nr. XVII “Componenţa Comisiei pentru afaceri europene”, domnul senator Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio - Grupul parlamentar Liberal Conservator - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Nistor Vasile - Grupul parlamentar Liberal Conservator.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 30 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucureşti, 30 septembrie 2014.

Nr. 46.

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea opiniei referitoare la Decizia Parlamentului European şi a Consiliului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire şi descurajare a muncii nedeclarate COM (2014) 221

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4c-19/254, adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 3 iulie 2014,

1. Camera Deputaţilor subliniază că munca nedeclarată are implicaţii bugetare grave din cauza scăderii veniturilor fiscale şi a cotizaţiilor la asigurările sociale. Ea are un impact negativ asupra ocupării forţei de muncă, asupra productivităţii şi a condiţiilor de muncă, asupra dezvoltării competenţelor şi a învăţării pe tot parcursul vieţii. Munca nedeclarată conduce la drepturi de pensie mai scăzute şi la un acces redus la asistenţă medicală.

2. Camera Deputaţilor constată că principala responsabilitate pentru combaterea muncii nedeclarate revine statelor membre. Combaterea muncii nedeclarate se bazează, în principal, petrei tipuri de organisme competente, şi anume:

- inspectoratele de muncă pentru combaterea comportamentului abuziv în ceea ce priveşte condiţiile de muncă şi/sau normele de sănătate şi de siguranţă;

- inspectoratele de securitate socială pentru combaterea fraudei privind contribuţiile de asigurări sociale;

- autorităţile fiscale pentru combaterea evaziunii fiscale.

3. Camera Deputaţilor admite şi susţine instituirea Platformei pentru intensificarea cooperării europene în materie de prevenire şi descurajare a muncii nedeclarate (denumită în continuare Platforma), compusă din autorităţile naţionale responsabile cu aplicarea legii, astfel cum sunt nominalizate de către toate statele membre şi Comisia Europeană.

4. Camera Deputaţilor admite că următoarele persoane pot participa la reuniunile Platformei în calitate de observatori, în condiţiile stabilite în regulamentul de procedură al acesteia:

- reprezentanţii partenerilor sociali intersecta riali la nivelul Uniunii Europene, precum şi ai partenerilor sociali din sectoarele cu 0 incidenţă ridicată a muncii nedeclarate;

- un reprezentant al Fundaţiei Europene pentru îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă şi un reprezentant al Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate;

- un reprezentant al Organizaţiei Internaţionale a Muncii;

- reprezentanţi ai statelor din Spaţiul Economic European.

5. Camera Deputaţilor consideră că Platforma contribuie la o mai bună aplicare a legislaţiei Uniunii Europene şi a legislaţiei naţionale, la reducerea muncii nedeclarate şi la apariţia de locuri de muncă formale, evitându-se astfel deteriorarea calităţii muncii, precum şi la promovarea integrării pe piaţa forţei de muncă şi a incluziunii sociale prin:

- îmbunătăţirea cooperării la nivel european dintre diferite autorităţi responsabile cu aplicarea legii în statele membre, cu scopul de a preveni şi a descuraja în mod mai eficient şi mai eficace munca nedeclarată, inclusiv activitatea independentă falsă;

- îmbunătăţirea capacităţii tehnice a diferitelor autorităţi responsabile cu aplicarea legii din statele membre, pentru a aborda aspectele transfrontaliere ale muncii nedeclarate;

- sensibilizarea opiniei publice cu privire la urgenţa luării de măsuri ş încurajarea statelor membre pentru a-şi intensifica eforturile în abordarea muncii nedeclarate.

6. Camera Deputaţilor constată că în propunere se precizează că fiecare stat membru desemnează un punct unic de contact, în calitate de membru al Platformei. Statele membre pot desemna, de asemenea, un membru supleant.

7. Camera Deputaţilor ia act că, la numirea reprezentanţilor lor, statele membre ar trebui să implice toate autorităţile publice care au un rol în prevenirea şi/sau descurajarea muncii nedeclarate, cum ar fi inspectoratele de muncă, autorităţile de securitate socială, autorităţile fiscale, serviciile de ocupare a forţei de muncă şi autorităţile din domeniul imigraţiei, denumite în continuare autorităţi responsabile cu aplicarea legii. De asemenea, acestea pot să implice, în conformitate cu legislaţia şi/sau practicile naţionale, partenerii sociali.

8. Camera Deputaţilor ia act că punctele unice de contact asigură legătura cu toate autorităţile responsabile cu aplicarea legii care sunt implicate în prevenirea şi/sau descurajarea muncii nedeclarate în ceea ce priveşte activităţile Platformei şi garantează participarea acestora la reuniunile şi/sau contribuţia la activităţile sau a grupurilor sale de lucru, în cazul în care aspectele discutate implică domeniul lor de competenţă.

9. Camera Deputaţilor susţine ideea Platformei, care:

- ar trebui să adopte reguli de procedură, programe de lucru şi rapoarte periodice;

- poate înfiinţa grupuri de lucru pentru a examina aspecte specifice şi ar trebui să se poată baza pe expertiza unor profesionişti cu competenţe specifice;

- va coopera cu grupurile de experţi şi comitetele relevante la nivelul Uniunii Europene a căror activitate are legături cu munca nedeclarată;

- ar trebui să fie finanţată împreună cu sarcinile sale prin axa PROGRESS a Programului pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare socială (EaSI), în cadrul creditelor stabilite de autoritatea bugetară,

10. Ţinând cont că ne aflăm în faţa unei iniţiative noi, cu durată nelimitată şi aflată în gestionarea directă a Comisiei Europene, Camera Deputaţilor propune ca, pentru îmbunătăţirea cooperării la nivel european dintre organismele competente (cum ar fi inspectoratele de muncă, autorităţile în materie de securitate socială, autorităţile fiscale şi alte autorităţi din domeniu competente în prevenirea şi descurajarea muncii nedeclarate), să se formeze (în cadrul unei abordări cuprinzătoare, strict pentru deservirea Platformei) un număr de specialişti, reprezentanţi ai organismelor competente din fiecare stat membru, care să poată, prin folosirea unui limbaj tehnic comun, transmite şi interveni susţinut, chiar şi de la nivelul punctului de contact, în diminuarea sau stoparea pe cât posibil a muncii nedeclarate.

Astfel, acţiunea Uniunii Europene ar duce la formarea unei echipe unionale specializate, înlocuind metoda folosirii delegaţilor, care pot fi mereu alţii, sprijinind implicit eforturile statelor membre pentru intensificarea cooperării la nivel european în materie de descurajare şi prevenire a muncii nedeclarate, făcând-o mai eficientă şi mai eficace, realizându-se astfel valoare adăugată acţiunilor statelor membre.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucureşti, 30 septembrie 2014.

Nr. 50.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Agenda UE în domeniul justiţiei pentru 2020 - Consolidarea încrederii, a mobilităţii şi a creşterii în cadrul Uniunii, COM (2014) 144, şi la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Europă deschisă şi sigură: transformarea obiectivelor în realitate, COM (2014) 154

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4c-19/236, adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 19 iunie 2014,

1. Camera Deputaţilor se asociază poziţiei Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care apreciază propunerile Comisiei privind realizarea unui spaţiu european de justiţie pe deplin funcţional până în anul 2020: armonizarea viitoarelor acţiuni specifice ale UE cu dispoziţiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, recomandarea în privinţa soluţionării cu celeritate a litigiilor în statele membre prin utilizarea mecanismelor extrajudiciare de recurs dezvoltate în Uniunea Europeană, consolidarea şi extinderea reţelei europene de formare judiciară, angajamentul de cooperare mai eficientă cu Conferinţa de la Haga privind dreptul internaţional privat, în cadrul diplomaţiei multilaterale, accelerarea procedurilor de aderare a UE la Convenţia europeană a drepturilor omului.

2. Camera Deputaţilor agreează punctul de vedere al Comisiei juridice, care consideră că:

- este corectă abordarea Comisiei pentru realizarea consolidării acquis-ului existent în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii şi demersurile sale pentru punerea în aplicare a instrumentelor deja existente, înainte de identificarea şi aplicarea unor noi soluţii şi strategii;

- nevoile şi interesele cetăţeanului trebuie să se plaseze în centrul viitoarei agende europene privind spaţiul de justiţie, libertate şi securitate;

- dezvoltările politice privind spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (SLSJ) trebuie să se axeze pe consolidarea progresului realizat, implementarea şi ameliorarea instrumentelor existente, corelarea strategiilor şi iniţiativelor sectoriale, iar îndeplinirea obiectivelor neatinse din cadrul Programului Stockholm trebuie să constituie priorităţi în cadrul viitoarei programări;

- În contextul angajamentului ferm al Uniunii Europene faţă de respectarea deplină a drepturilor fundamentale, transpunerea şi aplicarea drepturilor enunţate de Carta drepturilor fundamentale necesită o cooperare extinsă între diferite paliere de autoritate, un rol special, important şi activ revenind comunităţii locale, aflată în imediata proximitate a cetăţeanului şi, din acest motiv, cea mai în măsură să asigure protecţia persoanelor vulnerabile;

- eforturile depuse în vederea garantării drepturilor fundamentale trebuie privite ca un proces continuu, pe termen lung, iar îndeplinirea lor trebuie să se bazeze pe o viziune comună, integrată la nivel local, regional, naţional şi european;

- în cazul în care cooperarea dintre diferitele paliere de autoritate nu funcţionează corect, poate exista riscul apariţiei unui avantaj pentru elementele de extremă dreaptă, de rasism şi de xenofobie, ceea ce ar împiedica evoluţia pozitivă a UE în ansamblul său;

- pentru realizarea obiectivului principal al Agendei UE în domeniul justiţiei pentru 2020 ar fi utilă dezvoltarea unor noi canale de comunicare şi foruri pentru schimbul de informaţii între palierele administrative (local, regional, naţional, european), la care UE să contribuie cu măsuri punctuale;

- este necesară punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a UE la fiecare nivel de reprezentare şi pentru monitorizarea rezultatelor şi evoluţiilor specifice, în contextul raportului anual privind carta;

- realizarea spaţiului european comun de justiţie, pe deplin funcţional, până în anul 2020 ar trebui să includă şi concilierea competenţelor diferitelor paliere de acţiune pentru evitarea conflictelor dintre obiective, dar şi supravegherea punerii în aplicare a drepturilor fundamentale, efectuarea unor analize în materie juridică, verificarea informaţiilor factuale, încurajarea statelor membre să ratifice şi să pună în aplicare principalele instrumente de drept internaţional, consultarea diferiţilor actori implicaţi şi monitorizarea efectelor acţiunilor UE la nivel naţional şi european.

3. Camera Deputaţilor reţine concluzia Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale că cele două comunicări sunt convergente cu liniile strategice exprimate de România, inclusiv în reuniunile de la nivelul Consiliului, de susţinere a obiectivului UE de consolidare a SLSJ, şi că aceste documente pot fi considerate ca oportune şi obiective, reprezentând o viziune pentru viitor care va permite realizarea de noi progrese în direcţia creării, până în 2020, a unui spaţiu european comun de justiţie pe deplin funcţional, întemeiat pe încredere, mobilitate şi creştere.

4. Camera Deputaţilor ia act de evaluarea pozitivă a Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în ce priveşte definirea provocărilor, a obiectivelor şi a modalităţilor avute în vedere de Comisia Europeană pentru îndeplinirea acestora.

5. Camera Deputaţilor, în evaluarea Programului de la Stockholm, observă că:

- unele declaraţii politice nu au reuşit să depăşească o retorică teoretică;

- UE a preferat o abordare operaţională unei abordări de reglementare, ceea ce a dus la crearea de “soft law”, constând din diferite “strategii”, “programe” şi “foi de parcurs”, şi a amânat “comunitarizarea” politicilor din spaţiul de libertate, securitate şi justiţie;

- programul nu a eliminat dezechilibrele structurale care au afectat domeniul justiţiei şi afacerilor interne încă de la începuturile sale şi care au avut un impact de lungă durată la punerea sa în aplicare;

- dezechilibrele între libertate şi securitate, între justiţie şi securitate sau între armonizarea legislativă şi o abordare operaţională s-au perpetuat;

- decalajul între obiectivul politic al unei “Europe care protejează” şi o “Europă a drepturilor” nu a fost rezolvat;

- s-a perpetuat opţiunea unor state membre de a se îndepărta de la “regimul comunitar”, prin exercitarea drepturilor la derogări, ceea ce a creat dezechilibre de natură politică;

- prioritatea politică care implică “promovarea cetăţeniei şi drepturilor fundamentale” nu a fost complet realizată;

- nu s-a reuşit instituirea unei politici penale europene.

6. Camera Deputaţilor apreciază că următorul exerciţiu de programare ar trebui să realizeze armonizarea principiilor şi eficienţa spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, să confirme capacitatea UE de a oferi o viziune comună a statului de drept, de a gestiona crizele şi să reflecte şi mai accentuat cerinţa solidarităţii între statele membre.

7. Camera Deputaţilor observă că plasarea SLSJ în “zona” principiilor fundamentale ale UE din tratat dovedeşte că în arhitectura UE nu prevalează economia şi piaţa internă şi recunoaşte că prosperitatea adusă de măsurile economice nu poate asigura o calitate a vieţii adecvată decât dacă este dublată de standarde superioare care garantează libertăţile civile şi siguranţa cetăţenilor; crede că această “filozofie” a construcţiei europene este în continuare viabilă.

8. Camera Deputaţilor salută faptul că principiul solidarităţii a devenit fundamental în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, atât prin prevederi din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special art. 80 şi 222, cât şi prin rolul care i-a fost conferit în Programul de la Stockholm, dar atrage atenţia că sensul său precis şi domeniul de aplicare judiciar încă nu au fost clarificate în mod adecvat; în acelaşi timp, opinează că disocierea dintre principiul solidarităţii de la nivelul construcţiei europene în general şi reflecţia sa în politicile spaţiului de justiţie nu poate fi acceptată şi recomandă raportarea oricăror acţiuni de reglementare, de programare, de implementare ale UE la acest principiu; apreciază că atât elaborarea, cât şi punerea în practică şi apoi evaluarea noului program din SLSJ ar trebui să se întemeieze pe principiul solidarităţii.

9. Camera Deputaţilor recunoaşte că solidaritatea financiară reprezintă o formă-cheie de solidaritate, care are potenţialul de a restabili un echilibru între situaţiile asimetrice ale statelor membre ale UE şi de a relaxa tensiunile naţionale asociate.

10. Camera Deputaţilor agreează opinia Parlamentului European că obiectivul de a institui un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie necesită aplicarea uniformă a tratatelor şi a legislaţiei secundare în întreaga UE şi că întârzierile înregistrate în ceea ce priveşte alinierea actelor aparţinând fostului pilon III la noile norme în materie de ierarhizare afectează îndeplinirea acestui obiectiv.

11. Camera Deputaţilor consideră că după aproape 5 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a venit timpul să se renunţe la ultimele rezerve în ce priveşte definitivarea tranziţiei de la logica interguvernamentală a fostului pilon III la logica “comunitară”, prin eliminarea exceptărilor de la utilizarea procedurii legislative ordinare care încă mai persistă, aceasta fiind singura modalitate de a finaliza spaţiul european de justiţie; pentru aceasta susţine revizuirea tratatelor, regândirea instituţiei “normelor minime” şi derogărilor de tip “opt-out”; invită noua Comisie Europeană să prezinte propuneri vizând includerea instrumentelor de cooperare poliţienească transfrontalieră adoptate în cadrul celui de-al treilea fost pilon, precum Decizia Priim şi “iniţiativa suedeză”, în cadrul juridic al Tratatului de la Lisabona.

12. Camera Deputaţilor subliniază că tratatul nu obligă să se utilizeze sistemul “normelor minime”, ci doar permite aceasta; atrage atenţia că recursul extins la “norme minime” în procesul de reglementare produce blocarea integrării politice, precum şi situaţia paradoxală în care orice proiect de act elaborat pe această bază să poată fi considerat ca încălcând principiul subsidiarităţii, pe motiv că propunerea UE nu are suficientă valoarea adăugată care să justifice acţiunea UE; în acelaşi timp, faptul că propunerile Comisiei permit statelor membre să continue utilizarea mecanismelor naţionale, dacă acestea se află la un standard mai înalt decât cel propus de către Comisie sub imperiul “normelor minime”, ridică întrebarea de ce alte state membre ar opta pentru implementarea mecanismelor propuse de Comisie, şi nu pentru mecanismele superioare ale statului membru mai performant.

13. Camera Deputaţilor atrage atenţia asupra răspândirii interpretării greşite că recunoaşterea reciprocă ar fi o alternativă la armonizarea legislativă; reaminteşte, în acest context, că prioritatea acordată încrederii reciproce a dus cooperarea în aplicarea legii la un impas, în pofida unei serii de succese iniţiale.

14. Camera Deputaţilor reaminteşte că principiul încrederii reciproce este în opoziţie cu derogările (“opt-out*) permise de Tratatul privind Uniunea Europeană în SLSJ, fapt semnalat în mod constant de Camera Deputaţilor, şi reiterează opinia că starea actuală a regimurilor “opt-out” produce probleme de coerenţă, consistenţă şi compatibilitate între prerogativele naţionale şi integrarea UE.

15. Camera Deputaţilor consideră că recurgerea la principiul încrederii reciproce nu ar trebui limitată la funcţionarea sistemelor judiciare ale statelor membre, ci ar trebui extinsă şi la riscurile induse de diverse ilegalităţi grave comise în state membre UE; recomandă tranziţia spre o justă interpretare a principiului încrederii reciproce, prin prisma principiilor fundamentale ale Uniunii.

16. Camera Deputaţilor consideră că simplul fapt al menţinerii sistemului judiciar din România sub monitorizarea UE prin mecanismul de cooperare şi verificare afectează “Încrederea” partenerilor, deşi riscurile provocate UE în ansamblul său de ilegalităţi severe prin efectele lor, precum operaţiuni financiare oneroase, frauda şi evaziunea fiscală, traficul de arme etc., sunt incomparabil mai mari în alte state membre.

17. Camera Deputaţilor admite viziunea Parlamentului European, a Consiliului şi a preşedinţiei elene că dezvoltarea unei culturi judiciare europene este o condiţie prealabilă esenţială pentru a transforma spaţiul de libertate, securitate şi justiţie într-o realitate pentru cetăţeni şi pentru a asigura o mai bună aplicare a legislaţiei UE.

18. Camera Deputaţilor sprijină demersurile pentru formarea judiciară europeană pentru toţi specialiştii din domeniul judiciar, inclusiv îmbunătăţirea cunoştinţelor de drept european şi a competenţelor lingvistice în rândul magistraţilor, înfiinţarea şi menţinerea unor reţele în acest domeniu, precum şi alte măsuri urmărind facilitarea cooperării judiciare de zi cu zi, pentru asigurarea încrederii reciproce şi a cooperării şi recunoaşterii reciproce ce decurg din aceasta.

19. Camera Deputaţilor observă că fragmentarea SLSJ nu s-a diminuat în timpul punerii în aplicare a Programului de la Stockholm, ceea ce reprezintă o sursă majoră de îngrijorare pentru coerenţa UE; acest fapt este ilustrat printre altele şi de situaţia actuală a gestionării spaţiului Schengen, în care Bulgaria şi România nu pot accede, din cauza incapacităţii UE de a-şi impune propriile valori, principii şi criterii de performanţă; avertizează asupra riscului ca recrudescenţa forţelor politice extremiste, antieuropene să contamineze discursul şi acţiunile politicienilor din marile familii politice europene şi invită instituţiile relevante ale UE şi statele membre să lanseze acţiuni pentru contracararea acestei tendinţe.

20. Camera Deputaţilor opinează că adoptarea şi implementarea efectivă a legislaţiei urmărind eradicarea infracţiunilor săvârşite din ură şi a discursurilor care incită la ură şi combaterea celor care promovează, sprijină şi comit infracţiuni din ură sau ţin discursuri care incită la ură prezintă o importanţă capitală şi lansează un apel pentru dezvoltarea în continuare a acestei legislaţii în deplin acord cu principiul solidarităţii.

21. Camera Deputaţilor este preocupată de manifestarea în unele cercuri politice a unei intoleranţe făţişe în ceea ce priveşte mobilitatea cetăţenilor UE, cu scopul subminării drepturilor lucrătorilor din unele state membre noi, şi observă că aceste poziţii împrumută multe caracteristici ale discursurilor care incită la ură.

22. Camera Deputaţilor consideră că absenţa controalelor la frontierele interne este una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene; solicită Comisiei să joace pe deplin rolul său de coordonator al evaluărilor Schengen şi de gardian al tratatelor, să acorde o atenţie deosebită absenţei controalelor la frontierele interne şi respinge cu fermitate orice încercări de a limita libertatea de circulaţie a persoanelor, încercări ce nu sunt conforme cu acquis-ul.

23. Camera Deputaţilor salută finalizarea negocierilor referitoare la Pachetul privind guvernarea spaţiului Schengen şi reaminteşte susţinerea de către Camera Deputaţilor a tuturor reglementărilor privind reforma Schengen, inclusiv a celor referitoare la suspendarea temporară a acordului; consideră că o reflecţie pe termen lung cu privire la dezvoltarea ulterioară a spaţiului Schengen nu ar trebui blocată, dar această reflecţie ar trebui să se desfăşoare în cadrul normativ şi instituţional existent; consideră că inovaţii ca de exemplu paza frontierelor externe Schengen cu poliţişti de frontieră europeni pot fi acceptate.

24. Camera Deputaţilor remarcă două caracteristici importante ale SLSJ după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, anume consolidarea unei geometrii variabile şi afirmarea unei dimensiuni externe consolidate pentru politicile europene legate de SLSJ; consideră că măsura în care ambiţiile regionale şi globale de securitate ale UE pot fi reconciliate cu constrângerile legale care afectează SLSJ din perspective instituţionale şi substanţiale rămâne problematică; evidenţiază importanţa intensificării la toate nivelurile a cooperării cu ţările terţe în domeniul securităţii, migraţiei, drepturilor fundamentale şi gestionării frontierelor, are convingerea că principiul “mai mult pentru mai mult” prin care se condiţionează tipul şi nivelul implicării UE în raport cu ţările terţe ar trebui dezvoltat în continuare; consideră că UE şi statele sale membre nu ar trebui să semneze acorduri cu ţările terţe în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei, în cazul în care există un risc grav de încălcare a drepturilor omului, iar statul de drept nu este respectat; subliniază faptul că orice acord în acest domeniu ar trebui încheiat după o evaluare atentă a impactului asupra drepturilor omului şi că ar trebui să cuprindă o clauză suspensivă în ceea ce priveşte drepturile omului; observă că UE continuă să prefere să includă clauze relative la SLSJ, în acorduri de cooperare mai largi, reducând astfel profilul prevederilor din sfera justiţiei şi afacerilor interne; apreciază că încheierea de acorduri bilaterale sau multilaterale dedicate exclusiv unor aspecte referitoare la justiţie şi afaceri interne are avantajul de a asigura vizibilitatea lor, chiar dacă dezvăluie sensibilitatea lor politică, cum a fost cazul cu acordurile privind registrul pasagerilor ori acordurile privind lupta împotriva terorismului.

25. Camera Deputaţilor observă că, în decursul ultimilor ani, politicile în domeniul justiţiei au fost mobilizate pentru a susţine întreprinderile, precum şi creşterea şi stabilitatea economică prin îmbunătăţirea accesului la justiţie şi prin facilitarea soluţionării litigiilor şi crede că, şi în viitor, politica UE în domeniul justiţiei ar trebui să continue să sprijine redresarea economică, creşterea şi lupta împotriva şomajului; admite că sistemele de justiţie de înaltă calitate, în care hotărârile judecătoreşti să fie predictibile, pronunţate în timp util şi să poată fi puse uşor în executare, pot juca un rol-cheie în restabilirea încrederii, ca şi în redresarea creşterii economice, constituind componente structurale importante ale unui mediu de afaceri atractiv.

26. Camera Deputaţilor observă că discriminarea romilor se produce la nivelul întregii UE şi apreciază că lipsa de progrese în ceea ce priveşte implementarea strategiilor naţionale de integrare a romilor ar putea fi depăşită prin instituirea conceptului de etnie europeană a romilor şi implicit prin refacerea strategiilor şi programelor pe această bază.

27. Camera Deputaţilor recunoaşte progresele realizate de statele membre şi de Comisie în contextul Strategiei de securitate internă şi al ciclului de politici UE privind formele grave de criminalitate internaţională şi criminalitatea organizată, în special în combaterea terorismului, a criminalităţii organizate transnaţionale, a criminalităţii informatice, protecţia infrastructurilor critice, combaterea corupţiei, a spălării banilor şi a comerţului cu arme de foc ilegale şi consideră că toate aceste progrese pot fi fructificate numai prin continuarea eforturilor din aceste sectoare.

28. Camera Deputaţilor salută afirmarea rolului Parlamentului European de actor instituţional cu drepturi depline în domeniul politicilor de securitate, inclusiv dreptul de a participa activ la stabilirea trăsăturilor şi priorităţilor Strategiei de securitate internă, precum şi la evaluarea instrumentelor, inclusiv prin monitorizarea aplicării strategiei, în comun de către Parlamentul European, parlamentele naţionale şi Consiliu.

29. Camera Deputaţilor recunoaşte recrudescenţa criminalităţii transfrontaliere la nivelul întregii UE şi subliniază importanţa unei alocări de competenţe şi resurse suficiente agenţiilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul cooperării privind aplicarea legii; consideră că actualul “peisaj” al diferitelor instrumente, canale şi unelte în domeniul schimbului de informaţii dintre autorităţile europene de aplicare a legii este complicat şi dispersat, ceea ce duce la utilizarea ineficientă a instrumentelor disponibile şi la o supraveghere democratică şi responsabilitate inadecvată la nivelul UE.

30. Camera Deputaţilor salută acordul convenit asupra propunerii de directivă privind îngheţarea şi confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni în Uniunea Europeană; reaminteşte că confiscarea activelor de origine criminală este unul dintre cele mai eficace instrumente de combatere a organizaţiilor criminale şi recomandă intensificarea acţiunilor UE în această direcţie.

31. Camera Deputaţilor subliniază că traficul de persoane nu poate fi tolerat de UE şi regretă faptul că numărul victimelor traficului din şi înspre UE este în creştere, în pofida intrării în vigoare, în decembrie 2011, a Directivei UE privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane; încurajează perfecţionarea în continuare a cadrului asistenţei victimelor, prin măsuri care să includă elaborarea unor sisteme de compensare, întoarcerea în siguranţă, ajutoare pentru reintegrarea în ţara-gazdă în cazul întoarcerii voluntare, asistenţă şi ajutor pe perioada şederii pe teritoriul UE şi cooperarea cu autorităţile din ţările de origine în scopul protejării familiilor victimelor şi, nu în ultimul rând, precizarea definiţiei victimei.

32. Camera Deputaţilor aminteşte că, încă din anul 2009, Parlamentul României a instituit un grup de lucru pentru combaterea traficului de persoane şi recomandă extinderea acţiunii de combatere a traficului de persoane şi sclaviei moderne la nivelul parlamentelor naţionale.

33. Camera Deputaţilor consideră că politica UE de combatere a terorismului trebuie să se concentreze pe expunerea în detaliu a mecanismelor de creare şi funcţionare a grupărilor teroriste, pe identificarea şi contracararea furnizorilor de suport politic, financiar şi logistic, inclusiv prin informarea opiniei publice asupra scopurilor reale urmărite de aceştia; în al doilea rând, este de dorit mai buna coordonare a serviciilor UE care au responsabilităţi în ceea ce priveşte implementarea politicilor de combatere a terorismului, şi anume coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, Europol, Comitetul permanent pentru cooperarea operaţională în materie de securitate internă al Consiliului (COSI), Grupul de lucru pentru probleme de terorism (COTER) şi Eurojust; măsurile punctuale, cum ar fi consolidarea reţelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, ar trebui să beneficieze de resurse de calitate şi suficiente, pentru a dobândi o eficienţă sporită.

34. Camera Deputaţilor îşi manifestă surprinderea faţă de frecvenţa confundării imigranţilor din state terţe cu cetăţenii europeni din alte state, care îşi exercită dreptul de liberă circulaţie; reaminteşte că un cetăţean european nu poate avea statut de imigrant în alt stat membru şi speră ca autorităţile statelor membre, acţionând în temeiul principiului cooperării loiale, să întreprindă cele necesare atât pentru informarea corectă a opiniei publice, cât şi pentru garantarea drepturilor cetăţenilor UE.

35. Camera Deputaţilor consideră că Uniunea Europeană ar trebui să fie pregătită pentru a valorifica mai bine oportunităţile oferite de migraţia legală; iniţierea unor dialoguri structurale cu statele membre, cu mediul de afaceri şi cu sindicatele privind cererea în materie de migraţie a forţei de muncă ar facilita organizarea unei bune integrări a imigranţilor.

36. Camera Deputaţilor consideră că prevenirea şi diminuarea fluxurilor migraţiei ilegale reprezintă o parte esenţială a oricărei politici bine gestionate în domeniul migraţiei, necesitând o combinaţie de măsuri, printre care: adoptarea de măsuri împotriva patronilor care angajează forţă de muncă ilegală, intensificarea măsurilor adoptate de UE pentru descurajarea migraţiei clandestine şi a traficului de persoane, precum şi consolidarea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit.

37. Camera Deputaţilor consideră că UE trebuie să răspundă obligaţiilor asumate în materie de azil într-un mod care să reflecte o solidaritate reală şi partajarea responsabilităţilor de către toate statele membre; măsuri precum: recunoaşterea reciprocă a deciziilor de acordare a protecţiei internaţionale de către statele membre, stabilirea de reguli pentru un cadru de efectuare a transferurilor de persoane care au dobândit o formă de protecţie internaţională, procesarea comună a cererilor de azil, punerea în comun a capacităţilor de primire a solicitanţilor de azil în situaţii de urgenţă, planuri de contingenţă, studiul privind procesarea în comun în afara teritoriului UE a cererilor de protecţie internaţională adresate UE, promovarea unor proceduri de acces protejat pe teritoriul UE, consolidarea angajamentului cu privire la relocare şi crearea unor mijloace legale pentru persoanele care solicită protecţie ar trebui dezvoltate şi de noul program.

38. Camera Deputaţilor apreciază favorabil abordarea de către Comisia Europeană a politicilor din domeniul justiţiei şi afacerilor interne, cu deschidere către alte domenii de politică ale UE şi crearea de sinergii, în special pe dimensiunea externă, cu domenii precum: transport, piaţă internă, uniune vamală, cercetare şi dezvoltare, piaţa digitală, protecţie civilă.

39. Camera Deputaţilor învederează necesitatea adaptării politicilor şi instrumentelor europene la provocările demografice, mobilitatea crescândă şi influenţa acestora asupra pieţei muncii în UE.

40. Camera Deputaţilor consideră că un sistem de justiţie eficace, accesibil, echitabil şi care respectă drepturile fundamentale constituie un motor solid pentru democraţie, încrederea reciprocă şi bunăstarea cetăţenilor, precum şi pentru o economie prosperă.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor În şedinţa din 30 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucureşti, 30 septembrie 2014.

Nr. 51.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 al Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti “Metrorex” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 9/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 4 alin. (1) lit. a) şi al art. 10 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin directori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2014 al Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti “Metrorex” - SA, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integranta din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Angajarea sumelor alocate de la bugetul de stat se face cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 1 octombrie 2014.

Nr. 826.

 

ANEXĂ

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Operatorul economic: Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti “Metrorex” - S.A.

Sediul/Adresa: Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1

Cod unic de înregistrare 13863739

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI RECTIFICAT PE ANUL 2014

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2014

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

628.306,87

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

627.636,98

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

328.444,00

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

2

 

Venituri financiare

5

669,89

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

668.877,15

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

655.357.15

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

265.410,96

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

1.148,66

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

297.792.89

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

219.505,37

C1

ch. cu salariile

13

207.138.80

C2

bonusuri

14

12.366,57

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

100,00

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

51326

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

77.674,27

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

91.004,63

2

 

Cheltuieli financiare

20

13.520,00

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

-40.570,28

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

 

 

1

 

Rezerve legale

25

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

1.246.759,00

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

1.246.463,00

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

1.246.759,00

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

4.224

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

4.120

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

4.439,83

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

4.189,70

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

152.339,07

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

1.064,57

8

 

Plăţi restante

55

32.920.00

9

 

Creanţe restante

56

40.000,00

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea derogării de la Normele pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor planificate la vagoanele de călători şi similare - tabelul 3.2 din anexa la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 315/2011 privind aprobarea Normativului feroviar “Vehicule de cale ferată.

Tipuri de revizii şi reparaţii planificate. Normele de timp sau normele de kilometri parcurşi pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor planificate

 

În temeiul prevederilor art. 6 alin. (2) pct. 1 din Statutul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători “C.F.R. Călători” - SA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 584/1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători “C.F.R. Călători - S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, cu modificările şi completările ulterioare, şi al prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se admite prelungirea termenului de reparaţie planificată de tip RP la tipurile de vagoane de călători înscrise la poziţiile A.2 şi A.3 din Normele pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor planificate la vagoanele de călători şi similare - tabelul 3.2 din anexa la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 315/2011 privind aprobarea Normativului feroviar “Vehicule de cale ferată. Tipuri de revizii şi reparaţii planificate. Normele de timp sau normele de kilometri parcurşi pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor planificate”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin majorarea normei de timp cu 4 luni.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică vagoanelor scadente la acest tip de reparaţie până la data de 31 decembrie 2014.

Art. 2. - Prelungirea termenului de reparaţie planificată de tip RP la vagoanele de călători conform art. 1 se face după efectuarea reviziei planificate - revizie tehnică intermediară de tip RTI2, în subunităţi proprii operatorului de transport feroviar, autorizate de către Autoritatea Feroviară Română - AFER pentru efectuarea acestui tip de serviciu.

Art. 3. - Operatorii de transport feroviar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

p. Ministrul transporturilor,

Zoltán István,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 august 2014.

Nr. 1.255.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind stabilirea nivelului comisioanelor percepute de Trezoreria Statului pentru serviciile prestate clienţilor

În temeiul prevederilor art. 15 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 10 alin. (21) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul delegat pentru buget emite următorul ordin:

Art. 1. - Trezoreria Statului percepe comisioane pentru operaţiunile de plăţi derulate prin intermediul sistemelor de decontare a plăţilor de mică şi mare valoare în relaţia cu instituţiile de credit şi pentru alte servicii prestate la solicitarea titularilor următoarelor conturi:

a) cont 50.69 “Disponibil al operatorilor economici”;

b) cont 50.98 “Disponibil al operatorilor economici şi al organismelor neguvernamentale nonprofit aferent proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare”;

c) cont 53.01 “Disponibil din sume reprezentând garanţie de bună execuţie”;

d) cont 80.F.98 “Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate integral din venituri proprii”;

e) cont 82.R98 “Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii”;

f) cont 23 F “Cheltuieli ale bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate integral din venituri proprii”;

g) cont 24 F “Cheltuieli ale bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii”.

Art. 2. - (1) Pentru operaţiunile de plăţi în relaţia cu instituţiile de credit dispuse din conturile menţionate la art. 1 se percep comisioane care se situează la nivelul comisioanelor plătite de Trezoreria Statului către Banca Naţională a României şi se stabilesc prin reglementări ale Băncii Naţionale a României şi prin regulile de sistem aplicabile participanţilor la sistemul electronic de plăţi.

(2) Pentru eliberarea extraselor de cont pentru fiecare titular de cont menţionat la art. 1 lit. a)-e) se percepe un comision lunar de 5,00 lei. În situaţia în care în soldul conturilor respective nu există suficiente disponibilităţi care să permită debitarea cu valoarea comisionului, unităţile Trezoreriei Statului debitează conturile respective cu suma existentă în sold astfel încât acesta să devină zero, iar diferenţa se înregistrează drept comision de încasat.

Art. 3. - Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică, Direcţia generală trezorerie şi contabilitate publică, precum şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, prevederile Ordinului ministrului delegat pentru buget nr. 319/2014 privind stabilirea nivelului comisioanelor percepute de Trezoreria Statului pentru serviciile prestate clienţilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014, se abrogă.

 

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 1 octombrie 2014.

Nr. 1.338.

 

ACTE ALE INSPECŢIEI JUDICIARE

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII INSPECŢIA JUDICIARĂ

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorii Iu i-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 24/2012

În temeiul dispoziţiilor art. 65 alin. (2), art. 66 alin. (3) şi art. 69 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 24/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 9 octombrie 2012, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 7 alineatul (1), literele b), d) şi I) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„b) reprezintă Inspecţia Judiciară în relaţiile cu Consiliul Superior al Magistraturii sau cu alte instituţii interne ori internaţionale, precum şi în litigiile în care Inspecţia Judiciară este parte, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege;

d) exercită atribuţiile legale ce îi revin în calitate de ordonator de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor unităţii, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare. Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate inspectorului-şef adjunct;

l) numeşte, deleagă şi revocă prin ordin directorii de direcţii, şefii de servicii şi birouri;”.

2. La articolul 8, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Coordonează activitatea compartimentului de documente şi informaţii clasificate şi îndeplineşte atribuţiile de funcţionar de securitate.”

3. La articolul 11, literele e), f) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau la solicitarea inspectorului-şef;

f) alege membrii comisiei de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari şi membrii comisiei de examinare a candidaţilor la funcţia de director Direcţie de inspecţie judiciară pentru judecători/Direcţie de inspecţie judiciară procurori;

g) avizează, la solicitarea inspectorului-şef, propunerile de modificare a regulamentelor aplicabile Inspecţiei Judiciare;”.

4. La articolul 12, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(3) Adunarea generală este prezidată de inspectorul-şef, iar, în lipsa acestuia, de inspectorul-şef adjunct. Dacă inspectorul-şef sau inspectorul-şef adjunct lipsesc, Adunarea generală este prezidată de unul dintre directorii direcţiilor de inspecţie judiciară, ales în Adunarea generală a inspectorilor judiciari.”

5. La articolul 13 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e) specialişti IT.”

6. La articolul 14 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“d) Direcţia sinteze, contencios şi registratură;”.

7. La articolul 14 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

„g) Compartimentul IT.”

8. La articolul 14, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(2) În cadrul Direcţiei economice şi administrativ funcţionează Compartimentul administrativ, transporturi şi aprovizionare şi Compartimentul achiziţii publice.

(3) în cadrul Direcţiei sinteze, contencios şi registratură funcţionează Serviciul registratură, secretariat şi arhivă şi Serviciul sinteze şi contencios.”

9. La articolul 14, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

,,(4) Serviciul sinteze şi contencios este structurat în Biroul legislaţie şi contencios şi Biroul sinteze şi documentare.”

10. La articolul 16, alineatele (1), (2), (3), (8), (12) şi (14) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 16. - (1) în cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători funcţionează inspectorii judiciari care au fost selectaţi dintre judecători, prin concurs.

(2) Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători este condusă de un director, numit prin ordin al inspectorului-şef, pentru un mandat de 3 ani, dintre inspectorii judiciari din cadrul direcţiei cu o vechime de minimum 2 ani în funcţia de inspector judiciar.

(3) Numirea în funcţia de director se face ca urmare a promovării concursului organizat de Inspecţia Judiciară.

(8) în comisia de examinare nu poate fi ales inspectorul judiciar care declară, în prealabil, că înţelege să participe la concursul pentru funcţia de director.

(12) Candidatul care a obţinut nota cea mai mare este numit în funcţia de director al Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători, prin ordin al inspectorului-şef.

(14) Directorul de direcţie poate fi revocat din funcţie prin ordin al inspectorului-şef, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale.”

11. La articolul 17, partea introductivă a alineatului (1) şi alineatul (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 17. - (1) Directorul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători îndeplineşte următoarele atribuţii:

(2) Directorul direcţiei îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de inspectorul-şef, conform legii.”

12. La articolul 18 alineatul (1), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„f) efectuarea de verificări privind integritatea judecătorilor care candidează la funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;”.

13. La articolul 19, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în exercitarea celorlalte atribuţii, inspectorii judiciari întocmesc rapoarte, note şi referate.”

14. La articolul 21, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(2) Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori este condusă de un director, numit prin ordin al inspectorului-şef, pentru un mandat de 3 ani, dintre inspectorii judiciari din cadrul direcţiei cu o vechime de minimum 2 ani în funcţia de inspector judiciar.

(3) Dispoziţiile art. 16 alin. (3)-(14) se aplică în mod corespunzător în ceea ce priveşte numirea şi revocarea directorului Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori.”

15. La articolul 22, partea introductivă a alineatului (1) şi alineatul (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 22. - (1) Directorul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori îndeplineşte următoarele atribuţii:

(2) Directorul direcţiei îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de inspectam I-şef, conform legii.”

16. La articolul 23 alineatul (1), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„f) efectuarea de verificări privind integritatea procurorilor care candidează la funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;”.

17. La articolul 24, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în exercitarea celorlalte atribuţii, inspectorii judiciari întocmesc rapoarte, note şi referate.”

18. La articolul 25, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în cadrul Direcţiei economice şi administrativ îşi desfăşoară activitatea funcţionari publici şi personal contractual.”

19. La articolul 26 alineatul (2), literele d) şi e) se modifică şl vor avea următorul cuprins:

“d) coordonează activitatea de resurse umane şi salarizare;

e) răspunde de utilizarea creditelor bugetare şi de realizarea veniturilor, folosirea eficienta a sumelor primite de la bugetul de stat, de integritatea bunurilor încredinţate Inspecţiei Judiciare, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra stării patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;”.

20. La articolul 27, partea introductivă a alineatului (1) şi literele a), b), c) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 27. - (1) Direcţia economică şi administrativ are următoarele atribuţii în ceea ce priveşte resursele umane şi salarizarea:

a) ţine registrul de evidentă a salariaţilor, operând modificări la contractul individual de muncă, precum şi dosarele de personal ale salariaţilor;

b) întocmeşte lucrările necesare numirii, delegării, detaşării, suspendării şi încetării sau reluării raporturilor de muncă, respectiv raporturilor de serviciu ale salariaţilor;

c) întocmeşte statele de funcţii şi statele de personal pentru Inspecţia Judiciară şt le supune aprobării ordonatorului de credite;

f) întocmeşte foaia de prezenţă la finele fiecărei luni pentru personalul Inspecţiei Judiciare;”.

21. La articolul 27 alineatul (1), după litera h) se introduc două noi litere, literele i) şi j), cu următorul cuprins:

“i) ţine evidenţa concediilor de odihnă, concediilor medicale şi concediilor de maternitate pentru salariaţii Inspecţiei Judiciare;

j) ţine evidenţa participării personalului Inspecţiei Judiciare la cursurile de formare profesională.”

22. La articolul 27, partea introductivă a alineatului (3) şi litera k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3) în cadrul Direcţiei economice şi administrativ funcţionează Compartimentul administrativ, transporturi şi aprovizionare care are următoarele atribuţii:

k) asigură transportul de persoane, întreţinerea şi exploatarea în condiţii bune şi de siguranţă a autoturismelor din dotarea Inspecţiei Judiciare;”.

23. La articolul 27, alineatul (4) se abrogă.

24. Articolul 28 se abrogă.

25. După articolul 28 se introduce un nou articol, articolul 281, cu următorul cuprins:

“Art. 281. - Compartimentul achiziţii publice din cadrul Direcţiei economice şi administrativ are următoarele atribuţii:

a) elaborează programul anual al achiziţiilor publice, pe baza propunerilor formulate de celelalte compartimente din cadrul Inspecţiei Judiciare;

b) verifică, înainte de iniţiere, dacă procedurile de achiziţie publică se regăsesc în programul anual al achiziţiilor publice şi identifică fondurile necesare derulării contractelor de achiziţie publică;

c) elaborează documentaţia de atribuire;

d) transmite spre publicare anunţurile de intenţie şi de participare sau, după caz, invitaţiile de participare;

e) asigură punerea la dispoziţia operatorilor economici a documentaţiei de atribuire, primeşte solicitările de clarificări de la operatorii economici şi transmite răspunsurile la acestea;

f) deschide ofertele depuse şi, după caz, alte documente care însoţesc oferta;

g) verifică îndeplinirea criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentaţia de atribuire;

h) realizează selecţia/preselecţia candidaţilor, dacă este cazul;

i) realizează dialogul cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;

j) realizează negocierile cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurilor de negociere;

k) verifică propunerile tehnice prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerinţelor minime din caietul de sarcini sau din documentaţia descriptivă;

            l) verifică propunerile financiare prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv;

m) stabileşte ofertele inacceptabile sau neconforme şi motivele care stau la baza încadrării ofertelor respective în această categorie;

n) stabileşte ofertele admisibile;

o) aplică criteriul de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire, stabileşte oferta/ofertele câştigătoare sau, după caz, formulează propunerea de anulare a procedurii de atribuire în cazuri justificate şi elaborează raportul procedurii de atribuire;

p) transmite către ofertanţi comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire;

q) redactează contractul de achiziţie publică;

r) transmite spre publicare anunţurile de atribuire;

s) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice;

ş) îndeplineşte lucrările legate de atribuirea contractelor de achiziţie publică exceptate de la aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

t) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte acte normative în domeniu;

ţ) îndeplineşte atribuţiile specifice privind procedurile de achiziţii în cadrul programelor cu finanţare din partea Uniunii Europene, delegate de către unitatea de implementare a programelor PHARE.”

26. La articolul 29, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 29. - (1) Direcţia sinteze, contencios şi registratură are în componenţă Serviciul sinteze şi contencios şi Serviciul registratură, secretariat şi arhivă.”

27. La articolul 29, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Serviciul sinteze şi contencios este structurat în Biroul legislaţie şi contencios şi Biroul sinteze şi documentare.”

28. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 30. - (1) în cadrul Direcţiei sinteze, contencios şi registratură îşi desfăşoară activitatea personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, funcţionari publici şi personal contractual.

(2) Direcţia sinteze, contencios şi registratură este condusă de un director, numit prin ordin al inspectorului-şef.

(3) Directorul de direcţie poate fi revocat din funcţie prin ordin al inspectorului-şef, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale.”

29. La articolul 31, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 31. - Directorul Direcţiei sinteze, contencios şi registratură îndeplineşte următoarele atribuţii:”.

30. La articolul 31, după litera o) se introduce o nouă literă, litera o1), cu următorul cuprins:

“o1) asigură aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale privind prelucrarea datelor cu caracter personal;”.

31. La articolul 35, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 35. - Persoanele desemnate pentru repartizarea aleatorie a lucrărilor au următoarele atribuţii:”.

32. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 38. - Biroul legislaţie şi contencios din cadrul

Serviciului sinteze şi contencios are următoarele atribuţii:

a) întocmeşte note şi puncte de vedere referitoare la interpretarea şi aplicarea actelor normative privind activitatea Inspecţiei Judiciare;

b) elaborează proiecte de modificare a regulamentelor sau normelor care vizează organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare;

c) sesizează inspectorul-şef cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei;

d) întocmeşte studii referitoare la necesitatea elaborării sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei, precum şi pe probleme de drept ivite în aplicarea legislaţiei;

e) reprezintă Inspecţia Judiciară şi apără drepturile şi interesele acesteia în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe jurisdicţionale, pe baza delegaţiei date de inspectorul-şef, precum şi în raporturile cu alte instituţii, cu persoane fizice sau juridice;

f) redactează cererile de chemare în judecată, întâmpinările, notele de şedinţă, concluziile scrise, motivele care stau la baza exercitării căilor de atac, în dosarele în care Inspecţia Judiciară este parte, cu excepţia cauzelor în materie disciplinară;

g) urmăreşte evoluţia practicii judiciare şi, după caz, formulează puncte de vedere şi propuneri pentru asigurarea unei practici unitare la nivelul Inspecţiei Judiciare;

h) avizează din punctul de vedere al legalităţii contractele încheiate de Inspecţia Judiciară, lucrările întocmite pe parcursul întregii proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie publică, precum şi celelalte acte emise de Inspecţia Judiciară sau care ar putea aduce atingere drepturilor Inspecţiei Judiciare sau ale personalului său;

i) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de conducerea Inspecţiei Judiciare, conform legii.”

33. După articolul 38 se introduce un nou articol, articolul 381, cu următorul cuprins:

“Art. 381. - Biroul sinteze şi documentare din cadrul Serviciului sinteze şi contencios are următoarele atribuţii:

a) participă, din dispoziţia inspectorului-şef, la lucrările comisiilor/grupurilor de lucru a căror activitate are legătură cu atribuţiile specifice Inspecţiei Judiciare;

b) coordonează demersurile în vederea realizării obiectivelor specifice stabilite în sarcina Inspecţiei Judiciare din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), instituit prin Decizia Comisiei 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei;

c) monitorizează, sub coordonarea inspectorilor judiciari, îndeplinirea măsurilor dispuse prin hotărârile secţiilor sau Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a controalelor efectuate de Inspecţia Judiciară la nivelul instanţelor şi parchetelor;

d) analizează, sub coordonarea inspectorilor judiciari, datele statistice comunicate de instanţe şi parchete referitoare la respectarea termenelor procedurale de întocmire a lucrărilor şi privind dosarele mai vechi de un an de la data înregistrării în sistemul judiciar, identifică eventualele disfuncţionalităţi şi vulnerabilităţi şi formulează propuneri pentru stabilirea programului de activitate a Inspecţiei Judiciare;

e) analizează datele statistice rezultate din activitatea Inspecţiei Judiciare şi, în raport cu obiectul sesizărilor înregistrate, formulează propuneri pentru stabilirea obiectivelor controalelor ce urmează a fi efectuate de Inspecţia Judiciară;

f) organizează, alături de celelalte direcţii de specialitate, seminare şi conferinţe şi elaborează documentele necesare;

g) iniţiază şi promovează programe de colaborare interinstituţionale, prin stabilirea de parteneriate cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale;

h) participă la elaborarea ghidurilor cu caracter informativ şi a culegerilor de practică în materie disciplinară;

i) gestionează fondul de carte al Inspecţiei Judiciare;

j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de conducerea Inspecţiei Judiciare, conform legii.”

34. După articolul 44 se introduce un nou articol, articolul 44\ cu următorul cuprins:

“Art. 441. - (1) Compartimentul IT are următoarele atribuţii:

a) participă la punerea în practică şi la actualizarea strategiei de informatizare a Inspecţiei Judiciare;

b) participă, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, la analiza şi implementarea aplicaţiilor informatice comune;

c) asigură exploatarea programelor informatice elaborate de Direcţia generală a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi de Biroul de statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, instalând produsele informatice şi controlând, periodic, respectarea de către operatorii de aplicaţie a instrucţiunilor de utilizare;

d) asigură iniţierea personalului Inspecţiei Judiciare în exploatarea aplicaţiilor;

e) realizează aplicaţii la nivelul Inspecţiei Judiciare;

f) supraveghează modul de utilizare a tehnicii de calcul şi ia măsurile necesare pentru asigurarea bunei funcţionări a acesteia;

g) asigură funcţionarea sistemelor de arhivare electronică a documentelor;

h) întocmeşte documentele de specialitate necesare în vederea obţinerii semnăturii electronice de către Inspecţia Judiciară şi de către persoanele autorizate din cadrul Inspecţiei Judiciare, a certificatelor prevăzute de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, asigură iniţierea personalului autorizat în folosirea semnăturii electronice, păstrează datele de creare a semnăturii electronice şi sesizează de îndată conducerea Inspecţiei Judiciare dacă are motive să creadă că acestea au ajuns la cunoştinţa unui terţ neautorizat sau că informaţiile esenţiale cuprinse în certificat nu mai corespund realităţii;

i) aplică tehnici şi metode noi de exploatare, administrare şi întreţinere a produselor şi serviciilor informatice, în vederea dezvoltării unui sistem informatic juridic eficient;

j) elaborează norme, proceduri de utilizare, protecţie şi securitate şi coordonează administrarea şi exploatarea eficientă, sigură şi securizată a produselor şi serviciilor informatice;

k) proiectează şi elaborează specificaţiile tehnice şi propune spre achiziţionare aplicaţii informatice şi baze de date, implementează şi coordonează exploatarea acestora în sistemul informatic al Inspecţiei Judiciare;

            l) păstrează evidenţa specifică a dotării cu produse şi servicii informatice în cadrul Inspecţiei Judiciare, respectiv locaţie, echipamente, utilizatori, licenţe, versiuni ale sistemelor de operare şi ale aplicaţiilor informatice;

m) face propuneri în vederea stabilirii obiectivelor de investiţii privind produsele şi serviciile informatice, în conformitate cu strategia de informatizare a Inspecţie Judiciare;

n) participă la elaborarea specificaţiilor tehnice din cadrul documentaţiei de achiziţie şi la evaluarea tehnică a ofertelor în procedurile de achiziţionare de produse şi servicii informatice pentru sistemul informatic al Inspecţiei Judiciare;

o) participă la recepţionarea produselor şi serviciilor achiziţionate şi la derularea contractelor de achiziţie a produselor şi serviciilor informatice pentru sistemul informatic al Inspecţiei Judiciare;

p) asigură legătura cu unităţile de service şi reprezintă instituţia în relaţiile cu acestea, pentru menţinerea în stare de funcţionare a produselor şi serviciilor informatice din sistemul informatic al Inspecţiei Judiciare;

q) asigură asistenţă tehnică de specialitate pentru eficientizarea exploatării produselor şi serviciilor informatice în cadrul Inspecţiei Judiciare;

r) intervine operativ, împreună cu unităţile de service, şi păstrează evidenţa intervenţiilor acestora pentru a asigura funcţionarea permanentă a produselor şi serviciilor informatice din cadrul Inspecţiei Judiciare;

s) asigură asistenţa tehnică pentru publicarea pe pagina de internet a Inspecţiei Judiciare a informaţiilor şi a documentelor a căror publicare este prevăzută de lege sau de regulamente.

(2) Personalul Compartimentului IT îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de inspectorul-şef.”

35. La articolul 47, alineatul (1) se modifică şl va avea următorul cuprins:

“Art. 47. - (1) După înregistrarea în cadrul direcţiei, dosarele nou-formate se transmit directorului direcţiei sau persoanelor desemnate de inspectorul-şef pentru repartizarea aleatorie a dosarelor.”

36. La articolul 47, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

“(51) Pentru motive întemeiate, inspectorul-şef, la propunerea directorului direcţiei de specialitate, poate dispune blocarea repartizării aleatorii faţă de unul ori mai mulţi inspectori judiciari.”

37. La articolul 47, partea introductivă a alineatului (6) se modifică ŞI va avea următorul cuprins:

“(6) Modificarea ordinii în care se face repartizarea aleatorie a lucrărilor se evidenţiază în fişa de repartizare ataşată dosarului şi are loc în următoarele situaţii:”.

38. La articolul 47 alineatul (6), după litera d) se introduc trei noi litere, literele e), f) ŞI g), cu următorul cuprins:

“e) când inspectorul judiciar participă la pregătirea profesională obligatorie ori la o altă formă de pregătire profesională, inclusiv în calitate de formator, cu acordul inspectorului-şef;

f) când a fost blocată repartizarea ciclică aleatorie faţă de un inspector judiciar;

g) pentru perioada în care inspectorul judiciar este desemnat să îndeplinească atribuţiile directorului Direcţiei de inspecţie pentru judecători ori Direcţiei de inspecţie pentru procurori.”

39. La articolul 47, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(9) Pentru soluţionarea cauzelor complexe, la începutul fiecărui an, prin ordin al inspectorului-şef, se constituie echipe formate din 2 ori maximum 3 inspectori judiciari şi se numerotează. Echipei de inspectori i se repartizează aleatoriu lucrările al căror grad de complexitate este apreciat ca fiind ridicat la momentul înregistrării şi repartizării, în raport cu ordinea înregistrării la direcţia de specialitate şi a numerotării echipelor.”

40. La articolul 49, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 49. - (1) Incidentele prevăzute la art. 47 alin. (6) şi (7) se soluţionează de directorul direcţiei, prin rezoluţie.

(4) Dacă, după soluţionarea incidentelor, se constată că, din motivele prevăzute de lege sau regulament, unul sau mai mulţi membri ai echipei de inspectori judiciari se află în imposibilitate să efectueze verificările, directorul direcţiei propune inspectorului-şef includerea în echipă a unui alt inspector judiciar.”

41. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 50. - La dosar se ataşează fişa de repartizare care cuprinde următoarele menţiuni: data înregistrării la Inspecţia Judiciară, data repartizării, titularul sesizării, inspectorul judiciar desemnat sau echipa de inspectori judiciari desemnată, termenul de soluţionare, gradul de complexitate, indicele statistic, situaţiile de incompatibilitate, modificarea ordinii şi motivele de redistribuire a dosarului.1

42. La articolul 55, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) în cazul în care petentul solicită sau sesizarea este adresată prin intermediul poştei electronice, comunicarea răspunsului se efectuează la adresa de e-mail sau fax indicată.”

43. La articolul 61, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 61. - (1) Consultarea dosarelor, scoaterea din arhivă a acestora şi eliberarea de copii ale înscrisurilor din dosare se realizează cu aprobarea inspectorului-şef sau a directorilor de direcţie.”

44. La articolul 83 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

„d) specialişti IT.”

45. La articolul 85, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Atribuţiile concrete ale personalului din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare sunt stabilite prin fişele posturilor, întocmite de directorii de direcţie şi aprobate de inspectorul-şef.”

46. La articolul 86, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Programul de lucru al Inspecţiei Judiciare este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână, şi începe, de regulă, la ora 8,00 şi se încheie la ora 16,00. Prin dispoziţia conducerii, programul de lucru al inspectorilor judiciari este flexibil şi poate să difere de programul de lucru al Inspecţiei Judiciare.”

47. La articolul 95, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 95. - (1) Data şi locul susţinerii concursului sau examenului, numărul posturilor vacante, termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs şi cuantumul taxei de înscriere se aduc la cunoştinţa celor interesaţi la sediul Inspecţiei Judiciare, prin publicarea pe paginile de internet ale Inspecţiei Judiciare şi Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 30 de zile înainte de data concursului.”

48. Articolul 132 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 132. - Numirea în funcţiile publice de execuţie din cadrul Inspecţiei Judiciare se face prin ordin al inspectorului-şef dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile generale pentru ocuparea unei funcţii publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi au promovat concursul organizat în condiţiile legii.”

49. Articolul 133 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 133. - Dispoziţiile privind drepturile şi îndatoririle personalului din cadrul Inspecţiei Judiciare, care are calitatea de funcţionar public, promovarea în funcţie şi evaluarea performanţelor profesionale ale acestuia, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu, răspunderea juridică, precum şi celelalte prevederi stabilite prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.”

50. Articolul 135 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 135. - (1) Funcţiile de conducere de specialitate juridică din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare pot fi ocupate de personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Inspecţiei Judiciare de minimum 2 ani, cu o vechime în specialitate de cel puţin 4 ani, care nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani.

(2) Funcţiile prevăzute la alin. (1) pot fi ocupate şi prin delegare, în condiţiile legii.”

51. Articolul 138 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 138. - Funcţiile prevăzute la art. 135 pot fi ocupate şi de judecători sau procurori detaşaţi în cadrul Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii,”

52. La articolul 142, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(4) Evaluarea personalului cu funcţii de conducere se realizează conform dispoziţiilor legale specifice fiecărei categorii profesionale.”

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziţii contrare se abrogă.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare,

Rica Vasiliu-Cravelos

 

Bucureşti, 19 septembrie 2014.

Nr. 60.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.