MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 784/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 784         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 28 octombrie 2014

 

SUMAR

 

DECRETE

 

651. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

652. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

653. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

654. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 458 din 16 septembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Decizia nr. 485 din 25 septembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 494 din 25 septembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin.(1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.449. - Ordin al ministrului finanţelor publice şi al ministrului delegat pentru buget pentru aprobarea Procedurii de plată a sumelor determinate conform deciziilor de aprobare a cererilor de restituire a accizei, emise în baza Hotărârii Guvernului nr. 537/2014 privind condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat a sumelor reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor

 

4.464. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea graficului de desfăşurare a examenelor de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor din învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar în anul şcolar 2014-2015

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.104/2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Luminiţa Varvara, judecător la Judecătoria Hârlău, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 27 octombrie 2014.

Nr. 651.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.101/2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Ileana Ancu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Maramureş, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 27 octombrie 2014.

Nr. 652.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. f) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.093/2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Virgil Horaţiu Aldea, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighişoara, se eliberează din funcţie ca urmare a condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 27 octombrie 2014.

Nr. 653.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.125/2014,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Marinela Chivu, judecător la Judecătoria Târgovişte, se eliberează din funcţie ca urmare a demisiei.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 27 octombrie 2014.

Nr. 654.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 458

din 16 septembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Constantin Mischiu în Dosarul nr. 27.854/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 576D/2014.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, lipsă fiind partea Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită, în esenţă, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât în cazul pensiei anticipate parţiale, există o discrepanţă foarte mare între minimul şi maximul penalizării. Pe de altă parte, susţine că aplicarea acestora de către casele de pensii este incorectă.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textul de lege criticat nu instituie discriminări. Pe de altă parte, arată că, aşa cum reiese din susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, acesta este nemulţumit de modul de aplicare a legii, ceea ce nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, ci în competenţa instanţelor judecătoreşti.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 28 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 27.854/3/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1)din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constantin Mischiu în cadrul unei cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiei la decizia de pensionare.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate referitoare la pensia anticipată parţială contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) şi art. 16 alin. (1), precum şi celor ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece, “contrar cotizării cu 7 ani, din maximul de 8, se aplică o diminuare de 36%, fixă”. Mai arată că “diminuarea cu 36% este constituţională, numai în cazul celor cu stagiu minim de cotizare”, iar nu şi în cazul său, cu 7 din 8 ani, fiind inadmisibilă aplicarea în mod egal la situaţii diferite. Astfel, se încalcă şi dispoziţiile art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010. De asemenea, susţine că art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 este aplicat în mod greşit, diminuarea fiind neconstituţională pentru persoanele care au depăşit stagiul minim de cotizare.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate invocată nu este întemeiată. Astfel, de dreptul instituit prin art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 beneficiază toţi cetăţenii vizaţi de ipoteza acestui text. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin raportare la art. 20 din Constituţie, instanţa apreciază că textul de lege criticat stabileşte un mod de calcul al pensiei în situaţia beneficiarilor care îndeplinesc parţial condiţiile de vârstă şi stagiu necesare unei pensii pentru limită de vârstă. Nu rezultă în vreun fel încălcarea dreptului de proprietate prin punerea în aplicare a acestui mod de calcul al pensiei anticipate parţiale.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece stabilesc aceleaşi condiţii pentru toţi cetăţenii care doresc să beneficieze de pensie înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Pe de altă parte, consideră că autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de modul de determinare a cuantumului pensiei anticipate parţiale şi doreşte modificarea acestuia.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar şi susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 65 alin. (î) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins: “Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.”

13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi celor ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind protecţia proprietăţii private.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit textului de lege criticat, pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. Atât pensia anticipată, cât şi pensia anticipată parţială se deosebesc de pensia pentru limită de vârstă prin faptul că se permite reducerea vârstei standard de pensionare, în condiţiile în care este realizat stagiul complet de cotizare cu o depăşire (de peste 8 ani, în cazul pensiei anticipate, şi de până la 8 ani, în cazul pensiei anticipate parţiale).

15. Aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 418 din 14 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.061 din 16 noiembrie 2004, “Constituţia stabileşte dreptul tuturor cetăţenilor la pensie, prevăzând, în art. 47 alin. (2), că exercitarea acestui drept se face în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului stabilirea tipurilor de pensie, a condiţiilor ce trebuie îndeplinite de beneficiari pentru a se putea înscrie la pensie, a modului de calcul al cuantumului pensiei şi a altor condiţii de fond şi de formă.”

16. Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de modul de calcul al pensiei anticipate parţiale, mod de calcul care este prevăzut de dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora “Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă. * în reglementarea anterioară, prin art. 50 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabilea “din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiu de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2”, tabel care avea următorul conţinut:

 

Stagiul de cotizare realizat peste stagiul standard complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 3

(coloanele 3 şi 6)

Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare

(%)

până la 1 an

0,50

peste 1 an

0,45

peste 2 ani

0,40

peste 3 ani

0,35

peste 4 ani

0,30

peste 5 ani

0,25

peste 6 ani

0,20

peste 7 ani

0,15

peste 8 ani

0,10

între 9 şi 10 ani

0,05

 

17. Curtea reţine că, în vederea stabilirii cuantumului pensiei anticipate parţiale, vechea reglementarea ţinea cont şi de stagiul de cotizare realizat peste stagiul standard complet de cotizare, spre deosebire de noua reglementare, care nu mai prevede acest criteriu, unicul criteriu de determinare a cuantumului pensiei parţiale anticipate fiind, în prezent, numărul de luni anticipate, rămase până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, potrivit art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010.

18. Aşadar, la stabilirea cuantumului pensiei anticipate parţiale, două persoane care au acelaşi număr de luni de anticipare vor suferi aceeaşi diminuare din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, şi anume cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, indiferent de stagiul de cotizare realizat (de până la 8 ani) peste stagiul complet de cotizare. Însă. este evident că diminuarea diferă în funcţie de numărul de luni de anticipare rămase până la îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

19. Prin urmare, susţinerile autorului excepţiei referitoare la discriminarea privind cuantumul pensiei anticipate parţiale în cazul persoanelor care au depăşit stagiul complet de cotizare, faţă de persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare, sunt neîntemeiate, dispoziţiile de lege criticate nefiind contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.

20. În final, Curtea reţine, pe de-o parte, în ceea ce priveşte invocarea art. 15 alin. (1) din Constituţie şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă, iar, pe de altă parte, că celelalte aspecte invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate ţin de modul de aplicare a dispoziţiilor de lege, iar nu de constituţionalitatea acestora.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Mischiu în Dosarul nr. 27.854/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 485

din 25 septembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor “art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ceea ce priveşte teza privitoare la numirea curatorului special în baza art. 167 din Codul de procedură civilă”, excepţie ridicată din oficiu de către Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă în Dosarul nr. 21.474/3/2013 al acestei instanţe. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 59D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că Societatea Comercială “RomTelecom”- SA. a depus la dosar un înscris prin care solicită a se lua act de faptul că, începând cu data de 5 septembrie 2014, societatea şi-a schimbat denumirea în Telekom România Communications - S.A. Totodată, aduce la cunoştinţă că, în Dosarul nr. 21.474/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă a dispus închiderea procedurii de insolvenţă împotriva societăţii debitoare Elite Destinations - S.R.L.

4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 518D/2014, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Infinity” - S.R.L. din Ploieşti, în Dosarul nr. 723/315/2014 al Judecătoriei Târgovişte.

5. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, consilierul juridic Andrei Toma, cu împuternicire depusă la dosar. Lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că Societatea Comercială “Infinity” - S.R.L. a depus la dosar concluzii scrise prin care solicita admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

8. Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexarea dosarelor.

9. Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 518D/2014 la Dosarul nr. 59D/2014, care a fost primul înregistrat.

10. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul consilierului juridic, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În esenţă, acesta susţine că prevederile art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale, întrucât forţează reclamantul să renunţe la pretenţiile din litigiu, având în vedere faptul că onorariile curatorilor speciali sunt inhibitorii.

11. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că instituţia curatorului special a fost reglementată şi în Codul de procedură civilă din 1865, reprezentând o garanţie a respectării dreptului la apărare în cadrul procesului civil.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

12. Prin încheierea din 12 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 21.474/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor “art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, În ceea ce priveşte teza privitoare la numirea curatorului special în baza art. 167 din Codul de procedură civilă”. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, din oficiu, de către instanţa de judecată într-o cauză având ca obiect o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, formulată de creditoarea RomTelecom - SA din Bucureşti.

13. Prin Încheierea din 7 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 723/315/2014, Judecătoria Târgovişte a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială “Infinity” - S.R.L. din Ploieşti, într-o cauză având ca obiect “pretenţii”.

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 59D/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă susţine, în esenţă, că stabilirea unor sarcini financiare excesive în sarcina reclamantului şi condiţionarea

soluţionării cauzei de îndeplinirea acestora pot fi de natură a atinge însăşi dreptul de acces la instanţă, garantat de art. 21 alin. (1) din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 518D/2014, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate Societatea Comercială "Infinity” - S.R.L. arată că “neachitarea sumelor provizorii stabilite de instanţă ca onorariu pentru curatorii speciali numiţi duce la suspendarea acţiunii şi, în final, la respingerea acesteia”, împrejurare ce are drept consecinţă îngrădirea accesului liber la justiţie.

16. Judecătoria Târgovişte, exprimându-şi opinia în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 518D/2014, apreciază că, în situaţia citării prin publicitate, prevederile art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 aduc atingere dreptului garantat de art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie, în măsura în care nu conţin dispoziţii care să prevadă o alternativă la obligaţia de avansare, de către reclamant, a remuneraţiei cuvenite curatorului special. Apreciază că din cauza existenţei acestei obligaţii şi a lipsei de alternativă, este atinsă însăşi substanţa dreptului de acces la justiţie. Condiţia privind citarea prealabilă a părţilor pentru termenul de judecată este cerută de lege ca o garanţie a respectării dreptului la un proces echitabil, iar luarea măsurilor prevăzute de art. 167 din Codul de procedură civilă are ca scop recunoaşterea dreptului reclamantului de a sesiza instanţa şi de a continua judecata, chiar şi în situaţia în care nu se cunoaşte adresa actuală a pârâtului, dar şi protejarea drepturilor celui astfel chemat în judecată. Ca urmare, în opinia instanţei, condiţionarea dreptului reclamantului privind continuarea judecăţii este făcută în scopul ocrotirii dreptului unei alte persoane, astfel încât acesteia să îi poată fi asigurat dreptul la un proces echitabil. Însă, apreciază instanţa, pentru asigurarea unui raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit şi mijloacele alese, legea trebuie să prevadă calea de urmat pentru acele situaţii de excepţie în care ar fi atinsă însăşi substanţa dreptului reclamantului privind continuarea judecăţii.

17. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatul Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

18. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată, în esenţă, că obligarea reclamantului la avansarea remuneraţiei curatorului constituie o măsură excesivă pentru justiţiabil, în condiţiile în care cuantumul acestui onorariu nu poate fi anticipat, dată fiind durata necunoscută a procesului.

19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, susţinerile părţii prezente, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

20. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, potrivit cărora “Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului”.

22. În susţinerea neconstituţionalitate reglementării legale criticate se invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, precum şi a celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor susţineri similare celor formulate în prezentele cauze, în acest sens fiind Decizia nr. 364 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 22 iulie 2014. Prin această decizie, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi a constatat că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

24. Curtea a reţinut că instituţia curatorului special a fost reglementată în art. 44 din Codul de procedură civilă din 1865, cu rolul de a preveni şi înlătura anumite abuzuri ce ar fi putut apărea în exercitarea drepturilor procesuale ale persoanelor prevăzute de aceste dispoziţii. Astfel, în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu avea reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea în judecată, nu avea reprezentant legal. Aceste dispoziţii se aplicau, în mod corespunzător, şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă, iar numirea acestor curatori se făcea de instanţa competentă să hotărască asupra cererii de chemare în judecată.

25. Curtea a constatat că prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, a fost extinsă instituţia curatelei speciale, aceasta fiind reglementată, în prezent, prin art. 58 din acest act normativ. În acest context, Curtea a statuat că această instituţie, astfel cum este reglementată în Codul de procedură civilă, vine să protejeze interesele celor chemaţi în judecată şi care nu au capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile, intrând în această categorie nu numai minorii şi interzişii - persoane fizice, ci şi persoanele juridice ori entităţile prevăzute la art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi anume “(...) asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii”.

26. Faţă de critica formulată, prin decizia precitată, Curtea a reţinut că “potrivit art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului. În mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanţa va încuviinţa avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului, iar sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul [art. 49 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013]. Partea care avansează sumele cu titlu de remuneraţie a curatorului special are protecţia drepturilor procesuale, nefiindu-i limitat accesul la justiţie, întrucât la finalul judecăţii aceste sume ce reprezintă remuneraţia curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul [art. 48 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013].”

27. În aceste condiţii, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, ci, dimpotrivă, acestea reprezintă “o transpunere a dispoziţiilor constituţionale privind garantarea dreptului la apărare, şi nu o piedică împotriva accesului la justiţie, aplicându-se deopotrivă tuturor celor aflaţi în ipoteza normelor referitoare la instituţia curatelei speciale”.

28. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată din oficiu de către Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă în Dosarul nr. 21.474/3/2013, precum şi de către Societatea Comercială “Infinity” - S.R.L. din Ploieşti în Dosarul nr. 723/315/2014 al Judecătoriei Târgovişte.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi Judecătoriei Târgovişte şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 25 septembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 494

din 25 septembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Ion Goşea în Dosarul nr. 15.760/63/2013 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

2. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 460D/2014.

3. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

4. Magistratul-asistent-şef referă asupra cauzei şi arată că autorul criticii a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 291/2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

6. Prin încheierea din 9 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 15.760/63/2013, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ.

7. Excepţia a fost invocată de reclamantul Ion Goşea într-un litigiu de muncă având ca obiect drepturi băneşti în contradictoriu cu pârâta Şcoala Gimnazială Fratoştiţa.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi art. 147 alin. (4), deoarece, prin Legea nr. 63/2011, salariile de încadrare ale cadrelor didactice au fost micşorate prin scoaterea sporurilor din salariul de bază, cuantumul brutal salariilor rămânând la acelaşi nivel cu cel avut în baza Legii nr. 285/2010. Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 877/2011, reîncadrarea salarială a cadrelor didactice începând cu data de 1 ianuarie 2010 trebuia făcută cu salariile prevăzute de Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, coroborată cu Legea nr. 330/2009 De asemenea, în baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 872/2010, trebuia ca salariile cadrelor didactice să revină, începând cu 1 ianuarie 2011, la cuantumul avut în luna iunie 2010, adică la nivelul prevăzut de Legea nr. 221/2008 coroborată cu Legea nr. 330/2009. Or, prin efectul Legii nr. 63/2011, salariile au scăzut în loc să revină la cuantumul iniţial.

9. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şl asigurări sociale opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Avocatul Poporului, având în vedere deciziile Curţii Constituţionale nr. 642/2012, nr. 818/2012 şi nr. 31/2013, apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011. dispoziţii care au următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (1) şi (2): (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2011, personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege.

(2) Cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ este cel prevăzut în anexele nr. 1, 2, 3a şi 3b, după caz.”;

- Art. 2 alin. (1): “Încadrarea personalului prevăzut la art. 1 se face potrivit prevederilor prezentei legi. “\

- Art. 6: “Orice alte dispoziţii contrare cu privire la stabilirea salariilor şi a celorlalte drepturi de natură salariată, în anul 2011, pentru personalul prevăzut la art. 1 alin. (1), se abrogă”.

15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi ale art. 147 alin. (4) referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile Legii nr. 63/2011 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat din perspectiva unor critici similare cu cele Invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011.

17. În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Decizia nr. 642 din 14 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012, şi Decizia nr. 902 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2013.

18. De asemenea, prin Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, constatând că dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 sunt constituţionale în raport cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi art. 147 alin. (4).

19. Curtea, prin deciziile sus menţionate, a reţinut că Legea nr. 63/2011 stabileşte drepturile salariale ale cadrelor didactice de la data intrării sale în vigoare, aşadar pentru viitor, fără a afecta în niciun mod drepturile salariale dobândite pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare. Cât priveşte salariul care urmează a fi plătit în viitor, Curtea a constatat că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În această privinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că statul este cel în măsură să stabilească valoarea sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare [a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23]. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în acest domeniu [spre exemplu, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Oriiz împotriva Spaniei, paragraful 57]. Totodată, examinând legea criticată prin prisma exigenţelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice şi protecţia aşteptărilor legitime ale cetăţenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate, câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reţinut că drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate.

20. Totodată, Curtea a constatat că, în materia salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, a existat o situaţie juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare şi de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecinţele modificărilor legislative şi ale soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul naţional de învăţământ.

21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţate de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

22. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Goşea în Dosarul nr. 15.760/63/2013 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 25 septembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii de plată a sumelor determinate conform deciziilor de aprobare a cererilor de restituire a accizei, emise în baza Hotărârii Guvernului nr. 537/2014 privind condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat a sumelor reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor

În temeiul prevederilor art. 15 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 537/2014 privind condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat a sumelor reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 şi art. 15 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice şi ministrul delegat pentru buget emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aproba Procedura de plata a sumelor determinate conform deciziilor de aprobare a cererilor de restituire a accizei, emise în baza Hotărârii Guvernului nr. 537/2014 privind condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat a sumelor reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 27 octombrie 2014.

Nr. 1.449.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURA DE PLATĂ

a sumelor determinate conform deciziilor de aprobare a cererilor de restituire a accizei, emise în baza Hotărârii Guvernului nr. 537/2014 privind condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat a sumelor reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor

 

ARTICOLUL 1

Proceduri de plată

 

(1) Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor se realizează de către ordonatorul principal de credite exclusiv în baza deciziei de aprobare a cererii de restituire emise de către administratorul schemei, respectiv Autoritatea Rutieră Română - ARR, denumită în continuare ARR, care constituie document justificativ prin care se atestă atât realitatea cuantumului obligaţiei de plată, cât şi modul de determinare a acestuia, stabilit conform prevederilor legale în vigoare, care certifică realitatea, regularitatea şi legalitatea operaţiunilor privind determinarea sumei.

(2) Ordonatorul principal de credite va comunica ARR limita maximă a bugetului trimestrial alocat pentru emiterea deciziilor, în termen de maximum 5 zile de la data la care aceasta i-a fost stabilită.

(3) ARR poate emite decizii doar în limita plafoanelor trimestriale comunicate de Ministerul Finanţelor Publice.

(4) Deciziile emise de către ARR în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor prezentei proceduri se transmit în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, în original, Ministerului Finanţelor Publice, cu respectarea termenelor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 537/2014 privind condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat a sumelor reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor, cu modificările şi completările ulterioare, însoţite de centralizatorul prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta procedură, completat în mod corespunzător.

(5) Centralizatorul prevăzut în anexa nr. 1 se certifică de către ARR pe fiecare pagină şi se transmite în original şi în format electronic Ministerului Finanţelor Publice, cu respectarea limitelor prevăzute la alin. (3).

(6) Concomitent cu transmiterea deciziei către ordonatorul principal de credite, ARR comunică un exemplar al deciziei către solicitant.

(7) Ministerul Finanţelor Publice procesează deciziile în ordinea cronologică transmiterii acestora de către ARR şi în limita creditelor bugetare deschise cu această destinaţie.

(8) Angajamentul legal materializat în acord de finanţare se întocmeşte în formă scrisă exclusiv în baza deciziei emise de către administratorul schemei şi a centralizatorului prevăzut în anexa nr. 1. Modelul acordului de finanţare este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta procedură.

(9) Pentru întocmirea angajamentului legal, Ministerul Finanţelor Publice verifică dacă decizia este conformă cu prevederile legale în sensul existenţei sumei în decizie şi asumării acesteia de către administratorul schemei.

(10) Proiectele de angajament legal şi angajament bugetar se prezintă pentru viza de control financiar preventiv împreună cu formularul “Propunere de angajare a unei cheltuieli în limita creditelor de angajament”, după care se semnează de ordonatorul principal de credite şi se transmit compartimentului de contabilitate pentru înregistrare în evidenţa cheltuielilor angajate.

(11) Lichidarea cheltuielilor se face pe baza notei de lichidare care poartă viza pentru “Bun de plată” a ordonatorului principal de credite, prin care se atestă existenţa angajamentelor şi existenţa sumei datorate potrivit deciziei de aprobare a cererii de restituire.

(12) Nota de lichidare stă la baza înregistrării în contabilitatea patrimonială a instituţiei publice a obligaţiei de plată faţă de terţii creditori.

(13) înainte de efectuarea plăţii, ordonanţarea de plată va fi supusă controlului financiar preventiv, după care se semnează de ordonatorul principal de credite.

(14) Pentru acordarea vizei de control financiar preventiv propriu se verifică corespondenţa sumelor din decizia emisă de ARR cu sumele din angajamentul legal, existenţa semnăturii persoanelor autorizate din compartimentul de specialitate, existenţa creditelor de angajament şi bugetare, datele de identificare a creditorilor conform centralizatorului prevăzut în anexa nr. 1.

(15) Plăţile către beneficiarii legali se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia generală trezorerie şi contabilitate publică, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.79272002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a termenului prevăzut la art. 15 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 537/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

(16) Sumele de plată se virează în conturile operatorilor economici beneficiari astfel:

- în cazul operatorilor economici stabiliţi în România, în conturile acestora deschise la Trezoreria Statului în a cărei rază sunt înregistraţi fiscal;

- în cazul operatorilor economici stabiliţi în alte state membre ale UE, în conturile acestora deschise la instituţiile de credit din România.

(17) Deciziile aprobate de către ARR, pentru care nu se poate efectua plata ca urmare a completării unor informaţii eronate, se restituie ARR de către ordonatorul principal de credite prin intermediul Serviciului de informaţii clasificate în termen de maximum 5 zile de la data constatării datelor eronate.

 

ARTICOLUL 2

Transparenţă

 

            Ministerul Finanţelor Publice va publica periodic pe site-ul www.mfinante.gov.ro deciziile de restituire plătite.

 

ANEXA Nr.1

la procedură

 

            AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ - A.R.R.

 

 

Numărul:......................

Data:............................

 

 

Centralizator privind deciziile de aprobare a cererilor de restituire a accizei

 

Nr. crt.

Număr decizie

Beneficiar

(nume, adresă, CUI)

Suma acordată prin decizie

- lei -

Cod IBAN/cont în care se va efectua plata

 

Banca

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aprobat

Funcţia .................................

Nume, prenume .................................

Data .................................

Semnătura .................................

Întocmit

Funcţia .................................

Nume, prenume .................................

Data .................................

Semnătura .................................

 

 

ANEXA Nr. 2

la procedură

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Direcţia generală ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate

 

 

Numărul:......................

Data:............................

 

 

ACORD DE FINANŢARE

 

DESTINATAR

Denumirea operatorului economic: ......................................

Data înregistrării întreprinderii: .............................................

Nr. de înmatriculare la oficiul registrului comerţului: ..........................................

Cod de identificare fiscală: ....................................

Adresa: .....................................................................

 

În conformitate cu:

 

- Decizia nr. ............/.............. emisă de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. (ARR) în calitate de administrator al schemei de ajutor de stat instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 537/2014 privind condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat a sumelor reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se atestă atât realitatea cuantumului obligaţiei de plată, cât şi modul de determinare a acestuia, stabilit conform prevederilor legale în vigoare; şi

- Centralizatorul nr. ................../.................. privind deciziile de aprobare a cererilor de restituire a accizei, certificat de ARR, în care este inclusă decizia menţionată mai sus,

se emite acordul de finanţare pentru suma de: .................................... lei.

Prezentul acord de finanţare constituie angajament legal în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE,

 

Şef serviciu....................................................................................

Director general adjunct...........................................................

Responsabil..............................................................................

Consilier juridic.......................................................................

 

Direcţia generală trezorerie şi contabilitate publică

 

Vizat C.F. P.P.

Unitatea Centrală de Armonizare a Sistemelor de Management Financiar şi Control

 

Vizat C.F.P.D.

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea graficului de desfăşurare a examenelor de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor din învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar în anul şcolar 2014-2015

În temeiul prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei

Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă graficul de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor învăţământului postliceal - nivelul 5 de calificare, sesiunea ianuarie-februarie:

- înscrierea candidaţilor: 26-30 ianuarie 2015;

- desfăşurarea probei practice: 2-3 februarie 2015;

- desfăşurarea probei scrise: 4 februarie 2015;

- afişarea rezultatelor la proba scrisă: 5 februarie 2015;

- depunerea şi soluţionarea contestaţiilor la proba scrisă: 6 februarie 2015;

- susţinerea proiectului: 9-10 februarie 2015;

- afişarea rezultatelor finale: 11 februarie 2015.

Art. 2. - Se aprobă graficul de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor stagiilor de pregătire practică - nivelul 3 de calificare, sesiunea mai:

- înscrierea candidaţilor: 4-8 mai 2015;

- desfăşurarea probelor de examen: 11-12 mai 2015;

- afişarea rezultatelor finale: 13 mai 2015.

Art. 3. - Se aprobă graficul de desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera tehnologică - nivelul 4 de calificare, sesiunea mai-iunie:

- înscrierea candidaţilor: 25-29 mai 2015;

- desfăşurarea probelor de examen: 2-5 iunie 2015;

- afişarea rezultatelor finale: 5 iunie 2015.

Art. 4. - Se aprobă graficul de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor învăţământului postliceal militar - maiştri militari, sesiunea iunie-iulie:

- înscrierea candidaţilor: 10 iunie-10 iulie 2015;

- desfăşurarea probei practice: 13-15 iulie 2015;

- afişarea rezultatelor la proba practică: 15 iulie 2015;

- desfăşurarea probei scrise: 16 iulie 2015;

- afişarea rezultatelor la proba scrisă: 16 iulie 2015;

- depunerea şi soluţionarea contestaţiilor la proba scrisă: 16 iulie 2015;

- susţinerea proiectului: 17-22 iulie 2015;

- afişarea rezultatelor finale: 23 iulie 2015.

Art. 5. - Se aprobă graficul de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor învăţământului postliceal militar - subofiţeri pentru forţele terestre şi forţele aeriene, sesiunea iunie-iulie;

- înscrierea candidaţilor: 10 iunie-17 iulie 2015;

- desfăşurarea probei practice: 20 iulie 2015;

- afişarea rezultatelor la proba practică: 20 iulie 2015;

- desfăşurarea probei scrise: 21 iulie 2015;

- afişarea rezultatelor la proba scrisă: 21 iulie 2015;

- depunerea şi soluţionarea contestaţiilor la proba scrisă: 21 iulie 2015;

- susţinerea proiectului: 22-23 iulie 2015;

- afişarea rezultatelor finale: 24 iulie 2015.

Art. 6. - Se aprobă graficul de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor învăţământului postliceal - nivelul 5 de calificare, sesiunea iunie-iulie:

- înscrierea candidaţilor: 29 iunie-3 iulie 2015;

- desfăşurarea probei practice: 6-7 iulie 2015;

- desfăşurarea probei scrise: 8 iulie 2015;

- afişarea rezultatelor la proba scrisă: 9 iulie 2015;

- depunerea şi soluţionarea contestaţiilor la proba scrisă: 10 iulie 2015;

- susţinerea proiectului: 13-14 iulie 2015;

- afişarea rezultatelor finale: 15 iulie 2015.

Art. 7. - Se aprobă graficul de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor învăţământului postliceal organizat la şcolile postliceale ale Ministerului Afacerilor Interne, calificările profesionale: agent de poliţie, agent de poliţie de frontieră, subofiţer de jandarmi şi subofiţer de pompieri şi protecţie civilă - nivel 5, sesiunea iulie:

- înscrierea candidaţilor: 2-3 iulie 2015;

- desfăşurarea probei practice: 6-8 iulie 2015;

- desfăşurarea probei scrise: 9 iulie 2015;

- afişarea rezultatelor la proba scrisă: 9-10 iulie 2015;

- depunerea şi soluţionarea contestaţiilor la proba scrisă: 10-11 iulie 2015;

- susţinerea proiectului: 13-15 iulie 2015;

- afişarea rezultatelor finale: 16 iulie 2015.

Art. 8. - Se aprobă graficul de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional - nivelul 3 de calificare, sesiunea iulie:

- înscrierea candidaţilor: 20-24 iulie 2015;

- desfăşurarea probelor de examen: 27-28 iulie 2015;

- afişarea rezultatelor finale: 29 iulie 2015.

Art. 9. - Se aprobă graficul de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor învăţământului postliceal - nivelul 5 de calificare,” calificarea profesională “asistent medical generalist”, sesiunea august:

- înscrierea candidaţilor: 3-7 august 2015;

- desfăşurarea probei practice: 10-11 august 2015;

- desfăşurarea probei scrise: 12 august 2015;

- afişarea rezultatelor la proba scrisă: 13 august 2015;

- depunerea şi soluţionarea contestaţiilor la proba scrisă: 14 august 2015;

- susţinerea proiectului: 17-18 august 2015;

- afişarea rezultatelor finale: 19 august 2015.

Art. 10. - Se aprobă graficul de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional şi stagiilor de pregătire practică - nivelul 3 de calificare, sesiunea august:

- înscrierea candidaţilor: 3-7 august 2015;

- desfăşurarea probelor de examen: 10-11 august 2015;

- afişarea rezultatelor finale: 12 august 2015.

Art. 11. - Se aprobă graficul de desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera tehnologică - nivelul 4 de calificare, sesiunea august:

- înscrierea candidaţilor: 3-7 august 2015;

- desfăşurarea probelor de examen: 10-11 august 2015;

- afişarea rezultatelor finale: 12 august 2015.

Art. 12. - Absolvenţii din promoţiile anterioare, indiferent de forma de învăţământ absolvită, se pot prezenta pentru susţinerea examenelor de certificare a calificării profesionale în oricare dintre sesiunile prevăzute pentru anul în curs.

Art. 13. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 14. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 29 august 2014.

Nr. 4.464.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.