MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 787/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 787         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 29 octombrie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

847. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Dragoslavele, judeţul Argeş

 

852. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Pui şi Baia de Criş, judeţul Hunedoara

 

853. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Ocrtiţa, Odobeşti şi Râzvad, judeţul Dâmboviţa

 

854. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Teregova, judeţul Caraş-Severin

 

858. - Hotărâre privind aprobarea stemei oraşului Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj

 

868. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Bistra, Boiu Mare, Câmpulung la Tisa, Copalnic-Mănăştur şi Mireşu Mare, judeţul Maramureş

 

896. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Cenade şi Noşlac, judeţul Alba

 

897. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Moşniţa Nouă, judeţul Timiş

 

898. - Hotărâre privind aprobarea stemei oraşului Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt

 

905. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Frumoasa, judeţul Teleorman

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Dragoslavele, judeţul Argeş

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Dragoslavele, judeţul Argeş, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 1 octombrie 2014.

Nr. 847.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Dragoslavele, judeţul Argeş

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Dragoslavele, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Dragoslavele, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară se află trei munţi de argint, cel din stânga mai înalt, cel din mijloc mai mic, de pe care se înalţă doi brazi de argint.

În vârful scutului se află un cerb de aur conturnat, cu capul văzut 3/4 din faţă.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Brâul undat reprezintă râul Dâmboviţa, caro străbate localitatea.

Munţii reprezintă relieful zonei.

Brazii simbolizează bogăţia silvică a localităţii, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.

Cerbul simbolizează bogăţia cinegetică a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Pui şi Baia de Criş, judeţul Hunedoara

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Pui şi Baia de Criş, judeţul Hunedoara, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.2.

(2) Descrierea elementelor stemelor şi semnificaţiile acestora sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.2.

(3) Anexele nr. 1.1-1.2 şi 2.1-2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti. 7 octombrie 2014.

Nr. 852.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei Pui, judeţul Hunedoara

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Pui, judeţul Hunedoara

 

Descrierea stemei

Stema comunei Pui, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite.

În interiorul scutului se află un pui de aur din profil privind spre dextra.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Puiul dă denumirea localităţii şi reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, creşterea animalelor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.2*)

 

STEMA

comunei Bala de Criş, Judeţul Hunedoara

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Baia de Criş, judeţul Hunedoara

 

Descrierea stemei

Stema comunei Baia de Criş, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

            În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un stejar de aur.

            În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află o sabie de argint.

            În vârful scutului, în dreapta, în câmp roşu, se află două ciocane de minerit încrucişate de argint.

            În vârful scutului, în stânga, în câmp albastru, se află un munte de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Stejarul reprezintă Gorunul lui Horea din satul Ţebea, monument al naturii.

Sabia de argint evocă Revoluţia de la 1848, condusă în Transilvania de Avram Iancu, fiind înmormântat în această localitate.

Ciocanele de minerit simbolizează mina Adamul Vechi din satul Căraci, monument de arhitectură industrială.

Muntele reprezintă muntele Caraciu, de unde se extrag zăcăminte de aur.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Ocniţa, Odobeşti şi Răzvad, judeţul Dâmboviţa

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Ocniţa, Odobeşti şi Răzvad, judeţul Dâmboviţa, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.3.

(2) Descrierea ŞI semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2,1-2.3.

(3) Anexele nr. 1.1-1.3 şîi2.1- 2.3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 7 octombrie 2014.

Nr. 853.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei Ocniţa, judeţul Dâmboviţa

 

ANEXA Nr. 2.1

 

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ocniţa, judeţul Dâmboviţa

 

Descrierea stemei

Stema comunei Ocniţa, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

            În partea superioară, în dreapta, în câmp argintiu, se află o sondă de foraj neagră.

            În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o ghindă aşezată în bandă şi o frunză de stejar dispusă în bară, ambele de aur, orientate în sus şi îmbinate la extremităţile inferioare.

            În partea inferioară, în dreapta, pe câmp albastru, se află o prună, poziţionată în pal, dotată în partea de sus cu o codiţă, de la jumătatea căreia porneşte o frunză, totul de aur.

            În partea inferioară, în stânga, pe câmp argintiu, se află două ciocane negre dispuse în săritoare.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Sonda face referire la activitatea specifică a zonei, extracţia de petrol.

Frunza de stejar cu ghindă şi pruna simbolizează bogăţia silvica şi pomicolă a zonei.

Ciocanele dau denumirea localităţii, care provine de la ocna de sare.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.2)

 

STEMA

comunei Odobeşti, judeţul Dâmboviţa

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Odobeşti, judeţul Dâmboviţa

 

Descrierea stemei

Stema comunei Odobeşti, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint şi despicat.

            În partea superioară, în dreapta, pe fond albastru, se află un pod cu doi piloni, de aur.

            În partea superioară, în stânga, pe fond roşu, se află o oală de argint, având două toarte poziţionate în partea superioară şi un ornament dantelat dispus în fascie ale cărui extremităţi pornesc de la extremităţile inferioare ale toartelor.

            În partea inferioară, în dreapta, pe fond roşu, se află un coş împletit din nuiele, de argint,

în partea inferioară, în stânga, pe fond albastru, se află un mănunchi de şase spice de grâu de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Podul face legătura între localităţile Odobeşti şi Corbii Mari, fiind construit peste râul Argeş în anul 1902.

Oala şi coşul de răchită simbolizează activităţile specifice zonei, respectiv olăritul şi împletitul răchitei.

Brâul undat reprezintă râul Argeş.

Mănunchiul de spice de grâu reprezintă culturile agricole specifice zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.3*)

 

STEMA

comunei Răzvad, judeţul Dâmboviţa

 

ANEXA Nr. 2.3

 

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Răzvad, judeţul Dâmboviţa

 

Descrierea stemei

Stema comunei Răzvad, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

            În partea superioară, în dreapta, pe fond albastru, se află silueta unei biserici de argint, văzută din faţă cu navă dreptunghiulară şi uşă neagră; acoperişul în două ape se termină cu o cruce treflată de argint.

            În partea superioară, în stânga, pe fond roşu, se află trei spice de grâu de aur.

            În partea inferioară, în dreapta, pe fond roşu, se află un ciorchine de strugure.

            În partea inferioară, în stânga, pe fond albastru, se află o coroană de aur cu trei fleuroane

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Biserica reprezintă biserica-mănăstire Gorgota, din satul cu acelaşi nume, care a fost zidită de Pătraşcu cel Bun.

Spicele de grâu fac referire la ocupaţia locuitorilor, agricultura, iar ciorchinele de strugure aminteşte de bogăţia viticolă a zonei.

Coroana cu fleuroane simbolizează că Răzvadul, cel mai vechi sat din judeţul Dâmboviţa, era satul domnesc al marilor voievozi Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazu şi Matei Basarab.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.3 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Teregova, judeţul Caraş-Severin

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Teregova, judeţul Caraş-Severin, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 7 octombrie 2014.

Nr. 854.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Teregova, Judeţul Caraş-Severin

 

ANEXA Nr. 2

 

 

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Teregova, judeţul Caraş-Severin

 

Descrierea stemei

Stema comunei Teregova, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu zidit de aur şi despicat în partea inferioară.

            În partea superioară, în câmp albastru, se află bustul unui personaj aureolat, văzut din faţă, îmbrăcat după moda bizantină, purtând o mantie legată pe umărul drept şi ţinând în mâna dreaptă o lance îndreptată cu vârful în sus, totul de argint.

În partea inferioară, în dreapta, în câmp roşu, se află cornul abundenţei cu prune, totul de aur.

            În partea inferioară, în stânga, în câmp argintiu, se află o frunză de frasin verde şi două crengi de stejar cu frunze verzi şi ghinde maro.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Brâul zidit reprezintă castrul roman Ad Panonnios datând din sec. II-III d.H., care atestă vechimea aşezării.

Efigia Sfântului Dumitru (bustul aureolat) reprezintă lăcaşul de cult român-ortodox cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie, monument istoric construit între anii 1782-1784.

Cornul abundenţei simbolizează una dintre ocupaţiile locuitorilor, pomicultura.

Frunza de frasin şi crengile de stejar simbolizează bogăţia silvică a localităţii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei oraşului Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin, 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema oraşului Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţia elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 7 octombrie 2014.

Nr. 858.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

oraşului Şimleu Silvaniei, Judeţul Sălaj

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIA

elementelor însumate ale stemei oraşului Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj

 

Descrierea stemei

Stema oraşului Şimleu Silvaniei, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint şi despicat în partea superioară.

            În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un stejar dezrădăcinat, cu coroana verde şi trunchiul de argint.

            În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află un ciorchine de strugure de aur cu frunză verde.

            În vârful scutului, în câmp albastru, se află o cetate de argint cu două turnuri:

- cel din dreapta se termină cu un fronton în acoladă şi are două ferestre suprapuse, boltite, şi o intrare în arc frânt;

- cel din stânga are patru metereze şi o fereastră boltită. Între cele două turnuri se află corpul central al cetăţii cu patru metereze şi două ferestre boltite, care încadrează o cruce latină roşie.

Cetatea este construită din zidărie întreţesută, având la bază lespezi mari.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

 

Semnificaţia elementelor însumate

Stejarul şi strugurele reprezintă bogăţia silvică şi viticolă a zonei.

Cetatea simbolizează cetatea dacică ale cărei vestigii se găsesc pe teritoriul oraşului şi pe dealul Măgura, precum şi cetatea feudală Bathory, aflată în centrul oraşului.

Crucea reprezintă tradiţia religioasă şi reflectă rolul vieţii spirituale a comunităţii locale.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Bistra, Boiu Mare, Câmpulung la Tisa, Copalnic-Mănăştur şi Mireşu Mare, judeţul Maramureş

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Bistra, Boiu Mare, Câmpulung la Tisa, Copalnic-Mănăştur şi Mireşu Mare, judeţul Maramureş, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5.

(2) Descrierea şi semnificaţia elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5.

(3) Anexele nr. 1.1-1.5*) şi 2.1-2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 7 octombrie 2014.

Nr. 868.


*) Anexele nr. 1.1-1.5 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Bistra, judeţul Maramureş

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIA

elementelor însumate ale stemei comunei Bistra, judeţul Maramureş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Bistra, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat cu un scut mic broşat în inimă.

            În partea superioară, în dreapta, şi în vârful scutului, în stânga, în câmp verde, se află câte un cap de cerb de argint văzut din faţă.

            În partea superioară, în stânga, şi în vârful scutului, în dreapta, în câmp auriu, se află câte două topoare negre, încrucişate în săritoare.

Scutul broşat în inimă este mobilat cu patru unde albastre pe câmp roşu.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţia elementelor însumate

Capul de cerb reprezintă bogăţia cinegetică a zonei.

Topoarele încrucişate reprezintă arma străveche de luptă şi instrument pentru tăiat şi despicat, specifice comunităţii de huţuli de pe teritoriul localităţii.

Scutul broşat în inimă reprezintă apele care străbat localitatea, respectiv râurile Tisa, Vişeu şi afluenţii lor (râurile Ruscova, Crasna, Bistra, Valea-Neagră, Luhei).

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

comunei Boiu Mare, judeţul Maramureş

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIA

elementelor însumate ale stemei comunei Boiu Mare, judeţul Maramureş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Boiu Mare, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea inferioară.

            În şef, în câmp roşu, se află patru frunze de fag de aur.

            În partea inferioară, în dreapta, în câmp de argint, se află două prune albastre cu codiţă şi frunză verde.

            În partea inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află o căprioară văzută din profil spre dreapta.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţia elementelor însumate

Frunzele de fag reprezintă bogăţia silvică a zonei, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.

Prunele şi căprioara fac referire la bogăţia pomicolă şi cinegetică a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.3

 

STEMA

comunei Câmpulung la Tisa, judeţul Maramureş

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIA

elementelor însumate ale stemei comunei Câmpulung la Tisa, judeţul Maramureş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Câmpulung la Tisa, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

            În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o coroană de aur cu trei fleuroane.

            În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un cap de bour de argint, flancat de o semilună şi o stea în şase colţuri, ambele de aur.

            În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un brâu undat de argint.

În partea inferioară, în stânga, în câmp roşu, se află un buştean de aur, în bară.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţia elementelor însumate

Coroana evocă faptul că localităţii i s-a conferit titlul de oraş-coroană în anul 1329 de regele Carol Robert.

Capul de bour cu semilună şi stea reprezintă un simbol preluat din vechea stemă a localităţii din anul 1329.

Brâul undat simbolizează râul Tisa.

Buşteanul reprezintă bogăţia silvică a zonei şi ocupaţia locuitorilor - prelucrarea lemnului.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.4

 

STEMA

comunei Copalnic-Mănăştur, judeţul Maramureş

 

ANEXA Nr. 2.4

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIA

elementelor însumate ale stemei comunei Copalnic-Mănăştur, judeţul Maramureş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Copalnic-Mănăştur, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

            În partea superioară, în dreapta, în câmp de argint, se află douăsprezece ghinde cu câte două frunze verzi de stejar, grupate în trei coloane.

            În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un lup rampant de argint, privind spre dreapta.

            În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o cruce treflată de argint.

            În partea inferioară, în stânga, se află un zid crenelat de cetate de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţia elementelor însumate

Ghindele reprezintă bogăţia silvică a zonei, având un stejar vechi de circa 500 de ani declarat monument al naturii, iar numărul ghindelor indică numărul satelor componente ale comunei.

Lupul simbolizează ostaşii Chioarului care apără cetatea cu acelaşi nume.

Crucea treflată evocă vechea mănăstire de la care provine şi numele localităţii.

Zidul face referire la Cetatea Chioarului.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.5

 

STEMA

comunei Mireşu Mare, Judeţul Maramureş

 

ANEXA Nr. 2.5

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIA

elementelor însumate ale stemei comunei Miresu Mare, judeţul Maramureş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Mireşu Mare, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

            În partea superioară, în câmp roşu, se află un stârc de argint, înconjurat deasupra de şapte stele de aur, dispuse în semicerc.

            În partea inferioară, în câmp albastru, se află un războinic în tunică roşie cu cizme de aur, ţinând în mâna dreaptă o spadă de argint, iar în mâna stângă un mănunchi de spice de grâu de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţia elementelor însumate

Stârcul face referire la specia de păsări unicat în judeţ.

Cele şapte stele indică numărul satelor componente ale comunei.

Brâul undat reprezintă râul Someş.

Războinicul se regăsea pe sigiliile şi stemele puşcaşilor din secolul al XVII-lea, care aveau rolul de a asigura paza graniţelor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Cenade şi Noşlac, judeţul Alba

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Cenade şi Noşlac, judeţul Alba, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1,1.2, 2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 15 octombrie 2014.

Nr. 896.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei Cenade, Judeţul Alba

 

ANEXA Nr. 2.1

 

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Cenade, judeţul Alba

 

Descrierea stemei

Stema comunei Cenade, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite.

            În interiorul scutului, în câmp albastru, se află un spic de grâu de aur şi un fluier de aur, încrucişate, situate sub o cruce de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Crucea face referire la credinţa locuitorilor şi la Biserica din Cenade din sec. al XV-lea, fortificată în sec. al XVI-lea şi declarată monument istoric.

Fluierul şi spicul de grâu reprezintă ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi creşterea animalelor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusa în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.2*]

 

STEMA

comunei Noslac, judeţul Alba

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Noslac, judeţul Alba

 

Descrierea stemei

Stema comunei Noslac, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.

            În dreapta, în câmp roşu, se află un clopot de aur.

            În stânga, în câmp albastru, se află trei peşti de argint, dispuşi 2:1.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Clopotul de aur face referire la cele două biserici din localitate, declarate monument istoric, şi la viaţa creştină a locuitorilor.

Peştii reprezintă bogăţia piscicolă a localităţii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă În facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Moşniţa Nouă, judeţul Timiş

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţârii şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Moşniţa Nouă, judeţul Timiş, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 15 octombrie 2014.

Nr. 897.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Moşniţa Nouă, judeţul Timiş

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Moşniţa Nouă, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Moşniţa Nouă, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

            În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o barză de aur păşind spre dreapta.

            În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un vânător păşind spre stânga, văzut din semiprofil, care ocheşte cu o puşcă cu cocoş, pe deasupra unei căprioare care sare spre stânga, totul de aur. Vânătorul este echipat în ţinuta secolul al XVIII-lea cu tricorn pe cap, redingotă descheiată având mâneci cu manşetă şi buzunar, vestă şi cizme răsfrânte. La vestă, mâneci şi redingotă, se văd nasturii dispuşi în sir în număr de 8, 2, 11.

            În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un pom dezrădăcinat de care se sprijină un urs orientat spre dreapta, totul de aur.

            În partea inferioară, în stânga, în câmp roşu, se află o albină de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Cele patru cartiere indică faptul că localitatea se compune din patru sate şi reprezintă ecosistemul complex al rezervaţiei, principalul obiectiv fiind protejarea berzei albe.

Vânătorul şi căprioara reprezintă elemente preluate de pe sigiliul localităţii Moşniţa Veche, iar ursul şi pomul sunt elemente preluate de pe sigiliul localităţii Urseni.

Albina simbolizează satul cu acelaşi nume care a fost autoatribuit din recunoştinţă faţă de banca „Albina”, care a ajutat coloniştii veniţi în zonă la ridicarea caselor şi a căror ocupaţie, care se practică încă, era boştinăritul.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei oraşului Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema oraşului Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 15 octombrie 2014.

Nr. 898.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

oraşului Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei oraşului Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema oraşului Drăgăneşti-Olt se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

            În dreapta, în câmp roşu, se află un mănunchi compus din şase spice de grâu de aur.

            În stânga, în câmp auriu, se află un ciorchine de strugure verde, cu două frunze de aceeaşi culoare, cu codiţă naturală şi cârcel orientat spre senestra.

            În vârful scutului, în câmp albastru, se află o roată de moară peste valuri, totul de argint,

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Spicele de grâu simbolizează principala ocupaţie a locuitorilor, agricultura practicată în Câmpia Boianului, iar cifra lor indică numărul cartierelor componente ale oraşului.

Strugurele reprezintă o altă ocupaţie de bază a locuitorilor, viticultura.

Roata de moară evocă lacul de acumulare şi centrala hidroelectrică de pe râul Olt.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Frumoasa, judeţul Teleorman

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Frumoasa, judeţul Teleorman, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 15 octombrie 2014.

Nr. 905.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Frumoasa, judeţul Teleorman

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Frumoasa, judeţul Teleorman

 

Descrierea stemei

Stema comunei Frumoasa, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

            În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un căluşar de argint, privit din faţă, stând cu picioarele încrucişate, pe vârfuri. Căluşarul este îmbrăcat în cămaşă ornată în partea de jos cu romburi cu laturile în trepte, având peste piept două eşarfe cu câte trei dungi aşezate în diagonală, încins cu un brâu tot cu trei dungi. Pe cap căluşarul poartă o pălărie cu bor de care atârnă ciucuri negri şi în picioare opinci cu panglici. El ţine în faţă cu mâinile de extremităţi un baston, aşezat în bară şi de a cărui margine din dreapta atârnă trei panglici.

În partea superioară, în stânga, în câmp de argint, se află un copac verde dezrădăcinat.

            În partea inferioară, în dreapta, în câmp de argint, se află o mlădiţă de viţă-de-vie, cu cârcei şi trei frunze verzi, de care atârnă un ciorchine de strugure albastru.

            În partea inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află un ştiulete de porumb aşezat în pal şi două spice de grâu poziţionate oblic, ale căror extremităţi se unesc în partea de jos, totul de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Căluşarul simbolizează dansul specific localităţii, căluşul.

Copacul reprezintă cele două păduri între care este cuprinsă comuna la est şi la vest.

Spicele de grâu, ştiuletele de porumb şi strugurele evocă ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi viticultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.