MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 788/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 788         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 29 octombrie 2014

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

147. - Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă, semnat la Ruse la 7 martie 2014

 

Memorandum de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă

 

645. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă, semnat la Ruse la 7 martie 2014

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 66, art. 123 alin. (2) şi art. 126 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            67. - Ordonanţă de urgenţă privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale pentru Societatea “Complexul Energetic Hunedoara” - S.A.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.340. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, pentru aprobarea reglementării termice “Ghid de proiectare privind lucrările subterane cu aplicaţii în hidrotehnică şi transporturi. Alcătuire constructivă, calculul sprijinirii şi cămăşuielii. Indicativ GP125-2014

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

            20. - Normă privind cotele de contribuţie datorate de asigurători Fondului de garantare a asiguraţilor

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă, semnat la Ruse la 7 martie 2014

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă, semnat la Ruse la 7 martie 2014.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin, (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

 

Bucureşti, 21 octombrie 2014.

Nr. 147.

 

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE

între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă

 

Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, denumite în continuare părţi,

ţinând cont de prevederile Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, şi în special ale articolului 3,

luând în considerare prevederile Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951 (NATO SOFA),

având în vedere prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 13 aprilie 2006,

luând în considerare voinţa şi necesităţile Guvernului României şi Guvernului Republicii Bulgaria,

părţile au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Definiţii

 

Definiţiile folosite pentru scopul prezentului memorandum de înţelegere (MoU) sunt următoarele:

(1) Prin forţe se înţelege toate componentele militare şi civile ale forţelor armate ale celor două state, inclusiv tot personalul, materialele şi proviziile, aşa cum sunt definite în NATO SOFA. De asemenea, acestea includ toate navele, aeronavele, vehiculele, materialele, tehnica, muniţia şi proviziile necesare desfăşurării forţelor.

(2) Prin operaţii se înţelege acţiunile militare sau desfăşurarea unei misiuni militare strategice, tactice, întrunite sau specifice unei singure categorii de forţe sau de ordin administrativ; procesul ducerii luptei, inclusiv atac, apărare, mişcare, aprovizionare şi manevre necesare îndeplinirii obiectivelor oricărei acţiuni de luptă sau campanii.

(3) Prin exerciţii se înţelege toate activităţile de instruire desfăşurate în comun, inclusiv exerciţiile de toate tipurile, antrenamentele, atelierele şi alte activităţi de instruire planificate şi executate în comun de forţele armate ale părţilor.

(4) Naţiune trimiţătoare (SN) desemnează în mod generic pe oricare dintre cele două părţi care participă cu forţe în afara propriilor frontiere pe teritoriul statului celeilalte părţi, inclusiv apele teritoriale şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi apelor teritoriale ale acestei părţi, în vederea desfăşurării de operaţii şi exerciţii.

(5) Naţiune gazdă (HN) desemnează în mod generic pe oricare dintre cele două părţi pe teritoriul statului căreia se află dislocate forţe aparţinând celeilalte părţi cărora li se acordă sprijin în condiţiile stipulate în prezentul MoU.

(6) Prin sprijinul naţiunii gazdă (HNS) se înţelege asistenţa, cu caracter civil sau militar, acordată sub forma bunurilor şi serviciilor, de către o HN forţelor SN care sunt staţionate, execută operaţiuni sau tranzitează teritoriul, apele teritoriale sau spaţiul aerian de deasupra teritoriului sau apelor teritoriale ale acelei HN.

(7) Prin cheltuieli se înţelege acele cheltuieli asociate cu sprijinul şi susţinerea forţelor armate ale ambelor părţi. Pentru scopurile acestui MoU şi ale înţelegerilor de aplicare:

a) costuri suportate împreună înseamnă acele cheltuieli convenite în avans ca fiind în responsabilitatea comună a ambelor părţi;

b) costuri naţionale directe înseamnă acele cheltuieli considerate în avans ca fiind în responsabilitatea unei singure părţi.

(8) Memorandum de înţelegere (MoU) înseamnă, în acest caz, un acord bilateral care implică intenţia şi responsabilitatea părţilor de a-şi acorda sprijin reciproc în cazul participării cu forţe a uneia dintre părţi la operaţii sau exerciţii pe teritoriul statului celeilalte părţi.

(9) Prin înţelegere de aplicare (IA) se înţelege un acord suplimentar scris referitor la furnizarea de bunuri şi servicii, prin care se stabilesc detalii suplimentare, termene şi condiţii specifice pentru punerea în aplicare a prezentului MoU. Aceste înţelegeri de aplicare pot fi acordul tehnic (TA) şi subsecvent aranjamentul de implementare întrunită (JIA).

(10) Prin acord tehnic (TA) se înţelege un document subsecvent acestui MoU, care detaliază concepţia şi procedurile specifice de furnizare a HNS.

(11) Prin aranjament de implementare întrunită (JIA) se înţelege un document subsecvent TA, care stabileşte angajamentul părţilor privind furnizarea şi primirea HNS ce include informaţii detaliate privind sprijinul solicitat şi oferit, procedurile locale specifice pentru aplicarea aranjamentelor de sprijin şi detalii financiare suplimentare.

(12) Prin declaraţia de cerinţe (SOR) se înţelege un document care detaliază cerinţele SN către HN privind bunurile şi serviciile care fac obiectul sprijinului solicitat, precum şi costurile asociate acestora.

(13) Prin comandă se înţelege o solicitare scrisă într-un format convenit (anexa C) semnată de o persoană oficială autorizată, care constituie o cerere pentru asigurarea sprijinului, acordat sub forma bunurilor şi serviciilor, în conformitate cu prezentul MoU şi cu oricare înţelegere de aplicare subsecventă.

(14) Prin factură se înţelege un document emis de partea furnizoare, prin care se solicită rambursarea sau plata pentru sprijinul specific furnizat, în conformitate cu prezentul MoU şi cu oricare înţelegere de aplicare subsecventă.

(15) Prin transfer se înţelege furnizarea sprijinului, aşa cum este cerut de către partea solicitantă, în condiţiile prezentului MoU.

(16) Prin agent executiv (EA) se înţelege Ministerul Apărării Naţionale din România şi, respectiv, Ministerul Apărării din Republica Bulgaria.

(17) Prin parte solicitantă se înţelege structura care solicită naţiunii gazdă furnizarea de sprijin sub forma bunurilor şi serviciilor.

(18) Partea primitoare este partea solicitantă care beneficiază de furnizarea sprijinului solicitat sub forma bunurilor şi serviciilor de la naţiunea gazdă.

(19) Partea furnizoare este structura care furnizează sprijinul logistic specific acordat naţiunii trimiţătoare sub forma bunurilor şi serviciilor.

(20) Dacă semnificaţia unui termen utilizat în acest MoU nu este precizată, se va aplica Glosarul NATO de termeni şi definiţii (AAP-6).

 

ARTICOLUL 2

Scop

 

(1) Scopul prezentului MoU este stabilirea termenilor de bază, condiţiilor şi procedurilor generale pentru furnizarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă (HNS) pentru forţele aparţinând oricăreia dintre părţi pe teritoriul statului celeilalte

părţi.

(2) Prin acest MoU nu se intenţionează a se intra în conflict cu acordurile internaţionale în vigoare pentru fiecare parte şi nici cu legislaţiile lor naţionale.

 

ARTICOLUL 3

Domeniu de aplicare

 

(1) Prezentul MoU este destinat să faciliteze acordarea HNS între părţi, în vederea desfăşurării operaţiilor şi exerciţiilor.

(2) Acest MoU se aplică furnizării reciproce de sprijin, bunuri şi servicii către forţele unei părţi de către cealaltă parte, în schimbul plăţii în numerar sau al furnizării reciproce de sprijin, bunuri şi servicii către forţele celeilalte părţi.

(3) Părţile convin că achiziţiile şi transferurile, potrivit prevederilor prezentului MoU şi oricărei înţelegeri de aplicare subsecvente, sunt condiţionate de disponibilitatea sumelor alocate cu această destinaţie şi de limitările de achiziţionare şi transfer stabilite de legile şi reglementările României şi Republicii Bulgaria.

(4) Prevederile oricăror acorduri relevante în vigoare între cele două părţi se vor aplica pentru toate operaţiile şi exerciţiile acoperite de acest MoU.

 

ARTICOLUL 4

Termeni şi condiţii

 

(1) Fiecare parte va depune toate eforturile, în conformitate cu legislaţia sa naţională şi cu propriile priorităţi, pentru satisfacerea solicitărilor celeilalte părţi privind furnizarea, conform prezentului MoU, sprijinului sub forma bunurilor şi serviciilor. În cazul în care o IA conţine un standard mai strict de satisfacere a unor astfel de cerinţe, acea IA se va aplica cu precădere.

(2) Părţile convin că planificarea furnizării HNS şi, implicit, a transferului bunurilor şi serviciilor care fac obiectul acestui sprijin se vor face cu utilizarea SOR prevăzută de anexa A.

(3) Părţile convin că transferul de bunuri şi servicii între părţi va fi efectuat prin comenzi emise şi acceptate conform prezentului MoU şi oricărei înţelegeri de aplicare subsecvente.

(4) O comandă poate fi emisă în baza prezentului MoU, în condiţiile inexistenţei unei înţelegeri de aplicare subsecvente, numai în împrejurările prevăzute în anexa B la prezentul MoU.

(5) Competenţa încheierii înţelegerilor de aplicare subsecvente prezentului MoU aparţine EA bulgar şi român.

(6) Atât în cazul în care transferul se efectuează printr-o comandă emisă numai în baza prezentului MoU, cât şi în cazul în care se utilizează o înţelegere de aplicare subsecventă, trebuie să se prevadă toate detaliile, termenii şi condiţiile necesare de efectuare a transferului, inclusiv datele din anexa C.

(7) Părţile convin ca solicitarea, primirea, returnarea şi facturarea bunurilor şi serviciilor furnizate să se facă prin utilizarea formularului standard prevăzut de anexa C. Datele referitoare la personalul autorizat să emită şi să accepte comenzile în condiţiile prezentului MoU vor face obiectul unei înţelegeri de aplicare subsecvente. Părţile îşi vor notifica reciproc, prin EAs, autorizările sau limitările specifice referitoare la personalul competent să emită sau să accepte direct cerinţe şi comenzi, în condiţiile prezentului MoU sau ale unei înţelegeri de aplicare, când respectiva înţelegere de aplicare nu conţine asemenea informaţii.

(8) Părţile sunt de acord că bunurile şi serviciile care fac obiectul HNS furnizat pot fi retransferate, cu titlu temporar sau permanent, prin orice mijloc, unei terţe părţi numai cu consimţământul EA al părţii furnizoare.

(9) Pe timpul elaborării înţelegerilor de aplicare subsecvente, HN va pune la dispoziţia SN copii ale actelor normative privind protecţia mediului, aplicabile operaţiilor şi exerciţiilor desfăşurate conform acestui MoU, precum şi ale actelor normative în domeniul depozitării, mişcării sau evacuării materialelor periculoase sau muniţiilor. Personalul SN va respecta regulamentele/procedurile din domeniul protecţiei mediului şi se va conforma reglementărilor privind depozitarea, mişcarea sau evacuarea materialelor periculoase şi a muniţiilor. Pentru a preveni ambiguităţile sau neînţelegerile dintre HN şi SN, orice particularităţi şi precizări referitoare la acest domeniu vor fi definite în TA.

(10) Documentele menţionate în anexa D vor fi utilizate în aplicarea acestui MoU atunci când va fi necesar.

 

ARTICOLUL 5

Prevederi financiare

 

(1) EA al HN va furniza asistenţă, în conformitate cu propriile competenţe şi posibilităţi, pentru acordarea sprijinului forţelor armate ale SN.

(2) Parametrii financiari pentru fiecare situaţie în care forţele armate ale SN tranzitează teritoriul HN sau sunt dislocate pe acesta, incluzând cheltuielile de rambursare, sunt prevăzuţi în înţelegerile de aplicare subsecvente, de detaliere a sprijinului.

(3) Pe timpul determinării parametrilor financiari prevăzuţi la alin. (2) vor fi aplicabile legislaţia europeană şi legislaţia naţională, precum şi acordurile internaţionale relevante în acest domeniu care sunt în vigoare în România şi Republica Bulgaria.

(4) Părţile convin să îşi acorde reciproc sprijin, de la caz la caz, în accesul la documentaţia şi informaţiile necesare pentru sprijinul solicitat.

(5) Factura va conţine referiri la înţelegerea de aplicare în cauză sau, în lipsa acesteia, la acest MoU şi va respecta anexa C. Factura va fi însoţită de documentaţii pentru respectivul sprijin acordat părţii primitoare.

(6) Nicio prevedere din prezentul MoU nu va servi drept bază pentru stabilirea unui preţ mai mare pentru bunurile şi serviciile asociate sprijinului furnizat, în situaţia în care asemenea bunuri şi servicii ar fi disponibile fără plată sau la un preţ mai mic, în condiţiile stabilite printr-un alt acord.

 

ARTICOLUL 6

Protecţia informaţiilor clasificate

 

            Protecţia informaţiilor clasificate pe timpul operaţiilor şi exerciţiilor care fac obiectul acestui MoU se va face potrivit prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 13 aprilie 2006.

 

ARTICOLUL 7

Intrarea în vigoare, durata şi încetarea valabilităţii

 

(1) Prezentul MoU va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări scrise prin care părţile se informează reciproc asupra îndeplinirii procedurilor legale interne necesare intrării sale în vigoare.

(2) Acest MoU va rămâne în vigoare pentru o perioadă nedeterminată, cu excepţia situaţiei în care una dintre părţi îl denunţă prin notificare scrisă adresată celeilalte părţi. Denunţarea îşi va produce efectele la şase luni de la data primirii unei astfel de notificări.

 

ARTICOLUL 8

Amendarea şi interpretarea

 

(1) La cererea oricăreia dintre părţi acest MoU poate fi amendat, în scris, prin consimţământ reciproc.

(2) Amendamentele vor intra în vigoare în conformitate cu procedura prevăzută la alin. (1) al articolului 7.

 

ARTICOLUL 9

Soluţionarea divergenţelor

 

Orice neînţelegeri rezultând din contracte vor fi soluţionate în conformitate cu legislaţia HN. Orice divergenţe cu privire la interpretarea sau aplicarea acestui MoU vor fi soluţionate prin consultări Intre părţi şi nu vor fi deferite vreunui tribunal sau terţ în vederea soluţionării.

Semnat la Ruse la 7 martie 2014, în două exemplare originale, în limbile română, bulgară şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe în interpretare, varianta în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Mircea Duşa,

ministrul apărării naţionale

Pentru Guvernul Republicii Bulgaria,

Angel Naydenov,

ministrul apărării

 

ANEXA A

 

Formular pentru declaraţia de cerinţe (SOR)

 

DECLARAŢIA DE CERINŢE (SOR)

Operaţia:

Pag. 1 din 2

Iniţial㠁

Final㠁

Modificare 

Date administrative:

INIŢIATOR

RĂSPUNSUL NAŢIUNII GAZDA

ACCEPTARE

1. Nr./data solicitării:

5.a. Plata se va primi de:

 

 

8.a. Plata se execută de:

 

2. Acord de sprijin / înţelege re de aplicare :

5.b. Cont IBAN:

8.b. Adresa:

3a. Tipul de sprijin solicitat:

 

 

5.c. Adresa:

 

 

 

Servicii de sprijin

 

 

5d. Tel. Fax :

8c. Tel. Fax:

 

 

Note:

 

 

6.a. Partea / unitatea furnizoare :

9.a. Partea / unitatea primitoare (utilizator):

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.b. Perioada probabilă:

De la:

La:

6.b. POC autorizată să accepte modificări:

Nume/Grad:

9.b. POC autorizată să solicite modificări:

Nume/Grad:

3.c. Locaţia solicitată:

 

Adresa:

Adresa:

 

Tel. Fax:

Tel. Fax :

4.a. De la (Partea beneficiara/ iniţiatoare)

4.c. Naţiunea

 

 

7.a. La (Partea furnizoare)

7.c.Naţiunea

10.a. Pentru (Partea care solicită /accepta)

10c. Naţiunea

4.b. Persoana autorizată ca beneficiar (Iniţiator)

7.b. Persoana autorizată ca furnizor:

10.b. Persoana autorizată ca solicitant:

 

 

Nume/Grad:

Nume/Grad:

Nume/Grad:

 

Adresa, Tel,, Fax:

Adresa, Tel. Fax:

Adresa, Tel. Fax:

Semnătura şi data:

Semnătura şi data:

Semnătura-şi data:

 

 


 

SPRIJIN SOLICITAT

SUPORT OFERIT

11. Nr. crt.

12. Cerinţa (inclusiv perioada dacă aceasta diferă de 3.b.)

13. Cantitate

14. U/M

15. Cost unitar

16. Cost total estimat

17. Metoda de rambursare

18. Cantitatea primită

19. Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Informaţii necesare pentru completarea Declaraţiei de cerinţe (SOR)

 

1. Data şi numărul solicitării

2. Acord de sprijin/înţelegere de aplicare

3.a) Date referitoare la tipul de sprijin solicitat/servicii specifice sprijinului

3.b) Perioada

3.c) Locaţia

4.a) Organizaţia beneficiară/iniţiatoare

4.b) Datele de identificare ale persoanei autorizate din partea beneficiarului/iniţiatorului: nume, prenume, grad, adresa, telefon, fax/semnătura beneficiarului/iniţiatorului

4.c) Naţiunea căreia îi aparţine beneficiarul/iniţiatorul

5.a) Date referitoare la banca, sucursala, agenţia furnizorului

5.b) Contul furnizorului

5.c) Adresa furnizorului

5.d) Telefon/Fax

6.a) Numele unităţii furnizoare/Adresa

6.b) Datele de identificare ale persoanei autorizate din partea furnizorului să accepte schimbări ale cerinţelor: nume, prenume, grad, adresa, telefon, fax

7.a) Organizaţia furnizoare

7.b) Datele de identificare ale persoanei autorizate din partea furnizorului: nume, prenume, grad, adresa, telefon, fax/semnătura furnizorului

7.c) Naţiunea căreia îi aparţine furnizorul

8.a) Organizaţia care execută plata

8.b) Adresa

8.c) Telefon/Fax

9.a) Numele unităţii beneficiare/primitoare, adresa

9.b) Datele de identificare ale persoanei autorizate din partea beneficiarului să solicite schimbări ale cerinţelor: nume, prenume, grad, adresa, telefon, fax

10.a) Organizaţia solicitantă

10b) Datele de identificare ale persoanei autorizate din partea solicitantului: nume, prenume, grad, adresa, telefon, fax/semnătura solicitantului

10.c) Naţiunea căreia îi aparţine solicitantul

11. Numărul curent

12. Detaliile cerinţelor

13. Cantitate

14. Unitatea de măsură

15. Cost unitar

16. Cost total estimat

17. Metoda de plată

18. Cantitatea primită

19. Observaţii, comentarii

 

ANEXA B

 

Condiţii privind emiterea de comenzi în baza prezentului MoU

 

Conform art. 4 alin. (4), comenzile de sprijin pot fi emise în baza prezentului MoU în următoarele condiţii:

a) comenzile pentru bunurile şi serviciile care fac obiectul sprijinului, adresate în situaţii de exerciţii combinate, antrenamente, deplasări, dislocări, operaţii sau orice alte activităţi de cooperare, în circumstanţe neprevăzute în care nu există timpul necesar pentru elaborarea unei înţelegeri de aplicare, iar beneficiarul are o necesitate urgentă de sprijin care impune furnizarea unor bunuri şi servicii;

b) comenzile pentru bunuri şi servicii care fac obiectul sprijinului, solicitate în regim de urgenţă şi care nu sunt prevăzute într-o înţelegere de aplicare, cu condiţia ca părţile tranzacţiei sau reprezentanţii lor autorizaţi să fie de acord.

 

ANEXA C

 

Formular pentru cerere standard, primire, returnare şi facturare

Anexa C - Formular pentru cerere standard* primire, returnare şi facturare

 

Distribuţie

A.  CERERE

 RESTITUIRE

C.  FACTURA

l. Nr. solicitare/

4. De la (Solicitant)

5. Nation

22. Autoritate de facturare

6. La (Furnizor)

 

 

7. Nation(s)

2. Acord de sprijin / înţelegere de aplicare

23. Nr. factură/Data

 

 

 

24. Cod tranzacţie (numai SUA)

 

 

8. Data şi locul de livrare solicitat

 

 

3. Mijloc de transport / Aeronavă Vehicul / Navă maritimă

9. Primilor

 

25. Nr. document transport

26. Nr. cont

(numai SUA)

10. Nume, Grad, Semnătura

Date

Nr.

Nr. stoc NATO

Descriere

 

Unitate de măsură

Cantitate ceruta

Cantitate livrată

Preţ unitar

Total

Documente justificative anexate

11.

12.

13.

14.

15.

27.

28.

29.

30.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

16. Alte costuri:

31. Total facturat

32. Moneda

 

 







33. A se plăti către:

Cont IBAN:

17 Metoda de compensare

Numerar

Rambursabil

Schimb în natură

 

18. Autorizare de către partea emitentă

Nume, Grad, Semnătura

19. Data restituirii

Pentru

 

 

B. CONFIRMAREA PRIMIRII

34. Certific că datele din factură sunt corecte.

 

 

20. Primire acceptată

35. Nume, Grad, Semnătura

21. Transport

Data şi locul

 

 

 

 

 

 Gratuit

 Contra cost

35. Nume. Grad, Semnătura

 

 

ANEXA D

 

Documente de referinţă

 

1. Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949

2. Acordul dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor (NATO SOFA), semnat la Londra la 19 iunie 1951

3. Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 13 aprilie 2006

4. Principiile şi politicile NATO pentru Logistică MC 319

5. Principiile şi politicile NATO pentru sprijinul naţiunii gazdă MC 334

6. STANAG 2234- AJP-4.5 Publicaţia aliată comună pentru doctrina sprijinului naţiunii gazdă şi proceduri

7. STANAG 2034 CSS NATO Proceduri standard pentru asistenţa logistică reciprocă

8. Acordurile NATO de standardizare (STANAGs) aplicabile forţelor de pază şi securitate, sprijinului medical, mişcării şi transportului, protecţiei mediului, procedurii vamale şi de trecere a frontierei etc.

9. AAP-6 Glosarul NATO de termeni şi definiţii

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă, semnat la Ruse la 7 martie 2014

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă, semnat la Ruse la 7 martie 2014, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 20 octombrie 2014.

Nr. 645.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 465

din 23 septembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 66, art. 123 alin. (2) şi art. 126 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 66, art. 123 şi art. 126 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicată de Adunarea Constitutivă a Societăţii de Gestiune a Drepturilor Creatorilor de Imagine în Dosarul nr. 6.393/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 145D/2014.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Ionel Udrescu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită,

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că operatorul de imagine depune o muncă de creaţie, astfel încât prevederile art. 66 din Legea nr. 8/1996 sunt neconstituţionale, prin excluderea acestuia din categoria titularilor dreptului de autor. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 123 alin. (2) şi art. 126 din Legea nr. 8/1996, arată că aceste prevederi legale nu intră în conflict cu normele constituţionale, ci cu alte legi, generând o interpretare contradictorie. Astfel, transmiterea în direct a unor opere audiovizuale care nu au fost aduse anterior la cunoştinţa publică se face cu încălcarea dreptului de proprietate intelectuală asupra acestor opere, chiar dacă ulterior se achită către titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe remuneraţiile cuvenite pentru utilizarea operelor, prin intermediul societăţilor de gestiune colectivă.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că motivarea excepţiei de neconstituţionalitate priveşte anumite neconcordanţe între textele de lege, a căror interpretare intră în competenţa instanţelor judecătoreşti. Mai arată că, potrivit art. 66 teza finală din Legea nr. 8/1996, pot fi incluşi ca autori ai operei audiovizuale şi alţi creatori care au contribuit substanţial la crearea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Sentinţa civilă nr. 268 din 29 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 6.393/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 66, art. 123 şi art. 126 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicată de Adunarea Constitutivă a Societăţii de Gestiune a Drepturilor Creatorilor de Imagine într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii în contencios administrativ prin care s-a solicitat modificarea avizului negativ dat de Oficiul Român pentru Drepturi de Autor privind înfiinţarea Adunării Constitutive a Societăţii de Gestiune a Drepturilor Creatorilor de Imagine ca organism de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 66 din Legea nr. 8/1996 încalcă dreptul constituţional la proprietate privată, prin excluderea creatorilor de imagine - cameramanul (operator de imagine) din categoria titularilor drepturilor de autor. În acest sens, se arată că, potrivit art. 64 din Legea nr. 8/1996, opera audiovizuală este reprezentată de orice operă constând dintr-o succesiune de imagini în mişcare, însoţite sau nu de sunete, astfel încât se arată că, în lipsa imaginii, nu poate exista operă audiovizuală. Imaginea vizuală este în fapt o înşiruire de fotografii, prin urmare, în condiţiile în care opera fotografică constituie obiect al dreptului de autor, potrivit art. 7 lit. f) din Legea nr. 8/1996, rezultă că şi directorul de fotografie - operatorul de imagine ar trebui să fie protejat prin acelaşi act normativ. Se mai arată că operatorul de imagine este cel care fixează pe suport opera audiovizuală, iar munca lui nu se rezumă doar la pornirea sau oprirea aparatului de filmat, ci implică operaţiuni care face ca fiecare cadru să fie perceput ca o fotografie distinctă, el alege unghiurile de filmare, aranjează luminile, aşează subiectul filmării în funcţie de lumina existentă, astfel încât să obţină maximum de emoţie din partea spectatorului; uneori, operatorii de imagine sunt chemaţi să creeze privitorului senzaţii diferite de ceea ce se află în realitate în faţa camerei de filmare. Se mai arată că toţi autorii operei audiovizuale menţionaţi în art. 66 din Legea nr. 8/1996 pot să lipsească de la realizarea acesteia, nu şi operatorul de imagine, astfel încât solicită modificarea prevederilor legale criticate, în sensul includerii şi operatorilor de imagine în categoria autorilor operei audiovizuale.

7. În ceea ce priveşte prevederile art. 123 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, se arată că aceste prevederi legale contravin dreptului constituţional la asociere, deoarece împiedică organismele de gestiune colectivă să acorde societăţilor de retransmitere prin cablu sau platforme de satelit, oricăror utilizatori care retransmit simultan operele audiovizuale televizate, precum şi radiodifuzorilor care transmit în direct opere audiovizuale licenţa neexclusivă, “inclusiv pentru operele audiovizuale care vor fi transmise în direct”. Astfel, în opinia autoarei excepţiei, prevederea legală criticată împiedică atât pe titularii de drepturi de autor să se folosească de drepturile ce decurg din utilizarea operelor create de către aceştia, cât şi pe orice utilizatori care transmit în direct opere audiovizuale să retransmită operele audiovizuale, înaintea obţinerii mandatului licenţei neexclusive.

8. Referitor la neconstituţionalitatea prevederilor art. 126 din Legea nr. 8/1996, se susţine că prevederile art. 126 alin. (1) lit. a) vin în contradicţie cu prevederile lit. b) şi d) din acelaşi articol, precum şi cu prevederile art. 129 din acelaşi act normativ, deoarece impun încheierea unor contracte înaintea constituirii însăşi a persoanei juridice ce urmează să le încheie, respectiv organismul de gestiune colectivă. Solicită modificarea textului de lege criticat, în sensul în care obligativitatea încheierii acestor contracte să fie doar în sarcina organismelor de gestiune deja constituite, iar pentru cele care urmează să se constituie să se emită un aviz provizoriu, valabil 90 de zile de la data obţinerii personalităţii juridice.

9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 40 şi art. 44 din Constituţie. Se apreciază că excluderea creatorilor de imagine din categoria titularilor de drepturi de autor se încadrează în opţiunea legiuitorului de a reglementa sfera autorilor de opere audiovizuale. În ceea ce priveşte prevederile art. 126 din Legea nr. 8/1996, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu argumentează în ce constă neconstituţionalitatea invocată, semnalând numai o serie de neconcordanţe între anumite texte de lege. Se mai apreciază că prevederile art. 123 din Legea nr. 8/1996 nu contravin dreptului constituţional la asociere sau la proprietate privată.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit actului de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 66, art. 123 şi art. 126 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia invocă neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 66, art. 123 alin. (2) şi art. 126 din Legea nr. 8/1996, astfel încât, în acord cu motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea urmează a se pronunţa asupra acestor din urmă dispoziţii legale, care au următorul cuprins:

- Art. 66: “Sunt autori ai operei audiovizuale, în condiţiile prevăzute la art. 5, regizorul sau realizatorul, autorul adaptării, autorul scenariului, autorul dialogului, autorul muzicii special create pentru opera audiovizuală şi autorul grafic pentru operele de animaţie sau al secvenţelor de animaţie, când acestea din urmă reprezintă o parte importantă a operei. În contractul dintre producătorul şi regizorul sau realizatorul operei părţile pot conveni să fie incluşi ca autori ai operei audiovizuale şi alţi creatori care au contribuit substanţial la crearea acesteia.”;

- Art. 123 alin. (2): “(2) Gestiunea colectivă a drepturilor de autor se poate face numai pentru operele aduse anterior la cunoştinţă publică, iar gestiunea colectivă a drepturilor conexe se poate face numai pentru interpretări sau execuţii fixate ori radiodifuzate anterior, precum şi pentru fonograme ori videograme aduse anterior la cunoştinţă publică.”;

- Art. 126: “(1) Avizul prevăzut la art. 125 alin. (1) se acordă organismelor de gestiune colectivă cu sediul în România, care:

a) urmează să se constituie sau funcţionează potrivit reglementărilor legale la data intrării în vigoare a prezentei legi;

b) depun la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor repertoriul de opere, interpretări şi execuţii artistice, fonograme şi videograme, aparţinând propriilor membri şi pe care îl gestionează, precum şi contractele încheiate, pentru gestionarea de drepturi similare, cu organisme străine;

c) au adoptat un statut care îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege;

d) au capacitate economică de gestionare colectivă şi dispun de mijloacele umane şi materiale necesare gestionării repertoriului pe întregul teritoriu al ţării;

e) permit, potrivit procedurilor exprese din propriul statut, accesul oricăror titulari ai drepturilor de autor sau drepturi conexe din domeniul pentru care se înfiinţează şi care doresc să le încredinţeze un mandat.

(2) Repertoriul menţionat la alin. (1) lit. b) se depune în regim de bază de date, protejat potrivit legii, în format scris şi electronic, stabilit prin decizie a directorului general, şi conţine cel puţin numele autorului, numele titularului de drepturi, titlul operei, elementele de identificare a artiştilor interpreţi şi executanţi, a fonogramelor sau videogramelor.

(3) Avizul de constituire şi funcţionare pentru organismul de gestiune colectivă se acordă prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala organismului de gestiune colectivă.”

14. Prevederile art. 66 din Legea nr. 8/1996, textul de lege criticat în prezenta cauză, fac referire la dispoziţiile art. 5 din acelaşi act normativ, potrivit cărora: “(1) Este operă comună opera creată de mai mulţi coautori, în colaborare.

(2) Dreptul de autor asupra operei comune aparţine coautorilor acesteia, între care unul poate fi autorul principal, în condiţiile prezentei legi.

(3) în lipsa unei convenţii contrare, coautorii nu pot utiliza opera decât de comun acord. Refuzul consimţământului din partea oricăruia dintre coautori trebuie să fie temeinic justificat.

(4) în cazul în care contribuţia fiecărui coautor este distinctă, aceasta poate fi utilizată separat, cu condiţia să nu se prejudicieze utilizarea operei comune sau drepturile celorlalţi coautori,

(5) în cazul utilizării operei create în colaborare, remuneraţia se cuvine coautorilor în proporţiile pe care aceştia le-au convenit. În lipsa unei convenţii, remuneraţia se împarte proporţional cu părţile de contribuţie ale autorilor sau în mod egal, dacă acestea nu se pot stabili.”

15. De asemenea, prevederile art. 126 din Legea nr. 8/1996, text de lege criticat în prezenta cauză, fac referire la dispoziţiile art. 125 alin. (1) din acelaşi act normativ, potrivit cărora: “(1) Organismele de gestiune colectivă prevăzute în prezentul capitol se constituie în condiţiile legii, cu avizul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, şi funcţionează potrivit reglementărilor privind asociaţiile fără scop patrimonial şi potrivit prevederilor prezentei legi.”

16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 40 - Dreptul de asociere şi art. 44 - Dreptul de proprietate privată.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 66 din Legea nr. 8/1996, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate arată că acest text de lege exclude din categoria autorilor operei audiovizuale pe operatorii de imagine, care nu sunt cuprinşi în enumerarea cuprinsă în textul de lege criticat, text care se referă la regizorul sau realizatorul, autorul adaptării, autorul scenariului, autorul dialogului, autorul muzicii special create pentru opera audiovizuală şi autorul grafic. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate. operatorul de imagine ar trebui inclus în mod expres în categoria autorilor unei opere audiovizuale, dată fiind importanţa contribuţiei sale la realizarea acesteia. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate tinde la relevarea pretinsei neconstituţionalităţi a textului de lege criticat prin raportare nu la conţinutul normativ intrinsec, ci prin raportare la o anumită soluţie legislativă pe care acesta nu o cuprinde. Astfel, se susţine că textul de lege criticat ar trebui modificat, în sensul includerii şi operatorilor de imagine în categoria autorilor operei audiovizuale

Or, analiza unor astfel de critici de neconstituţionalitate nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată şi, prin urmare, nu are competenţa de a cenzura o eventuală omisiune legislativă. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa (spre exemplu, Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999) că nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite. Prin urmare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

18. În subsidiar, Curtea reţine că enumerarea cuprinsă în art. 66 din Legea nr. 8/1996, referitoare la categoria autorilor unei opere audiovizuale, nu este una limitativă, dat fiind faptul că, potrivit tezei a două din acelaşi text de lege, legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca, în funcţie de contribuţia creativă la realizarea operei audiovizuale, părţile contractului încheiat în vederea realizării operei audiovizuale, respectiv producătorul operei audiovizuale, pe de o parte, şi regizorul sau realizatorul acesteia, pe de altă parte, să poată conveni asupra includerii, în calitate de autori, şi a “altor creatori care au contribuit substanţial la crearea acesteia”, respectiv în măsura în care au realizat o contribuţie creativă, iar nu exclusiv tehnică, la realizarea operei audiovizuale.

19. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, Curtea reţine că, prin acţiunea formulată, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a solicitat instanţei de contencios administrativ anularea avizului negativ dat de Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (denumit în continuare O.R.D.A.) pentru înfiinţarea organismului de gestiune colectivă Adunarea Constitutivă a Societăţii de Gestiune a Drepturilor Creatorilor de Imagine, precum şi obligarea la emiterea avizului prevăzut de art. 125 din Legea nr. 8/1996. Prin urmare, faţă de obiectul cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată şi având în vedere că prevederile art. 123 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 se referă la o condiţie cerută pentru realizarea obiectului principal de activitate al organismelor de gestiune colectivă, rezultă că dispoziţiile legale criticate, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, nu au legătură cu soluţionarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată.

20. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, “legătura cu soluţionarea cauzei”, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014 ). Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată în abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat. Or, în prezenta cauză, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate este o asociaţie care nu a primit avizul specific pentru a funcţiona în calitate de organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, astfel că nu se poate susţine în mod pertinent existenţa unei legături, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, între textul de lege criticat, ce priveşte o condiţie cerută pentru realizarea obiectului principal de activitate al organismelor de gestiune colectivă, respectiv aducerea anterioară la cunoştinţa publică a drepturilor asupra operelor a căror gestiune le este încredinţată de către titulari, şi obiectul cauzei deduse soluţionării instanţei de judecată. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

21. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 126 din Legea nr. 8/1996, în motivarea acesteia se susţine, în esenţă, că prevederile art. 126 alin. (1) lit. a) vin în contradicţie cu prevederile lit. b) şi d) din acelaşi articol, precum şi cu prevederile art. 129 alin. (1) din acelaşi act normativ, deoarece impun încheierea unor contracte înaintea constituirii însăşi a persoanei juridice ce urmează să le încheie, respectiv organismul de gestiune colectivă. Fără a se arăta în ce constă neconstituţionalitatea textului de lege criticat, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate solicită modificarea dispoziţiilor art. 126 din Legea nr. 8/1996, în sensul indicat de către aceasta, şi anume al reglementării unei obligativităţi a încheierii contractelor de mandat cu titularii de drepturi doar în sarcina organismelor de gestiune deja constituite, O.R.D.A. urmând să emită un aviz provizoriu pentru organismele de gestiune colectivă în curs de constituire, valabil 90 de zile de la data obţinerii personalităţii juridice. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci este nemulţumită, în realitate, de modalitatea de redactare a textului de lege criticat, în sensul că acesta nu conţine o soluţie legislativă indicată în mod expres. Or, analiza unor astfel de critici de neconstituţionalitate nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, ,,se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizat㔠şi, prin urmare, nu are competenţa de a modifica sau completa prevederile legale criticate. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa (spre exemplu, Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999) că nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor Instituite. Prin urmare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

22. În subsidiar, Curtea reţine că, în ceea ce priveşte susţinerile referitoare la pretinsa contradicţie între obligativitatea depunerii la O.R.D.A. a contractelor de mandat încheiate cu titularii de drepturi, în vederea obţinerii avizului de constituire şi funcţionare a organismului de gestiune colectivă, pe de o parte, şi, pe de altă parte, inexistenţa unei persoane juridice legal constituite, în lipsa avizului O.R.D.A., care nu poate încheia contracte valabile, Curtea reţine că susţinerile referitoare la pretinsa contradicţie derivată din interpretarea prevederilor art. 126 din Legea nr. 8/1996 şi a celor cuprinse în art. 129 alin. (1) din acelaşi act normativ se referă la aspecte legate de interpretarea şi aplicarea acestor prevederi legale, aspecte ce intră în competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea acţiunii privind anularea avizului negativ dat de O.R.D.A. pentru constituirea Societăţii de Gestiune a Drepturilor Creatorilor de Imagine. Astfel, instanţa de judecată competentă sau instanţa ierarhic superioară, în cadrul judecării căilor de atac, este singura în măsură să se pronunţe asupra posibilităţii încheierii de contracte de mandat cu titularii de drepturi de autor sau drepturi conexe, de către persoana juridică constituită în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea obţinerii avizului necesar îndeplinirii condiţiilor legale pentru a funcţiona în calitate de organism de gestiune colectivă, astfel cum acesta este reglementat de art. 125 alin. (1) din Legea nr. 8/1996. În acest sens Curtea reţine că, potrivit art. 124 şi art. 125 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe se constituie prin liberă asociere şi funcţionează în temeiul reglementărilor privind asociaţiile fără scop patrimonial, instituite prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin dispoziţiile legii speciale, respectiv Legea nr. 8/1996,

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE;

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66, art. 123 alin. (2) şi art. 126 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicată de Adunarea Constitutivă a Societăţii de Gestiune a Drepturilor Creatorilor de Imagine în Dosarul nr. 6.393/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 septembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢA DE URGENŢĂ

privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale pentru Societatea “Complexul Energetic Hunedoara” - S.A.

 

Având în vedere recomandările Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi ale Băncii Mondiale referitoare la deficitul bugetar prognozat, precum şi necesitatea reducerii volumului de plăţi restante şi de arierate înregistrate la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale pentru evitarea blocajelor financiare de la nivelul acestora,

ţinând cont de faptul că neadoptarea de măsuri imediate, prin utilizarea de proceduri de legiferare pe calea ordonanţei de urgenţă, ar avea consecinţe negative asupra procesului de privatizare a Societăţii “Complexul Energetic Hunedoara” - SA, în condiţiile în care asupra acestei societăţi sunt instituite şi devin scadente masuri de executare silită prin executor de către lichidatorul Companiei Naţionale a Huilei - SA.,

întrucât executarea conturilor ar reprezenta practic indisponibilizarea resurselor financiare pentru desfăşurarea activităţii curente a societăţii şi pe cale de consecinţă afectarea gravă a furnizării de energie electrică şi termică,

având în vedere că, potrivit legii, de la momentul indisponibilizării şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terţul poprit nu poate face nicio altă plată sau operaţiune care ar diminua bunurile indisponibilizate, cu excepţiile prevăzute de lege (art. 773 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare),

întrucât blocarea operaţională a societăţii, cu efectele economice imediate, afectează procesul de privatizare a societăţii şi creează condiţiile deschiderii procedurii de insolvenţă pentru orice creditor/furnizor care îndeplineşte condiţiile pentru o astfel de solicitare, prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă,

în scopul urgentării încasării creanţei fiscale administrate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă preluarea de către Societatea “Complexul Energetic Hunedoara” - SA. a unor obligaţii fiscale datorate bugetului de stat, în ordinea vechimii, cu excepţia celor cu reţinere la sursă, ale Companiei Naţionale a Huilei - SA, în limita sumei totale de 10.840.897,50 lei, administrate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, datorate şi neachitate la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Se aprobă stingerea debitului restant în valoare totală de 10.840.897,50 lei, pe care Societatea “Complexul Energetic Hunedoara” - SA. Îl are faţă de Compania Naţională a Huilei - SA, în schimbul preluării obligaţiilor fiscale prevăzute la alin. (1).

(3) în scopul preluării obligaţiilor fiscale potrivit alin. (1), organul fiscal competent pentru administrarea creanţelor datorate de Compania Naţională a Huilei - S.A. eliberează certificatul de atestare fiscală, care conţine obligaţiile fiscale principale şi accesorii datorate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi care fac obiectul preluării.

Art. 2. - Prin preluarea obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 1 alin. (1), începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Societatea “Complexul Energetic Hunedoara” - S.A. este noul debitor al acestor obligaţii fiscale, iar Compania Naţională a Huilei - S.A. este liberată de plata obligaţiilor fiscale transmise şi preluate potrivit art. 1.

Art. 3. - După preluarea obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 1 alin. (1), Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organul fiscal competent, va proceda la:

a) scăderea din evidenţa fiscală a obligaţiilor fiscale transmise de Compania Naţională a Huilei - S.A.; şi

b) înregistrarea în evidenţa fiscală a obligaţiilor fiscale preluate de Societatea “Complexul Energetic Hunedoara” - S.A.

Art. 4. - Termenele de prescripţie prevăzute de lege la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pentru obligaţiile fiscale prevăzute la art. 1 alin. (1) rămân aplicabile.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Constantin Niţă

p. Ministrul delegat pentru energie,

Borbely Károly,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 21 octombrie 2014.

Nr. 67.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea reglementării tehnice “Ghid de proiectare privind lucrările subterane cu aplicaţii în hidrotehnică şi transporturi. Alcătuire constructivă, calculul sprijinirii şi cămăşuielii. Indicativ GP125-2014”

În conformitate cu prevederile art. 10 şi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 2/2014 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 7 - Construcţii hidrotehnice şi hidroedilitare şi Procesul-verbal de avizare nr. 1/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generală,

în temeiul art. 4 pct. II lit. e) şi al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnic㠓Ghid de proiectare privind lucrările subterane cu aplicaţii în hidrotehnică şi transporturi. Alcătuire constructivă, calculul sprijinirii şi cămăşuielii. Indicativ GP 125-2014”, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 21 iulie 2014.

Nr. 1.340.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

NORMĂ

privind cotele de contribuţie datorate de asigurători Fondului de garantare a asiguraţilor

În temeiul prevederilor art. 5 lit. b) şi ale art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 60 alin. 2,21 şi alin. 4 lit. e) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din data de 8 octombrie 2014,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea normă:

Art. 1. - (1) începând cu exerciţiul financiar 2015 se stabilesc următoarele cote de contribuţie datorate de asigurători Fondului de garantare a asiguraţilor:

a) 1% cota de contribuţie pentru asigurările generale;

b) 0,4% cota de contribuţie pentru asigurările de viaţă.

(2) Cotele stabilite potrivit alin, (1) se aplică asupra volumului de prime brute încasate din activitatea de asigurări directe aferentă asigurărilor generale şi, respectiv, asigurărilor de viaţă.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei norme se abrogă Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2008 pentru punerea în aplicare a Normelor privind cotele procentuale pentru contribuţia asigurătorilor la Fondul de garantare pe anul 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 3 noiembrie 2008.

Art. 3. - Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2015.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 24 octombrie 2014.

Nr. 20.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.