MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 657/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 657         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 5 septembrie 2014

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢI! CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 441 din 9 iulie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

752. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pe anul 2014 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014

 

759. - Hotărâre privind organizarea de către Ministerul Justiţiei, în perioada 11-12 septembrie 2014, la Bucureşti, a Reuniunii Naţionale a Reţelei Judiciare Europene în materie penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.280. - Ordin al ministrului transporturilor privind prorogarea termenului de intrare în vigoare a Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.079/2014 pentru stabilirea procedurilor privind evidenţa şi înmatricularea ambarcaţiunilor de agrement, condiţiile tehnice şi încadrarea cu personal navigant a acestora şi avizarea operatorilor economici pentru desfăşurarea activităţilor de agrement nautic

 

2.487. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul culturii, pentru acreditarea Colecţiei publice de drept privat de interes regional - Sfântu Gheorghe

 

4.421. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor ciclului inferior al liceului care au urmat stagiile de pregătire practică, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.222/2011

 

4.422. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina opţională “De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit”, clasa a III-a sau a IV-a, învăţământ primar

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 441

din 9 Iulie 2014

asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află examinarea cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului.

2. Cererea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. e) din Constituţie şi al art. 11 alin. (1) lit. A.e) şi art. 34 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.761 din 24 iunie 2014 şi constituie obiectul Dosarului nr.613E/2014.

3. Preşedintele Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 216 alin. (1) din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, declară deschise lucrările şedinţei de judecată.

4. La apelul nominal răspunde autorul sesizării, domnul Victor Viorel Ponta, prim-ministrul Guvernului României. Pentru Preşedintele României răspunde domnul Claudiu Constantin Dinu, consilier prezidenţial, cu împuternicire depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Preşedintele Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 216 alin. (2) din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, acordă cuvântul autorului sesizării pentru susţinerea acesteia.

6. Având cuvântul, domnul Victor Viorel Ponta invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a statuat în privinţa competenţei Preşedintelui României de reprezentare a statului român la lucrările Consiliului European, asupra faptului că această competenţă poate fi delegată, precum şi a faptului că nu este nelimitată şi nu poate fi exercitată arbitrar. Arată că pe data de 16 iulie 2014 va avea loc un Consiliu European care are pe ordinea de zi desemnarea comisarilor europeni, precum şi discutarea priorităţilor Comisiei Europene, aspecte care intră în competenţa Guvernului, iar nu a Preşedintelui României. În considerarea acestuia, precum şi pentru viitor, solicită ca instanţa de contencios constituţional să stabilească foarte clar ca, atunci când e vorba de o agendă care ţine strict de Guvern, mandatul să nu poată fi refuzat. Acest cadru este util şi necesar şi pentru viitorul Preşedinte al României, şi pentru viitorul prim-ministru.

7. Reprezentantul Preşedintelui României, domnul Claudiu Constantin Dinu, precizează mai întâi că punctul trei al cererii formulate în cauză, referitor la stabilirea faptului că Preşedintele României trebuie să delege prim-ministrului atribuţia de reprezentare a României la Consiliul European din 26-27 iunie 2014, a rămas fără obiect şi că prin cererea formulată se solicită de fapt o soluţie pentru viitor. Un alt aspect, referitor la configurarea conflictului, priveşte elementele de sezină. Astfel, din modul de configurare a cauzei rezultă că eventualul conflict este de fapt între alte autorităţi, şi anume Preşedintele României şi prim-ministrul, aşadar nu între Preşedintele României şi Guvern. Se mai arată că jurisprudenţa invocată nu prevede obligativitatea delegării prim-ministrului în anumite situaţii la lucrările Consiliului European, Prin această jurisprudenţa este tranşată problema reprezentării şi se stabilesc trei criterii în raport cu care să se stabilească autoritatea care va realiza reprezentarea. Examinând aceste criterii, se constată că prezentul caz nu era unul care să oblige Preşedintele să delege participarea ia Consiliu! European, întrucât pe agenda acestuia s-a aflat inclusiv semnarea unor acorduri, ceea ce este de competenţa Preşedintelui României, în condiţiile art. 91 alin. (1) din Constituţie. Sunt întrunite toate criteriile stabilite de Curtea Constituţională, atât din perspectiva agendei Consiliului European, cât şi a poziţiei comune a autorităţilor implicate. De altfel, sunt dificil de circumstanţiat situaţiile când Preşedintele ar putea fi obligat să delege prim-ministrului reprezentarea la Consiliul European şi aceasta ar putea determina ca la fiecare reuniune a acestei instituţii Curtea Constituţională să fie sesizată pentru a stabili competenţa de reprezentare. În concluzie, apreciază că în cauză nu există conflict juridic de natură constituţională.

8. În replică, autorul sesizării arată că, în ceea ce priveşte aspectele de ordin procedural, a respectat jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la subiectele conflictelor juridice de natură constituţională. Referindu-se la cele arătate de reprezentantul Preşedintelui României, arată că doreşte tocmai ca pe viitor să nu se mai vină în faţa Curţii Constituţionale înainte de fiecare Consiliu European, pentru a se stabili competenţa de reprezentare a României. Cu referire la Consiliul European din 16 iulie 2014, arată că reprezentarea României ar trebui asigurată de prim-ministru, deoarece el este cel care poartă exclusiv discuţiile pentru nominalizarea comisarului din partea României, având în vedere că propunerea oficială va veni, în final, din partea Guvernului, fără ca Preşedintele României să o poată opri.

9. În replică, reprezentantul Preşedintelui României arată că se solicită, într-un cadru procesual determinat, o decizie preventivă; actualele decizii sunt însă suficiente, întrucât stabilesc criterii obiective şi foarte utile. Actualul cadru procesual nu permite pronunţarea unei decizii preventive.

10. Preşedintele Curţii Constituţionale, având în vedere dispoziţiile art. 394 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, declară dezbaterile închise.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

11. Prin Adresa nr. 5/3.645 din 24 iunie 2014, prim-ministrul Guvernului a sesizat Curtea Constituţională cu cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.

12. Prin actul de sesizare, se solicită Curţii Constituţionale constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, reprezentat de prim-ministru, şi Preşedintele României, conflict generat de acţiunile concrete ale Preşedintelui României prin care îşi arogă atribuţii şi competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin Guvernului. De asemenea, se solicită Curţii stabilirea faptului că Preşedintele României trebuie să delege prim-ministru lui atribuţia de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26-27 iunie 2014. Cererea formulată este structurată pe trei părţi, cuprinzând temeiul legal al acesteia, situaţia de fapt, precum şi situaţia de drept.

13. Sub aspectul temeiului legal, prim-ministrul Guvernului invocă în susţinerea cererii sale dispoziţiile art. 146 lit. e) din Constituţie, precum şi ale art. 11 alin. (1) lit. A.e) şi art. 34-36 din Legea nr. 47/1992, dispoziţii care vizează competenţa Curţii Constituţionale de a soluţiona conflicte juridice de natură constituţională.

14. Referitor la situaţia de fapt, se arată că în perioada 26-27 iunie 2014 va avea loc la Bruxelles reuniunea Consiliului European, a cărei agendă va fi orientată, în exclusivitate, pe stabilirea priorităţilor pentru următorii 5 ani ai Comisiei Europene, al cărei mandat începe în noiembrie 2014. Întrucât agenda Consiliului European va fi axată pentru perioada 2014- 2019 pe creşterea economică, competitivitate, crearea de locuri de muncă (Semestrul european, energie şi schimbări climatice) şi pe definirea unor linii strategice pe aria de libertate, securitate şi justiţie, prim-ministrul a solicitat Preşedintelui României, în data de 16 iunie 2014, să îi delege atribuţia de reprezentare a statului român, prin Adresa înregistrată la Cabinetul primului-ministru cu nr. 5/3.455 din 16 iunie 2014. Preşedintele României nu a delegat prim-ministrului atribuţia de reprezentare a statului român la Consiliul European, deşi subiectele de pe ordinea de zi ţineau în totalitate de atribuţiile constituţionale ale Guvernului. De asemenea, se arată că Preşedintele nu a solicitat elemente de mandat pentru participarea sa la reuniunea Consiliului European, demers necesar, având în vedere subiectele de pe agenda de lucru. Se mai arată că nici Guvernul şi nici Parlamentul nu au fost informate şi nici consultate asupra poziţiei pe care Preşedintele o va susţine la reuniunea Consiliului European. Or, având în vedere principiul cooperării dintre autorităţile statului, a! loialităţii acestei cooperări, erau absolut necesare informarea şi consultarea Parlamentului şi Guvernului pentru a se stabili poziţia României, mai ales în condiţiile în care “toate cele trei autorităţi publice au atribuţii şi răspunderi concrete, numai ele împreună reprezentând suveranitatea poporului”.

15. Cât priveşte situaţia în drept, se susţine că cererea formulată vizează un conflict juridic de natură constituţională, întrucât, pe de o parte, se referă la determinarea rolului pe care îl au Preşedintele României şi Guvernul României în definirea şi orientarea poziţiei statului român ca membru al Uniunii Europene, iar, pe de altă parte, priveşte interpretarea art. 80 alin. (1) şi art. 102 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, este invocat un considerent al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008, potrivit căruia modul diferit în care autorităţile publice interpretează şi aplică o dispoziţie constituţională este de natură să determine un conflict juridic de natură constituţională, iar cu privire la înţelesul noţiunii de “conflict juridic de natură constituţională” este menţionată Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005.

16. Cu privire la reprezentarea statelor membre ale Uniunii Europene la reuniunile Consiliului European, autorul cererii arată că, din totalul celor 28 de state membre, un număr de 26 sunt reprezentate la nivel de prim-ministru. Cele două excepţii sunt reprezentate de Franţa, stat în care Preşedintele este şeful de facto şi de iure al executivului, şi de Cipru, unde funcţia de prim-ministru nu există.

17. În sprijinul cererii formulate, sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 683 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al”României, Partea I, nr. 479 din 12 iulie 2012, şi nr. 449 din 6 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 14 decembrie 2013, din care rezultă că, în anumite cazuri, Preşedintele României ar avea obligaţia să delege reprezentarea statului la reuniunile Consiliului European. Se arată că prezenta cerere vizează numai modul discreţionar, arbitrar, în care Preşedintele a ales să colaboreze cu Parlamentul şi Guvernul, fără a se contesta dreptul acestuia de a reprezenta statul la reuniunile Consiliului European.

18. Se apreciază că art. 80 din Constituţie reglementează o reprezentare generală pe plan extern a statului român de către Preşedintele României, dar în marja atribuţiilor exclusive conferite de art. 85-94 din Constituţie. Mai mult, niciunul dintre textele constituţionale nu reglementează dreptul exclusiv al Preşedintelui de a reprezenta statul la Consiliul European. În acest context, se arată că problematica reprezentării României la Consiliul European nu poate fi privită “În mod simplist raportată la relaţiile externe. Guvernul are atribuţii directe şi răspunderi în ceea ce priveşte “evoluţia economică a ţârii, situaţia socială, buna funcţionare a justiţiei, securitate, asigurarea liberei circulaţii, accesul liber la educaţie, cultură, ocrotirea sănătăţii, asigurarea unui mediu sănătos, exercitarea dreptului de a alege şi de a fi ales, dreptul de proprietate privată, precum şi a celorlalte drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute în Constituţie”. Or, subiectele aflate pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 26-27 iunie 2014 ţineau în totalitate de atribuţiile constituţionale ale Guvernului, astfel încât, prin interpretarea riguroasă a deciziilor Curţii Constituţionale nr. 683 din 27 iunie 2012 şi nr. 449 din 6 noiembrie 2013, prim-ministrul avea îndreptăţirea de a reprezenta statul la această reuniune. În concluzie, se arată că Preşedintele, pe de o parte, nu şi-a îndeplinit obligaţia de a-l delega pe prim-ministru la reuniunea menţionată, “deşi trebuia să facă acest lucru în raport cu atribuţiile acestor autorităţi publice”, iar, pe de altă parte, a exercitat atribuţiile constituţionale ale Guvernului şi a angajat statul “fără o minimă consultare a autorităţilor publice competente, stabilind în mod unilateral mandatul de reprezentare a statului român la reuniunea Consiliului European”.

19. În temeiul art. 35 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate punctele de vedere ale părţilor aflate în conflict asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia.

20. Preşedintele României a comunicat punctul său de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia prin Adresa nr. DCL 710/02 iulie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.942 din 2 iulie 2014.

21. Arată că aspectele invocate în motivarea cererii formulate de prim-ministru, în sensul că în cauză s-a ivit un conflict juridic de natură constituţională izvorât din modul discreţionar, arbitrar, în care Preşedintele României a ales să colaboreze cu Parlamentul şi Guvernul, precum şi susţinerea potrivit căreia Preşedintele României nu a informat şi nici nu a consultat Guvernul şi Parlamentul cu privire la poziţia pe care o va susţine la reuniune şi nici nu a solicitat elemente de mandat, “nu corespund adevărului”. Aceasta întrucât Preşedintele României a primit, în data de 23 iunie 2014, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, punctul de vedere însuşit de Guvernul României cu privire la punctele înscrise pe agenda Consiliului European. Astfel, premergător reuniunii dintre instituţii, s-a purtat o corespondentă. Prin Adresa nr. DAE/260 din 20 mai 2014, Administraţia Prezidenţială a adresat Ministerului Afacerilor Externe rugămintea de a pune la dispoziţie documentele necesare pentru pregătirea participării Preşedintelui României la Consiliul European extraordinar din 27 mai 2014, iar prin Adresa nr. DAE 297 din 19 iunie 2014 Administraţia Prezidenţială a adresat Ministerului Afacerilor Externe rugămintea de punere la dispoziţie a documentelor necesare pentru pregătirea participării Preşedintelui României la Consiliul European din 26-27 iunie 2014. Ca răspuns la această solicitare, cu Adresa nr. B1/1.349 din 23 iunie 2014, Ministerul Afacerilor Externe a transmis un set de documente privind punctele aflate pe agenda Consiliului şi un Non paper privind elementele de interes, din perspectiva Guvernului României, în formularea priorităţilor pe termen mediu şi lung ale Uniunii Europene.

22. Cât priveşte fondul cererii formulate de prim-ministru, se arată că în cauză nu sunt întrunite cele trei condiţii cumulative pentru ca situaţia relevată să fie calificată drept conflict juridic de natură constituţională. Astfel, conflictul ivit nu este unul de natură constituţională, deoarece nu poartă asupra atribuţiilor constituţionale care să fi fost exercitate abuziv şi prin care Preşedintele României să-şi fi arogat puteri, atribuţii sau competenţe care ar aparţine Guvernului României, ce au condus la blocarea activităţii Guvernului.

23. În continuare, invocându-se considerente cuprinse în deciziile Curţii Constituţionale nr. 683/2012, nr. 784/2012 şi nr. 449/2013, se arată că nu există o obligaţie a Preşedintelui României de a delega prim-ministrului atribuţia sa de participare la reuniunile Consiliului European şi, în consecinţă, nu se poate naşte un conflict juridic de natură constituţională izvorât din refuzul delegării. Chiar şi în situaţia în care s-ar interpreta că, în funcţie de conţinutul agendei reuniunii, Preşedintele României ar fi fost nevoit să delege atribuţia sa de reprezentare, în cauză Preşedintele era îndreptăţit, în baza criteriilor stabilite prin Decizia nr. 449/2013, să participe la Consiliul European. Astfel, Preşedintele României este autoritatea cea mai bine plasată în raport cu subiectele abordate în cadrul Consiliului European, respectiv semnarea acordurilor de asociere la Uniunea Europeană a Moldovei, Ucrainei şi Georgiei; fiind vorba de tratate internaţionale, semnarea acestora este de competenţa exclusivă a Preşedintelui României, raportat la dispoziţiile art. 91 din Constituţie. Poziţia Preşedintelui României este concordantă cu cea a Guvernului, care în ziua următoare semnării acordurilor a adoptat trei hotărâri de guvern prin care a transmis Preşedintelui proiectele legilor de ratificare a acordurilor, precum şi cu cea a Parlamentului, acesta fiind convocat în sesiune extraordinară pentru ratificarea acordurilor de asociere la Uniunea Europeană a celor trei ţări. Un alt argument îl constituie faptul că sarcina implementării celor stabilite în cadrul Consiliului European revine Preşedintelui României care, în virtutea atribuţiei constituţionale prevăzute de art. 91 alin. (1), încheie tratate internaţionale în numele României şi le supune spre ratificare Parlamentului. Având în vedere că în data de 27 iunie 2014 au fost semnate acordurile de asociere, prin Adresa nr. H2-1/2757 Ministerul Afacerilor Externe a solicitat Administraţiei Prezidenţiale sprijin în derularea cu maximă celeritate a procedurilor de ratificare. Ca urmare a consensului dintre autorităţile implicate în procesul de ratificare, la data de 28 iunie 2014 Preşedintele României a semnat decretele privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, a Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 21 martie 2014 şi 27 iunie 2014, şi a Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Georgia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014. Acestea au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 iunie 2014.

24. În concluzie, Preşedintele României a participat la reuniunea Consiliului European în exercitarea propriilor competenţe constituţionale, având cunoştinţă de poziţia exprimată de Guvern cu privire la problemele înscrise pe ordinea de zi a reuniunii. Preşedintele României nu avea obligaţia de a solicita mandat din partea Parlamentului, deoarece, atunci când decide să participe, conţinutul mandatului este stabilit în mod exclusiv de această autoritate constituţională. Ca atare, nu a existat un blocaj instituţional, Guvernul nefiind niciun moment împiedicat în exercitarea competenţelor prevăzute la art. 102 alin. (1) din Constituţie. Cu privire la ultimul capăt de cerere, se apreciază că a rămas fără obiect.

25. Prim-ministrul a comunicat punctul său de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia prin Adresa nr. 5/3.661/2014, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 3.073 din 8 iulie 2014.

26. Prin punctul de vedere comunicat se reiau susţinerile şi argumentele prezentate în sesizarea formulată, în sensul că agenda Consiliului European din 26-27 iunie 2014 a fost axată pe probleme care au ţinut în totalitate de atribuţiile constituţionale ale Guvernului şi, cu toate acestea, Preşedintele României nu a delegat prim-ministrului atribuţia de reprezentare a statului român la Consiliul European. De asemenea, Preşedintele României nu a solicitat elemente de mandat pentru participarea sa la reuniunea Consiliului European, demers necesar, având în vedere subiectele de pe agenda de lucru.

27. Prim-ministrul invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la noţiunea de “conflict juridic de natură constituţională”, precum şi jurisprudenţa conturată în legătură cu problematica reprezentării României la Consiliul European. Faţă de această jurisprudenţa a Curţii Constituţionale, se subliniază faptul că nu se contestă dreptul Preşedintelui României de a reprezenta statul român la reuniunile Consiliului European, ci doar modul discreţionar, arbitrar, în care acesta a ales să colaboreze cu Parlamentul şi Guvernul - chemat să garanteze obligaţiile rezultate din actul aderării. Cu referire la dispoziţiile constituţionale care circumstanţiază rolul şi atribuţiile Preşedintelui României, respectiv ale Guvernului, se arată din nou că niciuna dintre acestea nu se referă la dreptul exclusiv al Preşedintelui României de a reprezenta România la Consiliul European. Art. 80 din Constituţie prevede faptul că Preşedintele României reprezintă statul român, dar nu prevede că este reprezentantul statului român, în sens exclusiv. România putând fi reprezentată şi de alte autorităţi publice în funcţie de atribuţiile legale ale acestora. În final, se arată că, având în vedere că Preşedintele României nu a delegat prim-ministrului atribuţia de a reprezenta România la reuniunea Consiliului European din 26-27 iunie 2014, deşi punctele de pe ordinea de zi au avut un conţinut care corespunde atribuţiilor constituţionale ale Guvernului, există un conflict juridic de natură constituţională complex, şi anume: “Preşedintele României nu şi-a îndeplinit obligaţia de a-l delega pe prim-ministru la această reuniune, deşi trebuia să facă acest lucru în raport cu atribuţiile acestor autorităţi publice, pe de o parte, iar pe de altă parte a exercitat atribuţii constituţionale ale Guvernului, a angajat ţara fără o minimă consultare a autorităţilor publice competente, stabilind în mod unilateral mandatul la reuniunea Consiliului European.”

28. Faţă de cele arătate, se solicită Curţii Constituţionale să constate că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, conflict generat de exercitarea de către Preşedintele României a unor atribuţii ale Guvernului.

De asemenea, în interpretarea riguroasă a deciziilor Curţii Constituţionale nr. 683/2012 şi nr. 449/2013, să se stabilească faptul că Preşedintele României trebuie să delege prim-ministrului atribuţia de reprezentare a României la Consiliul European în cazurile în care subiectele incluse pe ordinea de zi a reuniunii ţin în totalitate de atribuţiile constituţionale ale Guvernului.

CURTEA,

examinând cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Guvern, reprezentat de prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, punctele de vedere ale Preşedintelui României şi prim-ministrului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine următoarele:

(1) Admisibilitatea cererii formulate de către prim-ministru

(1.1) Autorul sesizării

29. Astfel cum rezultă din cererea formulată, prim-ministrul solicită Curţii Constituţionale constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, reprezentat de prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. Se reţine că prim-ministrul este unul dintre titularii dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la conflictele juridice de natură constituţională prevăzute de art. 146 lit. e) din Constituţie, astfel încât, sub acest aspect, cererea este admisibilă.

(1.2) Obiectul cererii formulate de către prim-ministru

30. Cererea formulată vizează constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, reprezentat de prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, generat de acţiunile concrete ale Preşedintelui României, prin care, potrivit prim-ministrului, îşi arogă atribuţii şi competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin Guvernului. De asemenea, se solicită Curţii să statueze în sensul că Preşedintele României trebuia să delege prim-ministrului atribuţia de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26-27 iunie 2014. Aşadar, şi prin prisma obiectului cererea formulată este admisibilă.

(1.3) Părţile în litigiu

31. Autorităţile publice care ar putea fi implicate într-un conflict juridic de natură constituţională sunt “numai cele cuprinse în titlul III din Constituţie, şi anume: Parlamentul, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, Preşedintele României, ca autoritate publică unipersonală, Guvernul, organele administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale, precum şi organele autorităţii judecătoreşti - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii” (Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 24 noiembrie 2008). Prin urmare, atât Guvernul, reprezentat de prim-ministru, cât şi Preşedintele României pot fi părţi într-un litigiu întemeiat pe art. 146 lit. e) din Constituţie.

(1.4) Concluzii

32. Aşadar, Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. e) din Constituţie şi ale art. 1, art. 10, art. 34-36 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, reprezentat de prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.

(2) Analiza fondului cererii formulate de către prim-ministru

(2.1) Obiectul cererii

33. În esenţă, cererea formulată vizează competenţa de reprezentare a României la reuniunile Consiliului European. Faţă de agenda reuniunii Consiliului European din data de 26-27 iunie 2014, axată, în opinia prim-ministrului, pe o problematică ce corespunde exclusiv atribuţiilor constituţionale ale Guvernului, acesta a solicitat Preşedintelui României delegarea atribuţiei de reprezentare a statului român. Se arată că Preşedintele României nu a delegat această atribuţie şi nu a procedat la informarea sau consultarea cu Guvernul şi Parlamentul cu privire la poziţia pe care o va susţine la reuniunea Consiliului European. Se precizează de către prim-ministru că nu contestă dreptul Preşedintelui României de a reprezenta statul român la reuniunile Consiliului European, ci doar modul discreţionar în care acesta a ales să colaboreze cu Parlamentul şi Guvernul.

34. Sesizarea nu vizează, aşadar, problema de principiu a reprezentării României la Consiliul European, asupra căreia, de altfel, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat într-o jurisprudenţă invocată de ambele părţi ale cauzai, ci reprezentarea la o reuniune a respectivei instituţii, în funcţie de agenda concretă a acesteia, apreciată de prim-ministru ca ţinând de atribuţiile Guvernului, iar nu ale Preşedintelui României, aşa cum sunt acestea circumstanţiate de textele constituţionale de referinţă. Curtea este chemată să se pronunţe dacă actele şi acţiunile concrete ale Preşedintelui României, în situaţia dată, au determinat un conflict juridic de natură constituţională între acesta şi Guvernul României.

(2.2.) Noţiunea de conflict juridic de natură constituţională

35. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, conflictul juridic de natură constituţională presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate ori mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei ori în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Totodată, conflictul juridic de natură constituţională există între două sau mai multe autorităţi şi poate privi conţinutul ori întinderea atribuţiilor lor decurgând din Constituţie, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competenţă, pozitive sau negative, ce pot crea blocaje instituţionale (Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008). Curtea a mai statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituţie “stabileşte competenţa Curţii de a soluţiona în fond orice conflict juridic de natură constituţională ivit între autorităţile publice, iar nu numai conflictele de competenţă născute între acestea” (Decizia nr. 270 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008). Prin urmare, potrivit jurisprudenţei Curţii, conflictele juridice de natură constituţională “nu se limitează numai la conflictele de competenţă, pozitive sau negative, care ar putea crea blocaje instituţionale, ci vizează orice situaţii juridice conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct în textul Constituţiei” (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009, Decizia nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 7 decembrie 2010, sau Decizia nr. 108 din 5 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 9 aprilie 2014).

(2.3) Competenţa de reprezentare a României la Consiliul European

36. Prin Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 12 iulie 2012, procedând la analiza textelor constituţionale de referinţă care circumstanţiază rolul şi competenţa Preşedintelui României şi, respectiv, a Guvernului, Curtea a statuat că “Preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către Preşedintele României, în mod expres, primului~ministru.” Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut că, “Potrivit art. 80 alin. (1) din Constituţie, Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. [...] rolul Guvernului este unul mai degrabă derivat, şi nu originar, cum este cel al Preşedintelui României”. Fiind o putere proprie Preşedintelui României, “reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voinţă expres, de către acesta atunci când consideră necesar”.

37. Dezvoltând aceste considerente prin Decizia nr. 449 din 6 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 14 decembrie 2013, Curtea a mai reţinut că “o atare putere de apreciere a Preşedintelui României nu este una nelimitată sau arbitrară, ci aprecierea în concret trebuie să ţină cont de anumite criterii obiective, precum: (1) autoritatea publică cea mai bine poziţionată în raport cu subiectele abordate în cadrul Consiliului European, (2) poziţia Preşedintelui României sau a prim-ministrului asupra acestor subiecte să fie legitimată de un punct de vedere concordant cu cel al Parlamentului sau (3) dificultăţile pe care le implică sarcina implementării celor stabilite în cadrul Consiliului European. Decizia politică de delegare a atribuţiei de participare la reuniunile Consiliului European trebuie să aibă în vedere criteriile mai sus menţionate, în vederea realizării unui consens între autorităţile publice implicate: Preşedintele României, respectiv prim-ministrul, iar decizia luată trebuie să ţină cont şi de principiul constituţional al cooperării loiale”.

38. Cât priveşte o eventuală partajare de principiu a competenţei de reprezentare a României la Consiliul European, în funcţie de agenda reuniunilor, Curtea Constituţională a reţinut, prin Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012, că aceasta “este imposibilă în practică, având în vedere că nicio reuniune a Consiliului European nu tratează în exclusivitate probleme de politică economică, socială, bugetară în sensul reţinut de declaraţia menţionată. Mai mult decât atât, şi în ipoteza în care se dezbat astfel de probleme, având în vedere că acestea presupun încheierea de tratate în numele României, fac necesară participarea şefului statului, care are competenţa de a încheia tratate în acest domeniu.” De asemenea, Curtea a reţinut că nu se poate accepta ideea unei partajări orizontale de competenţe în cadrul politicii externe, în sensul că reprezentarea în sine a statului este realizată de două autorităţi publice: “partajarea de competenţe este, în accepţiunea textelor constituţionale referite, una pe verticală, liniile directoare ale politicii externe a statului fiind stabilite şi definite de reprezentantul său, Preşedintele României, iar implementarea şi realizarea în concret a acestora ţine de Guvern”.

(2.4) Concluzii

39. Faţă de textele constituţionale de referinţă, astfel cum au fost acestea interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, competenţa de reprezentare a României la reuniunile Consiliului European aparţine Preşedintelui României, care o poate delega prim-ministrului, aprecierea în concret trebuind să se realizeze cu respectarea unor criterii obiective şi să fie legitimată de un punct de vedere rezultat din cooperarea loială cu celelalte autorităţi publice implicate.

40. Astfel fiind, decizia Preşedintelui României de a participa la reuniunea Consiliului European din 26-27 iunie 2014 nu poate constitui, în sine, un act sau acţiune prin care Preşedintele României îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice. În acest sens este, de altfel, chiar sesizarea prim-ministrului, în care se menţionează expres că nu contestă dreptul Preşedintelui României de a reprezenta statul român la reuniunile Consiliului European.

41. Ceea ce ar putea conduce la un asemenea conflict ar fi exercitarea discreţionară a competenţei constituţionale a Preşedintelui, cu ignorarea criteriilor obiective stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi în afara cadrului unei cooperări loiale cu Guvernul şi Parlamentul, de natură a se încadra în ceea ce Curtea Constituţională a calificat “orice situaţii juridice conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct în textul Constituţiei” (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009, Decizia nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 7 decembrie 2010, sau Decizia nr. 108 din 5 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 257 din 9 aprilie 2014.)

42. În aprecierea unei astfel de situaţii, problematica reprezentării României la lucrările Consiliului European trebuie abordată în mod distinct de reprezentarea externă a statului, câtă vreme calitatea de membru al Uniunii Europene determină ca instituţiile acesteia, aşadar şi Consiliul European, să constituie organisme decizionale comune pentru statele membre. Agenda reuniunii Consiliului European poate avea un caracter orientativ, întrucât, astfel cum Curtea a mai reţinut, niciuna dintre aceste reuniuni nu tratează în exclusivitate o anumită categorie de probleme, astfel încât să se poată circumstanţia, în mod clar, o exclusivitate a unei autorităţi publice sau a alteia dintre cele menţionate sub aspectul participării. În funcţie de această agendă însă, se poate stabili, de către autorităţile implicate, care este mai bine plasată la un moment dat în raport cu subiectele ce urmează a fi abordate în cadrul lucrărilor Consiliului European, fiind posibilă distincţia în funcţie de competenţa constituţională a acestor autorităţi. Decizia sub acest aspect trebuie să se fundamenteze pe criteriile obiective menţionate, în cadrul unei cooperări loiale între Preşedinte şi Guvern în vederea stabilirii autorităţii care Să reprezinte România la lucrările Consiliului European (a se vedea, cu privire la înţelesul principiului comportamentului loial al autorităţilor publice, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009, Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010, Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea t, nr. 90 din 3 februarie 2012, Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 12 iulie 2012, sau Decizia nr. 924 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 22 noiembrie 2012, Decizia nr. 972 din 21 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2012, sau Decizia nr. 449 din 6 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 14 decembrie 2013).

43. Examinând documentele depuse la dosarul cauzei din perspectiva considerentelor mai sus reţinute, se constată că acestea evidenţiază un acord implicit între Guvern şi Preşedintele României cu privire la reprezentarea la Consiliul European, rezultat din consultarea Guvernului, de către Preşedintele României, cu privire la problematica ce formează obiectul reuniunii Consiliului European din 26-27 iunie 2014, pregătirea acestei întâlniri fiind realizată pe baza documentaţiei transmise de Guvern şi solicitate în acest scop de Administraţia Prezidenţială (Adresa nr. B1-4/1.744 din 19 mai 2014 şi Adresa nr. B1/1.349 din 23 iunie 2014 ale Ministerului Afacerilor Externe, Adresa nr. DAE/297 din 19 iunie 2014 completată cu Adresa nr. DAE/260 din 20 mai 2014 ale Administraţiei Prezidenţiale).

44. Acest schimb de scrisori demonstrează faptul că Preşedintele României a solicitat şi cunoscut poziţia Guvernului În raport cu problematica de pe agenda reuniunii Consiliului European în discuţie. Niciunul dintre aceste documente nu creează aparenţa unei situaţii conflictuale între cele două autorităţi şi nici vreo neconcordanţă sub aspectul poziţionării atât în ceea ce priveşte autoritatea care să reprezinte România la lucrările Consiliului European din 26-27 iunie 2014, cât şi poziţia acestei autorităţi în raport cu problematica ce formează obiectul lucrărilor.

45. De asemenea, potrivit corespondenţei depuse la dosar, principalele chestiuni pe care Consiliul European urma să le abordeze la 26-27 iunie 2014 erau următoarele: libertate, securitate şi justiţie (definirea orientărilor strategice ale planificării legislative şi operaţionale în cadrul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie), creştere, competitivitate şi ocuparea forţei de muncă (Semestrul european, climă şi energie), semnarea acordurilor de asociere cu Georgia, Moldova şi Lituania. Or, potrivit art. 91 din Constituţie, încheierea tratatelor internaţionale intră în competenţa Preşedintelui României. Nu a existat un dezacord cu privire la semnarea/ratificarea acestor acorduri, astfel cum o demonstrează Adresa nr. H2-1/2.757 din data de 27 iunie 2014 a Ministerul Afacerilor Externe către Administraţia Prezidenţială, de solicitare a sprijinului în derularea cu maximă celeritate a procedurilor de ratificare. În această adresă se specifică faptul că “Acordurile menţionate vor fi semnate la data de 27 iunie 2014 la Bruxelles” şi că, “având în vedere importanţa specială a acestor documente, se intenţionează derularea cu maximă celeritate a procedurilor de ratificare”, proiectele legilor de ratificare urmând să fie adoptate de Guvern “Într-o şedinţă extraordinară programată pentru data de 28 iunie 2014, iar procedurile parlamentare privind proiectele de legi urmează a fi iniţiate la data de 30 iunie 2014.” Prin decretele nr. 478, 479 şi 480 din 28 iunie 2014, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 iunie 2014, Preşedintele României a supus spre ratificare Parlamentului Acordul de asociere între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, Acordul de asociere între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 21 martie 2014 şi 27 iunie 2014, Acordul de asociere între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Georgia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014.

46. Pentru aceste considerente, Curtea constată că nu poate fi reţinută în cauză existenţa unui conflict juridic de natură constituţională, în sensul acestui concept precizat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

47. Chiar dacă nu a fost probată existenţa unei situaţii care să întrunească trăsăturile unui astfel de conflict, Curtea subliniază şi în prezenta cauză obligaţia de cooperare loială a autorităţilor publice. Aprecierea autorităţii publice cea mai bine plasată la un moment dat faţă de tematica reuniunii Consiliului European şi eventualul refuz al delegării prim-ministrului trebuie să formeze obiectul unor discuţii şi negocieri între cele două părţi implicate, prezentarea de argumente şi identificarea celor mai bune soluţii, în spiritul unei cooperări loiale. Tot astfel, trebuie respectat rolul Parlamentului de “organ reprezentativ suprem al poporului român”, astfel cum este statuat de art. 61 alin. (1) din Constituţie. Aşa cum Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 449/2013, “sistemul semiprezidenţial românesc nu poate exclude controlul parlamentar asupra reprezentării României la reuniunile Consiliului European”, nefiind prin urmare admisibil ca poziţia uneia sau a alteia dintre autorităţile publice care ar reprezenta România la lucrările Consiliului European să fie în disensiune cu punctul de vedere al Parlamentului. Sub acest aspect sunt incidente dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora atât Preşedintele României, cât şi Guvernul şi Parlamentul “garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării”. Poziţia celor trei autorităţi în realizarea acestei obligaţii se impune a fi concordantă.

Având în vedere considerentele expuse, dispoziţiile art. 146 lit. e) din Constituţie, precum şi prevederile art. 11 alin. (1) lit. A.e), ale art. 34 şi 35 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, reprezentat de prim-ministru, şi Preşedintele României, în legătură cu participarea Preşedintelui României la lucrările Consiliului European din 26-27 iunie

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din 9 iulie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pe anul 2014 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru interpretarea unor prevederi legale,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pe anul 2014 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, cu suma de 12.630 mii lei, la capitolul 70.01 “Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică”, titlul 71 “Active nefinanciare”, articolul 71.01 “Active fixe”, alineatul 71.01.04 “Microbuze şcolare”, pentru sprijinirea de către România a procesului educaţional din Republica Moldova.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) se utilizează potrivit art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru interpretarea unor prevederi legale.

Art. 2. - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a sumelor alocate potrivit prezentei hotărâri.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pe anul 2014.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 28 august 2014.

Nr. 752.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind organizarea de către Ministerul Justiţiei, în perioada 11-12 septembrie 2014, la Bucureşti, a Reuniunii Naţionale a Reţelei Judiciare Europene în materie penală

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă organizarea de către Ministerul Justiţiei a Reuniunii Naţionale a Reţelei Judiciare Europene în materie penală, la Bucureşti, în perioada 11-12 septembrie 2014, cu tema: Eurojust şi Reţeaua Judiciară Europeană: consultare şi complementaritate, precum şi finanţarea cheltuielilor ocazionate de această acţiune.

Art. 2. - (1) Finanţarea cheltuielilor necesare pentru organizarea şi desfăşurarea acţiunii prevăzute la art. 1 se suportă din prevederile bugetare aprobate Ministerului Justiţiei pe anul 2014, la capitolul 61.01 “Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul II “Bunuri şi servicii”.

(2) Devizul estimativ al acţiunii menţionate la art. 1 este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - În scopul organizării şi desfăşurări activităţii prevăzute la art. 1, se aprobă efectuarea cheltuielilor aferente, prin derogare de la prevederile cap. II pct. 2 şi pct. 5 din Normele privind organizarea în ţară a acţiunilor de protocol şi a unor manifestări cu caracter cultural-ştiinţific, precum şi cheltuielile

ce se pot efectua în acest scop de către instituţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 552/1991, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - Contravaloarea cheltuielilor prevăzute la art. 2 va fi restituită ulterior desfăşurării acţiunii, de către Eurojust, în limita sumei de 4.000 euro, inclusiv TVA.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darlus-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 4 septembrie 2014.

Nr. 759.

 

 

ANEXĂ

 

DEVIZ ESTIMATIV

privind cheltuielile ocazionate de organizarea Reuniunii Naţionale a Reţelei Judiciare Europene în materie penală, la Bucureşti, în perioada 11-12 septembrie 2014, cu tema: Eurojust şi Reţeaua Judiciară Europeană: consultare şi complementaritate

 

Nr. crt.

Obiectul

Suma (lei)

1

Cheltuieli cu cazarea

- 35 de persoane x 350 lei/persoană x 1 noapte = 12.250 lei

12.250

2

 Cheltuieli de masă/protocol/trataţii uzuale/dineu oficial/dejun

- 2 dejunuri: 50 persoane x 150 lei/persoană = 15.000 lei

- 3 pauze cafea: 150 persoane (străini şi români) x 18,4 lei/persoană = 2.760 lei

17.760

3

 Cheltuieli pentru materiale promoţionale (pix, blocnotes, mapă etc.)

- 50 persoane x 70 lei/persoană = 3.500 lei

- fotografii: 1.000 lei

4.500

4

 închiriere sală conferinţă - 1 sală x 16.000 lei = 16.000 lei

16.000

 

TOTAL

50.510

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind prorogarea termenului de intrare în vigoare a Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.079/2014 pentru stabilirea procedurilor privind evidenţa şi înmatricularea ambarcaţiunilor de agrement, condiţiile tehnice şi încadrarea cu personal navigant a acestora şi avizarea operatorilor economici pentru desfăşurarea activităţilor de agrement nautic

În temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Articol unic. - Termenul prevăzut la art. 91 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.079/2014 pentru stabilirea procedurilor privind evidenţa şi înmatricularea ambarcaţiunilor de agrement, condiţiile tehnice şi încadrarea cu personal

navigant a acestora şi avizarea operatorilor economici pentru desfăşurarea activităţilor de agrement nautic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 29 iulie 2014, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2015.

 

p. Ministrul transporturilor,

Marius Mitică Mărgărit,

secretar de stat

 

Bucureşti, 28 august 2014.

Nr. 1.280.

MINISTERUL CULTURII

 

ORDIN

pentru acreditarea Colecţiei publice de drept privat de interes regional - Sfântu Gheorghe

 

În baza Hotărârii Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor nr. 2.072 din 24 iunie 2014,

în conformitate cu prevederile art. 12 din Criteriile şi normele de acreditare a muzeelor şi a colecţiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.057/2007,

în temeiul dispoziţiilor art. 18 alin. (4) din Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, republicată, şi ale art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul culturii, emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează Colecţia publică de drept privat de interes regional - Sfântu Gheorghe, din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna.

Art. 2. - Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul culturii,

Kelemen Hunor

 

Bucureşti, 11 iulie 2014.

Nr. 2.487.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor ciclului inferior al liceului care au urmat stagiile de pregătire practică, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.222/2011

 

În baza prevederilor art. 94 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 1-3 din Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor şi al prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor ciclului inferior al liceului care au urmat stagiile de pregătire practică, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.222/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 31 august 2011, se modifică după cum urmează:

- În textul metodologiei, sintagma “nivel 2” se înlocuieşte cu sintagma “nivel 3”.

Art. II. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţia generală buget-finanţe şi resurse umane, Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 27 august 2014.

Nr. 4.421.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina opţională “De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit”, clasa a III-a sau a IV-a, învăţământ primar

 

În baza prevederilor art. 42, 64 şi 65 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă programa şcolară pentru disciplina opţională “De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit”, clasa a III-a sau a IV-a, învăţământ primar, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Programa şcolară aprobată prin prezentul ordin se aplică începând cu anul şcolar 2014-2015.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 28 august 2014.

Mr. 4.422.

 

ANEXĂ

 

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru disciplina opţională “De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit”

 

Curriculum la decizia şcolii pentru clasa a III-a sau a IV-a

 

Notă de prezentare

Programa şcolară pentru disciplina opţională “De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit” reprezintă o ofertă curriculară de disciplină opţională ce poate fi studiată în clasa a III-a sau în clasa a IV-a din învăţământul primar, proiectată pentru un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar.

Structura programei şcolare include următoarele elemente:

- Notă de prezentare

- Competenţe generale

- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

- Conţinuturi

- Sugestii metodologice

- Recomandări bibliografice

Competenţele generale reflectă caracterul interdisciplinar al disciplinei opţionale propuse spre studiu.

Competenţele specifice sunt corelate cu exemple de activităţi de învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă.

Conţinuturile învăţării sunt organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor.

Sugestiile metodologice au rol orientativ pentru proiectarea demersului didactic şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei şi particularităţile de vârstă ale elevilor.

În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate şi recomandările următoarelor documente internaţionale:

- Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC);

- Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul al XXI-lea.

Prezenta programă şcolară este rezultatul unui proces de proiectare, pilotare şi revizuire a programei şcolare dezvoltate în cadrul proiectului educaţional “De-a arhitectura în oraşul meu”, parte a programului cultural “De-a arhitectura - deschiderea şcolarilor către arhitectură şi mediu construit” al Filialei Teritoriale Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România şi al Asociaţiei De-a Arhitectura, elaborată în parteneriat cu Departamentul de Ştiinţele Educaţiei din Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti.

Realizată în perioada 2011-2012, programa a fost pilotată în 5 şcoli din Bucureşti pe parcursul anului şcolar 2012-2013 şi revizuită în iunie 2013 în urma strângerii de date prin monitorizare şi evaluare. Programa şcolară pilotată a fost însoţită de suport de curs pentru cadrele didactice din învăţământul primar şi alte resurse curriculare auxiliare. Dat fiind caracterul interdisciplinar al acestei discipline opţionale, în etapa de pilotare, activităţile în şcoli au fost realizate de echipe formate dintr-un cadru didactic din învăţământul primar şi un arhitect îndrumător sau un student la arhitectură, voluntari în realizarea activităţilor.

Programa şcolară pentru disciplina opţională “De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit” propune o abordare interdisciplinară, care îmbină elemente de educaţie tehnologică, matematică, abilităţi practice, limba română, alfabetizare digitală şi istorie comunitară,

subsumându-le în acelaşi timp unor elemente de educaţie civică.

Dincolo de tematica propusă, noutatea disciplinei vine din activităţile practice derulate. Abordarea învăţării prin proiecte individuale (“Casa mea7”Casa omuleţului de jucărie*) şi proiecte colective (proiectul “Comunitatea noastră*), precum şi activităţile în aer liber fac explicită legătura dintre ceea ce învaţă elevii şi scopul pentru care învaţă. Realizarea unor activităţi tip proiect îi antrenează pe copii în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare a unor probleme concrete ale clasei şi ale comunităţii în care trăiesc.

 

Competenţe generale

1. Utilizarea unor noţiuni de bază din limbajul specific arhitecturii şi mediului construit

2. Exprimarea opiniilor cu privire la mediul construit şi la factorii care îi dau calitate

3. Manifestarea responsabilităţii faţă de mediul construit şi a conduitei moral-civice

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Utilizarea unor noţiuni de bază din limbajul specific arhitecturii şi mediului construit

1.1. Identificarea intuitivă a unor noţiuni specifice arhitecturii şi urbanismului

- jocuri didactice, individuale sau în perechi, pentru descoperirea intuitivă a unor noţiuni, de exemplu, reducerea la scară: elevul îşi măsoară înălţimea cu o sfoară, pe care apoi o va împături în două de mai multe ori, până când sfoara împăturită ajunge la dimensiunea unui omuleţ de jucărie, tip Lego, de 4 cm;

- jocuri didactice de grup, de tip ghicitoare, de exemplu, pentru identificarea noţiunii de textură a materialului (un material necunoscut trebuie identificat folosind numai simţul tactil);

- realizarea de mici machete (din hârtie, plastilină, materiale textile etc.) pentru îmbunătăţirea vederii în spaţiu;

- desen liber după o clădire, de exemplu, observarea şi desenarea umbrelor pe faţada unei clădiri;

- exerciţii de orientare în localitate cu ajutorul unei hărţi, prin marcarea pe aceasta a traseului, a diverselor clădiri reper, a spaţiilor publice şi a spaţiilor verzi;

- activităţi care implică folosirea calculatorului şi a dispozitivelor mobile (smartphone, iPad) pentru urmărirea unui traseu pe o hartă.

1.2. Utilizarea în contexte date a unor noţiuni specifice arhitecturii şi urbanismului

- interpretarea unor imagini prin formularea de enunţuri folosind noţiuni specifice arhitecturii şi urbanismului (scară, proporţie, plan, faţadă, perspectivă, simetrie-asimetrie, armonie, textură, spaţiu public, spaţiu verde, spaţiu construit etc.);

- discuţii prin care elevii îşi exprimă puncte de vedere asupra unor aspecte ale mediului construit (de exemplu, analiza mediului construit al străzii de lângă şcoală);

- exersarea limbajului specific în realizarea machetelor individuale şi a machetei proiectului comun al clasei;

- desenarea planului clasei la o scară dată, pe hârtie de matematică;

- prezentarea proiectului clasei.

2. Exprimarea opiniilor cu privire la mediul construit şi la factorii care îi dau calitate

2.1. Identificarea unor caracteristici ale mediului construit prin experienţă directă

- jocuri de grup, organizate în aer liber, într-o zonă preponderent construită, pentru dezvoltarea cât mai multor tipuri de percepţie senzorială (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă);

- fotografiere, desen, notare, colecţionare de obiecte, în cadrul activităţilor din clasă sau din afara clasei;

- exerciţii de măsurare (cu palma, cotul, pasul, braţele, mai mulţi elevi care se ţin de mână etc.) pentru identificarea legăturii dintre măsurile corpului uman şi ale elementelor mediului construit interior şi exterior;

- discuţii despre utilitatea şi/sau aspectul estetic al unor elemente ale mediului construit.

2.2. Manifestarea curiozităţii pentru imagini specifice arhitecturii şi urbanismului

- prezentare de imagini (fotografii, cărţi poştale, format ppt etc.), însoţite de explicaţii, pentru exemplificarea unor noţiuni specifice arhitecturii şi urbanismului;

- documentarea individuală prin selectarea unor imagini relevante pentru conţinuturile abordate la clasă (de exemplu, materiale şi culori în arhitectură, personalităţi din domeniu - Leonardo da Vinci, Le Courbusier etc.);

- colecţionarea unor imagini ale clădirilor şi spaţiilor urbane favorite, prezentarea acestora şi argumentarea opţiunilor;

- scriere creativă pe o temă dată, de exemplu, povestea unui loc imaginar sau real;

- fotografie şi colaj foto pe o temă dată (de exemplu, carte poştală care descrie specificul unui loc), cu sau fără utilizarea de softuri specifice pentru computer sau alte dispozitive.

3. Manifestarea responsabilităţii faţă de mediul construit şi a conduitei moral-civice

3.1, Identificarea principalelor probleme care afectează mediul construit în care trăiesc

- realizarea unor scurte interviuri cu membrii familiilor şi cu locuitori ai cartierului lor, pentru identificarea problemelor cu care se confruntă comunitatea în care trăiesc;

- brainstorming pentru identificarea de soluţii la problemele comunităţii în care trăiesc;

- vizite în comunitatea locală pentru a evalua efecte ale acţiunilor oamenilor asupra mediului natural şi a celui construit existent.

3.2, Urmărirea unor efecte pe care acţiunile oamenilor le au asupra mediului natural şi construit

- monitorizarea consumului de resurse în familie (de exemplu, apă caldă şi apă rece, căldură, energie electrică etc.) şi a gestionării deşeurilor (de exemplu, prin completarea de chestionare);

- monitorizarea efectelor comportamentului unor persoane, sesizate în spaţiul public;

- discuţii despre felul în care se armonizează elementele mediului construit, sub aspect estetic, utilitar, cost-eficienţă etc;

- propunerea unor măsuri de amenajare/reamenajare a spaţiului public;

- jocuri de rol, negociere şi argumentare, pe diverse teme, de exemplu despre modul în care se stabilesc regulile urbane ale unei localităţi.

3.3, Proiectarea unei comunităţi în care îşi doresc să trăiască

- explorarea mediului construit al comunităţii locale, în vederea realizării propriului proiect privind comunitatea în care doresc să trăiască;

- realizarea unui desen creativ de grup, pentru ilustrarea ideii de mediu construit ca un produs al tuturor;

- scriere creativă despre viitorul localităţii lor sau despre localitatea în care îşi doresc să trăiască;

- discuţii referitoare la proiectarea comunităţii în care vor să trăiască (de exemplu, la proiectarea spaţiilor publice, având ca repere: reabilitarea estetică a acestor spaţii; reflectarea identităţii comunităţii; modul în care aceste spaţii pot contribui la schimbarea mentalităţilor, individuale şi de grup, la încurajarea comportamentului civic);

- realizarea machetei unor proiecte individuale (“Casa mea”/”Casa omuleţului de jucărie*) şi proiectului comun al clasei (“Comunitatea noastră*).

 

            Conţinuturi

 

Domenii

 

Scara şi proporţiile

- Despre arhitectură şi mediu construit, meseria de arhitect şi de urbanist

- Relaţia dintre dimensiunile mediului construit şi dimensiunile oamenilor, reducerea la scară

- Proporţiile omului şi ergonomia

- Uneltele arhitectului

Spaţiul şi materialele

- Spaţiul în arhitectură

- Lumina-umbra şi culoarea

- Materialele şi texturile

- Detaliile arhitecturale

Locul

- Cadrul natural, geografic şi climatic al unui loc

- Specificul şi memoria unui loc

Localităţi mari şi localităţi mici

- Repere în localitate, orientare - Alcătuirea unei localităţi

- Cum funcţionează o localitate mare (de exemplu, oraş)

- Cum funcţionează o localitate mică (de exemplu, sat)

- Regulile localităţilor

Localităţi verzi

- Ce înseamnă dezvoltarea echilibrată . Localităţile verzi şi energia regenerabilă

 

Sugestii metodologice

Programa şcolară pentru disciplina opţională “De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit” urmăreşte să asigure orientarea activităţii cadrului didactic în ceea ce priveşte atât formarea competenţelor specifice Sa elevi, cât şi proiectarea unui demers didactic adecvat nivelului de vârstă al elevilor şi contextelor de învăţare diferite.

Pentru acest tip de disciplină este foarte importantă valorificarea tuturor contextelor de învăţare (formale, non- şi informale), îmbinarea activităţilor curriculare şi extracurriculare, valorificarea explorărilor urbane realizate cu profesorul sau cu părinţii, bricolajul şi expoziţia proiectelor clasei. Dacă este posibil, se recomandă invitarea unui arhitect ca persoană resursă în desfăşurarea unor activităţi. Acesta poate ghida observarea sau analiza unor caracteristici ale mediului construit.

Strategii didactice

Disciplina are un pronunţat caracter practic-aplicativ şi presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, printre care:

- utilizarea unor strategii didactice care permit alternarea formelor de activitate (individuală, în perechi şi în grup) şi care pun accent pe abordări flexibile şi parcursuri diferenţiate;

- utilizarea unor metode active, prin intermediul cărora este creat acel context educaţional care încurajează interacţiunea pozitivă, motivarea şi implicarea elevului în procesul de învăţare.

Activităţile realizate împreună cu elevii sunt organizate potrivit învăţării experienţiale şi urmează structura observ + analizez, construiesc + prezint reflectată corespunzător la nivelul demersului didactic:

- demersul educaţional axat pe observare şi analiză urmăreşte, pe de o parte, explorarea mediului construit şi dobândirea de către elevi a unor achiziţii, îndeosebi prin experienţă directă (vizite, excursii, activităţi în aer liber, prezentări vizuale), iar, pe de altă parte, reflecţia critică asupra mediului construit din localitatea în care trăiesc;

- demersul educaţional axat pe construcţie şi prezentare urmăreşte, pe de o parte, punerea în practică a achiziţiilor dobândite anterior de elevi, exersarea de către elevi a lucrului în echipă pentru realizarea proiectului individual şi a celui comun, iar, pe de altă parte, prezentarea acestora.

În primul semestru, fiecare elev este implicat într-un proiect individual (“Casa mea”/”Casa omuleţului de jucărie”). În cel de-al doilea semestru, proiectul devine colectiv, căsuţele realizate individual formând o comunitate (“Comunitatea noastră”).

Prin intermediul activităţilor în care sunt implicaţi, elevii îşi pot dezvolta: aptitudinile de observaţie, precum şi capacitatea de analiză critică a mediului construit din localitatea în care trăiesc; cultura vizuală; abilităţi de lucru în echipă (prin stabilirea de roluri şi asumarea de responsabilităţi, prin exersarea comunicării, negocierii, cooperării); abilităţi practice de bricolaj, de exprimare prin desen şi colaj; capacitatea de prezentare a proiectului realizat; creativitatea; spiritul civic.

Proiectarea activităţii didactice

Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învăţare începe cu lectura personalizată a programei şcolare. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de ia competenţe generale la competenţe specifice, la conţinuturi, de la acestea din urmă la activităţi de învăţare. Este important să răspundem succesiv Sa următoarele întrebări:

- În ce scop voi face? (identificarea competenţelor specifice de format în cadrul unei activităţi didactice)

- Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor)

- Cum voi face? (stabilirea activităţilor de învăţare)

- Cu ce voi face? (identificarea resurselor necesare, a materialelor didactice)

- Cât s-a realizat? (stabilirea modalităţilor de evaluare) Exemplificând, proiectarea demersului didactic pentru o

unitate de învăţare implică următoarele răspunsuri la întrebările formulate:

- în ce scop voi face? - poate fi vizată competenţa 3.3. Proiectarea unei comunităţi În care îşi doresc să trăiască

- Ce conţinuturi voi folosi? - sunt selectate, de exemplu, conţinuturile: Alcătuirea unei localităţi sau Specificul şi memoria unui loc

- Cum voi face? - pentru exemplul considerat pot fi alese 3 dintre activităţile de învăţare propuse de programa şcolară: explorarea mediului construit al comunităţii locale, în vederea realizării propriului proiect privind comunitatea în care doresc să trăiască; discuţii referitoare la proiectarea comunităţii în care vor să trăiască; realizarea machetei proiectului comun al clasei (“Comunitatea noastră*)

- Cu ce voi face? - pot fi, de exemplu, seturi de imagini (în format ppt), fotografii realizate de elevi; resurse de timp: 3 ore; forme de organizare a clasei de elevi: în perechi, pe grupe

- Cât s-a realizat? - pentru exemplul considerat se pot evalua produsele (machetele) realizate de elevi.

În proiectarea activităţilor didactice se recomandă valorificarea experienţelor dobândite de elevi atât În contextul învăţării formale, din clasă, cât şi în contexte non- şi informale. Un exemplu în acest sens este activitatea mixtă, care îmbină activităţile din curriculum cu cele extracurriculare, folosindu-le pe acestea din urmă ca sprijin pentru dobândirea de către elevi a unor achiziţii complexe, în contexte ale vieţii reale. Astfel, se pot susţine motivaţia şi interesul elevilor, poate creşte atractivitatea învăţării şi se poate accentua în mod firesc dimensiunea integrată a cunoaşterii. Este necesar ca exemplul de activitate inclus în secţiunea de Sugestii metodologice să fie valorificat ca tip de demers: implicarea activă a elevilor, cu roluri şi sarcini, discutarea permanentă a impresiilor copiilor, stimularea creativităţii, includerea părinţilor în anumite sarcini, valorificarea observaţiilor elevilor în cadrul unor prezentări, încurajarea reflecţiei.

Evaluarea

La disciplina opţională “De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit”, accentul este pus pe evaluarea formativă, importantă atât pentru cadrul didactic, cât şi pentru elev. Pentru cadrul didactic, evaluarea este utilă din perspectiva efectelor reglatoare pe care le are pentru activitatea didactică desfăşurată cu elevii: arată eficienţa activităţilor de învăţare desfăşurate, oferă repere pentru proiectarea, în continuare, a activităţii didactice şi pentru realizarea unui proces de învăţare de calitate. Pentru elev, evaluarea contribuie la valorizarea progresului obţinut, la încurajare şi motivare în raport cu activităţile pe care urmează să le realizeze. La disciplina opţională “De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit” sunt recomandate cu prioritate metode ca: observarea sistematică a comportamentului elevilor (cu accent pe comportamentele de observare, analiză critică, lucru în echipă, creare de machete, comunicare în public), finalizarea şi prezentarea proiectului clasei şi autoevaluarea elevilor.

Pe parcursul derulării activităţilor, cadrele didactice discută cu elevii despre modul de derulare a activităţilor, încurajându-i pe elevi să îşi exprime părerile cu privire la achiziţiile dobândite, la relevanţa demersului întreprins, la temele de interes etc.

Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul înregistrat de fiecare copil în raport cu el însuşi pe parcursul dobândirii competenţelor prevăzute de programa şcolară.

Exemplu de activitate mixtă (curricular şi extracurricular)

 

Ce urmărim?

Competenţe specifice

Cum procedăm?

Activităţile sunt prezentate în ordine cronologică şi au loc pe parcursul a 2-4 săptămâni.

Se recomandă proiectarea în manieră integrată: geografie + matematică +. ştiinţele naturii + limba română + educaţie civică

1.1., 1.2., 2.1.

Vizită pentru explorarea unei zone din apropierea şcolii, două porţiuni de străzi, dacă este posibil, cu clădiri diferite ca dimensiuni

Se va căuta ca dimensiunea din realitate a zonei alese să corespundă cu dimensiunea viitoarei machete a proiectului colectiv. De exemplu, dacă macheta va avea 100 x 210 cm, la scara 1:30, scara omuleţului Lego (4 cm) va fi o zonă de aproximativ 33 m x 70 m. Trebuie precizat acest lucru elevilor. Ei trebuie să facă conexiunea între dimensiunile reale ale mediului construit şi cele micşorate la scara machetei lor şi să folosească o metodă simplă de apreciere a dimensiunilor clădirilor şi străzilor. De aceea vor măsura ţinându-se de mână (comparând prin numărul de copii), pentru a putea aprecia apoi în proiect dimensiunile caselor şi străzilor prin numărul de omuleţi (Lego) care încap.

Organizare:

Pentru primul exerciţiu elevii se împart în 3 echipe care vor explora anumite aspecte. Fiecare echipă (7-10 elevi) îşi va alege un reporter şi un fotograf, cel care va nota în fişa vizitei exploratorii şi va marca traseul şi reperele pe hartă şi cel care va face fotografii. Elevul reporter al fiecărei echipe va primi o hartă cu zona de explorat, pe care va marca traseul şi clădirile fotografiate.

2.1..2.2.

Echipa 1 are misiunea de a căuta cea mai mare clădire din zonă şi va face cu aceasta două fotografii din acelaşi loc, prima cu tot grupul lângă ea, a două cu o singură persoană. Va face apoi aceleaşi 2 tipuri de fotografii lângă o clădire care are dimensiunile medii ale zonei.

Echipa 2 va căuta cea mai mică clădire din zonă, îi va face două fotografii din aceiaşi loc, prima cu tot grupul, a două cu o singură persoană. Va face apoi aceleaşi 2 tipuri de fotografii lângă o clădire care are dimensiunile medii ale zonei.

Echipa 3 va fotografia 2 străzi de dimensiuni diferite, o stradă mică (va face cu aceasta două fotografii din acelaşi loc, prima cu tot grupul lângă ea, a două cu o singură persoană) şi o strada mai mare (aceleaşi tipuri de fotografii).

2.1., 1.1.

- Pentru cele 2 exemple, echipa 1 şi echipa 2 încearcă să măsoare dimensiunile în plan ţinându-se de mână. De câţi copii e nevoie pentru a măsura faţada la stradă? Pot aprecia înălţimile? Cum? Elevii notează în fişa de observaţie a grupului. Ce observă, ce probleme întâmpină? Notează observaţiile.

1.1..2.1.

 Fiecare grup va nota în foaia de observaţie ce percepe după modelul:

Ce vedem? Ce auzim? Ce simţim? Ce mirosim? Cum interacţionăm cu oamenii?:

1. ce simţim de foarte departe? > 100 m (de exemplu, 150 m):

- vedem/putem identifica: siluetele clădirilor unde se află colegii noştri;

- auzim: nu putem să îi auzim pe colegii noştri şi nici zgomotele locului unde sunt;

- contact social: distingem siluetele de oameni, nu ştim cine sunt.

 2. ce simţim de departe 100 m-35 m (de exemplu: 50 m):

- vedem/putem identifica: volumele clădirilor, observăm culorile generale, alternanţa plin/gol a faţadelor şi lumina/umbra locului unde se află colegii noştri;

- auzim: putem să îi auzim dacă ţipă la noi;

- contact social: distingem siluetele oamenilor, putem să îi identificăm pe colegi.

3. ce simţim de aproape (35 m-5 m) (de exemplu: 15 m):

- vedem: distingem nuanţele culorilor şi detaliile clădirilor (uşi, ferestre, balcoane, decoraţii mari etc.), intuim materialele din care sunt făcute;

- auzim: zgomotele specifice locului, fără a le putea identifica exact decât pe cele puternice, putem să îi auzim dacă strigă la noi;

- contact social: îi recunoaştem pe colegi, le putem face semne.

4. ce simţim de foarte aproape < 7 m:

- vedem: detalii şi decoraţii mărunte (apropiate de scara noastră), identificăm texturile;

- auzim: o conversaţie, muzica, zgomotele locului le putem identifica;

- mirosim: mirosurile specifice locului le putem identifica;

- simţim: temperatura locului unde se află ei (datorată umbrei, soarelui, vântului);

- contact social: putem vorbi cu colegii noştri.

5. ce simţim şi când putem atinge:

simţim: texturile materialelor, temperatura lor.

 2.1.,2.2.

Pentru activitatea următoare membrii fiecărui grup organizează fotografiile, comentează datele culese şi realizează o sinteză a observaţiilor grupului.

Fiecare grup va desemna o persoană sau mai multe care vor face o prezentare a datelor culese.

Se poate da ca temă şi să studieze următoarea problemă:

Încercaţi să parcurgeţi un traseu cu bicicleta şi cu maşina (de exemplu, drumul de acasă la şcoală sau un alt traseu pe care îl pot parcurge în timpul liber, împreună cu părinţii).

Ce aţi observat din traseu mergând cu bicicleta? Ce nu aţi observat? Dar ce aţi observat când aţi mers cu maşina şi ce nu aţi observat?

Aceasta se poate ilustra cu text, desene, fotografii sau se pot purta discuţii orale în cadrul jocului de grup din ora următoare.

1.2,2.2., 3.1.,3.2.

Echipele 1 şi 2 prezintă fotografiile şi observaţiile referitoare la dimensiunile clădirilor, observă dacă ambele grupuri au găsit aceeaşi clădire de dimensiuni medii, dacă nu, de ce?

Echipa 3 prezintă fotografiile şi observaţiile referitoare la dimensiunile străzilor. Discuţii ghidate, folosind diverse criterii de analiză a clădirilor şi a spaţiului urban:

- Se potriveau clădirile mari/mici cu dimensiunile străzilor?

- Când vi se par mai mari sau mai mici clădirile/străzile: în fotografiile cu un grup de oameni sau în cele cu unul singur?

- Cum v-aţi simţit lângă..., dar lângă..., v-a impresionat ceva, unde v-aţi simţit mai bine, pentru cine e potrivită acea construcţie/stradă, era potrivită pentru un grup mare de oameni sau mic etc?

1.2., 2.2.

Joc de grup, discuţii ghidate:

Prima echipă va povesti cum a văzut, auzit şi simţit traseul mergând pe jos. A doua, dacă ar fi mers cu bicicleta, iar a treia, dacă ar fi mers cu maşina.

Cât de repede s-a derulat filmul, ce simţuri nu au folosit, cu ce impresie au rămas, puteau comunica cu oamenii de pe stradă?

2.2., 3.2.

Studii de caz

Echipele prezintă colegilor potrivit fişei de observare principalele caracteristici ale traseului sau clădirilor fotografiate. Prezentare de imagini (în format ppt) însoţite de explicaţii. Discuţii ghidate pe marginea imaginilor: Ce ne sugerează, de ce au aceste dimensiuni? Elevii formulează aprecieri cu privire la mărimea clădirilor şi la impactul asupra comunicării dintre oameni.

1.1., 1.2.

Joc, activitate în perechi

Zona pe care am explorat-o are dimensiunile aproximativ egale cu cele ale viitoarei noastre machete.

Cum facem să o micşorăm ca să ajungă la dimensiunea lumii omuleţului Lego pentru care vom construi casele din proiectul nostru?

- îşi măsoară înălţimea cu o sfoară, apoi o împăturesc/o îndoaie de 5 ori, notând de fiecare dată dimensiunea aflată pentru: 1:1 (lungimea iniţială) 1:2, 1:4, 1:8, 1:16, 1:32. Pot afla astfel de câte ori trebuie să se micşoreze ca să ajungă la dimensiunea omuleţului Lego. (Scara 1:32. Un omuleţ LEGO = 4 cm, la scara 1:32 înseamnă 1,28 m, care este înălţimea medie a unui copil de 9 ani).

- Află cât înseamnă un metru în lumea omuleţului lor. Pot folosi regula de trei simple (dacă o cunosc) sau metoda intuitivă măsurând pe sfoară un metru, apoi împăturind-o de 5 ori ca mai înainte (1 m = 3,125 cm, vor aproxima 1 m = 3 cm şi scara machetei 1:30).

1.2., 2.1., 3.3.

 Temă ca introducere pentru activitatea următoare: Dimensiunile mobilei din camera mea şi dimensiunile mele

- Verifică dacă mobila din camera ta este pe măsura ta, o poţi folosi confortabil (de exemplu, fără să te sui pe un scaun, ca să deschizi un dulap). Care obiecte de mobilier mi se potrivesc şi care nu, pe care le pot folosi confortabil? De ce? Notează.

- Construieşte din hârtie o riglă de 10 m (1 m = 3 cm) pentru omuleţul Lego, cu care acesta să îşi poată măsura casa lui.

- Simularea unei comunităţi ideale pentru omuleţul LEGO (identificarea principalelor caracteristici ale mediului construit).

 

Recomandări bibliografice

- Mina Sava, Cătălina Ulrich, Corina Croitoru, Miruna Grigorescu, Claudia Pamfil, Eliza Yokina şi Mărio Kuibuş, Ghidul cursului De-a arhitectura (inclusiv biblioteca de imagini DVD), Editura Universitară Ion Mincu, Bucureşti, 2013.

- Mina Sava, Corina Croitoru, Miruna Grigorescu, Vera Marin, Claudia Pamfil şi Eliza Yokina, Caietul elevului De-a arhitectura, Editura Universitară Ion Mincu, Bucureşti, 2013.

Site-uri web cu resurse educaţionale pe tematica arhitecturii şi a mediului construit

www.de-arhitectura.ro

www.archkidecture.org

www.engagingplaces.org.uk

www.playce.org

www.spacespot.ch

http://fncaue.fr/pedagogie

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.