MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 658/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 658         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 8 septembrie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

745. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei

 

746. - Hotărâre privind reglementarea situaţiei juridice a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Şcolii Naţionale de Grefieri

 

758. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unei construcţii aflate în administrarea Institutului Oncologic “Prof. Dr. I. Chiricuţă” Cluj-Napoca, unitate din subordinea Ministerului Sănătăţii, în vederea scoaterii din funcţiune şi demolării

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.090. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind împuternicirea persoanelor din cadrul aparatului de inspecţie economico-financiară de a constata contravenţiile şi a aplica sancţiunile prevăzute de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010

 

4.424. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea Metodologiei de organizare a secţiilor bilingve francofone incluse în proiectul bilateral franco-român “De la învăţământul bilingv către filierele universitare francofone”

 

REPUBLICĂRI

 

            Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 34, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

“Art. 34. - (1) Spitalul «Prof. dr. Constantin Angelescu» funcţionează în subordinea ministerului ca unitate cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi alte venituri proprii. Spitalul poate primi şi sume de la bugetul de stat, în condiţiile legii.

(2) Pentru acordarea asistenţei medicale ambulatorii şi stabilirea diagnosticului, a recomandărilor terapeutice şi tratamentului ambulatoriu, în subordinea ministerului funcţionează Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu, unitate cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi alte venituri proprii. Centrul poate primi şi sume de la bugetul de stat, în condiţiile legii.”

2. La anexa nr. 3, punctul II va avea următorul cuprins:

“II. Instituţii publice finanţate integral din venituri proprii prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi alte venituri proprii şi care pot primi sume de la bugetul de stat, în condiţiile legii:

- Spitalul «Prof. dr. Constantin Angelescu» 219

- Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu 80”.

3. Nota de la anexa nr. 3 va avea următorul cuprins:

,,1) finanţate integral din venituri proprii prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi alte venituri proprii. Acestea pot primi şi sume de la bugetul de stat, în condiţiile legii.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

p. Ministrul delegat pentru buget.

Daniela Pescaru,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 26 august 2014.

Nr. 745.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind reglementarea situaţiei juridice a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Şcolii Naţionale de Grefieri

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar şi a datelor de identificare ale unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Şcolii Naţionale de Grefieri, potrivit anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unui imobil aflat în administrarea Şcolii Naţionale de Grefieri, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - Şcoala Naţională de Grefieri îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a Hotărârii Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 26 august 2014.

Nr. 746.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului proprietate publică a statului aflat în administrarea Şcolii Naţionale de Grefieri

 

Nr. M.F.

Codul de clasificare

Administratorul

Denumirea bunului

Datele de identificare

Descrierea tehnica

Adresa

Anul dobândirii/ Anul dării în folosinţă

Valoarea de inventar - lei, fără TVA, la 31.12.2013

Situaţia juridică

Tipul bunului

Baza legală

În administrară/ concesiune

38172

8.29.07

Scoală Naţională de Grefieri

C.U.I. 13522812

Imobil

Clădire cu pereţi din cărămidă, planşee din bolţişoare de cărămidă şi beton, şarpantă lemn, învelitoare ţiglă

Regim de înălţime S + P + 2E

Curte

Sc =888mp

Sd = 2.777 mp

Bistriţa, Piaţa Centrală nr. 29 Judeţul Bistriţa-Năsăud

1960/2009

1.312.986 lei

HCM nr. 451/1954

Hotărârea Guvernului nr. 514/2009

În administrarea Şcolii Naţionale de Grefieri

imobil

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în administrarea Şcolii Naţionale de Grefieri care se înscrie în inventarul centralizat ai bunurilor din domeniul public al statului

 

Nr. M.F.

Codul de

clasificare

Administratorul

Denumirea

bunului

Datele de identificare

Descrierea tehnică

Adresa

Anul dobândirii/1 Anul dări În folosinţă

Valoarea de inventar-lei, fără TVA, la 31.12.2013

Situaţia  juridică

Tipul bunului

Baza legală

În administrară/ concesiune

 

8.29.07

Şcoala Naţională de Grefieri

C.U.I. 13522812

 Imobil - teren

Teren în suprafaţă de 888 mp, înscris în C.F. nr. 53.064, la numărul cadastral CI top 1057

Bistriţa, Piaţa Centrală nr.29 Judeţul Bistriţa-Năsăud

1960/2009

103.337

HCM nr. 451/1954

Hotărârea Guvernului nr. 514/2009

În administrarea Şcolii Naţionale de Grefieri

Imobil - teren

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unei construcţii aflate în administrarea Institutului Oncologic “Prof. Dr. I. Chiricuţă” Cluj-Napoca, unitate din subordinea Ministerului Sănătăţii, în vederea scoaterii din funcţiune şi demolării

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 10 alin. (2) şi art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se actualizează datele de identificare ale bunului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Oncologic “Prof. Dr. I. Chiricuţă” Cluj-Napoca, unitate din subordinea Ministerului Sănătăţii, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Se aprobă trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a construcţiei prevăzute la art. 1, în vederea scoaterii din funcţiune şi demolării.

Art. 3. - Ministerul Sănătăţii împreună cu Ministerul Finanţelor Publice vor opera în mod corespunzător datele din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 4 septembrie 2014.

Nr. 758.

 

ANEXĂ

 

Datele de identificare ale bunului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Oncologic “Prof. Dr. I. Chiricuţă” Cluj-Napoca, unitate din subordinea Ministerului Sănătăţii, care se actualizează

 

            Administrator: Institutul Oncologic “Prof. Dr. I. Chiricuţă” Cluj-Napoca/CUI 4547125

 

Nr. M.F.P

Codul de clasificare

Denumirea bunului care face obiectul actului normativ

Datele de identificare ale imobilului

Valoarea de inventar

(lei)

Descrierea tehnică

Adresa

1

2

3

4

5

6

143886

8.28.06

Zoobaza

C7=P, Se = 400 mp

CF nr. 273007

Judeţul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, Str. Republicii nr. 34-36

389.901

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind împuternicirea persoanelor din cadrul aparatului de inspecţie economico-financiară de a constata contravenţiile şi a aplica sancţiunile prevăzute de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010

În temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 56 alin. (3) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se împuternicesc persoanele din cadrul aparatului de inspecţie economico-financiară, aşa cum este definit la art. 3 alin. (1) din Normele metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 101/2012, să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile conform prevederilor art. 56 alin. (3) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Direcţia generală de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice şi Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală vor lua măsuri pentru aplicarea şi ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

 

Bucureşti, 26 august 2014.

Nr. 1.090.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de organizare a secţiilor bilingve francofone incluse în proiectul bilateral franco-român “De la învăţământul bilingv către filierele universitare francofone”

În temeiul prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor Acordului asupra învăţământului bilingv dintre Guvernul Republicii Franceze şi Guvernul României, semnat la data de 28 septembrie 2006 la Bucureşti,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de organizare a secţiilor bilingve francofone incluse în proiectul bilateral franco-român “De la învăţământul bilingv către filierele universitare francofone”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu anul şcolar 2014-2015 la toate clasele incluse în proiectul bilateral franco-român “De la învăţământul bilingv către filierele universitare francofone”.

Art. 3. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală buget-finanţe şi resurse umane, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională, inspectoratele şcolare, conducerile unităţilor de învăţământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice prevedere contrară se abrogă.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 28 august 2014.

Nr. 4.424.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de organizare a secţiilor bilingve francofone incluse în proiectul bilateral franco-român “De la învăţământul bilingv către filierele universitare francofone”

 

Prevederi generale

Art. 1. - (1) Prezenta metodologie se aplică liceelor cu secţii bilingve incluse în proiectul bilateral franco-român “De la învăţământul bilingv către filiere universitare francofone”, aprobat prin Acordul asupra învăţământului bilingv dintre Guvernul Republicii Franceze şi Guvernul României, semnat la data de 28 septembrie 2006 la Bucureşti.

(2) Liceele cu secţii bilingve francofone din proiectul bilateral franco-român “De la învăţământul bilingv către filiere universitare francofone”, numite în continuare secţii bilingve francofone, sunt abilitate să pregătească elevii şi să organizeze probele specifice ale bacalaureatului pentru obţinerea menţiunii speciale “Secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat.

(3) Secţiile bilingve francofone menţionate la alin. (1) au, pe parcursul celor 4 ani de liceu, cursuri de “Limbă şi civilizaţie franceză” şi de “discipline nonlingvistice”, denumite în continuare DNL, activităţi specifice organizate în cadrul “modulului interdisciplinar”, o alocare orară a cursurilor specifice filierei bilingve francofone, o metodologie şi probe de evaluare specifice în cadrul examenului de bacalaureat.

Art. 2. - (1) Nivelul de competenţă lingvistică minim obligatoriu al unui elev care doreşte să studieze începând cu clasa a IX-a într-o secţie bilingvă francofonă este A2, conform Cadrului european comun de referinţă pentru limbi (CECRL).

(2) Organizarea probei de verificare a cunoştinţelor la limba franceză şi selecţia elevilor pentru secţiile bilingve francofone se fac conform prevederilor metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat în vigoare.

(3) Elevii care, anterior înscrierii la admiterea în liceu, au obţinut o diplomă DELF nivel A2 sau superior pot fi admişi la secţiile bilingve francofone fără a mai susţine proba menţionată la alin. (2), diploma DELF fiind echivalată cu nota 10 la respectiva probă.

Discipline de studiu specifice şi distribuţia orară a cursurilor

Art. 3. - (1) în secţiile bilingve francofone, elevii parcurg cursuri de “Limbă şi civilizaţie franceză”, cursuri de DNL, predate în limba franceză, respectiv cursurile “modulului interdisciplinar”, predate în limba franceză.

(2) Disciplinele specifice de studiu şi distribuţia orară pe nivel de învăţământ sunt cele stabilite prin acordul interguvernamental asupra învăţământului bilingv francofon, după cum urmează:

 

Disciplina

Clasa a IX-a

Clasa a X-a

Clasa a XI-a

Clasa a XII-a

Limbă şi civilizaţie franceză

5

5

5

5

Modul interdisciplinar

0

0

2

0

Disciplină nonlingvistică (DNL)

1

1

1

1

Total

6

6

5

6

 

(3) Pentru realizarea distribuţiei orare prevăzute de Acordul asupra învăţământului bilingv dintre Guvernul Republicii Franceze şi Guvernul României, semnat la data de 28 septembrie 2006 la Bucureşti, secţiile bilingve francofone vor utiliza şi ore prevăzute în curriculumul la decizia şcolii (CDŞ). În situaţia în care aceste ore nu sunt suficiente, se poate depăşi numărul maxim de ore prevăzut de planurile-cadru în vigoare pentru filiera/profilul/specializarea respectivă.

Cursul de “Limbă şi civilizaţie franceză”

Art. 4. - (1) Pe parcursul celor 4 ani, pentru disciplina “Limbă şi civilizaţie franceză” vor fi alocate 5 ore pe săptămână, dintre care 3 ore/săptămână sunt alocate pentru studierea conţinuturilor prevăzute în programele comune în vigoare pentru limba franceză (1-3 ore/săptămână), iar 2 ore pentru extindere “Limbă şi civilizaţie franceză”.

(2) în clasele a IX-a şi a X-a, în cadrul celor 2 ore pe săptămână de extindere la “Limbă şi civilizaţie franceză” vor fi organizate activităţi pregătitoare participării la activităţile modulului interdisciplinar: prezentarea şi exploatarea resurselor centrului de documentare şi informare (CDI), iniţierea elevilor în tehnici de cercetare documentară, utilizarea de diferite surse de informare şi resurse documentare complementare pentru un subiect dat etc. Aceste activităţi pregătitoare vor avea ca obiective: dezvoltarea autonomiei în învăţare şi dezvoltarea competenţelor în domeniul infodocumentar şi al comunicării, lucrul individual şi în echipă, în clasă sau în CDI, dezvoltarea simţului critic şi a spiritului de iniţiativă, a capacităţii de analiză şi sinteză, de problematizare şi argumentare.

(3) Conţinuturile celor 2 ore pe săptămână pentru extindere “Limbă şi civilizaţie franceză” sunt prevăzute într-o programă separată, aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

(4) La cursurile de “Limbă şi civilizaţie franceză” se lucrează cu clasa de elevi împărţită în două grupe de studiu, dacă numărul total al elevilor este mai mare de 19. În cazul în care clasa are cel mult 19 elevi, nu se formează grupe.

Modulul interdisciplinar

Art. 5. - (1) Pe parcursul clasei a XI-a, elevii vor participa la activităţile organizate în cadrul modulului interdisciplinar, pentru care vor fi alocate în orarul elevilor 2 ore/săptămână.

(2) în cadrul modulului interdisciplinar va fi dezvoltat un proiect interdisciplinar în cadrul căruia va fi abordată o temă aleasă de elevi la începutul anului şcolar. Modul de organizare a modulului interdisciplinar este stabilit de Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Ambasada Franţei în România. Activităţile în cadrul modulului interdisciplinar, în cele două ore/săptămână, îmbină elemente legate de metodologia de proiect interdisciplinar, cercetare documentară, limbă şi civilizaţie franceză şi discipline nonlingvistice.

(3) Activităţile organizate în cadrul modulului interdisciplinar au ca obiectiv formarea şi dezvoltarea competenţelor elevilor în domeniul infodocumentar. Acestea vor favoriza lucrul în echipă şi dezvoltarea autonomiei elevului, vor încuraja spiritul de iniţiativă al elevilor, vor contribui la dezvoltarea simţului critic şi a capacităţii de argumentare, a competenţelor de cercetare şi de tratare a informaţiei, de comunicare şi prezentare a rezultatelor cercetării în faţa unui public. Organizarea acestor activităţi va permite elevilor exploatarea resurselor documentare existente în cadrul CDI din unitatea de învăţământ. În raport cu tema de cercetare, se va favoriza cercetarea pe teren şi se va încuraja exploatarea potenţialului comunităţilor locale.

(4) Cursurile modulului interdisciplinar sunt predate în limba franceză.

Art. 6. - (1) Activitatea în cadrul modulului interdisciplinar este organizată de o echipă de profesori formată din profesori de “Limbă şi civilizaţie franceză” care predau elevilor clasei a XI-a din filiera bilingvă francofonă, profesori de DNL şi profesori documentarişti.

(2) Activitatea în cadrul modulului interdisciplinar va fi coordonată de un profesor coordonator de proiect, în persoana unui cadru didactic din echipa de proiect, numit de către directorul unităţii de învăţământ.

(3) Orele din cadrul modulului interdisciplinar corespund filierei/profilului/specializării clasei şi se alocă din CDŞ.

(4) Orele din cadrul modulului interdisciplinar sunt repartizate profesorilor din echipă, în funcţie de temă şi de ponderea fiecărui obiect în realizarea produsului final, aşa cum se stabileşte la începutul fiecărui an în şedinţa de proiect.

(5) Plata cadrelor didactice se face conform numărului de ore efectuat la clasă.

Art. 7. - (1) Organizarea modulului interdisciplinar, participarea şi evaluarea elevilor la această activitate specifică filierei bilingve francofone sunt obligatorii.

(2) Evaluarea activităţii elevilor din cadrul modulului interdisciplinar şi a rezultatelor cercetării lor se realizează conform prevederilor metodologiei de organizare şi desfăşurare a probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale “Secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat.

Discipline nonlingvistice (DNL)

Art. 8. - (1) Pe parcursul celor 4 ani, cel puţin o oră distinctă pe săptămână în orarul elevilor va fi alocată studiului DNL.

(2) DNL studiată de elevi în clasa a IX-a este “Geografia Franţei”, iar în clasa a X-a, “Istoria Franţei”.

(3) DNL care pot fi propuse spre studiu elevilor din secţiile bilingve francofone în clasele a XI-a şi a XII-a, indiferent de filieră/profil/specializare, sunt: matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie, economie.

(4) Unităţile de învăţământ cu secţii bilingve francofone propun în oferta şcolii DNL din lista disciplinelor menţionate la alin. (3), în funcţie de resursele umane existente.

(5) La sfârşitul clasei a X-a, elevii vor alege DNL pe care o vor studia atât în clasa a XI-a, cât şi în clasa a XII-a, din disciplinele aflate în oferta şcolii.

(6) DNL vor fi studiate după programe specifice, aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Art. 9. - Pentru predarea DNL, se va lucra fie cu clasa întreagă, dacă elevii au ales aceeaşi DNL, fie pe grupe, dar nu mai mult de două grupe, dacă elevii au ales DNL diferite, respectând condiţiile legale de constituire a grupelor, cu încadrarea în numărul de posturi şi în bugetul aprobat al unităţii de învăţământ. Având în vedere existenţa unor programe unice specifice pentru DNL, grupele pot fi alcătuite şi din elevi de la mai multe clase.

Art. 10. - (1) Toate DNL studiate de elevi vor fi predate de către cadre didactice calificate a preda disciplinele respective.

(2) Toate DNL vor fi predate în limba franceză.

Examenul de bacalaureat

Art. 11. - (1) Pentru obţinerea menţiunii speciale “Secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat, elevul trebuie să se înscrie, să se prezinte şi să promoveze examenele la trei probe specifice: proba de evaluare în cadrul modulului interdisciplinar, proba specifică de limba franceză şi proba specifică de DNL.

(2) Evaluarea modulului interdisciplinar este considerată ca fiind proba anticipată a bacalaureatului pentru elevii care doresc obţinerea menţiunii speciale “Secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat.

(3) Nota minimă pentru promovarea probei anticipate este 5 (cinci).

(4) Elevii care nu promovează proba anticipată nu se mai pot înscrie şi participa la celelalte probe specifice ale bacalaureatului, în vederea obţinerii menţiunii “secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat.

(5) Nivelul de competenţă lingvistică în limba franceză minim acceptat pentru obţinerea menţiunii speciale “Secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat este B2.

(6) Obţinerea de către un elev, pe timpul studiilor liceale, a unei certificări DELF nivel B2 sau superior permite recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor de la examenul DELF cu proba specifică de limba franceză menţionată la alin. (1).

(7) DNL studiată de către elev în clasele a XI-a şi a XII-a va fi prezentată la bacalaureat ca disciplină la proba specifică de DNL a filierei bilingve francofone.

(8) Nota minimă pentru promovarea probei specifice de DNL este 5 (cinci).

Resurse umane

Art. 12. - (1) Profesorii de DNL care predau la secţiile bilingve francofone vor fi selectaţi în funcţie de o dublă competenţă, cea a disciplinei predate şi cea lingvistică. Nivelul dorit de competenţă lingvistică în limba franceza este 82 (nivel CECRL), atât pentru profesorii de DNL, cât şi pentru profesorii documentarişti.

(2) Un plan de formare continuă a cadrelor didactice care predau în secţiile bilingve francofone este conceput şi pus în aplicare de cele două părţi implicate în programul de cooperare bilaterală franco-română privind învăţământul bilingv. Acesta permite susţinerea profesorilor care predau în secţiile bilingve francofone în demersul lor obligatoriu de formare şi autoformate în domeniul învăţământului bilingv.

(3) Profesorii de DNL şi de limba franceză/evaluatori DELF, care predau la secţiile bilingve francofone şi care au beneficiat de stagii de formare organizate de Ministerul Educaţiei Naţionale în parteneriat cu Ambasadei Franţei din România, au obligaţia de a participa, în calitate de evaluatori, la probele specifice ale bacalaureatului pentru obţinerea menţiunii speciale “Secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat.

Asigurarea calităţii - evaluarea liceelor bilingve francofone

Art. 13. - Standardele minime obligatorii impuse de Ministerul Educaţiei Naţionale şi de Ambasada Franţei în România liceelor participante la proiectul bilateral franco-român “De la învăţământul bilingv către filiere universitare francofone” sunt legate de: asigurarea continuităţii în organizarea secţiilor bilingve francofone (minimum o clasă sau o grupă pe nivel de învăţământ), recrutarea şi participarea la activităţile specifice a profesorilor de DNL şi a profesorului documentarist, organizarea şi exploatarea unui CDI la nivelul unităţii de învăţământ, participarea a minimum 80% din efectivul de elevi din clasele a XII-a din secţiile bilingve francofone la probele specifice ale bacalaureatului, în vederea obţinerii menţiunii speciale “Secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat.

Art. 14. - (1) Liceele bilingve abilitate să elibereze menţiunea specială “Secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat vor fi evaluate, de regulă, după 2 ani de la intrarea în programul bilateral franco-român, dar şi periodic, pe parcursul participării la proiect.

(2) Evaluarea unităţilor de învăţământ din program va fi efectuată, în parteneriat, de către echipe mixte de experţi din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi din cadrul Ambasadei Franţei în România. În urma evaluării, va fi trimis unităţilor de învăţământ un raport în care sunt menţionate punctele tari şi punctele care pot fi ameliorate.

(3) în termen de două luni de la finalizarea misiunii de evaluare, directorii unităţilor de învăţământ trebuie să elaboreze un plan de acţiune pornind de la sugestiile făcute de echipa de experţi, să propună acţiuni pentru îmbunătăţirea funcţionării claselor bilingve, precum şi un calendar şi indicatori pentru punerea în aplicare a acestor acţiuni.

(4) Directorii unităţilor de învăţământ participante la proiect trimit planul de acţiune la Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii.

(5) Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ambasada Franţei în România pot decide, în urma evaluării unităţilor de învăţământ din programul bilateral franco-român şi a constatării nerespectării standardelor proiectului, excluderea acestora din proiect.

Dispoziţii finale

Art. 15. - Directorii unităţilor de învăţământ participante la proiect vor adapta documentele specifice şi vor organiza activitatea specifică secţiilor bilingve francofone, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.

Art. 16. - (1) Unităţile de învăţământ participante la proiect pot aplica pentru obţinerea certificării “LabelFrancEducation”. Aceasta permite recunoaşterea instituţiilor de învăţământ din alte ţări ca secţii bilingve francofone de nivel de excelenţă.

(2) Unităţile de învăţământ interesate se vor adresa Serviciului de cooperare al Ambasadei Franţei din România, care-i poate sprijini pentru depunerea unui dosar de candidatură în vederea atribuirii certificării menţionate la alin. (1).

(3) La atribuirea certificării se ţine cont de îndeplinirea anumitor condiţii, în special numărul de ore de DNL şi de limba franceză.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA

serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006*)

 


*) Republicată în temeiul art. V din Legea nr. 99/2014 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 8 iulie 2014, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006 a fost publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2006 şi ulterior a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2007 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 224/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 3 noiembrie 2008.

 

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca obiect stabilirea cadrului juridic unitar privind înfiinţarea, organizarea, gestionarea, exploatarea, finanţarea şi controlul funcţionării serviciului public de salubrizare a localităţilor.

(2) Prevederile prezentei legi se aplică serviciului public de salubrizare a localităţilor, înfiinţat şi organizat de către autorităţile administraţiei publice locale la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor şi al sectoarelor municipiului Bucureşti.

Art. 2. - (1) Serviciul public de salubrizare a localităţilor face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice şi se desfăşoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor administraţiei publice locale ori ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, în scopul salubrizării localităţilor.

(2) Serviciul public de salubrizare a localităţilor, denumit în continuare serviciu de salubrizare, se organizează pentru satisfacerea nevoilor comunităţilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Serviciul de salubrizare cuprinde următoarele activităţi:

a) colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori;

b) colectarea şi transportul deşeurilor provenite din locuinţe, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a acestora;

c) organizarea prelucrării, neutralizării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor;

d) operarea/administrarea staţiilor de transfer pentru deşeurile municipale şi deşeurile similare;

e) sortarea deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare în staţiile de sortare;

f) maturatul, spălatul, stropirea şi întreţinerea căilor publice;

g) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ;

h) colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora către unităţile de ecarisaj sau către instalaţiile de neutralizare;

i) organizarea tratării mecano-biologice a deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare;

j) administrarea depozitelor de deşeuri şi/sau a instalaţiilor de eliminare a deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare;

k) dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea.

(4) în sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii;

1. autoritate competentă de reglementare - Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C;

2. deşeu menajer - deşeurile provenite din gospodării/ locuinţe;

3. deşeu municipal-deşeurile menajere şi similare;

4. deşeuri similare - deşeurile care, din punctul de vedere al naturii şi al compoziţiei, sunt comparabile cu deşeurile menajere, exclusiv deşeurile din producţie, din agricultură şi din activităţi forestiere.

(5) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să implementeze un sistem de colectare separată pe minimum 4 fracţii, respectiv hârtie, mase plastice, metale şi sticlă.

(6) în situaţia în care nu este posibilă, din punct de vedere tehnic, economic, al protecţiei mediului, al sănătăţii populaţiei şi al respectării standardelor de calitate necesare pentru sectoarele de reciclare corespunzătoare, implementarea unui sistem de colectare separată pe minimum 4 fracţii, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să implementeze un sistem de colectare separată a deşeurilor municipale pe minimum 2 fracţii, umed şi uscat, şi de sortare prin care să obţină cel puţin cele 4 fracţii prevăzute la alin. (5).

(7) Biodeşeurile colectate separat din deşeurile municipale şi deşeurile similare, de la deţinătorii de deşeuri şi/sau de la staţiile de transfer şi de sortare, se transportă către staţiile de producere a compostului ori către alte instalaţii de procesare şi tratare adecvată, dacă valorificarea biodeşeurilor se face fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi mediului sau se transportă în vederea eliminării la depozitele de deşeuri.

(8) La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, transportul deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare colectate separat, de la deţinătorii de deşeuri, se efectuează numai de către operatorii licenţiaţi care au contracte de delegare a gestiunii încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale respective sau, în cazul gestiunii directe, au hotărâre de dare în administrare a acestei activităţi.

(9) Unităţile administrativ-teritoriale au calitatea de deţinător legal al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare, depozitate în recipientele amplasate în aria lor teritorială.

(10) Preluarea deşeurilor din recipientele şi/sau containerele amplasate în punctele de colectare de către alte persoane decât operatorii licenţiaţi pentru prestarea activităţii în aria de delegare respectivă constituie infracţiune de furt şi se sancţionează potrivit legii.

(11) Operatorii licenţiaţi de către A.N.R.S.C. pentru prestarea activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor au obligaţia să ţină evidenţa şi să raporteze lunar autorităţilor administraţiei publice locale şi A.N.R.S.C. cantităţile predate operatorilor economici care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor, pe fiecare tip de deşeu.

(12) Proiectele finanţate din fonduri europene nerambursabile se implementează în conformitate cu prevederile contractului de finanţare.

Art. 3. - Serviciul de salubrizare se organizează şi funcţionează pe baza următoarelor principii:

a) protecţia sănătăţii populaţiei;

b) autonomia locală şi descentralizarea serviciilor;

c) responsabilitatea faţă de cetăţeni;

d) conservarea şi protecţia mediului înconjurător;

e) asigurarea calităţii şi continuităţii serviciului;

f) tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea şi cantitatea serviciului prestat;

g) nediscriminarea şi egalitatea de tratament al utilizatorilor; h) transparenţa, consultarea şi antrenarea în decizii a cetăţenilor;

i) administrarea corectă şi eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale şi a banilor publici;

j) securitatea serviciului;

k) dezvoltarea durabilă.

Art. 4. - (1) Serviciul de salubrizare se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu mijloacele de colectare şi transport al deşeurilor, formează sistemul public de salubrizare a localităţilor, denumit în continuare sistem de salubrizare.

(2) în sensul prezentei legi, sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic şi funcţional, care cuprinde construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate prestării serviciului de salubrizare, precum:

a) puncte de colectare separată a deşeurilor;

b) staţii de producere a compostului;

c) Staţii de transfer;

d) staţii de sortare;

e) baze de garare şi întreţinere a autovehiculelor specifice serviciului de salubrizare;

f) depozite de deşeuri;

g) incineratoare;

h) staţii de tratare mecano-biologice.

(3) Activităţile specifice serviciului de salubrizare se gestionează şi se exploatează prin intermediul unor structuri specializate, denumite în continuare operatori, licenţiate în condiţiile Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu excepţia operatorilor care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. b)-e), h) şi i), care sunt reglementate prin legi speciale şi/sau care se desfăşoară ocazional.

(4) Activităţile prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. b) şi h), cu grad redus de repetabilitate şi care se desfăşoară ocazional, se prestează de către operatorii licenţiaţi pentru desfăşurarea activităţii de colectare şi transport al deşeurilor şi se efectuează la solicitarea producătorilor/deţinătorilor de deşeuri, în ba2a tarifelor aprobate de către autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale sau de către asociaţia de dezvoltare intercomunitară, după caz.

(5) Operatorii licenţiaţi pentru desfăşurarea activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor, cu excepţia deşeurilor periculoase cu regim special, au obligaţia să colecteze deşeurile abandonate şi, în cazul în care producătorul/deţinătorul de deşeuri este necunoscut, cheltuielile legate de curăţarea şi refacerea mediului, precum şi cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de către autoritatea administraţiei publice locale. După identificarea producătorului/deţinătorului de deşeuri, acesta este obligat să suporte atât cheltuielile efectuate de autoritatea administraţiei publice locale, cât şi sancţiunile contravenţionale.

(6) Depozitarea deşeurilor municipale şi a celor asimilabile acestora este permisă numai în locuri speciale, amenajate conform legislaţiei şi normelor tehnice în vigoare aplicabile depozitelor de deşeuri şi numai după obţinerea acordurilor şi avizelor prevăzute de legislaţia privind protecţia şi conservarea mediului, igiena şi sănătatea populaţiei. Depozitele pentru deşeurile municipale se amplasează conform Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi Planului naţional de gestionare a deşeurilor*), aprobate potrivit legii.

(7) Se interzice operatorilor licenţiaţi încredinţarea la depozitare a fracţiei valorificabile colectate separat la sursă.


*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului de gestionare a deşeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 18 octombrie 2004, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Autorităţi şi competenţe

 

Art. 5. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale elaborează, aprobă şi controlează aplicarea strategiilor locale cu privire la dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a serviciului de salubrizare, ţinând seama de prevederile legislaţiei în vigoare, de documentaţiile de urbanism, amenajarea teritoriului şi protecţia mediului, precum şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţilor administrativ-teritoriale.

(2) Strategiile adoptate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale vor urmări, în principal, următoarele obiective:

a) îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei;

b) susţinerea dezvoltării economico-sociale a localităţilor;

c) promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de salubrizare;

d) stimularea mecanismelor economiei de piaţă; e) dezvoltarea durabilă a serviciului;

f) gestionarea serviciului de salubrizare pe criterii de transparenţă, competitivitate şi eficienţă;

g) promovarea programelor de dezvoltare şi reabilitare a sistemului de salubrizare, pe baza unui mecanism eficient de planificare multianuală a investiţiilor;

h) protecţia şi conservarea mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei;

i) consultarea cu utilizatorii serviciului de salubrizare, în vederea stabilirii politicilor şi strategiilor locale şi regionale în domeniu;

j) adoptarea normelor locale referitoare la organizarea şi funcţionarea serviciului de salubrizare, precum şi a procedurilor de delegare a gestiunii acestuia;

k) informarea periodică a utilizatorilor asupra politicilor de dezvoltare a serviciului de salubrizare, precum şi asupra necesităţii instituirii unor taxe speciale;

            l) respectarea cerinţelor din legislaţia privind protecţia mediului referitoare la salubrizarea localităţilor;

m) respectarea cerinţelor şi obiectivelor prevăzute în planurile de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, judeţean, inclusiv al municipiului Bucureşti.

Art. 6. - (1) Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului Bucureşti au competenţe exclusive în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, gestionarea, coordonarea şi atribuirea serviciului de salubrizare a localităţilor, având următoarele atribuţii în domeniu:

a) stabilirea programelor de reabilitare, extindere şi modernizare a infrastructurii existente, precum şi a programelor de înfiinţare a unor noi sisteme de salubrizare, în condiţiile legii;

b) coordonarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de investiţii, în scopul realizării acestora într-o concepţie unitară, corelată cu programele de dezvoltare economico-socială a localităţilor, de urbanism, amenajare a teritoriului şi de mediu;

c) elaborarea şi aprobarea studiilor de fezabilitate privind reabilitarea, extinderea şi modernizarea sistemelor de salubrizare, cu respectarea cerinţelor impuse de legislaţia privind protecţia mediului În vigoare;

d) participarea la constituirea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, în vederea realizării unor investiţii de interes comun din infrastructura tehnico edilitară aferentă serviciului de salubrizare, care se realizează în conformitate cu Legea nr. 51/2006, republicată;

e) delegarea gestiunii serviciului de salubrizare pe criterii de transparenţă, competitivitate şi eficienţă, precum şi exercitarea atribuţiilor de administrare asupra bunurilor aparţinând patrimoniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale aferente infrastructurii serviciului;

f) participarea cu capital sau cu bunuri la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru prestarea serviciului de salubrizare şi/sau pentru realizarea şi exploatarea infrastructurii aferente;

g) contractarea sau garantarea împrumuturilor pentru finanţarea programelor de investiţii din infrastructura aferentă serviciului de salubrizare, pentru extinderi, dezvoltări de capacităţi, reabilitări şi modernizări;

h) elaborarea şi aprobarea caietelor de sarcini şi a regulamentelor serviciului, pe baza caietului de sarcini-cadru şi a regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare, elaborate de A.N.R.S.C.;

i) stabilirea şi aprobarea indicatorilor de performanţă ai serviciului de salubrizare, după dezbaterea publică a acestora;

j) adoptarea măsurilor organizatorice necesare pentru implementarea sistemului de colectare separată a deşeurilor, în vederea transportării acestora către instalaţiile de tratare;

k) stabilirea taxelor speciale şi aprobarea tarifelor pentru servicii de salubrizare, cu respectarea reglementărilor în vigoare;

            l) stabilirea, ajustarea ori modificarea tarifelor propuse de Operator în conformitate cu normele metodologice*) elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C.;

m) medierea conflictelor contractuale dintre utilizatori şi operatorul serviciului de salubrizare, la cererea oricăreia dintre părţi;

n) sancţionarea operatorului, în cazul în care acesta nu operează la parametrii de eficienţă şi calitate la care s-a obligat ori nu respectă indicatorii de performanţă ai serviciului de salubrizare;

o) monitorizarea şi exercitarea controlului cu privire la furnizarea/prestarea serviciului de salubrizare;

p) plata serviciilor de salubrizare prestate de operatori, în condiţiile prevăzute la lit. k);

q) asocierea sau cooperarea cu persoanele juridice care preiau obligaţiile operatorilor economici responsabili pentru realizarea obiectivelor privind gestiunea deşeurilor de ambalaje, deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, bateriilor şi acumulatorilor uzaţi din deşeurile municipale, în condiţiile prevăzute de lege.

(2) În cazurile de nerespectare de către operatori a obligaţiilor contractuale asumate, autorităţile administraţiei publice locale pot solicita, pe baza unor analize şi justificări fundamentate, retragerea licenţei de către A.N.R.S.C, penalizări sau daune-interese, pot încasa garanţiile de bună execuţie sau pot rezilia contractul pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare.

(3) Unităţile administrativ-teritoriale pot forma asociaţii de dezvoltare intercomunitară, în condiţiile stabilite de Legea nr. 51/2006, republicată, în vederea înfiinţării, organizării şi exploatării în interes comun a serviciului de salubrizare sau pentru realizarea unor obiective de investiţii comune, specifice infrastructurii acestui serviciu. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară astfel înfiinţate vor acţiona în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, conform mandatului încredinţat de acestea prin documentele constitutive ale asociaţiei.


*) A se vedea Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare a localităţilor, publicat În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 august 2007.

 

Art. 7. - (1) Consiliile judeţene pot avea competenţe cu privire la înfiinţarea, organizarea, gestionarea şi coordonarea sistemelor de management integrat al deşeurilor, precum şi a activităţilor specifice realizate prin intermediul acestora.

(2) Bunurile aferente sistemului de management integrat al deşeurilor sau părţi ale acestuia, după caz, aparţin domeniului public al judeţului.

(3) Sistemul de management integrat al deşeurilor este destinat şi asigură deservirea unităţilor administrativ-teritoriale membre în asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, republicată.

Art. 8. - (1) în exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit art. 6 alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale adoptă hotărâri sau emit dispoziţii, după caz.

(2) Hotărârile autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, adoptate în aplicarea prezentei legi, pot fi atacate la instanţele de contencios administrativ de persoanele fizice sau juridice interesate, în condiţiile legii.

Art. 9. - (1) în exercitarea prerogativelor acordate prin prezenta lege, autorităţile administraţiei publice locale au, faţă de operatorul serviciului de salubrizare, următoarele obligaţii:

a) să asigure tratament egal pentru toţi operatorii serviciilor de salubrizare care acţionează în cadrul unităţii administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului Bucureşti sau al asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, după caz;

b) să asigure publicitatea şi accesul liber la informaţiile de interes public, cu precădere la acele informaţii care asigură pregătirea ofertelor şi participarea la procedurile de atribuire a contractelor prin care se deleagă gestiunea serviciului;

c) să aducă la cunoştinţă publică hotărârile şi dispoziţiile având ca obiect serviciul de salubrizare;

d) să selecteze şi să stabilească partenerii privaţi pentru proiectele de asociere sau de formare de societăţi mixte numai în conformitate cu procedurile legale specifice fiecărui tip de contract de delegare a gestiunii;

e) să păstreze, în condiţiile legii, confidenţialitatea datelor şi informaţiilor economico-financiare privind activitatea operatorilor, altele decât cele de interes public;

f) să acorde operatorului dreptul exclusiv de a presta activitatea prin hotărârea de dare în administrare/hotărârea de atribuire a contractului de delegare a gestiunii, fără a aduce atingere fluxului de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori;

g) să aprobe anual tarifele serviciului de salubrizare ajustate conform dispoziţiilor legale;

h) să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să achite operatorilor sumele convenite prin contract pentru prestaţiile pe care aceştia le efectuează în beneficiul întregii comunităţi.

Art. 10. - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice are următoarele responsabilităţi cu privire la gestionarea deşeurilor:

a) participă la elaborarea Programului naţional de gestionare a deşeurilor - P.N.G.D., urmăreşte îndeplinirea obiectivelor acestuia şi sprijină autorităţile administraţiei publice locale pentru atingerea acestor obiective;

b) sprijină metodologic şi/sau financiar, în condiţiile legii, autorităţile administraţiei publice locale pentru crearea sistemelor de colectare separată a deşeurilor de la deţinătorii de deşeuri, în vederea eliminării şi valorificării acestora;

c) sprijină autorităţile administraţiei publice locale în vederea elaborării de strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor municipale;

d) participă, împreună cu alte autorităţi publice, la elaborarea reglementărilor specifice pentru gestionarea deşeurilor menajere şi municipale;

e) sprijină autorităţile administraţiei publice locale pentru realizarea unor sisteme de gestionare a deşeurilor menajere, integrate în planurile de urbanism general şi amenajarea teritoriului, şi urmăreşte realizarea proiectelor din acest domeniu;

f) elaborează reglementări specifice privind obligaţiile şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale, deliberative sau executive, după caz, legate de gestionarea deşeurilor

Art. 11. - (1) Autoritatea de reglementare competentă pentru serviciul de salubrizare este A.N.R.S.C.

(2) A.N.R.S.C. elaborează reglementările-cadru privind serviciul de salubrizare, monitorizează modul de aplicare a legislaţiei în domeniu şi acordă licenţă operatorilor de salubrizare, conform prevederilor prezentei legi.

            (3) A.N.R.S.C. Îşi exercită competenţele care îi sunt acordate prin Legea nr. 51/2006, republicată, faţă de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi faţă de toţi operatorii serviciului de salubrizare, indiferent de forma de organizare, natura capitalului, ţara de origine sau modalitatea de gestiune adoptată.

 

CAPITOLUL III

Organizarea şi funcţionarea serviciului de salubrizare

 

Art. 12. - (1) Gestiunea serviciului de salubrizare se realizează în condiţiile Legii nr. 51/2006, republicată, prin următoarele modalităţi:

a) gestiune directă;

b) gestiune delegată.

(2) Alegerea modalităţii de gestiune a serviciului de salubrizare se face prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, în conformitate cu strategiile şi programele de salubrizare adoptate la nivelul fiecărei localităţi, precum şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, republicată.

(3) Indiferent de modalitatea de gestiune adoptată, activităţile specifice serviciului de salubrizare se organizează şi se desfăşoară pe baza unui regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini, aprobate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau ale asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, după caz, întocmite în conformitate cu regulamentul-cadru al serviciului de salubrizare şi caietul de sarcini-cadru, elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C, prin ordin al preşedintelui acesteia.

Art. 13. - (1) Raporturile juridice dintre autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului Bucureşti sau dintre asociaţiile de dezvoltare intercomunitară şi operatorii serviciului de salubrizare, după caz, sunt reglementate prin:

a) hotărâri privind darea în administrare a serviciului, adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului Bucureşti, în cazul gestiunii directe;

b) hotărâri privind atribuirea şi încheierea contractelor de delegare a gestiunii serviciului, adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului Bucureşti ori, după caz, de adunările generale ale asociaţiilor, în cazul gestiunii delegate.

(2) Contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare se încheie numai pe baza hotărârilor prevăzute la alin. (1) lit. b).

(3) Relaţiile dintre operatorii serviciului de salubrizare şi utilizatorii individuali se desfăşoară pe baze contractuale, cu respectarea prevederilor regulamentului serviciului de salubrizare şi ale contractului-cadru de prestare a serviciului, adoptate de autorităţile administraţiei publice locale pe baza legislaţiei în vigoare, aplicabilă acestui serviciu.

Art. 14. - (1) Organizarea gestiunii, funcţionării şi exploatării serviciului de salubrizare, corespunzător modalităţii de gestiune adoptate, se face în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/2006, republicată, şi ale prezentei legi.

(2) Gestiunea directă sau gestiunea delegată, după caz, se poate acorda pentru una ori mai multe activităţi prevăzute la art. 2 alin. (3).

(3) Procedura de atribuire şi regimul juridic al contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a localităţilor sunt cele stabilite de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, conform prevederilor Legii nr. 51/2006, republicată, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Atribuirea activităţii de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare se efectuează distinct de celelalte activităţi specifice serviciului de salubrizare.

Art. 15. - (1) Operatorii serviciului de salubrizare care participă la procedurile organizate pentru delegarea gestiunii serviciului trebuie să facă dovada competenţei tehnico-organizatorice, a celei privind calificarea personalului şi a asigurării unei dotări tehnico-materiale adecvate, prin care să garanteze capacitatea de a presta serviciul la nivelul parametrilor cantitativi şi calitativi prevăzuţi în regulamentul serviciului de salubrizare şi pentru toate tipurile de activităţi contractate.

(2) Durata unui contract de delegare a gestiunii nu poate fi mai mare de 35 de ani, la stabilirea acesteia luându-se în calcul durata necesară amortizării investiţiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare. Durata contractului de delegare poate fi prelungită, în aceleaşi condiţii contractuale, ori de câte ori autoritatea administraţiei publice locale o solicită operatorului, pe baza unei fundamentări tehnico-economice pentru buna executare a serviciului, pentru realizarea unor investiţii noi impuse de modificarea legislaţiei comunitare/naţionale sau a strategiei locale în domeniul gestionării deşeurilor, care nu ar putea fi amortizate în termenul rămas până la finalizarea contractului decât printr-o creştere excesivă a tarifelor şi/sau a taxelor. Prelungirea se poate face cu condiţia ca durata maximă a contractului să nu depăşească 49 de ani.

(3) Prelungirea va fi aprobată, în condiţiile alin. (2), de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului Bucureşti. Contractul de delegare va fi prelungit, în condiţiile legii, printr-un act adiţional încheiat între operatori şi unităţile administrativ-teritoriale/sectoarele municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de salubrizare, în baza mandatului primit.

(4) Stabilirea duratei de prelungire a contractului cu încălcarea dispoziţiilor alin. (2) şi (3) atrage nulitatea de drept a actului adiţional de prelungire a duratei contractului de delegare a gestiunii.

Art. 16. - (1) Bunurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, utilizate pentru prestarea serviciului de salubrizare, pot fi date în administrare sau pot fi concesionate operatorilor în conformitate cu prevederile legale.

            (2) Bunurile proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale, utilizate pentru prestarea serviciului de salubrizare, pot fi date în administrare, concesionate sau trecute în proprietatea operatorilor, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

 

CAPITOLUL IV

Operatori şi utilizatori

 

SECŢIUNEA 1

Operatorii serviciului de salubrizare

 

Art. 17. - (1) Calitatea de operator se dobândeşte în condiţiile Legii nr. 51/2006, republicată.

(2) Operatorii serviciului de salubrizare pot fi desemnaţi fie prin hotărâre de dare în administrare, în cazul gestiunii directe, fie prin hotărâre de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, în cazul gestiunii delegate.

(3) Operatorii serviciului de salubrizare beneficiază, în temeiul prezentei legi, de aceleaşi drepturi şi obligaţii în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale sau cu utilizatorii, indiferent de modul de organizare, de forma de proprietate, de ţara de origine din Uniunea Europeană ori de modalitatea de gestiune adoptată.

(4) Drepturile şi obligaţiile ce revin operatorilor cu privire la prestarea serviciului de salubrizare, obiectivele şi sarcinile acestora, precum şi indicatorii de performanţă ai serviciului de salubrizare se stabilesc prin hotărârea de dare în administrare sau prin contractul de delegare a gestiunii şi se precizează în regulamentul serviciului de salubrizare.

Art. 18. - (1) Managementul operatorilor serviciului de salubrizare cu statut de societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al căror capital social majoritar aparţine unităţilor administrativ-teritoriale, poate fi privatizat în condiţiile legii, cu condiţia ca operatorul să nu aibă în derulare proiecte finanţate din fonduri nerambursabile. În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară managementul operatorilor poate fi privatizat, în condiţiile legii, numai cu acordul tuturor asociaţiilor, în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre care au şi calitatea de acţionari/asociaţi ai operatorilor respectivi.

(2) Hotărârea privind privatizarea managementului operatorilor serviciului de salubrizare având statut de societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi capital social majoritar al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi alegerea metodei de privatizare aparţin autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sub a căror autoritate operatorul îşi desfăşoară activitatea.

(3) Privatizarea managementului se poate face numai cu respectarea procedurilor legale în vigoare în materie de privatizare şi poate fi însoţită sau nu de vânzarea, în totalitate ori în parte, a bunurilor aparţinând domeniului privat al unităţii administrativ-teritoriale, aferente serviciului de salubrizare.

(4) Simultan cu procedura de privatizare a managementului operatorului se organizează şi se derulează şi procedura de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, în vederea selectării noului operator.

Art. 19. - (1) Societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de salubrizare înfiinţate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit legii, pot fi de interes local sau intercomunitar, în funcţie de limitele teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea.

(2) Societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de salubrizare înfiinţate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale îşi pot desfăşura activitatea şi în alte localităţi, pe baze contractuale.

(3) Operatorul care prestează mai multe tipuri de activităţi sau mai multe servicii va ţine evidenţe distincte pe fiecare activitate sau tip de serviciu, având contabilitate separată pentru fiecare tip de activitate, serviciu şi localitate de operare.

Art. 20. - (1) în relaţia cu utilizatorii, direcţi sau indirecţi, drepturile şi obligaţiile operatorilor serviciului de salubrizare rezultă din hotărârile de dare în administrare, din contractele de delegare a gestiunii şi din contractele de prestare a serviciului.

(2) Operatorii, în conformitate cu prevederile legale, au dreptul la:

a) încasarea contravalorii serviciului de salubrizare prestat, corespunzător tarifului aprobat de autorităţile administraţiei publice locale;

b) prezervarea echilibrului contractual pe durata contractului de delegare a gestiunii;

c) ajustarea tarifului în raport cu evoluţia generală a preţurilor şi tarifelor din economie;

d) modificarea tarifului în situaţiile de schimbare semnificativă a echilibrului contractual;

e) exclusivitatea prestării serviciului de salubrizare pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, acordată fie în baza hotărârii de dare în administrare, fie în baza hotărârii de atribuire şi a contractului de delegare a gestiunii.

Art. 21. - (1) Operatorii trebuie să presteze serviciul de salubrizare cu respectarea principiilor universalităţii, accesibilităţii, continuităţii, adaptabilităţii şi egalităţii de tratament între utilizatori.

(2) Operatorii au obligaţia de a pune la dispoziţia deţinătorilor de deşeuri containerele/recipientele, precum şi, după caz, sacii necesari realizării activităţii de precolectare separată a deşeurilor. Costurile de achiziţionare a acestora se includ în tariful ofertat pentru prestarea activităţii de colectare separată şi transportul separat al deşeurilor, dacă nu sunt puse la dispoziţie de delegatar.

(3) Operatorii au obligaţia să furnizeze, atât autorităţilor administraţiei publice locale, cât şi A.N.R.S.C., toate informaţiile de interes public solicitate şi să asigure accesul la informaţiile necesare, în vederea verificării şi evaluării funcţionării şi dezvoltării serviciului de salubrizare, în conformitate cu prevederile regulamentului serviciului de salubrizare, ale contractului de delegare a gestiunii serviciului şi ale acordului şi autorizaţiei de mediu.

(4) Operatorii se obligă să pună în aplicare metode performante de management care să conducă la reducerea costurilor de operare, inclusiv prin aplicarea procedurilor concurenţiale prevăzute de normele legale în vigoare privind achiziţiile publice, şi să asigure totodată respectarea cerinţelor specifice din legislaţia privind protecţia mediului.

Art. 22. - (1) Acordarea licenţei operatorilor se realizează în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/2006, republicată, de prezenta lege şi de legislaţia secundară emisă în aplicarea dispoziţiilor acestora.

(2) Operatorii îşi pot desfăşura activitatea pe baza licenţei eliberate de A.N.R.S.C. şi a contractului de delegare a gestiunii.

Art. 23. - (1) Pentru obţinerea licenţei, operatorii sunt obligaţi să deţină toate avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare prestării activităţilor specifice serviciului de salubrizare, prevăzute de legislaţia în vigoare, şi să respecte normele şi reglementările în vigoare cu privire la igiena şi sănătatea populaţiei, respectiv la protecţia şi conservarea mediului, emise de autorităţi competente în aceste domenii.

            (2) Retragerea sau încetarea valabilităţii licenţei atrage revocarea hotărârii de dare în administrare, respectiva hotărârii privind atribuirea contractului de delegare a gestiunii, după caz, şi conduce la organizarea unei noi proceduri de selectare a unui operator, în condiţiile prevederilor Legii nr. 51/2006, republicată. Retragerea licenţei se notifică operatorului cu cel puţin 90 de zile înainte, perioadă în care acesta este obligat să presteze serviciul de salubrizare în condiţiile hotărârii de dare în administrare, respectiv ale contractului de delegare a gestiunii.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Utilizatorii serviciului de salubrizare

 

Art. 24. - (1) în funcţie de tipul activităţii, pot fi utilizatori ai serviciului de salubrizare:

a) comunităţile locale considerate în întregul lor sau comunităţile locale componente ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, în cazul activităţilor specifice serviciului public de salubrizare prestate de către operatori a căror contravaloare se achită de autorităţile administraţiei publice locale de la bugetul local;

b) persoanele fizice ori juridice care beneficiază individual de una sau de mai multe activităţi specifice serviciului de salubrizare, în cazul activităţilor a căror contractare se realizează pe baza unui contract de prestare a serviciului de salubrizare, încheiat în nume propriu cu operatorul licenţiat pentru prestarea serviciului în unitatea administrativ-teritorială/sectoarele municipiului Bucureşti respectivă/ respective.

(2) Drepturile utilizatorilor şi condiţiile în care aceştia pot beneficia de serviciul de salubrizare se stabilesc prin regulamentul serviciului, aprobat prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, prin hotărârea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, pe baza regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare, elaborat de A.N.R.S.C. şi aprobat prin ordin al preşedintelui acesteia.

(3) Utilizatorii au drept de acces fără discriminare la informaţiile publice referitoare la serviciul de salubrizare, atât operatorul, cât şi autorităţile administraţiei publice locale având obligaţia de a comunica informaţii cu privire la indicatorii de calitate ai serviciului, la structura tarifară şi la clauzele contractuale.

(4) Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, împreună cu primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene, după caz, în calitate de autorităţi executive şi de semnatari ai contractelor de delegare a gestiunii, sunt responsabili de asigurarea serviciului de salubrizare a localităţilor şi urmăresc respectarea de către operator a indicatorilor de calitate a serviciului, a clauzelor contractuale şi a legislaţiei în vigoare referitoare la serviciul de salubrizare.

(5) Hotărârile autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la serviciul de salubrizare vor fi aduse la cunoştinţă publică şi orice utilizator din aria de prestare a serviciului are dreptul să conteste prevederile acestora, în condiţiile legii.

(6) Membrii comunităţilor locale, persoane fizice sau juridice, au, în calitatea lor de utilizatori direcţi sau indirecţi ai serviciului de salubrizare, următoarele obligaţii:

a) să respecte clauzele contractului de prestare a serviciului de salubrizare;

b) să achite obligaţiile de plată, în conformitate cu prevederile contractului de prestare a serviciului de salubrizare;

c) să asigure accesul utilajelor de colectare a deşeurilor la punctele de colectare şi al utilajelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor;

d) să asigure precolectarea separată, în recipientele asigurate de operatorul serviciului, distinct inscripţionate şi amplasate în spaţii special amenajate, a deşeurilor pe care le-au generat în propria gospodărie sau ca urmare a activităţilor lucrative pe care le desfăşoară;

e) să aplice măsuri privind deratizarea şi dezinsecţia, stabilite de autoritatea locală şi de direcţia de sănătate publică teritorială;

f) alte obligaţii prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată, care fac referire la serviciul de salubrizare.

            (7) Utilizatorii beneficiază şi de celelalte drepturi prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată.

 

CAPITOLUL V

Finanţarea serviciilor de salubrizare

 

Art. 25. - Finanţarea cheltuielilor de funcţionare, reabilitare şi dezvoltare a serviciului de salubrizare şi a cheltuielilor de investiţii pentru realizarea infrastructurii aferente acestuia se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind finanţele publice locale, în ceea ce priveşte iniţierea, fundamentarea, promovarea şi aprobarea investiţiilor publice, a principiilor prevăzute la art. 43 alin. (2) din Legea nr. 51/2006, republicată, precum şi a următoarelor principii:

a) recuperarea integrală de către operatori, prin tarife, taxe speciale sau, după caz, subvenţii de la bugetul local, a costurilor de operare şi a investiţiilor pentru înfiinţarea, reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de salubrizare;

b) menţinerea echilibrului contractual.

Art. 26. - (1) în funcţie de natura activităţilor prestate, atât în cazul gestiunii directe, cât şi în cazul gestiunii delegate, pentru asigurarea finanţării serviciului de salubrizare, utilizatorii achită contravaloarea serviciului de salubrizare prin:

a) tarife, în cazul prestaţiilor de care beneficiază individual, pe bază de contract de prestare a serviciului de salubrizare;

b) taxe speciale, în cazul prestaţiilor efectuate în beneficiul întregii comunităţi locale;

c) taxe speciale, în cazul prestaţiilor de care beneficiază individual fără contract.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu operatorii au obligaţia să ţină, la zi, evidenţa tuturor utilizatorilor cu şi fără contracte de prestări servicii.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia Să instituie taxe speciale, conform prevederilor alin. (1) lit. c), şi să deconteze lunar operatorilor, direct din bugetul local, contravaloarea prestaţiei efectuate la utilizatorii fără contract.

(4) Clasificarea activităţilor în funcţie de modul de contractare, facturare şi plată a contravalorii serviciului de salubrizare prestat se stabileşte prin regulamentul-cadru al serviciului şi se anexează la hotărârea de dare în administrare a serviciului ori la contractul de delegare a gestiunii serviciului, după caz.

(5) Cuantumul şi regimul tarifelor şi taxelor speciale ofertate/aprobate se stabilesc, se ajustează sau se modifică de către autorităţile administraţiei publice locale, în baza fişelor de fundamentare pe elemente de cheltuieli, întocmite de către operatori în conformitate cu normele metodologice*) de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare a localităţilor, elaborate de către A.N.R.S.C.

(6) în cazul operatorilor care au încheiate contracte de delegare a gestiunii pentru care tarifele ofertate nu au avut la bază o fişă de fundamentare pe elemente de cheltuieli, prima ajustare a tarifelor se va face pe baza fişei de fundamentare, întocmită de către operator, având în vedere cheltuielile realizate în ultimele 12 luni, anterioare propunerii. Nivelul tarifului rezultat nu va depăşi nivelul tarifului actual, ajustat cu indicele de creştere a parametrului de ajustare.

(7) Ajustarea ori modificarea ulterioară a tarifelor/taxelor prevăzute la alin. (6) se face de către autorităţile administraţiei publice locale, la solicitarea operatorilor, cu respectarea normelor metodologice elaborate de A.N.R.S.C.

(8) Structura şi nivelul tarifelor şi taxelor speciale vor fi stabilite astfel încât:

a) să acopere costul efectiv al prestării serviciului de salubrizare;

b) să acopere cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere şi exploatare a serviciului de salubrizare;

c) Să încurajeze investiţiile de capital;

d) să respecte şi să asigure autonomia financiară a operatorului.

Art. 27. - (1) Aplicarea de către operatori a unor tarife sau taxe speciale mai mari decât cele stabilite şi aprobate potrivit art. 26 este interzisă.

(2) Tarifele aprobate trebuie să conducă la atingerea următoarelor obiective:

a) asigurarea prestării serviciului de salubrizare la nivelurile de calitate şi indicatorii de performanţă stabiliţi de către autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară prin caietul de sarcini, regulamentul serviciului şi prin contractele de delegare a gestiunii;

b) realizarea unui raport calitate-cost cât mai bun pentru serviciul de salubrizare prestat pe perioada angajată şi asigurarea unui echilibru între riscurile şi beneficiile asumate de părţile contractante;

c) asigurarea funcţionării eficiente a serviciului de salubrizare şi a exploatării bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, afectate serviciului de salubrizare, precum şi asigurarea protecţiei mediului.

Art. 28. - (1) Sursele de finanţare a lucrărilor de investiţii se asigură potrivit prevederilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 51/2006, republicată.

(2) Investiţiile realizate de operatori de drept privat din fonduri proprii pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemului public de salubrizare se vor amortiza de către aceştia pe durata contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare.

(3) Investiţiile în infrastructura specifică serviciilor de salubrizare care se realizează din fonduri proprii ale operatorilor de drept privat constituie bunuri de retur; bunurile astfel realizate rămân în proprietatea operatorilor pe toată durata contractului de delegare a gestiunii şi revin de drept, la expirarea contractului, gratuit şi libere de orice sarcini, unităţilor administrativ-teritoriale, fiind integrate domeniului public al acestora. În contractul de delegare a gestiunii se vor menţiona bunurile de retur, respectiv modul de repartiţie a categoriilor de bunuri realizate de operator până la încetarea, din orice cauză, a contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare.


*) A se vedea nota de subsol corespunzătoare asteriscului marcat la art. 6 alin. (1) lit. I).

 

CAPITOLUL VI

Răspunderi şi sancţiuni

 

Art. 29. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Art. 30. - (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte, altele decât cele prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată:

a) prestarea de către operator a uneia dintre activităţile reglementate de prezenta lege fără aprobarea autorităţilor administraţiei publice locale prin hotărârea de dare în administrare, respectiv hotărârea de atribuire a contractului de delegare a gestiunii;

b) atribuirea de către autoritatea administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară a contractelor de delegare a gestiunii pentru activităţile de salubrizare a localităţilor prevăzute la art. 2 alin. (3), fără respectarea procedurilor legale în vigoare specifice fiecărui tip de contract;

c) încheierea de către primar a contractelor de delegare a gestiunii pentru una dintre activităţile de salubrizare a localităţilor prevăzute la art. 2 alin. (3) cu un operator care nu deţine licenţă;

d) nerespectarea strategiei locale cu privire la dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a serviciului de salubrizare, aprobată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, de către autorităţile executive ale sectoarelor municipiului Bucureşti;

e) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (1).

(2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei neurmărirea de către primar a întocmirii proiectului de regulament şi a caietului de sarcini propriu al serviciului.

(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei ta 15.000 lei nerespectarea de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiei de a institui taxe speciale pentru utilizatorii care refuză încheierea contractelor de prestări servicii cu operatorii de salubrizare.

(4) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei fapta de aprindere şi/sau ardere a deşeurilor din recipientele de precolectare/colectare sau de ardere a deşeurilor vegetale rezultate de la operaţiunile de curăţare a spaţiilor verzi, arbuştilor, arborilor etc.

(5) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei refuzul utilizatorului de a încheia contracte de prestări servicii cu operatorul de salubrizare licenţiat în aria de delegare respectivă.

(6) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 lei fa 300 lei încălcarea dispoziţiilor art. 24 alin. (6) lit. d).

(7) Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot stabili, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi alte fapte decât cele prevăzute la alin. (1)-(6) care constituie contravenţii în domeniul serviciilor de salubrizare.

Art. 31. - Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute în prezenta lege se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia celor prevăzute la art. 28.

Art. 32. - Constatarea contravenţiilor prevăzute de prezenta lege şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:

a) persoanele împuternicite din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, pentru contravenţiile prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) şi alin. (4)-(6);

b) agenţii constatatori ai A.N.R.S.C., pentru contravenţiile prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. b), c) şi e) şi alin. (2) şi (3);

            c) persoanele împuternicite din cadrul autorităţii executive a unităţii administrativ-teritoriale a municipiului Bucureşti, pentru contravenţia prevăzută la art. 30 alin. (1) lit. d).

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 33. - Prezenta lege intră în vigoare la un an de la data publicării*) în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 34. - Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii nr. 51/2006, republicată, precum şi cu cele ale Legii privind regimul deşeurilor nr. 211/2011, republicată.

Art. 35. - Măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute în prezenta lege vor fi notificate potrivit legislaţiei privind ajutorul de stat şi se vor acorda numai după autorizarea acestora de către Consiliul Concurenţei, în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în legislaţia secundară privind ajutorul de stat.

Art. 36. - (1) Soluţionarea litigiilor patrimoniale şi nepatrimoniale legate de încheierea şi executarea contractelor reglementate de prezenta lege, precum şi a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate este de competenţa instanţelor de contencios administrativ şi se face în procedură de urgenţă.

(2) Soluţionarea litigiilor civile şi de muncă izvorâte din aplicarea prevederilor prezentei legi se face de instanţele de judecată competente, în condiţiile legii.

Art. 37. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: Ordonanţa Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 139/2002, cu modificările şi completările ulterioare; art. 3 alin. (1) lit. d) şi art. 5 pct. 1 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 31 august 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 3/2003; art. 42 lit. a) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 22 iunie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.

NOTA:

Reproducem mai jos prevederile art. II-IV din Legea nr. 99/2014, care nu sunt Incorporate în forma republicată a Legii nr. 101/2006 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale actului modificator:

“Art. II. - Regulamentul privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 745/2007, cu modificările ulterioare, se modifică în conformitate cu prevederile prezentei legi de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. III. - (1) în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritatea executivă a unităţilor administrativ-teritoriale elaborează şi supune spre aprobare autorităţii deliberative a unităţilor administrativ-teritoriale respective strategia locală cu privire la dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a serviciului de salubrizare, prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 101/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.

(2) Prevederile legale care vor avea ca efect modificarea clauzelor contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, a Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului de salubrizare şi a altor documente aferente acestora vor fi preluate prin acte adiţionale. În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile contractante vor fi obligate să încheie actele adiţionale în vederea modificării textului contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, a Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului de salubrizare şi a altor documente aferente acestora.

Art. IV. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 81 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 81 alin. (4) din aceeaşi lege, autorităţile deliberative ale sectoarelor municipiului Bucureşti au competenţe exclusive în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, atribuirea şi derularea activităţilor serviciului de salubrizare, cu excepţia activităţilor care sunt în competenţa unităţii administrativ-teritoriale a municipiului Bucureşti, respectiv de dezinsecţie, dezinfecţie, deratizare, de organizare a prelucrării, neutralizării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor, de organizare a tratării mecano-biologice a deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare, de administrare a depozitelor de deşeuri şi/sau instalaţiilor de eliminare a deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare, precum şi de coordonare, monitorizare şi control al serviciului de salubrizare, de stabilire şi aprobare a indicatorilor de performanţă ai serviciului de salubrizare, după dezbaterea publică a acestora. Autorităţile deliberative ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să respecte strategia locală cu privire la dezvoltarea pe termen mediu şi lung a serviciului de salubrizare, aprobată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti,

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti pot fi preluate de către autoritatea deliberativă a municipiului Bucureşti, parţial sau total, competenţele autorităţilor deliberative ale sectoarelor municipiului Bucureşti cu privire la înfiinţarea, organizarea, atribuirea şi derularea activităţilor serviciului de salubrizare, la solicitarea motivată a acestora.”


*) Legea serviciului de salubrizare a localităţilor a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2006.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.