MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 666/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 666         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 10 septembrie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

35. - Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat

 

36. - Hotărâre pentru aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind politica Uniunii Europene în materie de returnare COM (2014) 199

 

37. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European cu privire la orientările pentru punerea în aplicare a Directivei 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei COM (2014) 210

 

38. - Hotărâre pentru aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind activităţile şt supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (reformare) COM (2014) 167

 

39. - Hotărâre pentru Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Raport privind punerea în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor COM (2014) 209

 

40. - Hotărâre pentru aprobarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei privind iniţiativa cetăţenească european㠓Apa şi salubritatea sunt un drept al omului! Apa este un bun public, nu o marfă!” COM (2014) 177

 

41. - Hotărâre pentru aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind societăţile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic COM (2014) 212

 

42. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Finanţarea pe termen lung a economiei europene COM (2014) 168

 

43. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi a înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European şi Consiliu: Abordarea globală a UE în materie de conflicte şi crize externe JOIN (2013) 30

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.095/945/1.601. - Ordin al ministrului mediului şi schimbărilor climatice, al ministrului economiei şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, privind modificarea art. 6 din Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 2.74273.190/305/2011 pentru aprobarea Procedurii, criteriilor de autorizare, reautorizare, revizuire, avizare anuală, emitere şi anulare a licenţei de operare, a procentajului minim de valorificare a deşeurilor de ambalaje preluate de la populaţie, a operatorilor economici în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, precum şi pentru aprobarea componenţei şi atribuţiilor comisiei de autorizare

 

Rectificări la :

 - Hotărârea Guvernului nr. 667/2014

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

HOTĂRÂRE

privind vacantarea unui loc de deputat

În temeiul dispoziţiilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 7 alin. (1) lit. c) şi alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, ale art. 48 alin. (16) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 210 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,

având în vedere că, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 96/2006, republicată, cu modificările ulterioare, i-a încetat mandatul domnului Gheorghe Coman începând cu data de 28 aprilie 2014, data rămânerii definitive a hotărârii prin care acesta a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, potrivit Sentinţei penale nr. 92 din 30 ianuarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, definitivă prin Decizia penală nr. 48 din 28 aprilie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, pentru infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, la pedeapsa de 1 an închisoare şi la pedeapsa prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din Codul penal,

preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act de încetarea mandatului domnului Gheorghe Coman, deputat ales în Parlamentul României, în Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău, Colegiul uninominal nr. 5.

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Coman Gheorghe în Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău, Colegiul uninominal nr. 5.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2014.

Nr. 35.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind politica Uniunii Europene în materie de returnare COM (2014) 199

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4 c-19/232 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 11-12 iunie 2014,

1. Camera Deputaţilor ia act şi se raliază punctului de vedere exprimat de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, care a reţinut că:

- Directiva privind returnarea a influenţat în mod pozitiv legislaţia şi practicile naţionale referitoare fa returnarea voluntară şi a reprezentat o schimbare majoră în ceea ce priveşte returnarea forţată. Treptat s-au conturat răspunderea şi sprijinul comun privind atingerea obiectivelor de politică-cheie ale acestei noi politici UE, iar în prezent se constată că toate statele membre acceptă, în general, următoarele obiective de politică: respectarea drepturilor fundamentale; aplicarea unor proceduri echitabile şi eficiente; reducerea numărului cazurilor în care migranţii rămân fără un statut juridic clar; caracterul prioritar al plecării voluntare; promovarea reintegrării şi promovarea unor alternative la luarea în custodie publică.

- Cel de al VIII-lea raport privind expulzarea străinilor al Comisiei de drept internaţional a Organizaţiei Naţiunilor Unite confirmă schimbările pozitive, raportul special al ONU recunoscând că Directiva privind returnarea “conţine dispoziţii referitoare la returnare care sunt mult mai avansate decât normele prevăzute de legislaţiile din alte regiuni ale lumii”.

- Cu toate aceste evoluţii pozitive, este nevoie încă de multe îmbunătăţiri în ceea ce priveşte punerea în aplicare practică a directivei şi a politicilor în materie de returnare, în general, pentru asigurarea respectării standardelor privind drepturile fundamentale (de exemplu, privind condiţiile de detenţie, căile de atac eficace), precum şi eficacitatea globală a politicii în materie de returnare (de exemplu, proceduri mai rapide şi rate mai ridicate ale returnării/ale repatrierii voluntare).

- România susţine promovarea returnării voluntare umanitare asistate ca alternativă la returnarea forţată, în scopul dezvoltării unei politici în materie de returnare coerentă, echilibrată şi eficace, precum şi promovarea recunoaşterii reciproce a deciziilor de returnare şi soluţionare a situaţiei imigranţilor ilegali care nu pot fi returnaţi.

- România a notificat Comisia Europeană în cursul anului 2011 cu privire la transpunerea totală a directivei în legislaţia naţională, fiind aduse modificări şi completări legislaţiei privind regimul străinilor.

2. Camera Deputaţilor ia act că prezenta comunicare răspunde obligaţiei Comisiei de a prezenta un raport Parlamentului European şi Consiliului cu privire la punerea în aplicarea Directivei privind returnarea, precum şi obligaţiei dea prezenta un raport privind monitorizarea operaţiunilor de returnare coordonate de FRONTEX; comunicarea nu cuprinde propuneri concrete de modificare a legislaţiei UE în materia returnărilor, ci oferă informaţii privind modificările aduse în ultimii ani politicii UE în materie de returnare, analizează impactul acesteia şi prezintă o serie de idei pentru acţiuni viitoare şi un rezumat al jurisprudenţei relevante a CJUE, în scopul îmbunătăţirii cadrului normativ naţional şi a măsurilor administrative aplicabile domeniului returnării resortisanţilor ţărilor terţe.

3. Camera Deputaţilor susţine orice acţiune în aplicarea prevederilor Tratatului de la Lisabona, privind raportarea consecventă a politicilor şi măsurilor concrete în materie de migraţie la principiul solidarităţii şi al distribuirii echitabile a răspunderii, inclusiv a implicaţiilor financiare ale acesteia, între statele membre (art. 80 din TFUE).

4. Camera Deputaţilor agreează limitarea prin directivă a capacităţii statelor membre de a incrimina simpla şedere neregulamentară şi apreciază că garanţiile procedurale prevăzute de directivă au contribuit efectiv la consolidarea securităţii juridice.

5. Camera Deputaţilor recunoaşte necesitatea ca gestionarea fluxurilor de migraţie neregulamentară să fie inclusă într-o abordare mai amplă, inclusiv în abordarea globală în materie de migraţie şi mobilitate, fiind evident că politica de returnare nu poate soluţiona în mod eficace, de una singură, această problematică; subliniază necesitatea realizării de sinergii cu politici complementare, cum ar fi gestionarea eficientă a frontierelor, combaterea muncii nedeclarate, traficul de persoane, precum şi contribuţia decisivă a unor instrumente ca sistemul de informaţii Schengen sau sistemul de informaţii privind vizele.

6. Camera Deputaţilor consideră că este necesară o abordare vizionară la nivelul Uniunii, care să permită crearea de politici eficiente şi a unui cadru instituţional adecvat, pentru gestiunea corectă a situaţiilor complexe legate atât de organizarea migraţiei legale, cât şi de combaterea migraţiei ilegale.

7. Camera Deputaţilor susţine iniţiativa Comisiei privind îmbunătăţirea cooperării cu ţările din afara Uniunii Europene, inclusiv prin introducerea unor stimulente, întrucât aceasta reprezintă un element esenţial pentru creşterea eficacităţii procedurilor de returnare; atrage însă atenţia că principiul “mai mult pentru mai mult”, precum şi principiul condiţionării cooperării cu state terţe de existenţa unui standard acceptabil al drepturilor omului, deşi oportune, ar putea bloca sau diminua gradul de realizare a acestui obiectiv.

8. Dintre cele cinci domenii principale de acţiune identificate de Comisie pentru evoluţiile viitoare, Camera Deputaţilor apreciază, din punctul de vedere al impactului pe termen scurt, îmbunătăţirea cooperării operaţionale între statele membre în materie de returnare prin promovarea plecării voluntare şi consolidarea rolului FRONTEX în materie de returnare.

9. Camera Deputaţilor salută preocupările Comisiei privind viitorul Fond pentru azil, migraţie şi integrare care se va axa pe măsurile de încurajare a plecării voluntare, asigurându-se în acelaşi timp de faptul ca stimulentele pentru plecarea voluntară să nu aibă efectul nedorit de a atrage imigranţi.

10. Camera Deputaţilor consideră că informarea permanentă a populaţiei din state sau zone cu potenţial migrator în ceea ce priveşte riscurile directe la care se supun migranţii ilegali, riscurile asimilate statutului de migrant ilegal (trafic de persoane, diverse forme de exploatare, luarea în custodie publică, politicile de returnare), precum şi cu privire la măsurile restrictive ce ar putea fi aplicate străinilor cu şedere ilegală pe teritoriul statelor membre ar contribui la reducerea migraţiei ilegale.

11. Camera Deputaţilor apreciază succesele realizate deja pentru clarificarea şi promovarea unui recurs unitar la criteriile pentru cele mai dificile situaţii, respectiv returnarea forţată sau luarea în custodie publică, precum şi implicarea Consiliului Europei în codificarea unui set de norme detaliate în materie de luare în custodie publică a imigranţilor pe baza standardelor internaţionale şi regionale în vigoare.

12. Camera Deputaţilor observă că documentul examinat nu operează cu o diferenţiere explicită între imigranţii ilegali care nu se fac vinovaţi de contravenţii/infracţiuni şi care cooperează cu autorităţile şi cei care, dimpotrivă, încalcă legislaţia statului-gazdă, refuză se coopereze cu autorităţile şi abuzează de permisivitatea specifică democraţiilor consolidate; subliniază că exact aceştia din urmă provoacă resentimente cetăţenilor şi comunităţilor din statele-gazdă, generând un curent de respingere neselectivă a imigranţilor şi a Uniunii în ansamblul ei, pentru că pare inaptă să gestioneze problema; propune ca,

în temeiul principiului “mai mult pentru mai mult”, imigranţii ilegali care provoacă aceste reacţii să fie excluşi de la formele de asistenţă, altele decât cele stabilite pe criterii umanitare, iar în contra-pondere imigranţii ilegali care se conformează normelor statului-gazdă să beneficieze de asistenţă suplimentară, care ar putea include chiar şi ajutorul autorităţilor pentru a li se acorda drept de şedere.

13. Camera Deputaţilor consideră că una dintre soluţiile pentru a contracara tendinţa “antiimigraţie” confirmată de votul masiv acordat de cetăţenii europeni unor partide extremiste antieuropene, care au promis măsuri împotriva imigraţiei, este ca forţele democratice din Uniune să demonstreze că se pot aplica legile şi se pot descuraja abuzurile, fără a se diminua standardele în materie de drepturi ale omului, inclusiv cele de factură umanitară.

14. Camera Deputaţilor atrage atenţia că, dintre criteriile utilizate frecvent pentru a evalua riscul de sustragere, utilizarea de documente false sau distrugerea documentelor reprezintă fals în declaraţii în orice sistem penal şi, la fel ca trecerea ilegală a frontierei, sunt contravenţii sau infracţiuni care sunt supuse unor regimuri sancţionatoare în orice stat de drept; aminteşte că statul de drept nu poate fi astfel definit, decât dacă aplică legile şi sancţiunile pentru încălcarea legilor în mod nediscriminatoriu; aşadar, o discriminare pozitivă a imigranţilor ilegali nu poate avea loc în sfera judiciară, ci doar în cea socială, pe criterii umanitare.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-STEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2014.

Nr. 36.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European cu privire la orientările pentru punerea în aplicare a Directivei 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei COM (2014) 210

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/239 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în

şedinţa din 11 iunie 2014,

1. Camera Deputaţilor salută această comunicare ce oferă orientări pentru statele membre cu privire la modul de aplicare a Directivei 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei. Orientările reflectă opiniile actuale ale Comisiei şi nu aduc atingere jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi evoluţiei viitoare a acesteia. Opiniile se pot schimba în viitor, prin urmare acesta este un document în continuă evoluţie şi un proces deschis. Directiva recunoaşte dreptul la reîntregirea familiei şi stabileşte condiţiile de exercitare a acestui drept.

2. Camera Deputaţilor constată că statele membre pot decide să extindă dreptul la reîntregirea familiei şi pentru alţi membri ai familiei decât soţul/soţia şi copiii minori. Statele membre pot condiţiona exercitarea dreptului la reîntregirea familiei de respectarea anumitor cerinţe, în cazul în care directiva permite acest lucru. De asemenea, statele membre păstrează o anumită marjă de apreciere pentru a verifica îndeplinirea cerinţelor impuse de directivă şi pentru a evalua interesele concurente ale persoanei în cauză şi ale comunităţii în ansamblu, în fiecare situaţie concretă.

3. Camera Deputaţilor evidenţiază că:

- obiectivele specifice sunt respectarea şi garantarea drepturilor persoanelor fizice, asigurarea transparenţei regulilor de reîntregire a familiei şi a standardelor comune la nivelul UE, promovarea şi punerea în aplicare nemijlocită a principiilor generale referitoare la disponibilitatea informaţiilor, la interesul superior al copilului, la dreptul de a depune contestaţii, la metodele de luptă antifraudă şi la metodele de luptă împotriva oricărei forme de abuz;

- punerea în practică a politicii comune în domeniul dreptului de azil, al protecţiei subsidiare şi al protecţiei temporare, precum şi a politicii comune de imigrare se realizează prin oferirea unui statut corespunzător oricărui resortisant dintr-o ţară terţă care are nevoie de protecţie internaţională, prin asigurarea respectării principiului nereturnării, prin gestionarea eficientă a fluxurilor de migraţie, prin tratamentul echitabil al resortisanţilor statelor terţe aflaţi în situaţie de şedere legală pe teritoriul statelor membre, precum şi prevenirea imigrării ilegale. Toate aceste garanţii reprezintă deziderate ale identităţii europene ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene;

- pentru cetăţenii non-UE, problema reîntregirii familiei pentru resortisanţii ţărilor terţe este reglementată de Directiva 2003/86/CE. Reîntregirea familiei ajută la crearea unei stabilităţi socioculturale, la facilitarea integrării cetăţenilor non-UE în cadrul statelor UE şi la promovarea coeziunii economice şi sociale;

- liniile de interpretare ale directivei trebuie să confere siguranţă juridică persoanelor vizate şi să ţină seama de interesul superior al copilului, să respecte principiile prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind protecţia familiei şi respectarea vieţii de familie, să respecte jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi să ia măsuri împotriva abuzurilor sau a fraudei cu privire la drepturile conferite de directivă. De asemenea, comunicarea prevede obligaţia statelor membre de a acorda căi de atac eficace împotriva deciziilor luate de autorităţile naţionale atât susţinătorului reîntregirii, cât şi membrilor familiei acestuia pentru a permite posibilitatea de exercitare efectivă a dreptului în cauză.

4. Camera Deputaţilor semnalează că dreptul la viaţa familială şi privată este un drept fundamental, iar materializarea acestui drept pe deplin ar trebui să permită susţinătorilor reîntregirii, în sensul directivei, să aibă dreptul să iniţieze procedurile de reunificare familială din momentul obţinerii permisului de şedere, fără a mai fi necesară perioada minimă de şedere.

5. Camera Deputaţilor subliniază că reîntregirea familiei ar trebui extinsă pentru a cuprinde categorii mai diverse, în special copiii care au împlinit 18 ani sau fraţii/surorile, luându-se în considerare factorii de risc din ţara de origine şi factorii culturali. De asemenea, ar trebui extinse termenele-limită pentru depunerea solicitării pentru reîntregirea familiei, astfel încât să permită posibililor susţinători contactarea membrilor familiei, pregătirea documentaţiei complete pentru procesul de reîntregire a familiei, precum şi alte probleme care ţin de situaţia acestora.

6. Camera Deputaţilor ia act că directiva se aplică numai susţinătorilor reîntregirii care sunt resortisanţi ai ţărilor terţe. Prin susţinător al reîntregirii se va înţelege orice persoană care nu este cetăţean al Uniunii Europene în sensul art. 20 alin, (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care are reşedinţa în mod legai pe teritoriul unui stat membru şi care solicită reîntregirea familiei. Corelativ, pot solicita reîntregirea şi membrii de familie ai acestei persoane, resortisanţi ai unei ţări terţe şi care se alătură susţinătorului reîntregirii în vederea menţinerii unităţii familiale, indiferent dacă legăturile de familie sunt anterioare sau posterioare intrării susţinătorului reîntregirii.

7. Camera Deputaţilor precizează că Guvernul României, prin Hotărârea Guvernului nr. 498/2011, a aprobat Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2011-2014 pentru a pune în aplicare o politică de imigraţie specifică, în funcţie de nevoile identificate la nivel naţional, şi în aceiaşi timp concertată, ţinând seama de impactul pe care aceasta îl poate avea asupra celorlalte state membre ale Uniunii Europene, asigurând totodată un tratament echitabil al imigranţilor şi integrarea armonioasă a acestora în societatea-gazdă.

8. Camera Deputaţilor constată că România a modificat şi a completat legislaţia privind regimul străinilor, precum şi unele acte normative în domeniul migraţiei şi azilului, pentru a se alinia politicii Uniunii Europene, în vederea aplicării unor standarde comune cu celelalte state membre.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2014.

Nr. 37.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (reformare) COM (2014) 167

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4 c-19/237 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 11 iunie 2014,

1. Camera Deputaţilor ia act şi subscrie punctelor de vedere ale Comisiei parlamentare pentru muncă şi protecţie socială, care consideră că sistemele de pensii din Uniunea Europeană trebuie să se adapteze pentru a asigura pensii adecvate, sigure şi viabile, lucru dificil de realizat având în vedere specificul sistemelor de pensii la nivel naţional. Abordarea eficace a acestor provocări impune realizarea de acţiuni care să fie coordonate îndeaproape de către statele membre.

Propunerea de revizuire a Directivei 2003/41/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 iunie 2003 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale va spori guvernanta şi transparenţa acestor instituţii, precum şi activităţile transfrontaliere ale acestora, consolidând astfel piaţa internă a UE. Revizuirea directivei trebuie să ţină cont de o serie de aspecte importante:

- sunt necesare standarde mai ridicate de guvernantă care să reflecte cele mai bune practici la nivel naţional în urma crizei economice şi financiare, pentru a proteja membrii şi beneficiarii schemelor şi a facilita furnizarea de pensii la nivel transfrontalier în condiţii de siguranţă;

- trebuie abordate divergenţele în materie de reglementare, cerinţele care se suprapun şi procedurile transfrontaliere excesiv de împovărătoare;

- au fost constatate lacune semnificative în ceea ce priveşte nivelul informaţiilor furnizate membrilor şi beneficiarilor schemelor de pensii din întreaga UE. Mulţi membri nu sunt conştienţi că drepturile lor de pensie nu sunt garantate sau că acestea ar putea, chiar dacă au fost acumulate, să fie reduse de către instituţiile pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, ceea ce nu s-ar întâmpla în cazul altor contracte financiare.

2. Camera Deputaţilor constată că propunerea de directivă se bazează pe o serie de iniţiative lansate în ultimii ani, cum ar fi Cartea albă privind pensiile şi Cartea verde privind finanţarea pe termen lung a economiei europene. Pornind de la aceasta din urmă, revizuirea directivei vizează, de asemenea, consolidarea capacităţii IORP (“institutions for occupational retirement provision”, instituţii pentru furnizarea de pensii ocupaţionale) de a investi în active cu un profil economic pe termen lung şi de a sprijini finanţarea creşterii durabile în economia reală.

3. Camera Deputaţilor subscrie punctelor de vedere ale Comisiei parlamentare pentru buget, finanţe şi bănci care apreciază obiectivul general al prezentei propuneri: facilitarea creării unor economii pentru pensiile ocupaţionale.

Existenţa unor pensii ocupaţionale mai sigure şi mai eficiente:

- va contribui la adecvarea şi viabilitatea pensiilor, prin sporirea contribuţie] economiilor din pensiile complementare la veniturile din pensii;

- va consolida, de asemenea, rolul de investitori instituţionali în economia reală a UE pe care îl joacă instituţiile pentru furnizarea de pensii ocupaţionale;

- va spori capacitatea economiei europene de a dirija economiile pe termen lung către investiţiile care favorizează creşterea economică.

4. Camera Deputaţilor apreciază prezenta propunere pentru cele patru obiective specifice:

- eliminarea barierelor prudenţiale în calea instituţiilor transfrontaliere pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, în special prin impunerea cerinţei ca normele privind investiţiile şi comunicarea informaţiilor către membri şi beneficiari să fie cele din statul membru de origine, precum şi prin clarificarea procedurilor pentru activităţile transfrontaliere şi definirea în mod clar a sferei de acţiune a statului membru de origine şi a statului membru gazdă;

- asigurarea unei bune guvernante şi gestionări a riscurilor;

- furnizarea de informaţii clare şi pertinente membrilor şi beneficiarilor;

- asigurarea faptului că autorităţile de supraveghere dispun de instrumentele necesare pentru a supraveghea IORP îi mod eficace.

5. Camera Deputaţilor constată că propunerea stabileşte noi norme pentru transferul transfrontalier de scheme de pensii care trebuie să fie autorizat în prealabil de către o autoritate competentă din statul membru de origine al instituţiei destinatare. Cu excepţia cazului în care legislaţia naţională din domeniul protecţiei sociale şi al muncii în materie de organizare a sistemelor de pensii prevede altfel, transferul şi condiţiile în care acesta se realizează trebuie să facă obiectul unei aprobări prealabile de către membrii şi beneficiarii vizaţi sau, dacă este cazul, de către reprezentanţii acestora.

6. Camera Deputaţilor semnalează că Institutul European din România, în studiul “Analiza evoluţiilor politicilor sociale în UE în ultimii trei ani - pensii suplimentare/private şi impactul îmbătrânirii populaţiei” (2012), atrage atenţia asupra următoarelor puncte sensibile:

- pensiile private în general şi pensiile ocupaţionale în special sunt încă percepute în România ca un sistem complementar puţin atractiv pentru contributorii actuali de vârstă medie datorită randamentului scăzut la vârsta de pensionare;

- cultura economisirii prin fonduri de pensii private pentru tineri este slab dezvoltată, aceştia participând la pilonul obligatoriu prin efectul legii;

- atracţia economisirii voluntare prin sistemele de pensii private este extrem de redusă şi datorită veniturilor insuficiente pentru forţa de muncă tânără, care are alte priorităţi de consum sau investire - educaţie, familie, deţinerea unei locuinţe etc;

- în prezent, sistemul pensiilor din România reprezintă un sistem neperformant şi care generează deficite pe seama reducerii efective a masei contribuabililor şi randamentelor scăzute de încasare;

- sistemul actual nu asigură venituri adecvate la bătrâneţe, iar perspectivele sunt descurajante, cu rate de transfer venituri-pensie în scădere şi risc crescând pentru sărăcie şi excluziune socială.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2014.

Nr. 38.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

pentru Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Raport privind punerea în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor COM (2014)209

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/238 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 12 iunie 2014,

1. Camera Deputaţilor salută continuitatea în elaborarea unui cadru global şi bazat pe elemente concrete în privinţa integrării romilor, corelat în mod clar cu strategia Europa 2020. Cadrul UE reprezintă un numitor comun pentru toate statele membre, care au la rândul lor obligaţia de a-l adapta fiecărei situaţii naţionale.

2. Camera Deputaţilor constată că prezentul raport evidenţiază pentru prima dată progresele înregistrate în cele patru domenii-cheie: educaţie, ocupare a forţei de muncă, sănătate şi locuinţe, precum şi în ceea ce priveşte combaterea discriminării şi utilizarea fondurilor. De asemenea, în cadrul acestuia sunt evaluate progresele înregistrate la nivelul UE.

3. Camera Deputaţilor ia act şi subscrie punctelor de vedere ale Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, care subliniază că din concluziile raportului se desprinde faptul că primul pas către o schimbare pozitivă în viaţa romilor a fost făcut atunci când fiecare stat membru şi-a elaborat propria strategie naţională de integrare a romilor, având ca punct de plecare cadrul UE 2011.

4. Camera Deputaţilor reaminteşte că Guvernul României a adoptat în decembrie 2011 Strategia de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012- 2020, care înlocuieşte documentele de politici publice pentru romi adoptate până în 2011.

5. Camera Deputaţilor subliniază că, în cadrul implementării incluziunii sociale a cetăţenilor români de etnie romă, a supus dezbaterilor în comisiile sale permanente proiectul de lege privind înfiinţarea Fundaţiei “Proiect Ferentari” (lege aflată în procedura de reexaminare, la cererea preşedintelui României, care are ca obiect de reglementare înfiinţarea fundaţiei mai sus amintite, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, fundaţie al cărei scop îl constituie derularea unor proiecte, programe şi activităţi ce vizează incluziunea socială a cetăţenilor români de etnie romă).

6. Camera Deputaţilor ia act şi subscrie punctelor de vedere ale Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, care susţine că în cadrul strategiei europene ar putea fi luate în considerare următoarele aspecte:

a) crearea structurilor etnocomunitare, formate din reprezentanţi ai comunităţii, aleşi prin vot direct sau confirmaţi, în cazul funcţionarilor romi, şi create în vederea luării unor decizii cât mai aproape de comunitate (subsidiaritate etnocomunitară). Fiecare structură etnocomunitară va putea propune şi aproba măsurile de dezvoltare şi management comunitar, va monitoriza situaţia romilor din localitatea/judeţul/regiunea de dezvoltare respectivă, modul de implementare a politicilor publice dedicate romilor şi va elabora o bază de date referitoare la comunităţile rome, migraţia romilor, ca premisă a dezvoltării unor strategii ample, pe termen mediu şi lung;

b) cooperarea şi parteneriatul cu administraţia publică, dezvoltarea relaţiilor cu instituţiile europene şi diaspora romă (lobby, advocacy, monitorizare):

- creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin înfiinţarea structurilor regionale şi judeţene, transferul de responsabilităţi decizionale, precum şi de resurse financiare şi patrimoniale, cu respectarea principiului subsidiarităţii;

- creşterea eficienţei instituţionale şi creşterea transparenţei în relaţia cu cetăţenii aparţinând minorităţii romilor în special, respectiv creşterea calităţii şi accesului minorităţii romilor la servicii publice;

- crearea unei agenţii europene pentru incluziunea romilor, care să gestioneze toate problemele minorităţii rome din toate statele UE;

c) în privinţa rezolvării problemelor legate de rasism, discriminare şi xenofobie ar trebui adoptate “acţiuni pozitive” în toate statele europene în care trăiesc romi. Acest lucru ar fi necesar pentru a asigura o egalitate de şanse reală. Principiul egalităţii de tratament nu împiedică un stat să menţină sau să adopte măsuri specifice destinate prevenirii ori compensării dezavantajelor care au la bază originea rasială sau originea etnică, măsuri care să vizeze saltul de la o cultură populară slab alfabetizată la o cultură modernă, integratoare în setul de valori ale contemporaneităţii;

d) adoptarea unor politici publice specifice:

- strategia europeană, naţională şi/sau regională ar trebui să aibă ca obiective garantarea egalităţii şi integrării romilor şi/sau nomazilor în viaţa socială, economică şi politică, promovarea autonomizării şi consolidării capacităţilor grupurilor sociale vizate, sensibilizarea ansamblului societăţii faţă de cultura şi modul de viaţă a/al romilor şi/sau nomazilor, garantarea respectării identităţii romilor şi/sau nomazilor şi asigurarea unei protecţii eficiente împotriva rasismului. Politicile publice referitoare la romi şi/sau nomazi ar trebui să fie elaborate pe baza următoarelor principii:

- continuarea unei abordări fondate pe drepturi globale, dinamice şi integrate;

- recunoaşterea diversităţii comunităţilor de romi şi/sau nomazi şi a necesităţilor lor, care cer răspunsuri variate şi flexibile;

- favorizarea participării romilor şi/sau nomazilor ca o componentă esenţială a strategiilor care îi vizează la toate stadiile, de la elaborare până la punerea în acţiune a implementării, monitorizării şi evaluării şi a promovării consolidării capacităţilor comunităţii;

- asigurarea unei monitorizări eficiente a implementării strategiei prin repere şi criterii clar definite pentru a obţine cele mai bune rezultate:

- o legislaţie comună care să impună autorităţilor responsabilitatea de a promova egalitatea şi nediscriminarea şi de a aloca resursele necesare pentru ca aceasta să devină posibilă;

- abordarea problemelor romilor din spaţiul european ar trebui să se fundamenteze pe o evaluare a necesităţilor, profundă şi ştiinţific determinată, realizată de autorităţi, dar care să ţină cont de organizaţiile rome active pe teren;

- efectuarea unui set de recensăminte la nivelul statelor membre UE, care să identifice situaţia reală a romilor, în vederea adoptării unui set coerent de politici publice;

- politicile publice pentru romi şi/sau nomazi ar trebui să includă o revizuire a practicilor legislative şi administrative existente, pentru a garanta o implementare coerentă;

- bugetul de stat ar trebui să prevadă resurse financiare suficiente, în măsura posibilităţii pe termen lung, pentru a garanta implementarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice pentru romi;

- guvernele ar trebui să furnizeze un suport bugetar durabil în favoarea participării romilor şi/sau nomazilor la elaborarea, implementarea, monitorizarea strategiei;

- autorităţile locale şi/sau regionale ar trebui să includă acţiuni specifice destinate ameliorării condiţiilor de viaţă a romilor şi/sau nomazilor în planificarea bugetară locală şi/sau regională pentru a garanta o finanţare suficientă pentru implementare;

- diferitele politici publice destinate ameliorării situaţiei romilor ar trebui să fie adoptate prin intermediul unui text juridic, lege în plan naţional, directivă în plan european, pentru a asigura durabilitatea acestora;

- ar trebui folosit un dispozitiv de implementare suficient de finanţat şi dotat cu personal la scară europeană, naţională, regională şi locală;

e) dezvoltarea cooperării dintre instituţiile româneşti responsabile de gestionarea migraţiei şi cele relevante din ţările de destinaţie, cu scopul realizării unei diagnoze privind evoluţia ponderii migranţilor de etnie romă în sectorul informai şi cu locuire insalubră, şi implementarea unor măsuri în funcţie de rezultatele acestei diagnoze:

- reinserţia migranţilor întorşi în ţară pe piaţa locală a muncii;

- clarificarea drepturilor şi obligaţiilor şi evidenţierea beneficiilor pozitive ale diversităţii şi societăţii multiculturale, în vederea realizării unei schimbări bazate pe respect mutual între minorităţile etnice, emigranţi şi ceilalţi cetăţeni europeni;

- în vederea întreruperii ciclului de transmitere a sărăciei şi excluziunii către generaţiile următoare se impune asigurarea unui cadru care să ofere şanse egale pentru toţi copiii în sistemul educaţional;

- ameliorarea situaţiei materiale a copiilor implică creşterea venitului familiei prin sprijin direct - fie financiar, fie sub forma furnizării unor servicii sociale de bază -, precum şi prin măsuri de facilitare a accesului ambilor părinţi la piaţa forţei de muncă;

- monitorizarea cu ajutorul unor indicatori care să măsoare efectele programelor naţionale sau interstatale cu privire la romi;

- acţiuni ferme din partea instituţiilor europene care să preseze actori statali în luarea unor decizii care să sporească participarea activă a romilor în societăţile în care trăiesc.

7. Camera Deputaţilor precizează că în România, ca şi în alte state membre, s-au făcut eforturi considerabile pentru integrarea romilor sedentari, însă doar strategiile naţionale nu sunt suficiente pentru rezolvarea cu succes a problemelor acestora, mai ales a romilor nomazi.

8. Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene, ţinând cont de problematica şi cerinţele prezentate mai sus, introducerea pe agenda de lucru a unei dezbateri privind realizarea unei strategii inovatoare axate pe recunoaşterea etniei rome ca etnie europeană, în scopul promovării unui set de principii care să stea la baza elaborării unui proiect unic european dedicat acestei minorităţi, şi nu doar un cadru pentru strategiile naţionale de integrare a romilor cum există în prezent.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2014.

Nr. 39.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei privind iniţiativa cetăţenească european㠓Apa şi salubritatea sunt un drept al omului!

Apa este un bun public, nu o marfă!” COM (2014) 177

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/241 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 12 iunie 2014,

1. Camera Deputaţilor salută exercitarea dreptului la iniţiativa cetăţenească, exprimată prin iniţiativa “Right2Water”. Prin intermediul acesteia, cetăţenii europeni invită Comisia Europeană să propună o legislaţie de punere în aplicare a dreptului omului la apă şi salubritate şi de promovare a asigurării cu apă şi salubritate ca servicii publice de baza pentru toţi. De asemenea, Comisia Europeană solicită guvernelor statelor membre să asigure tuturor cetăţenilor apă potabilă suficientă şi curată şi salubritate.

2. Camera Deputaţilor constată următoarele:

- comunicarea se limitează la enumerarea unor măsuri nelegislative pe care Comisia Europeană intenţionează să le ia pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate de iniţiativa cetăţenească, dar nu furnizează nicio justificare explicită a lipsei din această listă a actelor cu caracter legislativ;

- comunicarea afirmă în mod repetat hotărârea Comisiei Europene de a rămâne neutră în ceea ce priveşte modalitatea de furnizare a serviciilor de apă, canalizare şi salubritate, obligaţie prevăzută de tratatele constitutive, dar nu menţionează ce mecanism administrativ intenţionează să modifice sau să creeze pentru a garanta acest lucru, atât timp cât este clar că procedurile existente nu sunt convingătoare pentru cetăţeni;

- Comisia Europeană subliniază caracterul orizontal al obiectivelor politicii privind apa la nivelul Uniunii Europene, legătura acestora cu dezvoltarea durabilă şi drepturile omului, dar omite să indice cu precizie punctele în care normele sau politicile europene s-ar cere analizate din această perspectivă şi eventual revizuite.

3. Camera Deputaţilor atrage atenţia Comisiei Europene că obligaţia asumată de aceasta, ca urmare a iniţiativei cetăţeneşti, în principal de a informa mai pe larg cetăţenii şi guvernele, nu este de natură să răspundă convingător îngrijorării unui număr 1.884.790 de cetăţeni faţă de insuficienţa acţiunii la nivel european. Temerile exprimate de un număr atât de mare de cetăţeni indică de fapt Comisiei Europene necesitatea de a elabora noi proiecte de acte normative în domeniu sau cel puţin de a iniţia un proces cuprinzător de perfecţionare a politicilor cu asemenea finalitate.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2014.

Nr. 40.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind societăţile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic COM (2014) 212

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/240 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 11-12 iunie 2014,

1. Camera Deputaţilor constată că prin procedura simplificată de înregistrare on-line a societăţilor cu asociat unic şi prin cerinţele minime de capital social pentru acestea, armonizate la nivelul Uniunii Europene, propunerea reprezintă o binevenită transpunere în practică a politicilor de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii prevăzute de Comunicarea Comisiei Europene “O politică industrială integrată adaptată erei globalizării” şi de Actul privind micile afaceri.

2. Camera Deputaţilor subliniază următoarele:

- nivelul de detaliu al propunerii şi claritatea sa sunt premise pentru o transpunere eficientă şi rapidă în dreptul intern al statelor membre;

- avansul în programele de e-guvernare ale statelor membre, inclusiv al României, face posibilă cu uşurinţă înregistrarea on-line a SUP, prevăzută de proiect;

- modelul de statut ce urmează a fi elaborat de Comisia Europeană pentru SUP ar trebui să se limiteze la normele de redactare a acestuia, în conformitate cu dispoziţiile propunerii de directivă, să evite formarea de bariere administrative pentru înregistrarea SUP.

3. Camera Deputaţilor invită Comisia Europeană ca în temeiul condiţiilor favorabile de procedură administrativă din prezent să analizeze reducerea timpului de transpunere de la 24 de luni la 12 luni şi să iniţieze o consultare a sectorului de afaceri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte proiectul de statut al SUP ce urmează a fi elaborat de Comisia Europeană prin acte delegate.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2014.

Nr. 41.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Finanţarea pe termen lung a economiei europene COM (2014) 168

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4C-19/231 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 11 iunie 2014,

1. Camera Deputaţilor apreciază pozitiv interesul acordat de Comisia Europeană şi intervenţia acesteia pentru realizarea unui cadru comun general orientativ pentru politica economică şi financiară a Uniunii Europene în scopul de a restabili, într-un orizont de timp mediu şi îndelungat, condiţiile favorabile creşterii durabile şi investiţiilor, deteriorate de la începutul crizei economice şi financiare.

2. Camera Deputaţilor este de părere că sistemul financiar, care include atât băncile, cât şi investitori instituţionali (companiile de asigurări şi fondurile de pensii), trebuie să îşi recâştige şi să îşi îmbunătăţească capacitatea de finanţare a economiei reale, prin canalizarea resurselor către investiţiile pe termen lung, acestea fiind necesare pentru a consolida poziţia Europei pe o traiectorie de creştere sustenabilă. Pentru aceasta este esenţial a se identifica barierele în calea finanţării pe termen lung şi a se găsi soluţii optime pentru a le elimina.

3. Camera Deputaţilor susţine eforturile legislative şi de orice altă natură care pot stimula adoptarea unei abordări pe termen lung în activitatea economică, ţinând cont de faptul că aceasta a suportat efectele negative ale deciziilor cu mize pe termen scurt, şi consideră consolidarea fiscală drept un proces necesar şi de lungă durată.

4. Camera Deputaţilor observă că promovarea acestei comunicări are la bază o serie de documente, studii şi rapoarte adoptate de instituţii ale Uniunii Europene şi de organisme internaţionale care analizează evoluţia, stimularea şi impactul asupra sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (în continuare IMM) şi a micilor antreprenori şi care conţin un cadru general pentru abordarea comunicării, precum şi întrebări orientative asupra problematicii dezbătute.

În acest sens:

4.1. Camera Deputaţilor agreează punctul de vedere al Parlamentului European, în Rezoluţia sa recentă privind finanţarea pe termen lung 2013/2175 (INI) din februarie 2014, care admite că:

- băncile comerciale vor constitui probabil şi în viitor o sursă principală de finanţare, ele asigurând două treimi din finanţare (comparativ cu Statele Unite ale Americii, unde băncile asigură o treime din finanţare). Astfel, Comisia Europeană va trebui să ţină seama de necesitatea de a nu restricţiona în mod nejustificat finanţarea acordată de bănci;

- este important ca statele membre să identifice noi surse de finanţare care să vină în completarea mecanismelor tradiţionale, pentru a acoperi decalajul de finanţare;

- sectorul IMM este responsabil pentru o parte semnificativă din totalul locurilor de muncă create în Uniunea Europeană şi sunt regretabile consecinţele negative ale limitării capitalului acestor întreprinderi în ultimii ani. În 2014, Comisia Europeană va realiza o analiză a legislaţiei şi a practicilor la nivelul Uniunii Europene şi la nivel naţional care afectează disponibilitatea informaţiilor despre IMM-uri în materie de credite, cu scopul de a examina posibilele abordări ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte sectorul evaluării bonităţii financiare şi de a evalua fezabilitatea armonizării datelor privind IMM-urile sau a creşterii comparabilităţii acestor date în întreaga Uniune Europeană.

4.2. Comisia Europeană aminteşte importanţa IMM-uri lor pentru perspectivele creşterii şi citează accesul la finanţare ca fiind un domeniu prioritar.” Cu toate acestea, accesul la finanţare al IMM-urilor este doar unul dintre domeniile de acţiune pentru sporirea spiritului antreprenorial la nivelul Uniunii Europene. Fără îndoială, accesul la finanţare este o preocupare fundamentală pentru majoritatea întreprinzătorilor, dar obiective cum ar fi simplificarea cadrului birocratic s-ar putea atinge mai rapid şi, prin urmare, ar oferi rezultate scontate mai repede,

Camera Deputaţilor:

- propune Comisiei Europene să analizeze posibilitatea de a acţiona pentru creşterea gradului de predictibilitate al practicii fiscale în statele membre, posibil prin instituirea unor norme comune privind interpretarea unitară a obligaţiilor;

- consideră că este nevoie de o reglementare clară la nivelul Uniunii Europene care să nu împiedice promovarea finanţării pe termen lung şi accesul IMM-urilor la finanţare pe piaţa de capital, pentru a investi şi a se extinde, şi subliniază politica de creditare deseori restrictivă a sectorului bancar, cu toate că rata de politică monetară a fost relaxată.

4.3. Cartea verde a Comisiei Europene privind finanţarea pe termen lung admite că nu există o soluţie unică de surse şi mecanisme de finanţare pe termen lung pentru relansarea şi restabilirea creşterii economice în Europa.

În acest sens, Camera Deputaţilor:

- susţine atât abordarea la nivel de politici prin Cartea verde privind finanţarea pe termen lung a economiei europene, cât şi alternativele create la nivel european pentru finanţarea IMM-urilor;

- susţine eforturile de diminuare a diferenţelor dintre state privind accesul la finanţare al IMM-urilor şi subliniază că realizarea unei uniuni bancare la nivel european va asigura stabilitate climatului investiţional;

- salută iniţiativa Comisiei Europene şi a Băncii Europene de Investiţii de mobilizare a investiţiilor sectorului privat şi pieţei de capital în sectorul IMM, prin crearea unor instrumente ce vor fi operaţionale curând.

5. Camera Deputaţilor atrage atenţia Comisiei Europene că o revizuire a Directivei 2003/41/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 iunie 2003 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (Directiva IORP) trebuie să evite punerea în pericol a beneficiarilor, în condiţiile în care se are în vedere crearea unei pieţe unice pentru pensiile personale (individuale). Mulţi contributori la sistemul de pensii nu sunt conştienţi că drepturile lor de pensie nu sunt garantate sau că acestea ar putea să fie reduse de către instituţiile pentru furnizarea de pensii ocupaţionale. Prin urmare, se recomandă creşterea nivelului informaţiilor furnizate membrilor şi beneficiarilor schemelor de pensii din întreaga Uniune Europeană.

6. Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene să analizeze oportunitatea unei acţiuni mai concentrate din punct de vedere financiar la nivelul Uniunii Europene şi sporirea consultărilor între statele membre pentru pregătire, educaţie şi cercetare, care ar trebui considerate o investiţie pe termen lung şi tratate ca atare. Pentru o serie de state membre, între care şi România, investiţia pe termen lung în educaţie şi cercetare este o necesitate stringentă.

7. Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene ca măsurile pentru promovarea finanţării pe termen lung a economiei europene să ţină seama de o serie de factori interconectaţi, cum ar fi:

- capacitatea instituţiilor financiare de a canaliza finanţarea pe termen lung;

- capacitatea pieţelor financiare de a oferi instrumente de finanţare pe termen lung;

- factori transversali care să permită economisirea şi finanţarea pe termen lung.

8. Camera Deputaţilor consideră că iniţiativele prezentate în această comunicare şi care vizează deblocarea unor resurse de finanţare suplimentare pentru economia reală vor contribui la îmbunătăţirea sistemului financiar. Camera Deputaţilor sugerează Comisiei Europene ca aceste măsuri să fie luate în seamă, în vederea relansării investiţiilor pe termen lung şi creării de noi locuri de muncă în Uniunea Europeană.

9. Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene a avea în vedere următoarele aspecte:

- o abordare armonizată pentru evaluarea pe termen lung a proiectelor de interes general susţinute cu resurse publice atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional;

- accesul îmbunătăţit la capital pentru noi surse de finanţare, cum ar fi ofertele publice iniţiale, obligaţiuni (garantate), surse alternative de creditare (de exemplu, uniuni şi cooperative de credit pentru comunităţi locale, întreprinzători şi IMM-uri, membrii asociaţiilor profesionale) sau prin noi segmente de piaţă;

- evaluarea suplimentară a rolului capitalului de risc şi al firmelor de capital privat în finanţarea economiei Uniunii Europene;

- consolidarea sistemului bancar şi a capacităţii băncilor de a accesa refinanţarea pe termen lung, pentru a-şi acoperi investiţiile pe termen lung;

- necesitatea existenţei unui mediu juridic şi fiscal de încredere care să elimine impedimentele pentru investiţiile pe termen lung.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-STEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2014.

Nr. 42.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi a înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European şi Consiliu: Abordarea globală a UE în materie de conflicte şi crize externe JOIN (2013) 30

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/229 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 6-7 mai 2014,

1. Camera Deputaţilor observă că schimbările geostrategice semnificative şi modificările strategiilor din politica externă şi de securitate a unor actori globali, precum şi efectele celei mai grave şi de durată crize financiare şi economice mondiale au provocat mutaţii în atitudinea comunităţii internaţionale faţă de soluţionarea crizelor.

2. Camera Deputaţilor salută implicarea directă a comunităţii internaţionale, în cadrul căreia Uniunea Europeană este deţinătoare a celor mai înalte standarde democratice, pentru stabilizarea, menţinerea păcii şi reconstrucţia postconflict în zone întinse care nu ar putea fi administrate altfel şi în care dreptul la viaţă al populaţiei nu ar putea fi apărat.

3. Camera Deputaţilor apreciază că natura globală a intereselor politice şi economice ale Uniunii Europene justifică cerinţa unei strategii de securitate credibile, care să poată apăra aceste interese, şi felicită Uniunea Europeană pentru succesul de a-şi fi promovat întotdeauna interesele, fără a face rabat de la valorile şi principiile sale fundamentale, fapt care conferă legitimitate acţiunilor sale.

4. Camera Deputaţilor recunoaşte faptul că în ultimii ani Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri importante pentru creşterea coerenţei politicii şi acţiunii sale în materie de relaţii externe şi de reacţie la situaţii de conflict şi criză, precum şi faptul că Uniunea Europeană adaugă valoare prin reacţia sa la conflicte, rolul său de prevenire a conflictelor fiind unul substanţial.

5. Camera Deputaţilor nu poate face abstracţie însă de reacţia opiniei publice europene care în situaţii de criză se întreab㠓unde este şi ce face Uniunea” şi nici de pericolul generalizării percepţiei că Uniunea Europeană ar fi din punct de vedere politic şi militar incapabilă de angajare în caz de nevoie, de un răspuns rapid la o criză majoră şi de o desfăşurare pe scară largă. De aceea consideră că Uniunea Europeană trebuie să îşi asume mai multe responsabilităţi pentru propria securitate.

6. Camera Deputaţilor regretă grava degradare a securităţii europene ca urmare a anexării Crimeei şi a acţiunilor de destabilizare din Estul Ucrainei şi constată că eforturile Uniunii Europene de angajare constructivă a Federaţiei Ruse în planul relaţiilor internaţionale încă nu s-au soldat cu rezultatul scontat; de asemenea Camera Deputaţilor consideră că această stare de fapt nu a fost cauzată de neadaptarea acţiunilor Uniunii Europene în raport cu comportamentul Federaţiei Ruse şi încurajează instituţiile Uniunii Europene şi statele membre să persevereze în construcţia relaţiilor internaţionale pe baza valorilor şi principiilor Uniunii Europene, să nu dea curs provocărilor şi să caute soluţii inovative pentru refacerea echilibrelor, pe un nou palier.

7. Camera Deputaţilor apreciază că Uniunea Europeană şi-a dovedit capacitatea unică de a performa ca putere paşnic㠓soft power”, înregistrând progrese notabile în gestionarea civilă a crizelor şi în eforturile de a realiza o mai mare reglementare a pieţelor de apărare, dar mai lente în dezvoltarea aspectelor de putere “hard power” din cadrul politicii sale de securitate şi apărare comună; Camera Deputaţilor crede că sfera “soft power”, de maximă competenţă a Uniunii Europene, reprezintă un element-cheie al succesului său politico-diplomatic, dar subliniază că menţinerea relevanţei în pian global, precum şi apărarea şi promovarea valorilor proprii sunt condiţionate de o anumită dinamică a raportului dintre instrumentele diplomaţiei şi capabilităţile pentru derularea de operaţiuni militare, precum şi de beneficiul unei strategii de securitate coordonate.

8. Camera Deputaţilor reaminteşte că prin Tratatul de la Lisabona Uniunea Europeană a dobândit instrumente noi de acţiune externă, care îi permit să dezvolte o politică externă mai activă, unificată şi eficientă, dar observă că regula generală a unanimităţii în luarea deciziilor împiedică Uniunea Europeană în încercările sale de a-şi proteja interesele şi de a-şi urmări obiectivele globale; Camera Deputaţilor crede că cerinţa unanimităţii în Consiliu pentru orice acţiune comună complică procesul de luare a deciziilor, ceea ce face ca deciziile să întârzie şi să se situeze, în anumite cazuri, sub nivelul optim.

9. Camera Deputaţilor salută orientările pentru restructurarea apărării Uniunii Europene, adoptate de Consiliul European din decembrie 2013, şi speră înregistrarea de progrese reale în domeniul securităţii şi apărării până în anul 2015, când subiectul va figura din nou pe agenda Consiliului European.

10. Camera Deputaţilor semnalează că orientările tehnice vor avea un impact redus, în absenţa unei orientări politice adecvate, şi că însăşi Comunicarea examinată se concentrează pe măsuri de natură instituţională; Camera Deputaţilor consideră că ar fi util ca, pe baza Concluziilor Consiliului Afaceri Externe din 12 mai 2014, să fie formulate priorităţi clare în viitorul plan de acţiune vizând punerea în aplicare a comunicării comune, care să permită transpunerea sa pornind de la o viziune strategică, agreată de statele membre ale Uniunii Europene. Aceasta ar asigura, totodată, aplicarea în mod unitar a măsurilor propuse.

11. Camera Deputaţilor încurajează Uniunea Europeană să îşi întărească identitatea de actor relevant în domeniul apărării şi observă că, în pofida schimbărilor în termeni geostrategici, atitudinea statelor membre ale Uniunii Europene faţă de o politică mai integrată de apărare evoluează destul de lent, că definirea precisă a aşteptărilor statelor membre de la politica comună de securitate şi apărare, precum şi rolul pe care ar dori să îl confere acestei politici în strategiile naţionale respective rămân un proces dificil.

12. Camera Deputaţilor regretă în mod particular capacitatea încă insuficientă a Uniunii Europene de a-şi pune în practică strategiile regionale, în special cele de prevenire a conflictelor, ceea ce îi îngreunează misiunea de a gestiona ieşirea din starea conflictuală şi înlăturarea urmărilor conflictului.

13. Camera Deputaţilor observă că lipsa de voinţă politică a statelor membre a condus la neutilizarea unuia dintre cele mai semnificative instrumente create în cadrul politicii de securitate şi apărare comună, respectiv grupurile tactice de luptă, operaţionale încă din anul 2007; Camera Deputaţilor încurajează Uniunea Europeană şi statele membre să identifice soluţii adecvate pentru a permite utilizarea flexibilă a acestor capacităţi de reacţie rapidă.

14. Camera Deputaţilor observă că instituţiile Uniunii Europene sunt obligate să întreprindă un exerciţiu complex şi dificil de acomodare a diferenţelor persistente de strategie şi opţiune operaţională a membrilor săi şi constată că profunzimea şi extinderea diferenţelor depind de circumstanţe multiple, uneori netransparente, care merg de la considerente geopolitice sau înţelegeri bilaterale până la restricţii bugetare.

15. Camera Deputaţilor ia act de concluziile Raportului “Pregătirea pentru Complexitate - Parlamentul European din 2025”, prezentat anul trecut, care a identificat duplicarea, lipsa unei viziuni strategice comune şi lipsa unei viziuni clare pentru viitor ca aspecte problematice în politica de securitate şi apărare comună.

16. Camera Deputaţilor consideră că recursul la “coaliţii de disponibilitate” ale statelor membre, dificil de constituit şi fără criterii de asociere prestabilite, a devenit o tendinţă. În detrimentul politicii de securitate şi apărare comune, şi încurajează statele membre să recurgă la o cooperare structurată permanentă, care permite acţiuni la fel de eficiente, dar într-un cadru legal şi instituţional creat pentru politica de apărare a Uniunii Europene şi cu instrumentele prevăzute de tratate.

17. Camera Deputaţilor crede că punctele de vedere divergente din cadrul Uniunii Europene, în special în ceea ce priveşte structurile de comandament cu caracter militar permanent, axate pe o politică de apărare ca pilon european al NATO şi, respectiv, pe o politică de apărare comună eficientă, în direcţia asigurării autonomiei strategice a Uniunii Europene, pot fi reconciliate prin efortul comun al instituţiilor Uniunii Europene şi al statelor membre.

18. Camera Deputaţilor felicită grupul de state “Weimar Plus”1 pentru rolul asumat ca punct central de cooperare şi pentru poziţiile cu privire la necesitatea de a revitaliza politica de securitate şi apărare comună şi de a-i asigura capacităţi de planificare independente şi creşterea capacităţii de decizie, prin abolirea dreptului de veto la nivel naţional pe probleme de apărare, în orice negocieri viitoare de revizuire a tratatelor.

19. Camera Deputaţilor salută iniţiativa perfecţionării abordării globale, ca activitate coordonată a tuturor instituţiilor pertinente, statelor membre, actorilor relevanţi din sfera diplomatică, politică, de securitate, dezvoltare, asistenţă umanitară şi recunoaşte urgenţa politică a rezolvării conflictelor într-un timp cât mai scurt; Camera Deputaţilor subliniază că recentele desfăşurări din Crimeea au accentuat necesitatea ca Uniunea Europeană să câştige şi mai mult în consistenţă, în concordanţă cu rolul său de actor internaţional, capabil să folosească toate instrumentele din arsenalul său politic, civil şi militar; Camera Deputaţilor semnalează, de asemenea, dificultatea de definire a abordării globale a securităţii, într-un context internaţional tot mai complex şi mai fragmentat.

20. Camera Deputaţilor apreciază că principiile care ghidează abordarea globală, respectiv dezvoltarea capacităţii administrative în statul afectat de criză, importanţa componentei politice pentru menţinerea păcii, legitimitatea intervenţiei, concentrarea eforturilor tuturor actorilor implicaţi, asigurarea securităţii, transformarea postconflict şi angajamentul regional, sunt corecte.

21. Camera Deputaţilor reaminteşte că Uniunea Europeană este considerată actorul politic internaţional cu cele mai multe instrumente la dispoziţie, dar şi cu voinţa de a aplica pe scară amplă abordarea globală şi că punctul forte al Uniunii Europene în politica sa externă este tocmai acest model al pârghiilor multiple; Camera Deputaţilor recunoaşte totodată că accesul Uniunii Europene la toate pârghiile de putere reprezintă o situaţie dificil de gestionat, consumatoare de timp, dar care oferă avantajul unor soluţii durabile, în special în cazul în care o astfel de acţiune promovează reconstrucţia postcriză.

22. Camera Deputaţilor recomandă ca în cazul gestionării situaţiilor de criză să fie creat un mecanism de răspuns rapid şi susţine propunerea Parlamentului European de instituire a unui Consiliu de răspuns în situaţii de criză în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă, precum şi propunerea guvernului francez pentru înfiinţarea unui sediu operaţional permanent pentru misiuni conduse de Uniunea Europeană.

23. Camera Deputaţilor achiesează la ideea că, pentru a fi eficace, abordarea globală a Uniunii Europene ar trebui să se bazeze pe cât posibil pe o analiză, o evaluare şi o planificare comune la nivelul său, cu o împărţire clară a responsabilităţilor; Camera Deputaţilor subliniază în acest context importanţa unei programări comune, ca instrument de obţinere şi garantare a coerenţei în cadrul acţiunii externe.

24. Camera Deputaţilor apreciază în mod deosebit evidenţierea importanţei componentei “dezvoltare” a răspunsului la crize, accentul pus pe prevenire şi pe consolidarea sistemelor de alertă timpurie ale Uniunii Europene.

25. Camera Deputaţilor consideră că realizarea abordării globale necesită de asemenea, îmbunătăţirea coordonării cu politicile interne ale Uniunii Europene, care au o dimensiune externă semnificativă, precum piaţa internă, migraţia, mediul şi energia.

26. Camera Deputaţilor consideră că Uniunea Europeană trebuie să depună în continuare eforturi privind punerea în aplicare a articolelor relevante din tratat în domeniul reacţiei rapide; Camera Deputaţilor subliniază în acest context necesitatea de a dispune în cadrul delegaţiilor relevante ale Uniunii Europene de experţi politici şi de experţi în materie de securitate.

27. Camera Deputaţilor susţine propunerile Guvernului României relative la această comunicare, exprimate în documentul de poziţie elaborat alături de alte zece2 state membre ale Uniunii Europene, respectiv sincronizarea diferitelor procese de planificare, programare şi abordare, inclusiv prin intermediul asistenţei pentru dezvoltare, având ca obiectiv creşterea în coerenţă şi eficienţă, cu păstrarea, în paralel, a autonomiei respectivelor procese decizionale.

28. Camera Deputaţilor ia act de evaluarea Guvernului României privind utilitatea discuţiilor comune în cadrul grupurilor politice, ca şi în cele ce ţin de sfera politicii de securitate şi apărare comune, în pregătirea abordării politico-strategice vizând o regiune sau un stat-terţ, privind utilizarea tuturor instrumentelor, stabilirea unei succesiuni temporale între abordări şi a unei sincronizări a abordărilor încă din faza de prevenire a conflictelor, importanţa informaţiilor şi evaluărilor din teren, precum şi rolul central al Comitetului Politic şi de Securitate.

29. Camera Deputaţilor susţine dezvoltarea complementarităţii NATO-UE drept cea mai potrivită formulă pentru creşterea sinergiilor în scopul realizării răspunsului rapid şi evitarea duplicărilor în procesul de dezvoltare a capacităţilor militare.

30. Camera Deputaţilor solicită instituţiilor Uniunii Europene să asigure o participare eficientă a Uniunii Europene la activităţile Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, inclusiv o creştere a profilului participării înaltului Reprezentant la reuniunile Consiliului de Securitate.

31. Camera Deputaţilor subliniază că politica externă a Uniunii Europene ar trebui să fie strâns legată de cadrul organizaţiilor multilaterale, în special de ONU, dar constată că în actuala organizare ONU nu poate furniza decât soluţii parţiale şi doar în anumite domenii.

32. Camera Deputaţilor susţine creşterea rolului Parlamentului European în ceea ce priveşte politica externă şi cea de securitate şi apărare a Uniunii Europene.

33. Camera Deputaţilor încurajează statele membre să întreprindă măsuri decisive pentru asigurarea convergenţei strategiilor naţionale în domeniul securităţii şi să evite reducerile necoordonate ale bugetelor de apărare, cu consecinţe pe termen lung la nivel operaţional.

34. Camera Deputaţilor consideră că Serviciul European de Acţiune Externă poate facilita stabilirea intereselor strategice ale Uniunii Europene şi dezvoltarea unei culturi strategice europene, realizarea unui cadru de solidaritate şi încredere pentru consolidarea în comun a capacităţilor, punerea şi utilizarea în comun a resurselor, prevenirea şi medierea conflictelor.

35. Camera Deputaţilor susţine eforturile Agenţiei Europene de Apărare în direcţia facilitării cooperării europene în domeniul capacităţilor militare prin coordonarea proceselor de planificare a apărării din statele membre.

36. Camera Deputaţilor consideră că schimbările organizatorice legate de alegerea în acest an a noului Parlament European, a noii Comisii Europene, a noului preşedinte al Consiliului European şi a noului înalt Reprezentant vor oferi un impuls suplimentar pentru dezbaterea unei noi Strategii europene de securitate, în condiţiile în care evoluţia mediului de securitate reclamă reevaluarea contextului strategic şi revizuirea Strategiei europene de securitate,

37. Camera Deputaţilor observă că se manifestă deja o inversare a tendinţei de reducere a bugetelor pentru apărare, concomitent cu o consolidare a cooperării europene, determinate de recentele evoluţii ale mediului de securitate din vecinătatea estică a Uniunii Europene şi îşi exprimă speranţa că vor fi realizate progrese în armonizarea viziunilor strategice şi a intereselor statelor membre.

38. Camera Deputaţilor crede că următoarea revizuire a tratatelor Uniunii Europene nu ar trebui să se limiteze la prevederi dedicate reformei guvernantei economice, ci ar trebui extinsă la domeniul politicii externe şi de securitate comună şi a politicii de securitate şi apărare comună, pentru conturarea, în cooperare cu partenerii strategici ai Uniunii Europene, a unei noi ordini mondiale multipolare, întemeiată pe respectarea drepturilor omului, pe statul de drept şi democraţie, în care soluţionarea diferendelor să nu se facă prin metode agresive, cu mijloace militare.

39. Camera Deputaţilor consideră că actualul mediu de securitate european justifică schimbarea perspectivei privind abordarea globală a Uniunii Europene în materie de conflicte şi crize externe şi încurajează Comisia Europeană, înaltul Reprezentant şi statele membre să adopte măsuri concrete pentru implementarea efectivă a propunerilor prezentate în comunicarea comună.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-STEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2014.

Nr. 43.


1 Franţa, Germania, Spania, Polonia şi Italia.

2 Cehia, Danemarca, Germania, Finlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, Slovacia, Croaţia.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Nr. 1.095 din 9 iulie 2014

MINISTERUL ECONOMIEI

Nr. 945 din 29 iulie 2014

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Nr. 1.601 din 4 septembrie 2014

 

ORDIN

privind modificarea art. 6 din Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 2.742/3.190/305/2011 pentru aprobarea Procedurii, criteriilor de autorizare, reautorizare, revizuire, avizare anuală, emitere şi anulare a licenţei de operare, a procentajului minim de valorificare a deşeurilor de ambalaje preluate de la populaţie, a operatorilor economici în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, precum şi pentru aprobarea componenţei şi atribuţiilor comisiei de autorizare

 

Având în vedere Adresa Ministerului Finanţelor Publice nr. 690.978 din 7 mai 2014,

în temeiul prevederilor art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 47/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare,

ministrul mediului şi schimbărilor climatice, ministrul economiei şi viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emit următorul ordin:

Art. I. - Articolul 6 din Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 2.742/3.190/305/2011 pentru aprobarea Procedurii, criteriilor de autorizare, reautorizare, revizuire, avizare anuală, emitere şi anulare a licenţei de operare, a procentajului minim de valorificare a deşeurilor de ambalaje preluate de la populaţie, a operatorilor economici în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, precum şi pentru aprobarea componenţei şi atribuţiilor comisiei de autorizare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 20 ianuarie 2012, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - Pentru analizarea/evaluarea documentaţiei de autorizare/reautorizare/avizare anuală/revizuire se înregistrează tariful în cuantum de 10.000 lei care trebuie achitat la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în contul indicat de Secretariatul Comisiei, de către operatorul economic care depune documentaţia în cauză, iar suma rezultată se varsă la bugetul de stat.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Mihail Facă,

secretar de stat

Ministrul economiei,

Constantin Niţă

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

RECTIFICĂRI

 

La Hotărârea Guvernului nr. 667/2014 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, pentru judeţele Argeş, Gorj, Prahova, Olt, Teleorman şi Vâlcea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 11 august 2014, se face următoarea rectificare:

- în anexă, la “Judeţul Gorj”, nr. crt. 4 “Oraşul Novaci”, la coloana 1, în loc de: “Refacere DC 112 şi refacere străzi pe o lungime de 4,2 km” se va citi: “Refacere DC 11 şi refacere străzi pe o lungime de 4,2 km”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.