MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI Nr. 670/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI

 

P A R T E A I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 670 LEGI, DECRETE, HOTĂRRI ŞI ALTE ACTE Vineri, 12 septembrie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRRI ALE GUVERNULUI ROMNIEI

 

767. - Hotărre privind preluarea şi darea n administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor a unui sector de drum de interes judeţean, situat n judeţul Covasna, trecut n domeniul public al statului, precum şi ncadrarea acestuia n categoria funcţională a drumurilor de interes naţional, n vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romnia - S.A. a activităţilor de interes naţional n domeniul administrării drumurilor naţionale

 

776. - Hotărre privind actualizarea datelor din anexa nr. 1 la Hotărrea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, pentru un imobil aflat n domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră laşi, şi trecerea unor construcţii din cadrul acestui imobil din domeniul public al statului n domeniul privat al acestuia, n vederea scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării

 

777. - Hotărre privind rechemarea unui consul general

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

901/1.199. - Ordin al ministrului fondurilor europene şi al ministrului finanţelor publice pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.116/2007 privind aprobarea cheltuielilor eligibile pentru Programul operaţional asistenţă tehnică

 

1.041. - Ordin al ministrului sănătăţii privind raportarea de către managerii spitalelor, ntr-o aplicaţie informatica, a informaţiilor referitoare la infrastructură şi dotări/ echipamente din cadrul spitalelor publice

 

1.191. - Ordin al ministrului delegat pentru buget pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005

 

1.311. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea scutirii de la plata tarifelor pentru servicii de navigaţie aeriană terminală a unor categorii de aeronave civile

 

1.993/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei n cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate

 

HOTĂRRI ALE GUVERNULUI ROMNIEI

GUVERNUL ROMNIEI

HOTĂRRE

privind preluarea şi darea n administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor a unui sector de drum de interes judeţean, situat n judeţul Covasna, trecut n domeniul public al statului, precum şi ncadrarea acestuia n categoria funcţională a drumurilor de interes naţional, n vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romnia - S.A. a activităţilor de interes naţional n domeniul administrării drumurilor naţionale

 

Avnd n vedere art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003 pentru nfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romnia - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome Administraţia Naţională a Drumurilor din Romnia, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

n temeiul art. 108 din Constituţia Romniei, republicată, al art. 867 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 6 alin. (1), art. 12 alin. (1), art. 13, art. 21 alin. (1)şi art. 221 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată,

 

Guvernul Romniei adoptă prezenta hotărre.

 

Art. 1. - Se aprobă preluarea unui sector de drum judeţean, avnd datele de identificare prevăzute n anexa care face parte integrantă din prezenta hotărre, trecut din domeniul public al judeţului Covasna n domeniul public al statului n conformitate cu Hotărrea Consiliului Judeţean Covasna nr. 106/2014, şi transmiterea acestuia din administrarea Consiliului Judeţean Covasna n administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, precum şi ncadrarea acestuia n categoria funcţională a drumurilor de interes naţional, n vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romnia - S.A. a activităţilor de interes naţional n domeniul administrării drumurilor naţionale, n condiţiile legii.

Art. 2. - Predarea-preluarea sectorului de drum prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol ncheiat ntre părţile interesate, n termen de 30 de zile de la data intrării n vigoare a prezentei hotărri.

Art. 3. - Se aprobă nscrierea n inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a sectorului de drum avnd datele de identificare prevăzute n anexă, n anexa nr. 40 la Hotărrea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, n condiţiile legii.

Art. 4. - La data intrării n vigoare a prezentei hotărri, Hotărrea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea ncadrării n categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice, publicată n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 338 şi 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează n mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor,

Alexandru Năstase,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vlcov

 

Bucureşti, 4 septembrie 2014.

Nr. 767.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a sectorului de drum situat n judeţul Covasna, trecut n domeniul public al statului, care se dă n administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, precum şi ncadrarea acestuia n categoria funcţională a drumurilor de interes naţional, n vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romnia - S.A. a activităţilor de interes naţional n domeniul administrării drumurilor naţionale

 

Denumirea sectorului de drum care se predă

Persoana juridică care predă sectorul de drum

Persoana juridica care preia

sectorul de drum

Lungimea totala

(km)

Valoarea de inventar

(lei)

Indicativul vechi

Terenul aferent sectorului de drum

(mp)

Nr. MF

Indicativ nou

Codul de

clasificaţie

DJ 113

km 0+000 - km 35+050

Judeţul Covasna - Consiliul Judeţean

Covasna

(CUI 4201988)

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor

(CUI 31116081)

L = 35,050

21.628.580,40

DJ 113

km 0+000 - km 35+050

378.540

Se va atribui de către Ministerul Finanţelor Publice

DN11C

8.12.05

GUVERNUL ROMNIEI

HOTĂRRE

privind actualizarea datelor din anexa nr. 1 la Hotărrea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, pentru un imobil aflat n domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră laşi, şi trecerea unor construcţii din cadrul acestui imobil din domeniul public al statului n domeniul privat al acestuia, n vederea scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării

n temeiul art. 108 din Constituţia Romniei, republicată, al art. 10 alin. (2) şi art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, al art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate n patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

avnd n vedere prevederile art. 2 alin. (1) din Hotărrea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul Romniei adoptă prezenta hotărre.

 

Art. 1. - Se aprobă schimbarea unităţii de administrare şi actualizarea valorii de inventar pentru imobilul aparţinnd domeniului public al statului, nregistrat la nr. 104571 n inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, potrivit datelor prevăzute n anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Se aprobă trecerea unor construcţii aflate n administrarea Ministerului Afacerilor Interne Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră laşi din domeniul public al statului n domeniul privat al acestuia, ale căror date de identificare sunt prevăzute n anexa nr. 2.

(2) Trecerea construcţiilor n domeniul privat al statului se face n vederea scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării.

(3) Ministerul Afacerilor Interne şi va actualiza n mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, mpreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărrea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vlcov

 

Bucureşti, 10 septembrie 2014.

Nr. 776.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat n domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră laşi, a cărui valoare de Inventar şl unitate de administrare se modifică

 

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea imobilului

Adresa

Unitatea de administrare nscrisă n prezent n inventarul centralizat

Unitatea de administrare după actualizare

Anul dobndirii/ al dării n folosinţă

Valoarea de inventar nscrisă n inventarul domeniului public

(lei)

Valoarea de inventar actualizată

(lei)

Tipul bunului

104571

8.19.01

49-137 S.P.F. Fălciu

Judeţul Vaslui,

Comuna Fălciu,

CF nr. 72769

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Vaslui

CUI 4226460

Ministerul Afacerilor Interne Inspectoratul

Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi

CUI 5051447

1973

302.657

927.201,25

imobil

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a construcţiilor aflate n administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră laşi, care se transmit din domeniul public al statului n domeniul privat al acestuia, n vederea scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării

 

Adrese imobilului

Persoana juridică

care administrează

imobilul

Caracteristicile bunurilor care trec n domeniul privat al statului

Valoarea de inventar actualizată

(lei)

Valoarea construcţiilor ce trec n domeniu privat

(ce se scade din valoarea de inventar a imobilului)

Valoarea finală a imobilului care rămne n domeniul public al statului

Număr de nregistrare

atribuit de M.F.P.

Judeţul Vaslui,

Comuna Fălciu,

CF nr. 72769

Ministerul Afacerilor Internelor Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi

CUI 5051447

Nr. construcţii cu destinaţie specială = 6

Nr. cadastru MAI 49-137

C2, Sc = 109 mp

C3, Sc = 10,94 mp

C5, Sc = 94,95 mp

C6, Sc = 36,92 mp

C7, Sc = 25,90 mp

C8, Sc= 15,44 mp

7 (şapte) mijloace fixe de natura construcţiilor:

Drum din beton = 48 ml

mprejmuire din plasă de srmă = 123 ml

mprejmuire din plăci prefabricate = 214 ml

Platou din beton = 40 mp

Reţea electrică exterioară = 120 ml

Reţea exterioară de alimentare cu apă

Reţea exterioară de canalizare

Valoare contabilă totală = 87.790,35 lei

927.201,25

87.790,35 lei

839.410,9 lei

104571 (parţial)

Codul de clasificare 8.19.01

GUVERNUL ROMNIEI

HOTĂRRE

privind rechemarea unui consul general

n temeiul art. 108 din Constituţia Romniei, republicată,

 

Guvernul Romniei adoptă prezenta hotărre.

 

Art. 1. - Domnul Gabriel George Stănescu se recheamă din calitatea de consul general, şef al Consulatului General al Romniei la Marsilia, Republica Franceză.

Art. 2. - Domnul Gabriel George Stănescu şi va ncheia misiunea n termen de cel mult 90 de zile de la intrarea n vigoare a prezentei hotărri.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 10 septembrie 2014.

Nr. 777.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

Nr. 901 din 25 august 2014

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 1.199 din 8 septembrie 2014

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.116/2007 privind aprobarea cheltuielilor eligibile pentru Programul operaţional asistenţă tehnică

 

Avnd n vedere prevederile Hotărrii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate n cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, n temeiul:

- art. 13 din Hotărrea Guvernului nr. 759/2007, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 32 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare n cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 8 alin. (4) din Hotărrea Guvernului nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 10 alin. (4) din Hotărrea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul fondurilor europene şi ministrul finanţelor publice emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.116/2007 privind aprobarea cheltuielilor eligibile pentru Programul operaţional Asistenţă tehnică, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 683 din 6 noiembrie 2013, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:

(5) Prin excepţie de la alin. (1), cheltuielile efectuate pentru sprijinirea activităţii coordonatorului ITI Delta Dunării şi a personalului de sprijin al acestuia sunt considerate eligibile dacă ndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt efectuate ncepnd cu data intrării n vigoare a Protocolului cvadripartit dintre Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară ITI Delta Dunării;

b) sunt n concordanţă cu obiectivele POAT;

c) sunt necesare implementării proiectului.

(6) Prin excepţie de la alin. (1), cheltuielile efectuate de personalul structurilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, denumit n continuare MFP (Direcţia de audit public intern, denumită n continuare DAPI, şi Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern, denumită n continuare UCAAPI), nominalizat prin ordin al ministrului finanţelor publice pentru realizarea activităţilor de verificare suplimentară de fundamentare a certificării efectuate de ACP, la solicitarea Comisiei Europene, pentru POS DRU, cu ocazia deplasărilor, pentru transport, cazare şi diurnă/indemnizaţii de delegare sunt considerate eligibile dacă ndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt efectuate ncepnd cu data intrării n vigoare a nominalizărilor prin ordin al ministrului finanţelor publice;

b) sunt n concordanţă cu obiectivele POAT;

c) sunt necesare implementării activităţilor de verificare suplimentară aferente POSDRU.

2. La articolul 3, alineatele (2)-(4), (7), (8) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Prin excepţie de la alin. (1), cheltuielile efectuate pentru deplasările coordonatorilor de poli de creştere şi ale personalului de sprijin al acestora, precum şi pentru deplasările coordonatorului ITI Delta Dunării şi ale personalului de sprijin al acestuia, de tipul cheltuielilor de transport şi cazare, sunt considerate eligibile dacă:

a) se prezintă documente doveditoare;

b) se justifică efectuarea deplasărilor conform obiectivelor şi activităţilor proiectului şi atribuţiilor stabilite; şi

c) se respectă prevederile aferente personalului cu funcţie de conducere, cuprinse n Hotărrea Guvernului nr. 1.860/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile aferente personalului ncadrat n categoria I de diurnă, cuprinse n Hotărrea Guvernului nr. 518/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Prin excepţie de la alin. (1), cheltuielile efectuate pentru deplasările coordonatorilor de poli de creştere şi ale personalului de sprijin al acestora, precum şi pentru deplasările coordonatorului ITI Delta Dunării şi ale personalului de sprijin al acestuia, de tipul cheltuielilor de diurnă, sunt considerate eligibile dacă se prezintă documente doveditoare ale deplasării, se justifică efectuarea deplasărilor conform obiectivelor şi activităţilor proiectului şi atribuţiilor stabilite şi:

a) pentru deplasări interne - se ncadrează n nivelul diurnei practicate de agenţia pentru dezvoltare regională (ADR), respectiv de Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară ITI Delta Dunării, dar nu mai mare de 2,5 ori dect nivelul stabilit conform legii n vigoare privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării n altă localitate, precum şi n cazul deplasării n cadrul localităţii, n interesul serviciului (Hotărrea Guvernului nr. 1.860/2006, cu modificările şi completările ulterioare);

b) pentru deplasări externe - se respectă prevederile aferente personalului ncadrat n categoria I de diurnă, cuprinse n Hotărrea Guvernului nr. 518/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) n completarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1), cheltuielile efectuate de personalul AM pentru POAT, al Ministerului Fondurilor Europene (n calitate de autoritate pentru coordonarea instrumentelor structurale), al ACP, al MFP - din structurile DAPI şi UCAAPI (pe perioada derulării activităţilor de verificare suplimentară aferente POSDRU solicitate ACP de către Comisia Europeană) şi de personalul AA, cu ocazia deplasărilor, pentru cheltuieli de cazare şi diurnă/indemnizaţii de delegare ale şoferului, dacă este pus la dispoziţie de către instituţie, sunt considerate eligibile cu condiţia să se prezinte documente doveditoare şi să se justifice efectuarea deplasărilor n scopul proiectului.

(7) Sunt considerate eligibile att cheltuielile efectuate pentru remunerarea:

a) personalului contractual (inclusiv contribuţiile salariale suportate de către angajat şi angajator), avnd atribuţii n programarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea, gestionarea, coordonarea, controlul şi auditul instrumentelor structurale, ncadrat n cadrul Ministerului Fondurilor Europene (n calitate de autoritate pentru coordonarea instrumentelor structurale), al AM POAT, al ACP şi al AA;

b) coordonatorilor de poli de creştere şi a personalului de sprijin al acestora (inclusiv contribuţiile salariale suportate de către angajat şi angajator), proporţional cu timpul efectiv lucrat pentru ndeplinirea atribuţiilor stabilite pentru coordonatorii de poli de creştere şi personalul de sprijin al acestora, conform Protocolului tripartit dintre Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Ministerul Finanţelor Publice şi fiecare agenţie pentru dezvoltare regională n parte;

c) coordonatorului ITI Delta Dunării şi a personalului de sprijin al acestuia (inclusiv contribuţiile salariale suportate de către angajat şi angajator), proporţional cu timpul efectiv lucrat pentru ndeplinirea atribuţiilor stabilite pentru coordonatorul ITI Delta Dunării şi personalul de sprijin al acestuia, conform Protocolului cvadripartit dintre Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară ITI Delta Dunării.

(8) Cheltuielile efectuate pentru remunerarea coordonatorilor de poli de creştere (desemnaţi n baza Hotărrii Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor de creştere şi a polilor de dezvoltare urbană n care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională, cu modificările şi completările ulterioare) şi a personalului de sprijin al acestora, precum şi remunerarea coordonatorului ITI Delta Dunării şi a personalului de sprijin al acestuia (inclusiv contribuţiile salariale suportate de către angajat şi angajator) sunt considerate eligibile dacă se ncadrează n grila de salarizare a ADR şi, respectiv, a asociaţiei de dezvoltare comunitară n cadrul căreia şi desfăşoară activitatea, dacă sunt conforme contractului colectiv de muncă şi n limita a:

a) 6.691 lei/lună/persoană, la care se adaugă echivalentul contribuţiilor salariale suportate de angajator, pentru coordonatorii de poli de creştere şi coordonatorului ITI Delta Dunării;

b) 5.648 lei/lună/persoană, la care se adaugă echivalentul contribuţiilor salariale suportate de angajator, pentru personalul de sprijin al coordonatorilor de poli de creştere şi al coordonatorului ITI Delta Dunării.

(10) Cheltuielile prevăzute la alin. (7) se decontează conform contractului individual de muncă sau proporţional cu:

a) procentul prevăzut n fişa postului/foaia de prezenţă aferent atribuţiilor realizate n domeniul instrumentelor structurale pentru personalul contractual ncadrat n cadrul Ministerului Fondurilor Europene (n calitate de autoritate pentru coordonarea instrumentelor structurale), AM POAT, ACP şi AA;

b) timpul efectiv lucrat, conform foilor de prezenţă lunare, pentru ndeplinirea atribuţiilor stabilite pentru coordonatorii de poli de creştere şi personalul de sprijin al acestora, conform Protocolului tripartit dintre Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Ministerul Finanţelor Publice şi fiecare agenţie pentru dezvoltare regională n parte;

c) timpul efectiv lucrat, conform foilor de prezenţă lunare, pentru ndeplinirea atribuţiilor stabilite pentru coordonatorul ITI Delta Dunării şi personalul de sprijin al acestuia, conform Protocolului cvadripartit dintre Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară ITI Delta Dunării.

3. La articolul 3, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31). cu următorul cuprins:

(31) n completarea cheltuielilor prevăzute la art. 3 aţin. (1), cheltuielile efectuate de personalul MFP (din structurile DAPI şi UCAAPI) nominalizat prin ordin al ministrului finanţelor publice pentru a derula temporar activităţi de verificare suplimentară de fundamentare a certificării efectuate de ACP, la solicitarea Comisiei Europene, pentru POS DRU şi asimilat metodologic şi funcţional ACP, cu ocazia deplasărilor, pentru transport, cazare, diurnă şi indemnizaţii de delegare, sunt considerate eligibile dacă se prezintă documente doveditoare, se justifică efectuarea deplasărilor n scopul proiectului şi sunt n conformitate cu legislaţia naţională n vigoare.

4. La articolul 3, alineatul (23) se abrogă.

5. La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Categoriile de cheltuieli eligibile pentru prestarea de servicii necesare n cadrul proiectelor pentru finanţarea activităţii coordonatorilor de poli de creştere şi a personalului de sprijin al acestora, precum şi a coordonatorului ITI Delta Dunării şi a personalului de sprijin al acestuia sunt următoarele:

a) cheltuielile pentru achiziţionarea sau realizarea de studii şi analize;

b) cheltuielile pentru consultanţă şi expertiză tehnică, financiară, contabilă, fiscală şi juridică (inclusiv pentru elaborarea de rapoarte, strategii, ghiduri, metodologii);

c) Cheltuielile de informare şi publicitate pentru proiect, care rezultă din obligaţiile beneficiarului;

d) cheltuielile efectuate pentru organizarea de evenimente;

e) cheltuielile efectuate cu traduceri şi interpretariat;

f) cheltuielile pentru servicii informatice şi de comunicaţii: instalare, ntreţinere şi reparare echipamente informatice, de comunicaţii, periferice de calcul şi instalaţii;

g) cheltuielile pentru participarea coordonatorilor de poli de creştere şi a personalului de sprijin al acestora la sesiuni de instruire, precum şi a coordonatorului ITI Delta Dunării şi a personalului de sprijin al acestuia, justificată prin prisma activităţilor din proiect şi a atribuţiilor acestora;

h) cheltuielile pentru recrutarea şi selecţia coordonatorilor de poli de creştere şi a personalului de sprijin al acestora, precum şi a coordonatorului ITI Delta Dunării şi a personalului de sprijin al acestuia, şi anume cele necesare pentru publicarea anunţurilor şi multiplicarea documentelor pentru evaluarea candidaţilor;

i) cheltuielile privind achiziţionarea serviciilor de audit.

6. La articolul 5, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Cheltuielile pentru asigurarea securităţii şi/sau siguranţei sediului beneficiarului nu sunt eligibile n cadrul proiectelor destinate sprijinirii activităţii coordonatorilor de poli de creştere şi a personalului de sprijin al acestuia, precum şi a coordonatorului ITI Delta Dunării şi a personalului de sprijin al acestuia.

(4) Cheltuielile pentru achiziţia de brevete şi mărci nu sunt eligibile n cadrul proiectelor destinate sprijinirii activităţii coordonatorilor de poli de creştere şi a personalului de sprijin al acestora, precum şi a coordonatorului ITI Delta Dunării şi a personalului de sprijin al acestuia.

7. La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Categoriile de cheltuieli prevăzute la alin. (1) lit. g)şi h) nu sunt considerate eligibile n cadrul proiectelor destinate sprijinirii activităţii coordonatorilor de poli de creştere şi a personalului de sprijin al acestora, precum şi a coordonatorului ITI Delta Dunării şi a personalului de sprijin al acestuia.

8. La articolul 6 alineatul (5), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) destinate sprijinirii activităţii coordonatorilor de poli de creştere şi a personalului de sprijin al acestora, precum şi a coordonatorului ITI Delta Dunării şi a personalului de sprijin al acestuia.

9. La articolul 10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică n cazul proiectelor destinate sprijinirii activităţii coordonatorilor de poli de creştere şi a personalului de sprijin al acestora, precum şi a coordonatorului ITI Delta Dunării şi a personalului de sprijin al acestuia.

10. La articolul 12, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică n cazul proiectelor destinate sprijinirii activităţii coordonatorilor de poli de creştere şi a personalului de sprijin al acestora, precum şi a coordonatorului ITI Delta Dunării şi a personalului de sprijin al acestuia.

Art. II. - Prezentul ordin se publică n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

 

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind raportarea de către managerii spitalelor, ntr-o aplicaţie informatică, a informaţiilor referitoare la infrastructură şi dotări/echipamente din cadrul spitalelor publice

 

Văznd Referatul de aprobare al Direcţiei achiziţii centralizate, patrimoniu şi infrastructuri sanitare nr. NB 7.157 din 5 septembrie 2014,

n temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărrea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Managerii spitalelor publice, din reţeaua Ministerului Sănătăţii, a Academiei Romne (Spitalul Universitar de Urgenţă Elias) şi din reţeaua autorităţilor publice locale au obligaţia de a raporta n aplicaţia informatică www.infrastructura-sanatate.ms.ro informaţii referitoare la infrastructură şi dotări/echipamente.

(2) Datele de raportare sunt 15 octombrie, respectiv 15 aprilie, pentru lunile anterioare.

(3) Fiecare spital are repartizată o partiţie ce poate fi accesată printr-o parolă de acces securizată, care este comunicată fiecărui manager de unitate sanitară.

Art. 2. - Managerii spitalelor publice au obligaţia de a respecta termenele de raportare prevăzute şi răspund pentru realitatea şi exactitatea datelor raportate.

Art. 3. - Ministerul Sănătăţii are obligaţia să verifice pnă la datele de 20 octombrie, respectiv 20 aprilie, pentru lunile anterioare, dacă situaţiile prevăzute la art. 1 au fost publicate pe site şi să notifice ordonatorii de credite ai spitalelor publice n cazul nerespectării termenului prevăzut la art. 1.

Art. 4. - Ordonatorii de credite ai spitalelor publice, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene sau primarii, după caz, pentru spitalele din reţeaua autorităţilor publice locale, au obligaţia de a dispune structurilor de specialitate verificarea realităţii şi exactităţii datelor raportate de către managerii spitalelor publice.

Art. 5. - Modalitatea de raportare a informaţiilor referitoare la infrastructură şi dotări/echipamente conform machetei prevăzute n aplicaţia informatică www.infrastructura-sanatate.ms.ro, este precizată n metodologia prevăzută n anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - n vederea punerii n aplicare a prevederilor art. 1, Ministerul Sănătăţii va publica n termen de 24 de ore de la intrarea n vigoare a prezentului ordin, pe adresa de web www.ms.ro, la secţiunea Informare, rubrica Noutăţi, detalii privind formularele, adresa, parola de accesare, persoana de contact, n vederea raportării informaţiilor.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Dorel Săndesc,

secretar de stat

 

Bucureşti, 5 septembrie 2014.

Nr. 1.041.

 

ANEXĂ*)


*) Anexa este reprodusă n facsimil.

 

METODOLOGIE

privind modalitatea de raportare a informaţiilor referitoare la infrastructură şi dotări/echipamente conform machetei prevăzute n aplicaţia informatică www.infrastructura-sanatate.ms.ro

 

Pentru introducerea datelor n Monografie Unităţi Sanitare trebuie să parcurgeţi următorii paşi:

Copiaţi linkul de mai jos n browserul de internet folosit. http://infrastructura-sanatate.ms.ro/authenticate/index

 

Figura 1

 

ATENŢIE !!!

n momentul nscrierii Clădirii pe site, trebuie reţinut că formularele vor fi salvate atunci cnd informaţia este completată integral n toate cmpurile. Dacă se ratează un cmp, salvarea nu se va efectua şi va trebui reluată completarea formularului.

 

După autentificare poziţionaţi cursorul pe bara Spital Test şi cu click dreapta alegeţi din meniu Editare detalii.

 

Figura a 2-a

 

Din ecranul următor selectaţi tipul de clădire dorită, salvaţi şi nchideţi fereastra activă.

 

Figura a 3-a

 

Poziţionaţi pe bara (n acest caz) Spitalul Test, cu click dreapta alegeţi din meniu Adăugare clădire

 

Figura a 4-a

 

După ce clădirea a fost creată, puteţi extinde mediul deja existent cu ajutorul triunghiului din stnga sus (pentru a putea accesa conţinutul submeniului care poate fi actualizat tot cu click dreapta şi cu opţiunea activă) sau cu click dreapta pe bara Clădire alegeţi Editare detalii.

 

Figura a 5-a

 

Figura a 6-a

 

Figura a 7-a

 

După ce au fost introduse toate informaţiile, salvaţi şi reveniţi la ecranul iniţial.

 

Atenţie!

Există cmpuri obligatorii şi informaţia va fi salvată numai cnd aceste cmpuri vor fi completate

 

Figura a 8-a

 

Asemănător se completează informaţia pentru toţi itemii ceruţi pentru nivelul Spital.

Pentru nivelul Aparate se procedează n felul următor:

După ce au fost introduse toate informaţiile despre Clădiri poziţionaţi cursorul pe bara Aparate şi selectaţi Grupa aparat cu denumire aparat din grupa predefinită şi apoi se tastează butonul + din stnga jos.

Figura a 9-a

 

Obligatoriu, se completează toate cmpurile.

După ce au fost introduse toate informaţiile, se tastează butonul din stnga jos Salvare date.

 

Figura a 10-a

 

Dacă se constată că au fost introduse informaţii eronate, există posibilitatea de modificare a acestora prin primul buton din dreapta jos.

 

Figura a 11-a

 

n caz că s-a ales greşit Aparatul, există posibilitatea de ştergere totală prin butonul al doilea din dreapta jos. Va apărea o fereastră de interogare Doriţi să ştergeţi aparatul, tastaţi OK şi reluaţi paşii de mai sus pentru a introduce noi informaţii.

 

Figura a 12-a

 

Pentru a poziţiona pe hartă o clădire, aceasta trebuie adăugată mai nti spitalului.

Apoi, intraţi pe Hărţi, click dreapta, completaţi formularul şi salvaţi. Fiecare spital şi vede doar clădirile proprii, iar harta se va deschide centrată pe oraşul n care se află acesta,

 

Figura a 13-a

 

Pentru administrator, există o bifa, Toate spitalele, care afişează harta Romniei cu toate clădirile deja introduse. Markerul apare iniţial n verde, iar după ce este salvat devine albastru.

 

Figura a 14-a

Pentru a şterge un marker, daţi click pe el şi apoi Şterge marker.

Succes !

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005

 

n baza prevederilor art. 4 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, n temeiul prevederilor art. 10 alin. (12) din Hotărrea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 15 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare n cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

avnd n vedere prevederile Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană referitor la momentul nregistrării subvenţiilor,

ministrul delegat pentru buget emite următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1.186 şi 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Datoriile provenind din subvenţii acordate de la buget nu sunt considerate datorii de natură comercială.

Art. III. - La data intrării n vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte dispoziţii contrare acestuia.

Art. IV. - Direcţia generală trezorerie şi contabilitate publică va lua măsuri pentru ducerea la ndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. V. - Prezentul ordin se publică n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

 

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vlcov

 

Bucureşti, 5 septembrie 2014.

Nr. 1.191.

 

ANEXĂ

 

Capitolul VII INSTRUCŢIUNILE DE UTILIZARE A CONTURILOR se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La clasa 4 CONTURI DE TERŢI, grupa 46 Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai bugetelor, funcţiunea şi conţinutul contului 462 Creditori se completează astfel:

După Contul 462 Creditori se creditează prin debitul conturilor, se completează cu textul:

670 Subvenţii

- cu subvenţiile acordate de la buget, datorate ca subvenţii pe produse, subvenţii pentru producţie sau alte subvenţii a căror valoare certă şi exigibilă a fost determinată pe baza documentelor justificative prevăzute de lege.

2. La clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI, grupa 67 Alte cheltuieli finanţate din buget, funcţiunea şi conţinutul contului 670 Subvenţii se modifică astfel:

Contul 670 Subvenţii

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa subvenţiilor certe şi exigibile datorate de la buget, de la titlul de cheltuieli 40 Subvenţii.

Contul 670 Subvenţii este un cont de activ. n debitul contului se nregistrează cheltuielile cu subvenţiile datorate, certe şi exigibile, stabilite pe baza deconturilor justificative sau a altor documente justificative prevăzute de lege pentru solicitarea de subvenţii, iar n credit, la sfrşitul perioadei, repartizarea cheltuielilor asupra contului de rezultat patrimonial. Soldul contului, naintea operaţiunilor de nchidere, reprezintă totalul cheltuielilor cu subvenţiile datorate, aferente perioadei de raportare. La sfrşitul perioadei de raportare, după efectuarea operaţiunilor de nchidere, contul nu prezintă sold.

Contul se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II şi III:

67000 Subvenţii;

6700000 Subvenţii.

Contabilitatea analitică se ţine pe cod sector, sursă de finanţare, clasificaţie funcţională cheltuieli, clasificaţie economică cheltuieli.

Contul 670 Subvenţii se debitează prin creditul contului:

462 Creditori

- cu subvenţiile acordate de la buget, datorate ca subvenţii pe produse, subvenţii pentru producţie sau alte subvenţii a căror valoare certă şi exigibilă a fost determinată pe baza documentelor justificative prevăzute de lege.

Contul 670 Subvenţii se creditează prin debitul contului: 1210000 Rezultatul patrimonial

- la sfrşitul perioadei, cu soldul debitor al contului n vederea nchiderii acestuia şi stabilirii rezultatului patrimonial.

3. La clasa 7 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI, grupa 77 Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie specială, fonduri cu destinaţie specială, contul 770 Finanţarea de la buget se modifică astfel:

După Contul 770 Finanţarea de la buget se creditează prin debitul conturilor, se elimină textul:

6700000 Subvenţii

- cu plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară reprezentnd subvenţii de la buget.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea scutirii de la plata tarifelor pentru servicii de navigaţie aeriană terminală a unor categorii de aeronave civile

 

Pentru ndeplinirea atribuţiilor ce revin Ministerului Transporturilor ca autoritate de stat n domeniul transporturilor,

n temeiul prevederilor art. 31 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărrea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi

funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă scutirea de la plata tarifelor pentru servicii de navigaţie aeriană terminală aferente aeroporturilor certificate deschise utilizării publice a următoarelor categorii de aeronave:

- aeronave civile cu masa maximă autorizată la decolare mai mică de 2.000 kg;

- avioane civile cu masa maximă autorizată la decolare mai mică de 5.700 kg atunci cnd execută zboruri şcoală.

(2) Prin zboruri şcoală se nţelege operaţiunile aeriene civile organizate de persoane fizice sau juridice autorizate conform reglementărilor n vigoare, n scopul pregătirii personalului aeronautic civil navigant.

(3) Scutirea prevăzută la alin. (1) nu se aplică n cazul aeroporturilor care fac obiectul prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.794/2006 al Comisiei din 6 decembrie 2006 de stabilire a unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigaţie aeriană, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv al prevederilor Regulamentului de punere n aplicare (UE) nr. 391/2013 al Comisiei din 3 mai 2013 de stabilire a unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigaţie aeriană, ncepnd cu 1 ianuarie 2015.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, şi se aplică pnă la data de 30 iulie 2015.

 

p. Ministrul transporturilor,

Virgil Dragoş Titea,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 septembrie 2014.

Nr. 1.311.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei n cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate

 

Ţinnd seama de dispoziţiile Inventarului măsurilor preventive anticorupţie, ale indicatorilor de evaluare şi ale Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, prevăzute n anexele nr. 2 şi 3 la Hotărrea Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015,

avnd n vedere Standardul 11 Managementul riscului, prevăzut n anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinznd standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat, cu modificările ulterioare,

n temeiul art. 13 din Hotărrea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezentul ordin reglementează modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de prevenire a corupţiei n cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate.

Art. 2. - (1) Prevenirea corupţiei constituie ansamblul măsurilor adoptate n scopul reducerii incidenţei faptelor de corupţie săvrşite de personalul sistemului administraţiei penitenciare, al adoptării unui comportament integru şi al creşterii ncrederii angajaţilor şi cetăţenilor n instituţie.

(2) Prevenirea corupţiei la nivelul sistemului administraţiei penitenciare se realizează prin:

a) activităţi de informare şi instruire anticorupţie;

b) managementul riscurilor de corupţie.

 

CAPITOLUL II

Desfăşurarea activităţilor de informare şi de instruire anticorupţie

 

Art. 3. - Activităţile de informare şi de instruire anticorupţie se realizează de către personalul specializat din cadrul Direcţiei prevenirea criminalităţii şi terorismului denumită n continuare DPCT, din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, denumită n continuare ANP, şi unităţile subordonate, cu sprijinul altor instituţii cu atribuţii n domeniu, denumite n continuare instituţii partenere.

Art. 4. - (1) Activităţile de informare anticorupţie se desfăşoară n scopul prezentării unor informaţii de noutate privind activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei şi legislaţia n domeniu.

(2)Activităţile de informare anticorupţie se realizează n baza unui calendar stabilit de comun acord ntre ANP şi instituţiile partenere, fiecare sesiune de instruire avnd o durată de minimum 30 de minute.

Art. 5. - (1) Activităţile de instruire anticorupţie se desfăşoară n vederea dezvoltării capacităţii personalului sistemului administraţiei penitenciare de a utiliza şi de a combina cunoştinţe teoretice, deprinderi practice şi atitudini specifice n domeniul prevenirii corupţiei.

(2) Activităţile de instruire anticorupţie au n vedere, cu prioritate, personalul nou-ncadrat n sistemul administraţiei

penitenciare, cel care activează n domenii expuse n mod deosebit riscurilor de corupţie, precum şi personalul cu funcţii de conducere.

Art. 6. - ntregul personal al sistemului administraţiei penitenciare are obligaţia de a participa la activităţile de instruire anticorupţie, cel puţin o dată la 3 ani.

Art. 7. - Structurile ANP, precum şi unităţile subordonate sunt obligate să asigure condiţiile corespunzătoare organizării activităţilor de informare şi de instruire anticorupţie prevăzute n calendarul stabilit.

Art. 8. - n vederea susţinerii activităţilor de informare şi de instruire anticorupţie, DPCT ntocmeşte, semestrial, Buletinul documentar şi de informare privind activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei.

 

CAPITOLUL III

Managementul riscurilor de corupţie

 

Art. 9. - Managementul riscurilor de corupţie reprezintă ansamblul proceselor ce vizează identificarea, descrierea, evaluarea şi ierarhizarea factorilor instituţionali şi individuali care favorizează ori determină săvrşirea faptelor de corupţie, elaborarea şi aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea apariţiei şi limitarea efectelor acestora.

Art. 10. - Cadrul conceptual, metodologic şi organizatoric al managementului riscurilor de corupţie este stabilit prin Metodologia privind managementul riscurilor de corupţie n cadrul structurilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate, denumită n continuare Metodologia, prevăzută n anexă.

Art. 11. - Conducătorii structurilor ANP şi unităţilor subordonate sunt obligaţi să asigure implementarea Metodologiei şi să aplice măsuri de prevenire/control care să limiteze expunerea la riscuri de corupţie a personalului.

Art. 12. - ANP, prin DPCT, cooperează la nivel central şi teritorial cu instituţiile cu atribuţii n domeniul prevenirii riscurilor de corupţie, n vederea:

a) planificării şi organizării de cursuri ori stagii de formare destinate dobndirii sau perfecţionării cunoştinţelor şi competenţelor/abilităţilor personalului ANP şi unităţilor subordonate pentru aplicarea Metodologiei;

b) adaptării metodelor şi instrumentelor utilizate pentru culegerea, analiza, interpretarea şi evaluarea diverselor categorii de date şi informaţii privind riscurile de corupţie la particularităţile funcţionale sau operaţionale ale structurilor ANP şi unităţilor subordonate;

c) furnizării de ghiduri, proceduri, aplicaţii informatice, destinate să asigure atingerea obiectivelor activităţilor şi sustenabilitatea rezultatelor.

Art. 13. - (1) DPCT asigură monitorizarea, coordonarea şi evaluarea stadiului de implementare a Metodologiei şi a măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie de către structurile ANP şi unităţile subordonate, pe baza datelor şi informaţiilor transmise de acestea ori a rapoartelor de monitorizare şi reevaluare.

(2) Structurile ANP şi unităţile subordonate au obligaţia de a furniza DPCT datele şi informaţiile solicitate, cu respectarea termenelor şi a cerinţelor generale ori specifice stabilite.

 

CAPITOLUL IV

Consilierul pentru integritate

 

Art. 14. - Consilierul pentru integritate este persoana desemnată la nivelul aparatului central al ANP şi n fiecare unitate subordonată pentru sprijinirea activităţilor de prevenire a corupţiei, precum şi pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită.

Art. 15. - (1) Consilierul pentru integritate se desemnează prin decizie a directorului general al ANP sau, după caz, a directorilor unităţilor subordonate, din rndul personalului care posedă cunoştinţe juridice, are abilităţi de comunicare şi se bucură de o bună reputaţie morală şi profesională.

(2) Desemnarea consilierului pentru integritate se realizează n cadrul consiliilor de conducere, consultndu-se n prealabil organizaţiile sindicale reprezentative.

Art. 16. - (1) Consilierul pentru integritate are următoarele atribuţii:

a) acordă consultanţă şi asistenţă funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare cu privire la respectarea normelor deontologice;

b) monitorizează aplicarea prevederilor codului deontologic n cadrul ANP şi al unităţilor subordonate;

c) ntocmeşte rapoarte trimestriale privind respectarea normelor deontologice de către funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;

d) prezintă personalului materialele transmise de către DPCT şi instituţiile partenere cu privire la activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei din sistemul administraţiei penitenciare;

e) ţine evidenţa nominală a personalului care participă la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie organizate de către DPCT n colaborare cu alte instituţii;

f) propune şefului structurii organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de instruire realizate de către personalul specializat al DPCT şi al celorlalte instituţii cu atribuţii n domeniu;

g) asigură secretariatul grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei;

h) sprijină personalul DPCT n realizarea activităţilor de monitorizare, reevaluare a riscurilor ori de realizare a studiilor de caz.

(2) Fişa postului persoanei desemnate consilier pentru integritate se actualizează cu atribuţiile prevăzute la alin. (1) n condiţiile legii.

Art. 17. - (1) Rapoartele prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. c), aprobate de directorul general al ANP sau, după caz, de către directorul de unitate, se comunică personalului ANP şi unităţilor subordonate şi se transmit semestrial către DPCT.

(2) Rapoartele privind respectarea normelor deontologice vor fi centralizate ntr-o bază de date necesară pentru:

a) identificarea cauzelor care determină ncălcarea normelor deontologice, inclusiv a constrngerilor sau ameninţărilor exercitate asupra funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;

b) identificarea modalităţilor de prevenire a ncălcării normelor deontologice;

c) adoptarea măsurilor privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.

Art. 18. - n vederea ndeplinirii atribuţiilor specifice, DPCT, n colaborare cu reprezentanţii instituţiilor partenere, asigură instruirea consilierilor pentru integritate.

 

CAPITOLUL V

Responsabilităţile personalului cu funcţii de conducere

 

Art. 19. - Personalul cu funcţii de conducere din cadrul structurilor ANP şi unităţilor subordonate are obligaţia de a asigura măsurile necesare pentru a evita implicarea personalului subordonat n fapte de corupţie.

Art. 20. - n vederea prevenirii faptelor de corupţie, personalul cu funcţii de conducere din cadrul ANP şi unităţilor subordonate are următoarele responsabilităţi:

a) implementează Metodologia şi aplică măsurile de prevenire şi control al riscurilor de corupţie;

b) solicită sprijinul DPCT cu privire la măsurile ce pot fi dispuse pentru prevenirea faptelor de corupţie din domeniul de competenţă;

c) asigură participarea personalului din subordine la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie organizate;

d) asigură includerea unor subiecte din domeniul prevenirii corupţiei n planurile de pregătire profesională continuă, n tematica testelor de evaluare profesională, precum şi n cea a examenelor şi concursurilor desfăşurate la nivelul structurilor ANP şi unităţilor subordonate;

e) sprijină personalul specializat al DPCT n realizarea studiilor de caz cu privire la faptele de corupţie săvrşite de personalul ANP;

f) furnizează DPCT documente referitoare la organizarea şi funcţionarea structurilor pe care le coordonează, precum şi alte date necesare pentru pregătirea activităţilor de prevenire a faptelor de corupţie;

g) asigură postarea mesajelor anticorupţie puse la dispoziţie de către DPCT pe prima pagină a site-ului penitenciarului sau a ANP şi pe intranet.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 21. - Directorul general al ANP şi directorii unităţilor subordonate dispun măsuri pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin,

Art. 22. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 23. - Prezentul ordin se publică n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

 

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

 

Bucureşti, 30 mai 2014.

Nr. 1.993/C.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

privind managementul riscurilor de corupţie n cadrul structuri lor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - n nţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) activitate - ansamblu de acte fizice, intelectuale şi morale realizate n scopul obţinerii unor rezultate;

b) risc de corupţie - probabilitatea de apariţie a unui eveniment sau de realizare a unei acţiuni de corupţie viznd un angajat, colectiv profesional sau domeniu de activitate. Riscul de corupţie include evenimentul potenţial/ameninţarea, cauzele care determină apariţia acestuia şi impactul n cazul n care acesta se materializează;

c) ameninţarea - acţiunea sau evenimentul potenţial de corupţie ce poate să apară n cadrul unei activităţi derulate n sistemul penitenciar;

d) cauzele - slăbiciuni n sistemul de reglementare ori control al activităţilor specifice, care ar putea fi exploatate/speculate, stnd la baza şi putnd declanşa materializarea unui risc de corupţie. Spre deosebire de ameninţare, care este potenţială, cauzele există permanent n cadrul activităţii unei structuri;

e) materializarea riscului - translatarea riscului din domeniul incertitudinii, al situaţiei potenţiale de corupţie, n cel al certitudinii, respectiv săvrşirea unei fapte de corupţie;

f) incident de integritate - eveniment produs la nivelul unei structuri a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) sau ntr-o unitate subordonată, urmat de dispunerea faţă de personalul implicat a uneia dintre următoarele măsuri: nceperea urmăririi penale, trimiterea n judecată, hotărrea definitivă de condamnare pentru fapte de corupţie, respectiv aplicarea unei sancţiuni disciplinare ca urmare a constatărilor rezultate n urma efectuării unui test de integritate ori a ntocmirii unui raport de evaluare, rămas definitiv, de către Agenţia Naţională de Integritate;

g) impact - efectele produse n cadrul activităţii unei structuri n cazul n care un risc de corupţie se materializează;

h) unitate de muncă - formă de organizare structurală ce reuneşte un ansamblu de angajaţi care realizează acelaşi gen de activităţi, permiţnd, n consecinţă, expunerea la riscuri similare. Unitatea de muncă poate fi regăsită n structura organizatorică a ANP sau n unităţile subordonate sub denumiri variate: direcţie, serviciu, birou, compartiment, dar şi funcţie unică, aşa cum sunt, de exemplu, funcţiile de ofiţer managementul situaţiilor de urgenţă, ofiţer informaţii clasificate sau consilier juridic;

i) coordonator al unităţii de muncă - şeful ori responsabilul cu organizarea activităţilor din cadrul unei unităţi de muncă, căruia i revine obligaţia furnizării informaţiilor solicitate de către grupul de lucru pentru prevenirea corupţiei, pe tot parcursul activităţilor de management al riscurilor de corupţie;

j) responsabil de risc-personalul cu funcţii de conducere al structurilor din ANP şi directorii unităţilor subordonate, responsabilizaţi prin Registrul riscurilor de corupţie pentru implementarea măsurilor de prevenire/control;

k) aplicaţie informatică de monitorizare a riscurilor de corupţie - aplicaţie software, dezvoltată de către Direcţia tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (DTIC), n vederea prelucrării automate a datelor şi reprezentării statistice şi grafice a riscurilor de corupţie.

Art. 2. - (1) Prezenta metodologie se aplică n scopul adoptării la nivelul tuturor structurilor din ANP şi unităţile subordonate a unor măsuri de control şi/sau prevenire, adaptate cauzelor care determină posibilitatea de apariţie a unor fapte de corupţie, astfel nct să fie menţinute la un nivel acceptabil att probabilitatea de apariţie a acestora, ct şi impactul resimţit la nivelul activităţilor sistemului penitenciar.

(2) Activităţile de management al riscurilor de corupţie vizează următoarele obiective:

a) promovarea integrităţii, transparenţei instituţionale şi a bunei desfăşurări a activităţilor specifice;

b) ameliorarea impactului şi asigurarea sustenabilităţii rezultatelor activităţilor de prevenire şi combatere, prin focalizarea lor prioritară asupra domeniilor de activitate vulnerabile la corupţie;

c) promovarea integrităţii instituţionale, prin conştientizarea personalului cu funcţii de conducere asupra necesităţii participării nemijlocite la acest proces şi asumării responsabilităţii pentru implementarea acestuia.

Art. 3. - Managementul riscurilor de corupţie presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) pregătirea activităţilor;

b) identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie;

c) evaluarea riscurilor de corupţie;

d) determinarea şi implementarea măsurilor de prevenire/control;

e) monitorizarea şi revizuirea periodică a măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor;

f) reevaluarea riscurilor.

Art. 4. - (1) n vederea realizării activităţilor subsecvente managementului riscurilor de corupţie, directorul general al ANP şi directorii unităţilor subordonate dispun, prin decizie scrisă, constituirea de grupuri de lucru pentru prevenirea corupţiei, denumite n continuare Grupuri/Grupul.

(2) Componenţa Grupurilor se stabileşte n funcţie de dimensiunea şi caracteristicile organizatorice ale unităţilor de muncă, avndu-se n vedere următoarele categorii de funcţii:

a) şeful Grupului, reprezentat de directorul general al ANP sau directorul unităţii subordonate ori un adjunct desemnat de către aceştia;

b) membrii Grupului, reprezentaţi de personalul cu funcţii de conducere sau persoanele desemnate de acesta de la nivelul structurilor din ANP şi unităţile subordonate;

c) secretarul Grupului, reprezentat de consilierul pentru integritate.

(3) La solicitarea directorului general al ANP şi a directorilor unităţilor subordonate, personalul specializat din cadrul instituţiilor cu atribuţii n domeniul prevenirii riscurilor de corupţie participă la activitatea Grupurilor, asigurnd instruirea şi ndrumarea de specialitate.

Art. 5. - (1) n desfăşurarea activităţilor subsecvente managementului riscurilor de corupţie, Grupul beneficiază de sprijinul coordonatorilor unităţilor de muncă, aceştia avnd obligaţia de a transmite, n termenele şi cu respectarea condiţiilor specifice, informaţiile sau documentele solicitate.

(2) La stabilirea unităţilor de muncă ce se includ n procesul de identificare şi evaluare a riscurilor de corupţie se au n vedere categoriile de activităţi prevăzute la art. 11 alin. (2).

 

CAPITOLUL II

Managementul riscurilor de corupţie

 

SECŢIUNEA 1

Pregătirea activităţilor

 

Art. 6. - (1) Managementul riscurilor de corupţie debutează printr-o etapă de pregătire care vizează, n principal, următoarele aspecte:

a) constituirea şi stabilirea componenţei Grupului;

b) informarea personalului privind implementarea prezentei metodologii la nivelul sistemului penitenciar;

c) instruirea membrilor Grupului cu privire la aspectele conceptuale şi metodologice specifice managementului riscurilor de corupţie;

d) fixarea principalelor repere ale activităţilor: delimitarea unităţilor de muncă ce se includ n procesul de analiză, rolul şi responsabilităţile fiecărui membru al Grupului, precum şi termenii de referinţă privind planificarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţilor.

(2) Activităţile stabilite conform alin. (1) lit. d) se implementează n Fişa pentru stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor şi planificarea activităţii Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei, prevăzută n anexa nr. 1.

Art. 7. - Planificarea şi desfăşurarea instruirii membrilor Grupurilor se realizează n baza unui calendar stabilit de comun acord ntre ANP şi instituţiile cu atribuţii n domeniul prevenirii riscurilor de corupţie sau, după caz, ntre unităţile subordonate şi structurile teritoriale ale acestora.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie

 

Art. 8. - (1) Identificarea şi descrierea riscurilor constă n evidenţierea ameninţărilor de corupţie, precum şi a cauzelor prezente n cadrul activităţilor curente ale structurilor ANP şi ale unităţilor subordonate care ar putea conduce la săvrşirea unor fapte de corupţie.

(2) Pentru identificarea ameninţărilor de corupţie se desfăşoară următoarele activităţi:

a) chestionarea conducerii structurilor din cadrul ANP şi al unităţilor subordonate;

b) evaluarea activităţii şi a situaţiilor specifice de muncă ale angajaţilor;

c) descrierea ameninţărilor de corupţie;

d) determinarea cauzelor producerii riscurilor de corupţie. Art. 9. - (1) Pentru identificarea opiniilor cu privire la riscurile de corupţie şi eficacitatea măsurilor de prevenire/control existente, membrii Grupului realizează chestionarea ntregului personal cu funcţii de conducere din structurile ANP şi ale unităţilor subordonate, exclusiv a coordonatorilor unităţilor de muncă, utiliznd ntrebările prevăzute n anexa nr. 2.

(2) După completare, chestionarele se utilizează n activităţile ulterioare corespunzătoare managementului riscurilor de corupţie.

Art. 10. - Membrii Grupului analizează obiectivele specifice ale structurilor din cadrul ANP şi unităţilor subordonate, completnd, pe baza documentelor interne şi/sau, după caz, a consultării coordonatorilor unităţilor de muncă, Fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie, prevăzută n anexa nr. 3.

Art. 11. - (1) Potrivit prezentei metodologii, sunt considerate vulnerabile la corupţie toate activităţile care prezintă slăbiciuni n sistemul de control intern/managerial, de natură a fi exploatate de angajaţii structurii sau de terţi pentru comiterea unor fapte de corupţie.

(2) Dacă la nivelul unei structuri din cadrul ANP sau al unei unităţi subordonate sunt realizate activităţi din categoriile enumerate n continuare, acestea se includ n mod obligatoriu n procesul de analiză:

a) contacte frecvente cu exteriorul instituţiei;

b) gestionarea fondurilor externe ori a programelor/ proiectelor;

c) gestionarea informaţiei - deţinerea şi utilizarea informaţiei cu caracter operativ, accesul la informaţii confidenţiale, gestionarea informaţiilor clasificate;

d) gestionarea mijloacelor financiare;

e) achiziţia/gestionarea de bunuri, servicii şi lucrări;

f) acordarea unor aprobări ori autorizaţii;

g) activităţi de eliberare a unor documente;

h) ndeplinirea funcţiilor de control, supraveghere, evaluare şi consiliere;

i) competenţă decizională exclusivă;

j) activităţi de recrutare şi selecţie a personalului;

k) constatarea abaterilor disciplinare ori a unor fapte de natură penală, aplicarea de sancţiuni disciplinare şi acordarea de recompense;

l) activităţi desfăşurate cu persoanele private de libertate sau referitoare la acestea, considerate vulnerabile la corupţie.

Art. 12. - Membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă ntocmesc pentru fiecare activitate inclusă n Fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie o sinteză a ameninţărilor de corupţie susceptibile să se manifeste n acel context profesional, avnd n vedere, cel puţin, următoarele elemente:

a) sursele posibile de riscuri de corupţie la care personalul poate fi expus: persoane, grupuri interesate de serviciile oferite, avantajele sau dezavantajele potenţiale pentru terţi, materiale ori de altă natură, ce pot fi generate de activităţile serviciului;

b) acţiunile ori demersurile care ar putea fi puse n practică pentru atingerea obiectivelor infracţionale;

c) fapte de corupţie care au fost comise anterior n cadrul domeniului de activitate;

d) cazuri de conduită necorespunzătoare sau ncălcări ale procedurilor nregistrate la nivelul structurii.

Art. 13. - Pentru descrierea ameninţărilor de corupţie, membrii Grupului au n vedere enunţurile utilizate n cadrul Raportului privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie specifice structurilor ANP şi unităţilor subordonate, realizat şi difuzat n sistemul penitenciar de către Direcţia prevenirea criminalităţii şi terorismului (DPCT).

Art. 14. - (1) Fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, ntocmite conform modelului prevăzut n anexa nr. 4, se completează de către membrii Grupului şi/sau, după caz, de către coordonatorii unităţilor de muncă, pentru fiecare dintre ameninţările identificate conform art. 12.

(2) Pentru completarea cauzelor aferente fiecărui risc se au n vedere informaţiile rezultate n urma derulării etapelor prevăzute de art. 16 şi 18, precum şi orice alte observaţii sau analize privind cultura organizaţională sau conduita angajaţilor.

Art. 15. - n vederea identificării cauzelor care determină expunerea la riscuri de corupţie, membrii Grupului parcurg următoarele etape:

a) evaluarea cadrului normativ;

b) analiza incidentelor de integritate;

c) analiza eficacităţii sistemului de control intern/managerial al structurii.

Art. 16. - (1) Membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă ntocmesc, n formatul prevăzut n anexa nr. 5, un raport de evaluare a cadrului normativ aplicabil domeniului de activitate analizat.

(2) Obiectivele evaluării cadrului normativ sunt reprezentate de:

a) identificarea prevederilor ce conţin factori potenţiali de manifestare a corupţiei;

b) avansarea de propuneri pentru eliminarea normelor care favorizează sau pot favoriza corupţia;

c) propunerea unor măsuri de prevenire/de control pentru a reduce expunerea la riscuri de corupţie.

Art. 17. - Membrii Grupului, n colaborare cu personalul specializat din cadrul DPCT, realizează o analiză generală a incidentelor de integritate care s-au manifestat n cadrul structurilor ANP şi al unităţilor subordonate, ţinnd cont de următoarele elemente:

a) evoluţia probabilă a diferitelor fenomene infracţionale din sfera corupţiei, a nivelului de gravitate ori a impactului asociat acestora;

b) activităţile expuse riscurilor de corupţie analizate şi gradul lor de vulnerabilitate;

c) modurile de operare utilizate şi măsurile de disimulare a actelor infracţionale luate de făptuitori;

d) măsurile de prevenire/de control adoptate n cadrul domeniilor de activitate unde s-au produs incidente de integritate şi gradul de eficacitate a acestora.

Art. 18. - Membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă identifică şi consemnează n fişele ntocmite conform art. 14 eventuale deficienţe n cadrul sistemului de control intern/managerial utilizat, avnd n vedere:

a) constatări rezultate din activităţi de control ori sesizări anterioare, care au identificat deficienţe ori vulnerabilităţi ale sistemului de control intern/managerial, de natură a favoriza apariţia unor fapte de corupţie;

b) eficacitatea implementării de către conducerea componentelor structurilor ANP şi unităţilor subordonate a concluziilor şi recomandărilor furnizate n urma activităţilor de control;

c) vulnerabilităţi la corupţie pe care terţii le-ar putea exploata n planurile reglementării, organizării, desfăşurării şi controlului activităţii, al formării, instruirii şi experienţei personalului.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Evaluarea riscurilor de corupţie

 

Art. 19. - (1) Evaluarea riscurilor de corupţie se realizează n scopul de a fundamenta decizia cu privire la prioritatea de stabilire a măsurilor de prevenire/de control, prin estimarea nivelurilor de probabilitate şi impact asupra rezultatelor aşteptate şi a prestaţiei profesionale a personalului.

(2) Activitatea de evaluare se desfăşoară pentru fiecare dintre riscurile nscrise n fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

Art. 20. - Pentru evaluarea riscurilor de corupţie se parcurg următoarele etape:

a) estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie;

b) determinarea impactului asupra obiectivelor şi activităţilor structurii;

c) aprecierea caracterului adecvat al măsurilor de control existente pentru fiecare risc de corupţie;

d) determinarea expunerii la riscuri şi a priorităţii de intervenţie;

e) clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie.

Art. 21. - (1) Estimarea nivelului de probabilitate se realizează prin aprecierea şanselor de materializare a riscurilor de corupţie n cadrul activităţilor structurii, prin prisma informaţiilor şi analizelor colectate n etapa de identificare şi descriere a riscurilor.

(2) n scopul precizat la alin. (1), membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă determină şi consemnează n Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie nivelul de probabilitate, utiliznd o scală de evaluare n 5 trepte, corespunzătoare valorilor şi indicatorilor descriptivi asociaţi acestora, prevăzuţi n anexa nr. 6.

Art. 22. - Estimarea impactului global al unui risc de corupţie constituie activitatea de cuantificare a efectelor posibile ale acestuia asupra obiectivelor, activităţilor, sarcinilor sau rezultatelor aşteptate ale structurii, corespunzătoare următoarelor componente/dimensiuni:

a) impact asupra nivelului de performanţă a activităţilor şi obţinerii rezultatelor aşteptate;

b) impact asupra calendarului activităţilor ori ntrzieri posibile n termenul de realizare a obiectivelor activităţii;

c) consecinţe exprimate n termeni de buget;

d) consecinţe n planul imaginii instituţiei.

Art. 23. - Pentru determinarea impactului riscurilor de corupţie, membrii Grupului au următoarele responsabilităţi:

a) stabilirea tuturor dimensiunilor posibile ale impactului global pentru fiecare risc de corupţie identificat conform art. 14;

b) stabilirea, sub formă procentuală, pentru dimensiunile identificate conform lit. a), a importanţei relative a fiecăreia n cadrul impactului global;

c) estimarea şi consemnarea n Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie a impactului global n cazul materializării, utiliznd indicatorii descriptivi prevăzuţi n anexa nr. 7, asociaţi dimensiunilor prevăzute la art. 22.

Art. 24. - (1) Membrii Grupului si/sau coordonatorii unităţilor de muncă, după caz, evaluează dacă măsurile de prevenire/de control care se adresează riscurilor de corupţie identificate au fost proiectate corespunzător şi puse n practică n mod eficient.

(2) n scopul prevăzut la alin. (1), membrii Grupului şi/sau coordonatorii unităţilor de muncă, după caz, cuantifică şi consemnează n Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, utiliznd corespondenţa prevăzută n anexa nr. 8, nivelul perceput de eficacitate a fiecărei măsuri de prevenire/de control existente.

Art. 25. - (1) Membrii Grupului calculează nivelul de expunere la riscuri de corupţie, constnd n produsul dintre valorile probabilităţii şi impactului global, completnd valoarea rezultată n Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

(2) Utiliznd scala de evaluare a expunerii la riscuri de corupţie şi corespondenţa asociată intersecţiei valorilor impactului şi probabilităţii, prevăzute n anexa nr. 9, membrii Grupului stabilesc şi consemnează n Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie prioritatea de intervenţie.

Art. 26. - Pe baza priorităţii de intervenţie, n ordinea valorii nivelului de expunere, membrii Grupului clasifică riscurile de corupţie n:

a) riscuri minore, care pot fi tolerate şi vor fi considerate inerente activităţilor structurilor ANP şi unităţilor subordonate, faţă de care nu este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente;

b) riscuri moderate, care pot fi monitorizate sau controlate, prin creşterea eficacităţii măsurilor existente sau, după caz, prin adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire/control;

c) riscuri nalte, caracterizate, simultan, de o mare probabilitate de apariţie şi de o gravitate foarte mare a impactului, care necesită concentrarea atenţiei conducerii structurii pentru adoptarea/implementarea unor măsuri urgente de prevenire/de control adecvate.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Determinarea şi implementarea măsurilor de prevenire/de control al riscurilor de corupţie

 

Art. 27. - n baza clasificării realizate conform art. 26 şi a rezultatelor activităţilor de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, membrii Grupului propun măsuri pentru prevenirea/controlul acestora.

Art. 28. - (1) Din punctul de vedere al momentului dispunerii şi al obiectivelor urmărite prin realizarea acestora, pot fi stabilite, n principal, următoarele categorii de măsuri de prevenire/de control:

a) măsuri preventive - sunt cele care vizează cauzele identificate, au ca rezultat limitarea probabilităţii de comitere a unor fapte de corupţie de către un terţ/angajat interesat şi includ:

a.1) măsuri de protecţie fizică şi monitorizare a accesului la informaţii, documente ori resurse;

a.2) planificarea şi organizarea n mod transparent şi uşor de verificat a activităţilor şi a modalităţii de adoptare a deciziei: separarea responsabilităţilor, aprobarea activităţii, supervizarea, pregătirea personalului cu rol de coordonare;

a.3) supervizarea documentelor ntocmite şi a performanţelor individuale ale personalului;

a.4) separarea atribuţiilor de autorizare, nregistrare ori revizuire pentru a fi evitate riscurile de corupţie;

a.5) asigurarea comunicării adecvate către angajaţi a obligaţiilor de conduită;

a.6) dezvoltarea, comunicarea şi monitorizarea aplicării de proceduri clare n activitatea curentă;

a.7) promovarea schimbării de atitudine a personalului privind riscurile de corupţie, asigurndu-se informarea şi instruirea adecvată privind obligaţiile legale şi măsurile de prevenire/de control implementate n vederea minimizării riscurilor de corupţie;

a.8) promovarea canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupţie, precum şi a măsurilor de protecţie a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează ncălcări ale legii;

a.9) implementarea Inventarului măsurilor preventive anticorupţie, prevăzut n anexa nr. 2 la Hotărrea Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015;

b) măsuri realizate n scopul depistării unor eventuale nereguli, după ce riscurile de corupţie s-au materializat:

b.1) realizarea/solicitarea realizării de către structurile competente a unor teste de integritate sau de verificare a respectării normelor legale;

b.2) realizarea de verificări aleatorii ale documentelor şi activităţilor desfăşurate;

b.2) realizarea unor activităţi de control/de verificare privind accesul sau implementarea de informaţii n bazele de date;

b.3) activităţi de control de fond ori tematic, activităţi de inventar.

(2) Măsurile suplimentare de prevenire/de control se propun n scopul de a reduce probabilitatea de materializare ori de a minimiza impactul riscurilor de corupţie, vizează, cu prioritate, riscurile nalte şi cele moderate şi se nscriu n fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

Art. 29. - (1) Informaţiile rezultate n urma implementării prezentei metodologii se includ n Registrul riscurilor de corupţie, care se ntocmeşte de către Grup, conform modelului prevăzut n anexa nr. 10, şi se aprobă de către conducătorul fiecărei structuri din cadrul ANP, precum şi de directorii unităţilor subordonate, cuprinznd responsabilităţi pentru toate nivelurile ierarhice ale acestora.

(2) După aprobare, un exemplar al Registrului riscurilor de corupţie, cte un exemplar al Fişelor de identificare şi descriere a riscurilor de corupţie, precum şi al raportului prevăzut la art. 16 alin. (1) se transmit DPCT.

Art. 30. - n baza documentelor transmise de către structurile ANP şi unităţile subordonate şi a altor informaţii privind manifestarea corupţiei n sistemul penitenciar, DPCT ntocmeşte şi actualizează Raportul privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie n activitatea sistemului penitenciar.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Monitorizarea şl revizuirea riscurilor de corupţie

 

Art. 31. - Activitatea de monitorizare şi cea de revizuire a riscurilor de corupţie se realizează anual de către structurile ANP şi unităţile subordonate, n scopul de a asigura eficacitatea procesului de management al riscurilor de corupţie, respectiv pentru a formula recomandări pentru măsuri de prevenire/de control.

Art. 32. - (1) Monitorizarea riscurilor de corupţie se realizează de către Grupurile constituite la nivelul structurilor ANP şi al unităţilor subordonate.

(2) n vederea realizării activităţii de monitorizare, anual, pnă la 1 decembrie, responsabilii de risc stabiliţi n Registrul riscurilor de corupţie transmit consilierilor pentru integritate rapoarte de evaluare cantitative şi calitative privind implementarea măsurilor de prevenire/de control al riscurilor de corupţie, care conţin, cel puţin, următoarele informaţii:

a) indicatori cantitativi aferenţi măsurilor propuse pentru prevenirea/controlul riscurilor de corupţie;

b) modificările intervenite n privinţa valorilor de expunere la riscuri de corupţie, corespunzătoare nivelurilor de probabilitate şi impact;

c) informaţii privind fapte de corupţie sesizate ori constatate n cadrul domeniului de activitate;

d) propuneri de măsuri suplimentare de prevenire/de control al riscurilor de corupţie;

e) modificări semnificative intervenite n privinţa reglementărilor specifice activităţilor desfăşurate, analize suplimentare privind eventuale noi riscuri de corupţie.

(3) n situaţia apariţiei unor riscuri noi de corupţie, respectiv a unor informaţii care pot să modifice nivelul de expunere ori să afecteze eficacitatea activităţii de prevenire/de control, membrii Grupului ntocmesc n mod corespunzător Fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, relund etapele aferente prevăzute n prezenta metodologie.

Art. 33. - (1) Pe baza documentelor prevăzute la art. 32, Grupul şi un reprezentant al DPCT ntocmesc Raportul de monitorizare a riscurilor de corupţie la nivelul sistemului penitenciar.

(2) Activitatea de monitorizare se finalizează prin adoptarea unui registru revizuit, care se transmite către DPCT pnă la data de 1 februarie a fiecărui an, mpreună cu documentele ce au stat la baza revizuirii acestuia.

Art. 34. - (1) n vederea evaluării impactului aplicării prezentei metodologii, a stadiului de implementare a măsurilor de prevenire/de control al riscurilor de corupţie ori a recomandărilor formulate, DPCT ntocmeşte rapoarte anuale de monitorizare.

(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se ntocmesc pe baza informaţiilor transmise de structurile ANP şi de unităţile subordonate, potrivit prezentei metodologii, precum şi prin implementarea unei aplicaţii informatice de monitorizare a riscurilor de corupţie ce va fi pusă la dispoziţia structurilor ANP şi unităţilor subordonate, de către DTIC.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Reevaluarea riscurilor de corupţie

 

Art. 35. - Atunci cnd la nivelul structurilor ANP şi al unităţilor subordonate se constată recurenţa unor forme de manifestare a corupţiei, DPCT, cu aprobarea ori din dispoziţia conducerii ANP, realizează misiuni de reevaluare.

Art. 36. - (1) Misiunile de reevaluare se realizează n scopul identificării eventualelor disfuncţionalităţi privind managementul riscurilor de corupţie şi al formulării unor recomandări de măsuri de prevenire/de control n domeniul de activitate evaluat.

(2) DPCT planifică şi realizează activitatea de reevaluare, dezvoltnd ori adaptnd, n principal, următoarele instrumente de specialitate:

a) interviuri realizate de personalul de specialitate din cadrul DPCT;

b) realizarea unui sondaj de opinie, pe un eşantion reprezentativ de angajaţi;

c) focus-grup, realizat cu participarea personalului structurii supuse reevaluării ori a altor factori interesaţi;

d) analiza documentelor realizate conform prezentei metodologii şi a eficacităţii activităţilor de prevenire/de control privind riscurile de corupţie.

Art. 37. - (1) Misiunea de reevaluare se realizează cu sprijinul structurilor ANP, parcurgndu-se următoarele etape:

a) analiza şi evaluarea documentelor ntocmite, conform prezentei metodologii, de către structurile ANP şi unităţile subordonate, n scopul cunoaşterii activităţilor, proceselor ori procedurilor ce urmează a fi evaluate;

b) analiza cazuisticii de corupţie nregistrate n domeniul de activitate;

c) stabilirea obiectivelor misiunii şi a instrumentelor ce urmează a fi utilizate pentru reevaluarea riscurilor de corupţie;

d) planificarea activităţilor, ntlnirilor, discuţiilor sau a interviurilor cu personalul din cadrul domeniului evaluat ori a celorlalte metode ce urmează a fi utilizate;

e) realizarea vizitelor de reevaluare;

f) analiza şi prelucrarea informaţiilor rezultate n urma vizitelor de reevaluare;

g) realizarea raportului de reevaluare. (2) Raportul de reevaluare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

a) scopul şi obiectivele misiunii de reevaluare;

b) datele de identificare a misiunii: structura ANP sau unitatea penitenciară care face obiectul misiunii, echipa, durata misiunii de reevaluare;

c) metodologia de realizare a reevaluării: documentarea, metodele, tehnicile şi instrumentele utilizate;

d) documentele evaluate ori cele ntocmite n cursul misiunii de reevaluare;

e) constatările rezultate;

f) raţionamentele şi deducţiile formulate;

g) concluzii şi recomandări de măsuri de prevenire/de control al riscurilor de corupţie.

Art. 38. - Rapoartele de monitorizare şi rapoartele de reevaluare realizate de către DPCT se prezintă conducerii ANP, n vederea dispunerii măsurilor destinate să mbunătăţească procesul de management al riscurilor de corupţie.

Art. 39. - DPCT poate solicita structurii ierarhic superioare celei care a făcut obiectul reevaluării, cu aprobarea directorului general al ANP, realizarea unor controale tematice pentru verificarea modului de implementare a recomandărilor formulate prin intermediul rapoartelor de monitorizare şi/sau a rapoartelor de reevaluare.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 40. - Documentaţia privind implementarea prezentei metodologii se păstrează de către consilierul pentru integritate, pentru a fi disponibilă n situaţia evaluării activităţii de management al riscurilor de corupţie.

Art. 41. - Pentru implementarea aplicaţiei informatice de monitorizare a riscurilor de corupţie, respectiv pentru realizarea studiilor de caz prevăzute de prezenta metodologie, DPCT ntocmeşte proceduri de lucru, care se comunică structurilor ANP şi unităţilor subordonate.

Art. 42. - Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

FIŞĂ

pentru stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor şi planificarea activităţii Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei

 

Denumirea structurii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor/Penitenciarul.....................:

Data nceperii activităţii:

Domeniile de activitate evaluate:

-

-

Componenţa Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei

Nr. crt.

Grad, nume, prenume

Direcţia/serviciul/biroul/compartimentul

Funcţie

Categoria de membru 1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1 Se vor menţiona, după caz: conducătorul Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei, consilier pentru integritate/etică, membru al Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei, şef/coordonator al unităţii de muncă.

 

Sarcinile şi responsabilităţile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei

Nr. crt.

Grad, nume, prenume

Sarcini şi responsabilităţi

Documente consultate, redactate ori colectate

Termene

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Planificarea activităţilor Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei

Nr. crt.

Data propusă

Locul desfăşurării

Obiectivele reuniunii

Membrii prezenţi

Documente redactate/activităţi finalizate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

Chestionar pentru identificarea ameninţărilor/riscurilor de corupţie

(ghid de interviu pentru conducerea structurii/componentelor, exclusiv coordonatorii unităţilor de muncă)

 

Data:

 

Structură a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor/Unitate penitenciară:

Unitate de muncă/funcţie:

 

La ce ameninţări/riscuri de corupţie consideraţi că sunteţi expus dumneavoastră ori colegii n cadrul activităţii?

.

.

.

.

.

Ce vulnerabilităţi la corupţie ar putea exista n planul reglementării, planificării, organizării, desfăşurării şi controlului activităţii dumneavoastră ori n cel al formării sau instruirii dumneavoastră/a colegilor?

.

.

.

.

.

 

Care credeţi că ar fi probabilitatea ca aceste vulnerabilităţi să se manifeste n cazul existenţei unui interes de săvrşire a unei fapte de corupţie? (Alegeţi un singur răspuns şi argumentaţi.)

naltă, deoarece

.

.

 

medie, deoarece

.

.

 

scăzută, deoarece

.

.

 

Cum ar putea acţiona, ce demersuri ar trebui să ntreprindă ori ce modalităţi concrete ar putea utiliza cineva interesat să exploateze aceste vulnerabilităţi pentru a săvrşi o faptă de corupţie?

.

.

.

.

.

.

Ce efecte ar putea avea n activitatea dumneavoastră materializarea riscurilor de corupţie (săvrşirea unei fapte de corupţie)?

.

.

.

.

.

.

Ce măsuri sunt aplicate actualmente pentru eliminarea sau controlul riscurilor de corupţie?

.

.

.

.

.

.

Pentru a preveni materializarea riscurilor de corupţie, ce soluţii/măsuri credeţi ca sunt posibile/aplicabile n domeniul dumneavoastră de activitate?

.

.

.

.

.

.

Au existat cazuri de corupţie (ori suspiciuni de acest gen) n cadrul domeniului de activitate gestionat sau n domenii de activitate similare, din alte instituţii?

.

.

.

.

.

.

Au ncercat terţii să influenţeze deciziile vreunui angajat al structurii?

.

.

.

Conducerea este la curent cu eventuale acuzaţii de corupţie care afectează instituţia, un domeniu specific de activitate, anumite categorii de personal ori chiar angajaţi precis identificabili (prin intermediul modalităţilor de comunicare formală sau informală cu actuali sau foşti angajaţi, cu reprezentanţii organelor de control intern, cu beneficiari interni sau externi ai serviciilor publice furnizate de către instituţie)?

.

.

.

.

.

.

 

Este asigurată transparenţa procesului de adoptare a deciziilor, prin operaţiuni de verificare, raportare şi alocare explicită a responsabilităţilor sau prin furnizarea unei documentaţii complete şi clare?

.

.

.

.

.

.

Există cerinţa de a ţine o evidenţă clară, scrisă, a procesului de adoptare a deciziei, care să poată fi verificată de către o autoritate de auditare ori control?

.

.

.

.

.

.

Precizaţi specificul programelor ori măsurilor de control stabilite şi puse n practică pentru a elimina/a reduce riscurile specifice de corupţie pe care direcţia/serviciul/biroul/compartimentul/unitatea Ie-a identificat, precum şi modul de monitorizare şi reevaluare a acestor programe şi controale.

.

.

.

.

.

.

Precizaţi, pentru o structură/unitate avnd mai multe locaţii de desfăşurare a activităţii:

1. natura şi amploarea activităţii de monitorizare a locaţiilor sau a segmentelor de activitate

.

.

.

 

2. dacă există locaţii sau segmente de activitate n cazul cărora este mult mai probabil ca riscurile de corupţie să existe/să se manifeste:

.

.

.

Dacă şi n ce modalităţi concrete conducerea comunică angajaţilor punctele sale de vedere ori aşteptările cu privire la practicile corecte de lucru şi comportamentul etic (riscurile de corupţie sunt sensibil reduse atunci cnd managementul demonstrează şi comunică importanţa valorilor şi a comportamentului etic).

.

.

.

.

.

.

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

Fişă de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie

 

Denumirea structurii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor/Penitenciarul............

Denumirea unităţii de muncă:

Data elaborării:

Responsabil cu elaborarea:

Data revizuirii:

 

 

 

Domenii de activitate

Activităţi vulnerabile, conform art. 11 din metodologie

Sarcini

(zilnice, săptămnale sau ocazionale)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Documente ntocmite frecvent n cadrul activităţilor

Conţinutul documentelor

Periodicitatea ntocmirii acestora

către cine - ce structură - l transmite/

de la cine - ce structură - i primeşte

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Unităţile/compartimentele (interne ori externe structurii) cu care se colaborează pentru realizarea sarcinilor

Natura relaţiilor de colaborare

Cadrul legal al cooperării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Materiale, instrumente, mijloace tehnice şi auto utilizate pentru ndeplinirea sarcinilor

 

ANEXA Nr. 4

la metodologie

 

Fişă de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie

 

Denumirea structurii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor/Penitenciarul..................:

Denumirea unităţii de muncă:

Activitatea vulnerabilă conform art. 11 din metodologie:

Data elaborării:

Membru al grupului/coordonator al unităţii de muncă:

Data revizuirii:

 

Descrierea riscului (ameninţarea):

.

.

.

Categorii de personal expuse riscului:

.

Cauze ce determină riscul:

 

- cauze din domeniul reglementărilor

.

.

.

 

- vulnerabilităţi la nivelul capacităţii de prevenire/de control al riscului

.

.

.

 

- surse de ameninţare

.

.

.

 

- particularităţi privind cultura organizaţională şi caracteristici privind resursele umane

.

.

 

 

Nivelul riscului

Probabilitate

(P)

Impact global

(IG)

Expunere

(P x IG)

Prioritatea

(1,2 sau 3)

 

 

 

 

 

Componente/

dimensiuni

de impact

Importanţa relativă a componentelor (%)

Impact

(de la 1 la 5)

Importanţa relativă x impact

1.

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

TOTAL

Σ[1,3] 100%

 

Σ[1,3] = Impact Global (IG)

 

Măsuri de prevenire/de control existente, aplicate n prezent

Eficienţa măsurilor

1.

 

2.

 

3.

 


Măsuri de prevenire/de control suplimentare propuse pentru prevenirea/controlul riscului

Responsabil de risc

1.

 

2.

 

3.

 

 

NOTA:

Metodologia furnizează instrumente-suport pentru stabilirea cauzelor unui risc de corupţie (analiza cadrului normativ, analiza incidentelor de integritate, analiza eficacităţii sistemului de control intern/managerial al structurii etc.), fiind necesar ca pentru fiecare ameninţare descrisă să fie surprins contextul de desfăşurare a acelei activităţi care ar putea permite manifestarea acesteia.

Pentru a structura activitatea de descriere a cauzelor, grupurile de lucru pentru prevenirea corupţiei vor avea n vedere următoarele:

- cauze din domeniul reglementărilor (inclusiv procedurile) aplicabile activităţii: multe dintre riscuri şi au cauza n lipsa procedurilor de multe ori invocată ca explicaţie pentru materializarea riscurilor de corupţie necunoaşterea sau ambiguitatea unor reguli. n acest context trebuie identificate toate normele şi procedurile aplicabile domeniului care prezintă elemente de vulnerabilitate şi care pot fi exploatate sau interpretate subiectiv, astfel nct riscurile descrise să se producă.

- vulnerabilităţi la nivelul capacităţii de prevenire/de control al riscului: sunt frecvente cazurile n care circumstanţele care favorizează apariţia unor riscuri ţin de un control defectuos al activităţii. Orice conducător al unei structuri din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau unitate penitenciară trebuie să se asigure că domeniul de care este responsabil funcţionează, iar personalul trebuie să aibă convingerea că activitatea acestuia este supravegheată. n procesul de analiză a riscurilor de corupţie este esenţial să fie identificate particularităţile care determină vulnerabilitatea sistemului de control intern/managerial, fie pentru că măsurile nu sunt bine cunoscute de către cei care ar trebui să le aplice, fie pentru că acestea nu sunt aplicate n mod consecvent, fie că ele nu pot răspunde n totalitate situaţiilor de risc (capacitate redusă de aplicare a măsurilor de prevenire/control);

- surse de ameninţare - persoane, de regulă, din exteriorul instituţiei care prezintă un interes ridicat pentru obţinerea unor avantaje prin presiuni la nivelul angajaţilor: presiuni politice, presiuni ierarhice, interes ridicat din partea unor grupuri infracţionale, contactul cu publicul interesat de un serviciu sau de a scăpa de aplicarea unei sancţiuni, interesul comercial ridicat al unui serviciu public (de exemplu, un contract de achiziţie), prezenţa permanentă a intermediarilor sau reprezentanţilor unor societăţi n interacţiunea cu angajaţii etc;

- particularităţi privind cultura organizaţională şi caracteristici privind resursele umane: carenţe educaţionale ori de conştientizare (lipsa cunoştinţelor privind faptele de corupţie, toleranţa unor comportamente nonetice care nu sunt percepute a reprezenta o problemă), cauze sociale (lipsa unei locuinţe, nivel scăzut de salarizare), cunoştinţe insuficiente privind reglementările, procedurile ori regulile aplicabile etc, conştientizare insuficientă a măsurilor de control ce sunt aplicate etc.

 

ANEXA Nr. 5

la metodologie

 

- Model

Raport de evaluare a cadrului normativ

 

Domeniu de activitate/ unitate de muncă

 

Nr. crt.

Denumirea, emitentul şi categoria actului normativ

Evaluarea şi obiecţiile de fond asupra conţinutului actului normativ

Recomandări şi concluzii

Numărul articolului

Text

(extras din actul normativ evaluat)

Elemente/factori potenţiali de manifestare a corupţiei

Ameninţări de corupţie

(fapte posibile ce pot fi generate de actuala reglementare)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 6

la metodologie

 

Scală de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie

 

Factor

Scor

Descriere

Indicatori

aproape sigur

5

cel mai probabil se va concretiza

> 80%

- este de aşteptat să apară n marea majoritate a circumstanţelor profesionale;

- se va ntmpla fără ndoială, eventual frecvent;

- iminentă

riscul de corupţie este prezent n mod constant, datorită deficienţelor de organizare, planificare, control, supraveghere, instruire ori formare a personalului şi modului n care este conceput ori aplicat cadrul legal de desfăşurare a activităţii

 

 

probabil

4

şansă considerabilă de apariţie;

nu este neobişnuit

61%-80%

- va apărea probabil n multe circumstanţe profesionale;

- se va ntmpla probabil, dar nu va reprezenta o problemă persistentă pentru domeniul de activitate;

- s-a mai ntmplat n trecut.

posibil

3

producerea sa poate fi avută n vedere

41%-60%

- ar putea apărea n anumite circumstanţe profesionale;

- se poate ntmpla ocazional;

- s-a ntmplat n altă parte, ntr-un domeniu de activitate similar.

riscul de corupţie poate apărea cteodată (cauzele putnd fi reprezentate de deficienţe n desfăşurarea activităţii, erori n nţelegerea ori aplicarea procedurilor de lucru specifice etc.)

foarte puţin probabil

2

minimă, dar nu imposibilă;

nu este cunoscut să se fi produs

21%-40%

- poate apărea doar n circumstanţe profesionale excepţionale;

- nu este de aşteptat să se ntmple;

- nu a fost semnalată n domeniul de activitate.

riscul de corupţie nu apare dect rar, n condiţii excepţionale de desfăşurare a activităţii

 

 

improbabil

1

practic imposibilă;

nu a apărut niciodată

0%-20%

- este probabil să nu apară niciodată;

- foarte puţin probabil să se ntmple vreodată.

 

ANEXA Nr. 7

la metodologie

 

Scală de estimare a impactului global al riscului

 

Factor

Scor

Indicatori

major/critic

5

- imposibilitate de ndeplinire a obiectivelor stabilite pentru domeniul de activitate;

- deteriorarea pe termen lung a eficienţei activităţii, ntrzieri majore n derularea activităţilor planificate (mai mult de 6 luni);

- pierderi financiare severe pentru nlocuirea ori instruirea personalului, schimbarea procedurilor de desfăşurare a activităţii, achiziţii neplanificate de mijloace tehnice etc, reprezentnd 25% şi mai mult din bugetul anual alocat instituţiei;

- publicitate negativă la nivel internaţional, implicarea factorilor politici de la nivel central ori instituţional pentru gestionarea situaţiei create.

riscul de corupţie contribuie direct la apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie, la facilitarea ori determinarea personalului să comită asemenea fapte

 

 

ridicat

4

- impact semnificativ asupra obiectivelor domeniului afectat, afectarea eficienţei acesteia;

- perturbarea pe termen mediu a activităţii, ntrzieri semnificative privind desfăşurarea n condiţii normale a activităţii (ntre 3-6 luni);

- pierderi financiare majore pentru instituţie;

- publicitate negativă la nivel naţional.

moderat

3

- obiective profesionale atinse parţial, afectarea semnificativă a eficienţei acesteia;

- perturbarea pe termen scurt a activităţii;

- pierderi financiare semnificative pentru instituţie (cel puţin 10% din buget);

- o anumită publicitate negativă la nivel local.

riscul de corupţie poate genera parametri favorizanţi pentru apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie

redus

2

- impact minor asupra atingerii obiectivelor profesionale;

- ntreruperea neglijabilă, nesemnificativă a desfăşurării activităţii;

- pierderi financiare moderate pentru instituţie (5% sau mai mult din bugetul alocat);

- unele şicane publice izolate, nensoţite nsă de pierderea ncrederii.

riscul de corupţie contribuie puţin ori deloc la apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie

foarte redus

1

- impact minimal sau nesemnificativ asupra atingerii obiectivelor;

- nicio perturbare n privinţa calendarului activităţii;

- pierderi financiare nesemnificative ori minimale pentru structură;

- susceptibil de a conduce/provoca publicitate negativă.

 

ANEXA Nr. 8

la metodologie

 

Evaluarea măsurilor de control al riscurilor de corupţie

 

 

ntrebarea 1

ntrebarea 2

ntrebarea 3

 

Măsura se adresează n mod efectiv riscului identificat?

Măsura este bine documentată şi comunicată, n mod oficial, celor interesaţi sau implicaţi?

Măsura stabilită este operaţională şi aplicată n mod consecvent?

nu

1

1

1

parţial

3

2

2

da

6

3

3

 

I1

I2

I3

 

Nivel

Scor

(I1 + I2 + I3)

Descriere

ineficient

3

n cel mai bun caz, măsura se adresează riscurilor, dar nu este suficient/bine documentă sau aplicată; n cel mai rău caz, măsura nu se adresează cu adevărat riscului vizat, nefiind nici documentă şi nici aplicată.

redus/slab

4

Măsura se adresează riscului, cel puţin n parte, dar documentarea şi/sau aplicarea trebuie sensibil mbunătăţite şi adaptate.

bun

5-8

Măsura se adresează riscului, dar documentarea şi/sau aplicarea trebuie mbunătăţite.

foarte bun

9-12

Măsura se adresează riscurilor, este bine documentată şi este pusă n aplicare.

 

ANEXA Nr. 9

la metodologie

 

Scala de evaluare a expunerii la riscuri de corupţie

Nivel de probabilitate

 

aproape sigur

5

5

10

15

20

25

 

probabil

4

4

8

12

16

20

 

posibil

3

3

6

9

12

15

 

foarte puţin probabil

2

2

4

6

8

10

 

improbabil

1

1

2

3

4

5

 

 

foarte redus

1

redus

2

moderat

3

ridicat

4

critic

5

Nivel de impact

 

 

Termen de intervenţie

Prioritate

Termen

.

riscuri nalte/extreme

Prioritate 1

necesită concentrarea atenţiei conducerii structurii pentru adoptarea/implementarea unor măsuri urgente de prevenire/de control adecvate

 

riscuri moderate

Prioritate 2

pot fi monitorizate sau controlate, prin creşterea eficacităţii măsurilor existente ori, după caz, prin adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire/control

 

riscuri minore

Prioritate 3

pot fi tolerate şi vor fi considerate inerente activităţilor structurii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor/unităţii penitenciare, faţă de care nu este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente

 

ANEXA Nr. 10

la metodologie

 

Registrul riscurilor de corupţie

 

Partea I - Identificarea, descrierea şi evaluarea riscurilor

 

Nr. crt.

Identificarea şi descrierea riscurilor

Evaluarea riscurilor

Descrierea ameninţării de corupţie

 

Cauze

 

Parametrii riscului

Prioritate

Măsuri existente

Aprecierea măsurilor existente

Probabilitate

Impact

 

Expunere global

(col. 4 x col. 5)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Partea a II-a - Determinarea şi aplicarea măsurilor de prevenire/de control

 

Nr. crt.

Descrierea ameninţării de corupţie

Măsuri suplimentare

Termen/durată de implementare

Responsabil(i) de risc

Monitorizare şi revizuire

Evaluarea măsurilor de control

Parametrii riscului revizuit

Indicatori de evaluare1

Riscuri de corupţie

materializate2

Probabilitate

Impact global

Expunere

(col. 8 x col. 9)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

 

 

 

 

 


1 Pentru fiecare măsură n parte.

2 Corespunzător riscului descris.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.