MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 683/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 683         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 18 septembrie 2014

 

SUMAR

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

56. - Ordonanţă de urgenţă privind trecerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura din subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

789. - Hotărâre privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor materiale de construcţii şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru populaţia afectată de calamităţile naturale înregistrate în luna iulie 2014 în judeţul Vâlcea

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

            266. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Răzvan Filipescu din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Turism

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

141. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, privind evidenţa permiselor de conducere reţinute şi a sancţiunilor aplicate conducătorilor de autovehicule sau tramvaie

 

4.433. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională

 

4.569. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Coccinelie” din municipiul Bucureşti

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind trecerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura din subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

Având în vedere necesitatea punerii în aplicare a politicii maritime integrate a Uniunii Europene într-o manieră complementară faţă de politica de coeziune şi de politica comună în domeniul pescuitului, în direcţia:

- elaborării unitare a Strategiei Naţionale a Sectorului Pescăresc 2014-2020 printr-o coordonare comună a principalilor factori implicaţi în realizarea acesteia, respectiv Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia generală pescuit - Autoritate de management pentru Programul operaţional de pescuit;

- asigurării finanţării programelor multianuale 2014-2020 pentru colectarea datelor din sectorul pescăresc, inspecţie şi control al activităţilor componente sectorului pescăresc de către Autoritatea de management pentru Programul operaţional de pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, având în vedere că beneficiarul acestor programe este Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura, ceea ce va conduce la eficientizarea implementării programelor la standardele de calitate ale Uniunii Europene şi va asigura operativitate şi transparenţă la folosirea fondurilor alocate;

- creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene de pescuit atribuite României în perioada 2014-2020 printr-o coordonare comună a factorilor implicaţi, respectiv Direcţia generală pescuit - Autoritatea de management care asigură elaborarea, implementarea, finanţarea şi monitorizarea Programului operaţional de pescuit şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura în calitate de administrator al resurselor acvatice vii din România, care asigură elaborarea strategiei naţionale şi a reglementărilor referitoare la conservarea şi managementul resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale, la acvacultura, la organizarea pieţei produselor pescăreşti, la structurile de pescuit şi acvacultura, precum şi implementarea şi controlul aplicării şi respectării acestora;

- accelerării privatizării societăţilor comerciale cu profil piscicol şi amenajărilor piscicole pe care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura le are în portofoliu, în conformitate cu prevederile legale cu privire la privatizare;

- operativităţii şi eficienţei în rezolvarea problemelor instituţionale şi de comunicare, având în vedere că pescuitul şi acvacultura au fost până în anul 2012 în coordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

adoptarea în regim de urgenţă a prezentei ordonanţe de urgenţă ar conduce la creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene de pescuit atribuite României.

Întrucât toate aceste aspecte vizează interesul public şi constituie situaţii urgente şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura, instituţie publică cu personalitate juridică, denumită în continuare Agenţie, trece din subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale preia de la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice activitatea aferentă domeniului piscicultura, îndeplinind funcţia de autoritate publică centrală în acest domeniu.

Art. 2. - (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale preia toate drepturile şi se subrogă în toate obligaţiile Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice privind activitatea Agenţiei, cu excepţia celor prin care se realizează strategiile în domeniul pisciculturii.

(2) Personalul Agenţiei beneficiază de salariile şi de drepturile avute la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(3) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale preia de la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, pe baza protocolului de predare-preluare, numai structura de personal aferentă Agenţiei, prevederile bugetare pe anul 2014, execuţia bugetară până la momentul predării-preluării şi patrimoniul aferent activităţii de piscicultura, stabilit pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - (1) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările ce decurg din aplicarea prevederilor acesteia în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi bugetului Departamentului pentru ape, păduri şi piscicultura.

(2) Până la introducerea modificărilor prevăzute la alin. (1) în bugetul de stat şi în bugetele ordonatorilor principali de credite, finanţarea Agenţiei va fi asigurată din bugetul Departamentului pentru ape, păduri şi piscicultura.

(3) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice introduc modificările corespunzătoare în numărul maxim de posturi finanţate pe anul 2014.

Art. 4. - Imobilele aflate în administrarea Agenţiei rămân în administrarea acesteia, conform prevederilor legale aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 5. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vor supune spre aprobare Guvernului proiectele de hotărâri pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii si

Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri din subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 428/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultura, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Attila Korodi

Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultura,

Adriana Doina Pană

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 10 septembrie 2014.

Nr. 56.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor materiale de construcţii şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru populaţia afectată de calamităţile naturale înregistrate în luna iulie 2014 în judeţul Vâlcea

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 5 alin. 1 lit. a) şi alin. 3 şi art. 8 alin. 3 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art.1. - (1) Se aprobă scoaterea din rezervele de stat şi acordarea imediată ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, a unor materiale de construcţii, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în limita sumei de 1.000,1 mii lei pentru populaţia afectată de calamităţile naturale înregistrate în luna iulie 2014 în comuna Vaideeni, judeţul Vâlcea.

(2) Transportul materialelor de construcţii până la locul de destinaţie indicat de Instituţia Prefectului Judeţului Vâlcea se va efectua cu mijloace de transport puse la dispoziţie de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

Art. 2. - Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale scade din gestiune, la preţul de înregistrare, prin debitarea contului 6891 “Cheltuieli privind rezerva de stat”, cantităţile de materiale de construcţii aprobate a fi scoase din rezervele de stat, potrivit prezentei hotărâri, proporţional cu datele din avizele de expediţie şi procesele-verbale de predare-primire semnate de persoanele împuternicite desemnate de Instituţia Prefectului Judeţului Vâlcea.

Art. 3. - Cheltuielile pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 1 se suportă din veniturile proprii ale Activităţii pentru intervenţii operative şi reîntregirea stocurilor diminuate, înfiinţată pe lângă Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, conform Hotărârii Guvernului nr. 598/2014 privind înfiinţarea pe lângă Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

Art. 4. - (1) Instituţia Prefectului Judeţului Vâlcea justifică distribuirea materialelor de construcţii scoase din rezervele de stat, în condiţiile prezentei hotărâri, conform prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea, în primă intervenţie, a ajutoarelor umanitare populaţiei sinistrate, ca urmare a unor situaţii excepţionale.

(2) Distribuirea materialelor de construcţii către populaţia sinistrată se va face de Instituţia Prefectului Judeţului Vâlcea, prin persoane anume împuternicite.

(3) Documentele justificative privind distribuirea materialelor de construcţii se păstrează la sediul Instituţiei Prefectului Judeţului Vâlcea, în vederea punerii lor la dispoziţia organelor de control abilitate.

(4) Schimbarea, sub orice formă, a destinaţiei materialelor de construcţii acordate ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, din rezervele de stat este interzisă şi atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, disciplinară sau penală.

Art. 5. - Fondurile necesare reîntregirii stocurilor rezerve de stat diminuate cu cantităţile prevăzute în anexă se asigură în limita sumei de 1.000,1 mii lei din veniturile proprii ale Activităţii finanţate integral din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Preşedintele Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale,

Dan-Cornel Baranga

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 17 septembrie 2014.

Nr. 789.

 

ANEXĂ

 

LISTA

materialelor de construcţii care se scot din rezervele de stat, acordate ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru populaţia afectată de calamităţile naturale înregistrate în luna iulie 2014 în judeţul Vâlcea

 

Nr. crt.

Produsul

U.M.

Cantitatea

0

1

2

3

1.

 Ciment

kg

343.000

2.

 Otel beton Ř 6 mm

 

5.000

Ř  8mm

kg

10.000

Ř 12 mm

kg

12.900

3.

BCA (beton celular autoclavizat)

mc

735

4.

Cherestea răşinoase

mc

100

5.

Lemn rotund din răşinoase şi foioase pentru industrializare şi construcţii

mc

197,5

6.

Tablă zincată

mp/kg

2.500/7.500

7.

Tâmplărie

Uşi interior (900 mm x 2.100 mm)

buc.

100

Uşi interior (700 mm x 2.100 mm)

25

Uşi exterior (900 mm x 2.100 mm)

25

Ferestre (1.400 mm x 1.500 mm)

99

Ferestre baie (600 mm x 600 mm)

25

8.

Cărămizi (240 mm x 115 mm x 63 mm)

buc.

12.500

9.

var

kg

15.250

Valoare (mii lei): 1.000,1

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Răzvan Filipescu din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Turism

 

Având în vedere cererea de demisie a domnului Răzvan Filipescu, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 9/2013 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Turism, cu modificările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Răzvan Filipescu se eliberează, la cerere, din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Turism.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 18 septembrie 2014.

Nr. 266.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

privind evidenţa permiselor de conducere reţinute şi a sancţiunilor aplicate conducătorilor de autovehicule sau tramvaie

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către Structurile/unităţile Ministerului Afacerilor Interne în activităţile de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice, republicată,

în temeiul art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Evidenţa permiselor de conducere reţinute şi a sancţiunilor aplicate conducătorilor de autovehicule sau tramvaie, În condiţiile stabilite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţa de urgenţă, se ţine de către poliţia rutieră din cadrul Poliţiei Române, prin intermediul unei aplicaţii informatice.

(2) Inspectoratul General al Poliţiei Române este abilitat să efectueze prelucrări de date cu caracter personal şi este desemnat ca operator de date cu caracter personal pentru evidenta permiselor de conducere reţinute şi a sancţiunilor aplicate conducătorilor de autovehicule sau tramvaie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Menţiunile privind permisele de conducere reţinute şi sancţiunile aplicate se introduc, se modifică sau se şterg în/din aplicaţia informatică de către structurile de poliţie autostrăzi, Brigada Rutieră sau serviciul rutier competent, denumite în continuare poliţia rutieră competentă.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), menţiunile privind permisele de conducere reţinute şi sancţiunile aplicate de ofiţerii şi agenţii de poliţie rutieră din cadrul Direcţiei Rutiere, precum şi cele aplicate prin recunoaşterea unor sancţiuni dispuse împotriva titularilor permiselor de conducere eliberate de autoritatea română competentă, pentru abateri de la regimul rutier săvârşite în afara României, se introduc, se modifică sau se şterg în/din aplicaţia informatică de către Direcţia Rutieră.

(3) Introducerea menţiunilor în aplicaţia informatică se realizează de personalul desemnat în acest scop prin dispoziţie a şefului structurilor de poliţie prevăzute la alin. (1) şi (2).

(4) Menţiunile privind permisele de conducere reţinute se introduc în aplicaţia informatică în baza rapoartelor de reţinere întocmite de către agenţii constatatori sau a referatului cu propunerea corespunzătoare, în cazul permiselor de conducere eliberate de autoritatea română competentă reţinute în afara teritoriului României.

Art. 3. - (1) Procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, încheiate de ofiţerii şi agenţii de poliţie rutieră din cadrul Poliţiei Române, prin care au fost” aplicate sancţiuni contravenţionale complementare, se transmit cel mai târziu în prima zi lucrătoare care urmează celei în care au fost întocmite, în copie, poliţiei rutiere competente, care asigură implementarea menţiunilor în aplicaţia informatică.

(2) Procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, încheiate de poliţiştii de frontieră, prin care au fost aplicate sancţiuni contravenţionale complementare la regimul circulaţiei pe drumurile publice, se transmit cel mai târziu în prima zi lucrătoare care urmează celei în care au fost întocmite, în copie, poliţiei rutiere competente, care asigură implementarea menţiunilor în aplicaţia informatică.

(3) Odată cu operaţionalizarea activităţilor prevăzute la art. 43 alin. (1) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, introducerea în baza de date a punctelor de penalizare aplicate ca urmare a constatării unor abateri la regimul circulaţiei rutiere de către Poliţia Locală, se realizează de către compartimentele funcţionale proprii cu atribuţii în domeniul circulaţiei rutiere.

(4) Un exemplar al procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se păstrează o perioadă de 5 ani, calculată de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost săvârşită fapta.

Art. 4. - (1) Menţiunile privind permisele de conducere reţinute şi sancţiunile aplicate, implementate în aplicaţia informatică, se şterg automat în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost săvârşită fapta.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) menţiunile introduse în următoarele situaţii:

a) ca urmare a constatării unor fapte ce constituie infracţiuni care au avut ca rezultat decesul sau vătămarea corporată a unei persoane, săvârşite din cauza nerespectării regulilor de circulaţie;

b) ca urmare a constatării unor fapte ce constituie infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice;

c) ca urmare a existenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive care prevede interzicerea exercitării dreptului de a conduce vehicule;

d) când permisul de conducere a fost obţinut cu încălcarea normelor legale, precum şi atunci când a fost obţinut în perioada în care titularul permisului de conducere era cercetat sau judecat în cadrul unui proces penal pentru săvârşirea unei infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice.

(3) În situaţiile prevăzute la alin. (2), menţiunile privind permisele de conducere reţinute şi sancţiunile aplicate se şterg automat din aplicaţia informatică în termen de:

a) 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care titularul unui permis de conducere anulat în condiţiile ordonanţei de urgenţă a obţinut un nou permis de conducere;

b) 15 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost săvârşită fapta, în situaţia în care titularul unui permis de conducere anulat în condiţiile ordonanţei de urgenţă nu a obţinut un nou permis de conducere.

Art. 5. - (1) Menţiunile privind permisele de conducere reţinute şi sancţiunile aplicate, introduse în aplicaţia informatică în baza proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor care ulterior au fost anulate în condiţiile legii, se şterg din aplicaţia informatică în termen de 30 de zile de la data la care poliţia rutieră competentă a luat cunoştinţă de hotărârea definitivă prin care a fost admisă plângerea.

(2) în cazul suspendării exercitării dreptului de a conduce, pentru fapta urmărită ca infracţiune contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, precum şi în cazul accidentului de circulaţie din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane, atunci când instanţa de judecată sau procurorul, după caz, a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, menţiunile privind suspendarea exercitării dreptului de a conduce se şterg automat din aplicaţia informatică, în termen de 5 ani de fa data de 1 ianuarie a anului următor celui în care au fost dispuse soluţiile în cauză.

(3) în situaţia în care, pentru faptele prevăzute la alin. (2), ordonanţa de urgenţă, nu prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce, datele referitoare la aceste fapte se şterg din aplicaţia informatică în termen de 5 zile de la data la care poliţia rutieră competentă a luat cunoştinţă de încetarea cauzelor care au determinat introducerea acestor date.

Art. 6. - Permisul de conducere care a fost reţinut ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice sau a producerii unui accident de circulaţie în urma căruia a rezultat decesul sau vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane se păstrează la sediul poliţiei rutiere pe a cărei rază a fost săvârşită fapta până la restituirea sau anularea documentului în cauză ori suspendarea exercitării dreptului de a conduce, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art. 7. - Istoricul sancţiunilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice aplicate titularului permisului de conducere se comunică la cererea acestuia, pentru perioada solicitată, de către poliţia rutieră pe raza căreia titularul permisului de conducere îşi are domiciliul sau reşedinţa, potrivit evidenţei din aplicaţia informatică, în termen de 15 zile de la data înregistrării cererii.

Art. 8. - (1) Cu ocazia înregistrării datelor cu caracter personal în aplicaţia informatică sau dezvăluirii acestora către terţi sau către persoana vizată, se verifică ca datele să fie exacte, actuale şt complete prin raportare la scopul pentru care sunt colectate şi pentru care sunt ulterior prelucrate.

(2) Structurile care introduc menţiuni privind permisele de conducere reţinute şi sancţiunile aplicate în aplicaţia informatică efectuează verificări anuale, cel târziu până \a data de 30 ianuarie pentru anul anterior, prin sondaj, rezultatele fiind consemnate într-un raport întocmit în acest sens.

Art. 9. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 15 septembrie 2014.

Nr. 141.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională

 

În conformitate cu prevederile art. 77 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor,

în temeiul prevederilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională, prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Metodologia prevăzută la art. 1 se aplică începând cu anul şcolar 2014-2015.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice prevedere contrară se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 29 august 2014.

Nr. 4.433.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezenta metodologie cuprinde normele de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională, denumit în continuare examen de certificare, pentru profilurile: artistic, pedagogic, teologic şi sportiv.

Art. 2. - Absolvirea învăţământului liceal, filiera vocaţională, are două componente:

a) examenul de bacalaureat, a cărui promovare dă dreptul la obţinerea diplomei de bacalaureat;

b) examenul de certificare a calificării, a cărui promovare dă dreptul la obţinerea certificatului de calificare, nivelul 4, însoţit de suplimentul descriptiv al certificatului, în format Europass.

Art. 3. - (1) Candidaţii proveniţi din învăţământul liceal, filiera vocaţională, pot susţine examenul de certificare, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unei taxe.

(2) Taxa de examen menţionată la alin. (1) se stabileşte de Ministerul Educaţiei Naţionale.

(3) Candidaţii proveniţi din învăţământul liceal, filiera vocaţională, din unităţile de învăţământ liceal autorizate să funcţioneze provizoriu, susţin examenul pentru certificarea competenţelor profesionale la unităţile de învăţământ acreditate, stabilite de inspectoratele şcolare judeţene/inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti. Unităţile de învăţământ acreditate la care aceşti candidaţi susţin examenul de certificare se stabilesc cu cel puţin 60 de zile înainte de susţinerea examenului.

Art. 4. - (1) în urma promovării examenului de certificare, absolventului i se eliberează certificatul de calificare, în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare.

(2) Certificatul de calificare este un act prin care se confirmă pregătirea profesională dobândită de absolvenţi pe întreaga durată a studiilor liceale.

            Art. 5. - În conformitate cu prevederile legale în vigoare, eliberarea certificatului de calificare nu este condiţionată de promovarea examenului de bacalaureat.

 

CAPITOLUL II

Coordonarea metodologică a examenului de certificare

 

Art. 6. - (1) Organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare în învăţământul liceal, filiera vocaţională, sunt coordonate, la nivel naţional, de Comisia Naţională de Evaluare şi Certificare, care se constituie în flecare an şcolar şi funcţionează în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale.

(2) Comisia Naţională de Evaluare şi Certificare coordonează şi organizarea şi desfăşurarea celorlalte examene de certificare a absolvenţilor din învăţământul preuniversitar.

(3) Comisia Naţională de Evaluare şi Certificare, denumită în continuare CNEC, are următoarea componenţă:

a) preşedinte: secretarul/subsecretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar;

b) vicepreşedinţi: directorul general al Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, directorul general al Direcţiei generale învăţământ în limbile minorităţilor, directorul Centrului Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic - CNDIPT;

c) secretar: un inspector general de specialitate din cadrul Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii;

d) 7-9 membri: directori, şefi de serviciu, consilieri, inspectori generali din cadrul Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii şi din cadrul Direcţiei generale învăţământ în limbile minorităţilor din Ministerul Educaţiei Naţionale, parteneri sociali din Comisia de dialog social a Ministerului Educaţiei Naţionale, inspectori de specialitate din cadrul Centrului Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic.

(4) Componenţa nominală a CNEC se aprobă anual, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

(5) CNEC are următoarele atribuţii:

a) centralizează datele cu privire la componenţa nominală a comisiilor judeţene/a municipiului Bucureşti de evaluare şi certificare;

b) instruieşte preşedinţii comisiilor judeţene/a municipiului Bucureşti de evaluare şi certificare;

c) controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare;

d) controlează modul în care îşi desfăşoară activitatea comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti de evaluare şi certificare;

e) analizează modul de desfăşurare a examenelor de certificare, precum şi rezultatele acestora, pe baza rapoartelor întocmite de comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti de evaluare şi certificare, din cadrul inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti;

f) întocmeşte şi prezintă ministrului educaţiei naţionale raportul naţional al examenului de certificare;

g) propune ministrului educaţiei naţionale eventuale modificări în modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare;

h) dispune în orice alte situaţii nereglementate de prezenta metodologie.

(6) CNEC poate delega, pe perioada pe care o stabileşte aceasta, reprezentanţi pe lângă comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti de evaluare şi certificare. Reprezentantul CNEC are următoarele atribuţii:

a) controlează modul în care îşi desfăşoară activitatea comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti de evaluare şi certificare, precum şi comisiile de examinare din centrele de examen, verificând respectarea dispoziţiilor prezentei metodologii;

b) consiliază comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti de evaluare şi certificare şi comisiile de examinare în privinţa organizării şi desfăşurării examenului de certificare;

c) propune comisiilor judeţene/a municipiului Bucureşti de evaluare şi certificare schimbări în componenţa comisiilor de examinare şi a supraveghetorilor, atunci când constată abateri de la aplicarea prezentei metodologii, şi informează CNEC cu privire la acestea;

d) informează comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti de evaluare şi certificare sau CNEC, în cazul în care constată disfuncţii în organizarea examenului de certificare, în vederea sancţionării persoanelor vinovate, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;

e) întocmeşte un raport cu privire la modul de desfăşurare a examenului, pe care îl transmite CNEC.

Art. 7. - (1) La nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/inspectoratului şcolar al municipiului Bucureşti se constituie Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de evaluare şi certificare, denumită în continuare CJEC/CMBEC, care coordonează organizarea examenului pentru certificarea competenţelor profesionale în învăţământul liceal, filiera vocaţională.

(2) CJEC/CMBEC are următoarea componenţă:

a) preşedinte - inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct;

b) vicepreşedinte - inspector şcolar de specialitate;

c) 2 secretari: cadre didactice de specialitate/metodişti;

d) 3-5 membri: inspectori şcolari de specialitate.

(3) în judeţele în care există candidaţi care susţin probe în limbile minorităţilor naţionale, cel puţin unul dintre membrii CJEC/CMBEC trebuie să fie cadru didactic de specialitate aparţinând minorităţilor naţionale.

(4) Componenţa nominală a CJEC/CMBEC se aprobă, anual, prin decizie a inspectorului şcolar general, se transmite Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din Ministerul Educaţiei Naţionale şi este valabilă pentru sesiunile examenului de certificare ale anului şcolar în curs.

(5) CJEC/CMBEC are următoarele atribuţii:

a) transmite Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din Ministerul Educaţiei Naţionale, spre informare, componenţa nominală a CJEC/CMBEC;

b) organizează, coordonează şi răspunde de desfăşurarea examenului de certificare la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sesizează imediat CNEC orice situaţie care presupune luarea unei decizii de către aceasta;

c) stabileşte centrele de examen şi ia măsuri pentru dotarea acestora cu logistica necesară bunei desfăşurări a examenului: copiatoare, calculatoare pentru elaborarea listelor cu rezultate şi a altor documente necesare comisiei, televizor sau radio, telefon, fax etc;

d) desemnează reprezentanţi ai CJEC/CMBEC care pot controla desfăşurarea examenului de certificare în centrele de examen;

e) solicită Autorităţii de Sănătate Publică din judeţ/municipiul Bucureşti desemnarea personalului medical necesar în fiecare centru de examen;

f) decide, în situaţii deosebite sau la propunerea reprezentantului CNEC, schimbarea componenţei comisiilor de examinare, precum şi a profesorilor supraveghetori;

g) realizează instruirea preşedinţilor comisiilor de examinare cu 48 de ore înaintea primei probe a examenului de certificare;

h) controlează modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare în centrele de examen;

i) sesizează imediat CNEC cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezenta metodologie;

j) decide, în funcţie de condiţiile meteorologice, schimbarea orarului probei practice, pentru a asigura desfăşurarea ei în condiţii optime şi protejarea sănătăţii candidaţilor; această schimbare poate însemna inclusiv prelungirea cu o zi a probei practice, fără a afecta graficul de desfăşurare a celorlalte probe de examen;

k) primeşte de la comisiile de examinare din centrele de examen rapoarte detaliate privind organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare;

            l) analizează, pe baza rapoartelor transmise de comisiile de examinare, modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare, întocmeşte şi transmite Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din Ministerul Educaţiei Naţionale, în termen de 15 zile de la afişarea rezultatelor, raportul cu privire la rezultatele examenului de certificare, în conformitate cu anexa A, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 8. - (1) La nivelul unităţii de învăţământ, desemnată centru de examen de CJEC/CMBEC, coordonarea examenului de certificare revine comisiei de examinare din unitatea de învăţământ respectivă.

(2) Constituirea comisiei de examinare din unitatea de învăţământ se face prin decizie a inspectorului şcolar general, la propunerea consiliului de administraţie al şcolii, cu avizul inspectorului de specialitate.

(3) în cazul examenului de certificare pentru învăţământul teologic, decizia de constituire se emite după obţinerea avizului din partea cultului respectiv.

Art. 9. - (1) Comisia de examinare din unitatea de învăţământ este alcătuită din:

a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ (de regulă cel care este profesor de specialitate), fără drept de notare;

b) secretar - responsabilul catedrei de specialitate din unitatea de învăţământ respectivă, fără drept de notare;

c) membri - profesori examinatori de specialitate din unitatea/unităţile de învăţământ din care provin candidaţii, care evaluează în echipe de câte doi, numărul lor variind în funcţie de numărul candidaţilor.

(2) În cazul liceelor teologice, din comisie poate face parte un reprezentant al cultului, în calitate de observator, fără drept de notare.

(3) în cazul liceelor de artă, la profilul muzică, în comisia pentru canto clasic şi pentru muzică tradiţională românească va fi cooptat în calitate de membru, cu drept de notare, un profesor de teorie - solfegiu - dicteu.

Art. 10. - (1) Comisia de examinare din unitatea de învăţământ centru de examen are următoarele atribuţii:

a) întocmeşte graficul de acţiuni privind organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare şi îl afişează cu cel puţin două săptămâni înainte de începerea acestuia;

b) pregăteşte documentaţia tehnică, sălile, aparatele, instrumentele, dispozitivele, materialele necesare şi asigură condiţiile normale de desfăşurare a probelor de examen;

c) asigură asistenţa medicală de specialitate pe perioada desfăşurării probei practice, acolo unde specialitatea examinată o impune;

d) stabileşte criteriile de evaluare pentru probele examenului de certificare, în conformitate cu competenţele specifice specializării;

e) stabileşte subiectele pentru proba practică;

f) stabileşte durata probei practice;

g) organizează şi efectuează examinarea şi notarea candidaţilor;

h) afişează rezultatele examenului de certificare;

i) întocmeşte şi păstrează, pe toată durata desfăşurării examenului, dosarul comisiei de examinare;

j) înaintează CJEC/CMBEC un raport cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare, care să conţină propuneri cu privire la optimizarea desfăşurării acestuia.

(2) Inspectorul de specialitate va consemna atribuţiile fiecărui membru al comisiei de examen în fişe individuale, întocmite în conformitate cu anexa B, care face parte integrantă din prezenta metodologie. Fişele individuale vor fi semnate de persoanele nominalizate în comisie şi vor fi păstrate la dosarul acesteia.

Art. 11. - (1) Fiecare comisie de examinare va păstra în dosarul comisiei, pe toată durata desfăşurării examenului, toate documentele de referinţă.

(2) La încheierea examenului de certificare, dosarul comisiei de examinare va fi predat de preşedinte, sub semnătură, secretarului unităţii de învăţământ desemnate centru de examen, pentru arhivare.

(3) Unitatea de învăţământ centru de examen are obligaţia de a păstra dosarul comisiei de examinare timp de 3 ani.

Art. 12. - (1) La nivelul unităţii de învăţământ se pot constitui mai multe subcomisii de examinare în funcţie de specializările existente.

(2) Un profesor examinator poate avea calitatea de membru cu drept de notare într-o singură comisie de examinare.

Art. 13. - Nu pot avea calitatea de membru cu drept de notare într-o comisie de examinare cadrele didactice care au, printre candidaţi, soţ/soţie, copil sau alte rude de până la gradul al IV-lea. Toţi membrii comisiilor de examinare au obligaţia de a da declaraţii scrise în acest sens. Declaraţiile se păstrează alături de celelalte documente de examen în dosarul comisiei de examinare.

Art. 14. - La activităţile comisiei de examinare din unitatea de învăţământ este obligatorie prezenţa tuturor membrilor acesteia.

            Art. 15. - La nivelul fiecărei comisii de examinare din unitatea de învăţământ se elaborează lista candidaţilor înscrişi la examenul de certificare, în ordine alfabetică, pe specializări, indiferent de forma de învăţământ la care au absolvit ultima clasă şi de tipul unităţii de învăţământ absolvite.

 

CAPITOLUL III

Înscrierea candidaţilor la examenul de certificare

 

Art. 16. - La examenul de certificare au dreptul să se înscrie elevii care finalizează studiile în anul în care se susţine examenul, precum şi absolvenţi din promoţiile anterioare care au promovat ultimul an de liceu, dar nu au promovat sau nu s-au prezentat la examenul de certificare în sesiunile anterioare.

Art. 17. -. (1) înscrierea candidaţilor proveniţi din unităţile de învăţământ acreditate la examenul de certificare se face la secretariatul unităţii de învăţământ la care elevul este înscris, conform calendarului aprobat pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare.

(2) înscrierea candidaţilor proveniţi din unităţile de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu se face la unităţile de învăţământ nominalizate ca centre de examen de către CJEC/CMBEC din inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

Art. 18. - (1) în vederea înscrierii la examenul de certificare a candidaţilor din seria curentă, profesorii diriginţi întocmesc, în perioada prevăzută de calendar, tabele care cuprind următoarele date: numele şi prenumele elevilor, clasa şi specializarea în care s-au pregătit, semnăturile elevilor şi ale dirigintelui, conform anexei C, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(2) Tabelele prevăzute la alin. (1) se depun, în perioada prevăzută de calendar, la secretariatul unităţii de învăţământ. Pe baza acestora, secretarii/secretarii-şefi ai unităţilor de învăţământ întocmesc listele provizorii cu elevii înscrişi pentru susţinerea examenului de certificare, pentru fiecare specializare.

(3) înscrierea candidaţilor care studiază/şi-au finalizat studiile la unităţi de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu se fac respectând prevederile prezentei metodologii şi pe baza următoarelor înscrisuri:

a) certificat de naştere - în copie certificată ca fiind conformă cu originalul;

b) certificat de căsătorie, dacă este cazul - în copie certificată ca fiind conformă cu originalul;

c) foaia matricolă, în original, eliberată de unitatea de învăţământ privat, precum şi o copie a acesteia, certificată ca fiind conformă cu originalul, copie care se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ la care se susţine examenul; foaia matricolă şi copia acesteia se depun de către unitatea de învăţământ autorizată să funcţioneze provizoriu, în momentul încheierii situaţiei şcolare a candidaţilor;

d) actul de identitate - în copie certificată ca fiind conformă cu originalul, copie care se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ la care se susţine examenul de certificare.

(4) în cazul candidaţilor de la liceele/clasele sportive, înscrierea la examenul de certificare este condiţionată de prezentarea avizului medical valabil care specifică: “apt pentru susţinerea probei practice sportive din cadrul examenului de certificare”.

(5) Lista provizorie cu elevii înscrişi pentru susţinerea examenului de certificare, certificată prin semnătura directorului şi ştampila instituţiei, se depune la secretariatul unităţii de învăţământ stabilite de CJEC/CMBEC drept centru de examen, la care unitatea de învăţământ a fost arondată. Pe baza tabelelor transmise de toate unităţile de învăţământ arondate centrului de examen, secretarul/secretarul-şef din unitatea de învăţământ centru de examen întocmeşte lista provizorie cu elevii înscrişi pentru susţinerea examenului de certificare pentru fiecare specializare.

(6) După încheierea cursurilor anului şcolar, secretarul/secretarul-şef al unităţii de învăţământ întocmeşte lista candidaţilor care trebuie eliminaţi din lista provizorie întrucât sunt corigenţi, repetenţi, cu situaţia neîncheiată sau exmatriculaţi şi o trimite la centrul de examen la care este arondată unitatea de învăţământ. Aceşti candidaţi nu vor participa la examenul de certificare.

Art. 19. - (1) Candidaţii care provin din promoţiile anterioare anului în care se susţine examenul de certificare se înscriu la secretariatele unităţilor de învăţământ la care şi-au finalizat Studiile, în condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3).

(2) în situaţia în care candidaţii prevăzuţi la alin. (1) au domiciliul în altă localitate decât aceea în care se află unitatea de învăţământ la care şi-au finalizat studiile, aceştia se pot înscrie la o unitate de învăţământ din localitatea de domiciliu, de acelaşi profil cu cea absolvită, cu aprobarea inspectorului şcolar general din judeţul/municipiul Bucureşti în care se află domiciliul candidatului.

(3) Dacă unităţile de învăţământ la care candidaţii prevăzuţi la alin. (1) au absolvit cursurile nu organizează examen de certificare în specializarea respectivă, înscrierea acestora se face la o unitate de învăţământ centru de examen pentru specializarea respectivă, pe baza aprobării inspectorului şcolar general.

(4) în mod excepţional, în situaţia în care, pentru specializarea candidaţilor prevăzuţi la alin. (1), nicio unitate de învăţământ din judeţul de domiciliu al acestora nu organizează examen de certificare, cu aprobarea inspectorului şcolar general se poate înfiinţa pentru aceştia o subcomisie specială în cadrul unei comisii de examinare în profil.

Art. 20. - (1) Directorii unităţilor de învăţământ care organizează examen de certificare elaborează lista specializărilor pentru care se susţine examen şi transmit situaţia CJEC/CMBEC, până la data de 1 martie a anului şcolar în care se susţine examenul.

(2) Directorii unităţilor de învăţământ care au absolvenţi ai învăţământului liceal, filiera vocaţională, iau măsuri pentru informarea candidaţilor şi a părinţilor acestora asupra prevederilor prezentei metodologii.

            Art. 21. - Inspectorul de specialitate din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/al inspectoratului şcolar al municipiului Bucureşti întocmeşte o situaţie centralizată la nivel judeţean care cuprinde lista specializărilor pentru care se organizează examen de certificare. Aceasta va fi transmisă, spre informare, Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din Ministerul Educaţiei Naţionale, până la data de 15 martie a anului şcolar în care se susţine examenul.

 

CAPITOLUL IV

Structura examenului de certificare

 

Art. 22. - (1) Examenul de certificare conţine două probe:

a) susţinerea proiectului/lucrării de specialitate;

b) proba practică, relevantă pentru specializarea certificată.

(2) Proba practică poate avea mai multe etape.

(3) Probele examenului de certificare prevăzute la alin. (1) se pot desfăşura în aceeaşi zi.

Art. 23. - (1) La liceele de artă, specializările arte plastice/arte decorative/arhitectură/arte ambientale/design/ conservare-restaurare bunuri culturale, structura probelor de examen este:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate;

- probă practică - realizarea unei secvenţe din proiectul de specialitate.

(2) La liceele de artă, specializarea muzică, structura probelor de examen este:

a) secţia instrumentală:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate;

- probă practică - cu etapele:

(i) recital instrumental care cuprinde un studiu şi două lucrări de stil, caracter şi formă diferite;

(ii) citirea la prima vedere a unui text muzical de minimum 16 măsuri, la nivelul de dificultate al clasei a XII-a;

(iii) argumentarea teoretică a recitalului;

b) secţia artă vocală interpretativă, canto clasic:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate;

- probă practică - cu etapele:

(i) recitai vocal care cuprinde 3 lucrări: arie antică, lied clasic sau romantic şi o piesă românească;

(ii) citirea la prima vedere a unui solfegiu din programa clasei a XII-a;

(iii) argumentarea teoretică a recitalului;

c) secţia artă vocală interpretativă, canto popular:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate;

- probă practică - cu etapele:

(i) recitai vocal cuprinzând 3 lucrări: o doină sau o baladă şi două melodii populare în ritmuri diferite din zona de provenienţă a candidatului;

(ii) citirea la prima vedere a unui solfegiu din programa clasei a XII-a;

(iii) argumentarea teoretică a recitalului;

d) secţia teoretică:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate;

- probă practică - cu etapele:

(i) auz muzical (un interval simplu consonant şi disonant, un interval compus, inclusiv cvintadecima, un trison în poziţie strânsă, un trison în poziţie largă);

(ii) dicteu melodic şi armonic de 16 şi, respectiv, 8 măsuri, conform programei clasei a XII-a;

(iii) solfegiu la prima vedere de 12 măsuri de 3 sau 4 timpi, în cheile sol şi fa, în tonalităţi cu maximum 3 alteraţii constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metroritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii şi modulaţii pasagere la tonalităţi apropiate - o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă; se va analiza solfegiul în plan teoretic.

(3) La liceele de artă, specializarea coregrafie, structura probelor de examen este:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate;

- probă practică - cu etapele:

(i) dans clasic - studiu la sală; (ii) repertoriu - spectacol;

(iii) prezentarea şi susţinerea teoretică a repertoriului de către candidat pentru propriul rol. Pentru repertoriul-spectacol, candidatul se prezintă solo, în duet sau ansamblu, cu lucrări în stil clasic, modern, de caracter sau românesc.

(4) La liceele de artă, specializarea Arta actorului, structura probelor de examen este:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate;

- probă practică - moment individual susţinut din propriul repertoriu (monolog/povestire/poezii - relevante pentru tema lucrării de specialitate) maximum 15 minute sau scenă/fragment dintr-un spectacol, din dramaturgia românească sau universală (relevantă pentru tema lucrării de specialitate), maximum 30 de minute.

(5) La seminariile teologice, specializarea pastorală, structura probelor de examen este:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate din dogmatică şi din studiul biblic al Vechiului şi Noului Testament;

- proba practică din tipic şi muzică bisericească, predică şi cateheză.

(6) La seminariile teologice, specializarea patrimoniu cultural, structura probelor de examen este:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate din dogmatică şi din studiul biblic al Vechiului şi Noului Testament;

- executarea unei lucrări practice în specialitate.

(7) La liceele pedagogice, specializarea învăţător-educatoare, structura probelor de examen este:

- prezentarea şi susţinerea strategiei didactice a lecţiei demonstrative - proiecte de activitate didactică, resurse didactice;

- probă practică - activitate didactică - susţinerea a două lecţii demonstrative - una în învăţământul preşcolar şi cealaltă în învăţământul primar, în conformitate cu programa de practică pedagogică specifică specializării şi cu planurile de învăţământ pentru cele două niveluri.

(8) La liceele pedagogice, specializarea educator-puericultor, structura probelor de examen este:

- prezentarea şi susţinerea strategiei didactice a lecţiei demonstrative - proiecte de activitate didactică, resurse didactice;

- probă practică - activitate didactică - susţinerea unei lecţii demonstrative în învăţământul antepreşcolar, conform programei de practică pedagogică specifică specializării şi curriculumului pentru educaţie timpurie.

(9) La liceele pedagogice, specializarea instructor de educaţie extraşcolară, structura probelor de examen este:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate;

- probă practică - prezentarea complexă (proiectare, organizare, desfăşurare) a unei activităţi educative de timp liber, pe o temă la alegere.

(10) La liceele pedagogice, specializarea mediator şcolar, structura probelor de examen este:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate;

- probă practică - prezentarea complexă (identificare, abordare, demers, soluţionare) a unui caz supus medierii.

(11) La liceele pedagogice, specializarea bibliotecar-documentarist, structura probelor de examen este:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate;

- probă practică - prezentarea complexă (organizare şi desfăşurare) a unei activităţi de bibliotecă - inventariere, clasificare, îndrumare metodico-ştiinţifică.

(12) La liceele pedagogice, specializarea pedagog şcolar, structura probelor de examen este:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate;

- probă practică - prezentarea complexă (proiectare, organizare, desfăşurare) a unei activităţi educative, pe o temă la alegere.

(13) La liceele/clasele cu program sportiv, structura probelor de examen este:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate din pregătirea sportivă teoretică;

- proba practică de specialitate, care constă în demonstrarea unui număr de elemente tehnico-tactice din disciplina sportivă studiată, executată separat sau în condiţii de joc, set, rundă.

Art. 24. - Proiectul/lucrarea de specialitate reflectă cunoştinţele şi competenţele generale şi specifice dobândite de către elev, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic, şi îşi propune să verifice capacitatea candidatului de:

a) a sistematiza şi a sintetiza cunoştinţele generale în domeniu şi pe cele de specialitate corespunzătoare specializării absolvite;

b) a utiliza deprinderile şi competenţele formate în rezolvarea problemelor teoretice şi practice, specifice specializării absolvite;

c) a mobiliza competenţele specifice dobândite prin studierea disciplinelor din aria curriculară de specialitate în vederea rezolvării unor cazuri/situaţii problematice impuse de tema lucrării, după caz;

d) a utiliza, după caz, tehnologiile informatice modeme în aplicaţii specifice domeniului în care s-a specializat.

Art. 25. - (1) Temele proiectelor/lucrărilor de specialitate şi criteriile de evaluare sunt stabilite la nivelul unităţii de învăţământ de comisia metodică de specialitate, care, acolo unde este necesar, poate consulta reprezentanţi ai partenerilor sociali interesaţi.

(2) Temele proiectelor/lucrărilor de specialitate trebuie să se încadreze în mod obligatoriu în domeniul profilului respectiv şi să fie adecvate programelor şcolare studiate de elevi la disciplinele din ariile curriculare specifice specializării.

(3) Tematica probelor examenului de certificare se afişează la avizierul unităţii de învăţământ până la data de 1 noiembrie a anului şcolar în care se susţine examenul.

(4) Candidaţii pot opta şi pentru teme care nu se regăsesc în listă, dacă au acordul profesorului coordonator al proiectului/lucrării de specialitate şi al responsabilului catedrei de specialitate. Opţiunea se face în scris, până la data de 10 noiembrie a anului şcolar în care se susţine examenul.

(5) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ aprobă, până la data de 15 noiembrie a anului şcolar în care se susţine examenul, repartizarea temelor/lucrărilor proiectelor de specialitate.

Art. 26. - Comisia metodică de specialitate din unitatea de învăţământ organizatoare are responsabilitatea de a comunica elevilor, în termenul stabilit prin art. 25 alin. (3), criteriile de evaluare a proiectelor/lucrărilor de specialitate, ţinând cont de:

a) compoziţie: pertinenţa conţinutului ştiinţific; rigurozitatea demersului; originalitate şi inovare în abordare;

b) structură: încadrarea în programă/domeniu ştiinţific, compoziţie echilibrată;

c) prezentare/promovare: elaborarea/susţinerea lucrării; competenţe, abilităţi sociale.

Art. 27. - Profesorul coordonator al proiectului/lucrării de specialitate, cadru didactic care a predat disciplinele de specialitate sau a coordonat pregătirea practică, are următoarele obligaţii:

a) face cunoscute temele propuse pentru proiectele/lucrările de specialitate tuturor elevilor din anii terminali;

b) revizuieşte şi actualizează, în flecare an, tematica proiectelor/lucrărilor de specialitate;

c) oferă consultanţă şi sprijin elevilor în alegerea temelor pentru proiectele/lucrările de specialitate;

d) recomandă bibliografia minimală şi structura proiectului/lucrării de specialitate;

e) definitivează, împreună cu elevii, planul şi etapele de elaborare a proiectului/lucrării de specialitate înainte de începerea semestrului al II-lea al ultimului an de studiu;

f) oferă consultaţii, îndrumă şi urmăreşte modul de elaborare a proiectului/lucrării de specialitate, insistând asupra originalităţii;

g) verifică proiectul/lucrarea de specialitate şi întocmeşte un referat de evaluare, propunând comisiei de examinare un calificativ: admis sau respins;

h) se asigură că elevii cu diverse tipuri de deficienţe/cerinţe educative speciale primesc sprijin pentru realizarea şi susţinerea proiectului de specialitate, potrivit nevoilor lor.

Art. 28. - La solicitarea scrisă a profesorului coordonator, conducerea unităţii de învăţământ poate aproba organizarea de consultaţii şi de către alte cadre didactice sau specialişti în domeniu, pentru a le facilita elevilor accesul la informaţiile de care au nevoie pentru elaborarea proiectului/lucrării de specialitate.

Art. 29. - Proiectul/Lucrarea de specialitate se elaborează de către fiecare candidat în parte, în conformitate cu tematica repartizată şi aprobată conform prevederilor din prezenta metodologie, în baza cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite în contexte formale şi informale, disciplinar sau interdisciplinar.

Art. 30. - (1) Proiectul/Lucrarea de specialitate are următoarea structură:

a) cuprins;

b) argument: 1-2 pagini, în care sunt sintetizate atât aspectele teoretice, cât şi cele practice, din perspectiva importanţei şi a utilităţii lor pentru specializarea respectivă;

c) compoziţie;

d) anexe - bibliografie, note, referinţe critice, glosar etc.

(2) Pentru tehnoredactarea textului proiectului/lucrării de specialitate candidaţii trebuie să demonstreze minime competenţe TIC,

(3) Prelucrarea datelor experimentale se face obligatoriu cu ajutorul instrumentelor informatice, în vederea valorificării capacităţilor dezvoltate prin disciplinele “informatică/tehnologii asistate de calculator/tehnologia informaţiei” în specialitatea absolvită.

(4) Proiectul/Lucrarea de specialitate va avea între 10 şi 30 de pagini, fără anexe.

(5) Proiectul/Lucrarea de specialitate, însoţit/însoţită de referatul de evaluare elaborat de profesorul îndrumător, se depune la secretariatul unităţii de învăţământ, unde este înregistrat

(6) După susţinere, proiectul şi referatul de evaluare se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ timp de 3 ani.

Art. 31. - (1) La specializările arte plastice/arte decorative/arte ambientale/arhitectură/design, precum şi la specializarea conservare-restaurare bunuri culturale, proiectele/lucrările de specialitate au două componente: un proiect practic, realizat de candidat sub îndrumarea profesorului coordonator, şi o lucrare de specialitate, având structura precizată la art. 30, care însoţeşte şi susţine teoretic proiectul practic.

            (2) Tematica, pentru fiecare specializare menţionată la alin. (1), se stabileşte astfel încât să faciliteze, în principal, evaluarea competenţelor dobândite de către candidaţi la disciplina atelier de specialitate.

 

CAPITOLUL V

Organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 32. - Sălile, cabinetele, atelierele etc. În care se susţine examenul de certificare sunt adaptate acestor activităţi, prin:

a) dotarea corespunzătoare;

b) eliminarea oricăror materiale didactice care ar putea influenţa candidaţii în susţinerea probelor;

c) afişarea pe uşa fiecărei săli a listei nominale a candidaţilor repartizaţi în sala respectivă şi a prevederilor referitoare la eliminarea din examen a candidaţilor, în situaţia constatării fraudei sau tentativei de fraudă.

Art. 33. - (1) Fiecare unitate de învăţământ nominalizată ca centru de examen îşi va elabora propriul calendar de desfăşurare a examenului de certificare, examen care va fi planificat în perioada 1 martie-31 mai, care va fi comunicat unităţilor de învăţământ arondate.

            (2) Modul de organizare şi desfăşurare a probelor din cadrul examenului de certificare este stabilit de fiecare comisie de examinare în parte, în funcţie de specializare şi de condiţiile concrete din unitatea de învăţământ, şi este comunicat candidaţilor prin afişare, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1).

 

SECŢIUNEA a 2-a

Susţinerea proiectului/lucrării de specialitate

 

Art. 34. - Profesorii coordonatori ai proiectelor/lucrărilor de specialitate depun la secretariatul unităţii de învăţământ referatele de evaluare a proiectului/lucrării de specialitate elaborat/â de candidaţi, însoţite de un tabel din care să rezulte calificativul pentru fiecare candidat: admis/respins, conform anexei D, care face parte integrantă din prezenta metodologie. Documentele menţionate, împreună cu proiectele/lucrările de specialitate, vor fi transmise de către director, cu adresă de înaintare, însoţite de proces-verbal de predare-primire, la secretariatul unităţii de învăţământ nominalizate ca centru de examen, la care şcoala este arondată.

Art. 35. - În faţa comisiei de examinare din unitatea de învăţământ se susţin numai proiectele/lucrările de specialitate care au obţinut calificativul admis, confirmat prin referatul de evaluare elaborat de profesorul coordonator al proiectului/lucrării de specialitate.

Art. 36. - Candidaţii intră în sala de examen în ordinea afişată, respectându-se ora prevăzută. Preşedintele, vicepreşedintele şi membrii comisiei/subcomisiei de examinare verifică identitatea fiecărui candidat. Candidatul primeşte proiectul/lucrarea de specialitate, cu referatul de evaluare al coordonatorului şi, după caz, hârtie ştampilată pentru ciornă.

Art. 37. - (1) Prezentarea proiectului/lucrării de specialitate se face în faţa comisiei de examinare, care stabileşte nota finală a acestei probe.

(2) Membrii comisiei/subcomisiei de examinare pot adresa candidatului întrebări asupra conţinutului, rezultatelor obţinute etc, fără a depăşi un timp maxim de 20 minute pentru fiecare candidat, pentru prezentare şi răspuns la întrebări.

(3) Evaluarea susţinerii proiectului/lucrării de specialitate va ţine cont de următoarele criterii:

a) criterii care vizează calitatea proiectului/lucrării de specialitate: elaborarea, calitatea redactării şi structurarea proiectului/lucrării, calitatea materialului documentar utilizat;

b) criterii care vizează calitatea prezentării proiectului/lucrării de specialitate de către candidat: raportarea candidatului la tema proiectului/lucrării de specialitate, elaborarea şi comunicarea, calitatea rezultatelor si, după caz, creativitatea.

Art. 38. - (1) Fiecare dintre cei 2 profesori examinatori care evaluează un proiect/o lucrare de specialitate, membri cu drept de notare ai comisiei/subcomisiei de examinare, notează candidaţii cu note întregi de la 10 la 1.

(2) Diferenţa dintre notele acordate de membrii comisiei nu trebuie să fie mai mare de un punct. În situaţiile în care diferenţa de notare este mai mare de un punct, preşedintele comisiei solicită reevaluarea probei. Nota acordată în urma reevaluării rămâne definitivă şi se trece în catalogul de examen.

(3) Nota finală la susţinerea proiectului/lucrării de specialitate se stabileşte ca medie aritmetică a notelor acordate de cei 2 profesori examinatori, membri cu drept de notare ai comisiei/subcomisiei de examinare, calculată cu două zecimale, fără rotunjire. Nota finală se trece în catalogul de examen.

(4) Nu se admit contestaţii privitoare la nota obţinută la susţinerea proiectului/lucrării de specialitate.

            (5) Nota minimă de promovare la susţinerea proiectului/lucrării de specialitate este 7 (şapte).

 

SECŢIUNEA a 3-a

Proba practică

 

Art. 39. - (1) Proba practică are ca scop verificarea modului în care candidatul şi-a format deprinderile practice şi abilităţile necesare pentru demonstrarea competenţelor specifice specializării pentru care s-a pregătit.

(2) Proba practică se poate realiza ca: probă muzicală interpretativă, probă artistică, probă sportivă, lecţie, activitate de timp liber/de mediere etc.

(3) Calendarul de organizare şi desfăşurare a probei se afişează cu cel puţin două săptămâni înainte de începerea acesteia şi cuprinde:

a) programarea pe zile şi ore a candidaţilor, în ordine alfabetică, pe clase (grupe) şi specializări;

b) numărul maxim al candidaţilor dintr-o grupă, stabilit de către fiecare unitate de învăţământ, în funcţie de posibilităţile sale;

c) durata probei practice pentru liceele sportive, stabilită în funcţie de specializare/disciplinele sportive, numărul concurenţilor şi baza materială existentă;

d) unitatea şcolară/clasa, cadrul didactic metodist şi disciplina la care se susţine lecţia/activitatea educativă, pentru candidaţii de la profilul pedagogic, specializarea învăţători-educatoare şi educator-puericultor.

(4) Proba practică se desfăşoară în afara orelor de curs. Proba practică se susţine în săli de clasă, cabinete sau laboratoare de specialitate, baze sportive acoperite sau în aer liber. Proba practică pentru liceele/clasele cu program sportiv se susţine într-un spaţiul delimitat, denumit “zonă de examen”.

(5) Pentru specializarea muzică, subiectele pentru proba de solfegiu şi citire la prima vedere vor fi elaborate de comisia de examinare cu o oră înaintea începerii probei, în prezenţa inspectorului de specialitate. Comisia de examinare elaborează un număr de bilete egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor, conţinând subiecte cu acelaşi grad de dificultate.

(6) La liceele/seminariile teologice, proba practică se desfăşoară în săptămâna programată de comisia de examinare, în perioada menţionată la art. 33.

(7) La liceele sportive, proba practică se desfăşoară simultan în toate unităţile şcolare din judeţ/municipiul Bucureşti.

Art. 40. - (1) La probele practice nu se admit contestaţii.

(2) La specializările la care proba practică conţine mai multe etape, pentru promovare, candidaţii trebuie să obţină la fiecare etapă minimum nota 5 (cinci).

            (3) Nota minimă de promovare a probei practice este 7 (şapte).

 

CAPITOLUL VI

Stabilirea şi comunicarea rezultatelor finale

 

Art. 41. - (1) Nota finală pentru fiecare probă a examenului de certificare se stabileşte ca medie aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de fiecare examinator, membru al comisiei cu drept de notare.

(2) Media finală la examenul de certificare o constituie nota obţinută din media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la:

- susţinerea proiectului/lucrării de specialitate;

- proba practică.

Art. 42. - Media minimă de promovare a examenului de certificare, calculată în conformitate cu precizările din prezenta metodologie, este 7 (şapte).

Art. 43. - (1) Rezultatele pentru fiecare probă a examenului de certificare se afişează în termen de cel mult 24 de ore de la desfăşurare.

(2) După încheierea examenului de certificare se comunică rezultatele finale, prin afişarea listelor nominale care cuprind: numele şi prenumele candidaţilor, notele obţinute la fiecare probă a examenului, media finală şi rezultatul final, respectiv “admis”, “respins”. ..neprezentat”, “eliminat din examen”.

(3) Se consideră “neprezentat” un candidat care a absentat la cel puţin una dintre probele/etapele de examen.

            (4) Se consideră “eliminat din examen” un candidat pentru care s-a probat frauda sau tentativa de fraudă.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 44. - Probele practice ale examenului de certificare au caracter public, fără ca persoanele prezente în asistenţă să poată interveni. În mod excepţional, preşedintele poate dispune întreruperea examinării şi eliminarea din sală a persoanelor cu atitudine şi comportament necorespunzătoare.

Art. 45. - (1) în unităţile de învăţământ care şcolarizează elevi cu deficienţe, vicepreşedintele comisiei de examinare este un profesor cu specialitatea psihopedagogie specială, pedagogie, psihologie sau, în lipsa acestuia, un profesor de specialitate pentru pregătirea de bază şi în specialitate, având cel puţin gradul didactic II.

(2) în unităţile de învăţământ menţionate la alin. (1), comisiile de examinare asigură şanse egale candidaţilor cu deficienţe, prin adaptarea procedurilor de examinare, în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective.

(3) Exemple de adaptare a procedurilor de examinare la deficienţele elevilor:

a) asigurarea posibilităţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille, la elevii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual la elevii cu deficienţe de auz, inclusiv posibilitatea asigurării, după caz, a unui interpret autorizat;

b) mărirea timpului destinat efectuării lucrării practice de către candidaţii cu deficienţe fizice (motorii) sau vizuale;

c) asigurarea scrisului cu caractere mărite la candidaţii ambliopi;

d) transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficienţe, a informaţiilor corespunzătoare tematicii probelor de examen afişate/prezentate vizual;

e) adaptarea probelor practice pentru absolvenţii cu deficienţe motorii şi neuromotorii.

(4) Candidaţii cu deficienţe din liceele obişnuite pot beneficia, după caz, de prevederile alin. (3), în baza certificatului de încadrare în grad de handicap sau a unei adeverinţe medicale eliberate de comisia medicală judeţeană/a municipiului Bucureşti de orientare şcolar-profesională.

Art. 46. - Respectarea prezentei metodologii este obligatorie pentru toate persoanele implicate în organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare.

Art. 47. - Responsabilitatea cu privire la corectitudinea şi legalitatea completării certificatelor de calificare pentru absolvenţii fiecărei unităţi de învăţământ din filiera vocaţională revine directorului unităţii de învăţământ care eliberează certificatul, conform prevederilor legale.

Art. 48. - Colectarea unor fonduri materiale sau băneşti de la candidaţi, de la părinţii sau rudele acestora, pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare, este interzisă. Încălcarea acestei dispoziţii atrage sancţionarea în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Art. 49. - (1) în termen de 30 de zile de la încheierea sesiunii de examen, CJEC/CMBEC elaborează raportul privind organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare şi îl transmite, atât letric (prin delegat sau prin poştă), cât şi electronic, la Direcţia generală, educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din Ministerul Educaţiei Naţionale.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se întocmeşte după modelul prevăzut în anexa A.

 

ANEXA A

la metodologie

 

Comisia de evaluare şi certificare a judeţului............../municipiului Bucureşti

 

RAPORT

privind organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională

 

            1. Situaţia statistică privind rezultatele examenului de certificare raportate, pe specializări, separat, pentru învăţământul de stat şi învăţământul particular:

 

*)

Numărul de elevi

Promovabilitate

(%)

înscrişi

Prezenţi

Absenţi

Promovaţi

Respinşi

urban

rural

urban

rural

urban

rural

urban

rural

urban

rural

urban

rural

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

Total

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total general

 

 

 

 

 

 


*) Se completează specializarea.

 

2. Modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare (numărul centrelor de examen, respectarea prevederilor prezentei metodologii, probleme apărute etc.)

3. Propuneri de modificare/completare a metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională.

 

ANEXA B

la metodologie

 

Conţinutul fişei individuale privind atribuţiile membrilor comisiei de examinare din unitatea de învăţământ

 

Inspectoratul Şcolar al Judeţului................/al Municipiului Bucureşti

Comisia de evaluare şi certificare a judeţului.............../municipiului Bucureşti

Comisia de examinare din.................*)

 

Aprobat,

Preşedintele CJEC/CMBEC,

 

FIŞĂ INDIVIDUALĂ

privind atribuţiile în cadrul comisiei de examinare a domnului/doamnei ............................ desemnat(ă) în calitate de .....................”-”*) în cadrul Comisiei de examinare din................*)

 

Ca urmare a Deciziei nr. ..... din ........................ a Inspectoratului Şcolar al Judeţului ..................../al Municipiului Bucureşti,

domnul/doamna ............................................................ a fost desemnat(ă) în calitate de .......................................**) în cadrul Comisiei de examinare din ...................................................*) cu următoarele atribuţii:

 

Inspector şcolar de specialitate,

............................................................

Am luat cunoştinţă.

............................................................


*) Se trece unitatea de învăţământ în care se organizează centrul de examen.

**) Se trece calitatea în comisia de examinare (preşedinte, secretar, membru).

***) Se trec atribuţiile în cadrul comisiei de examinare, particularizate în funcţie de numărul de subcomisii, specializări, probe/etape etc.

 

ANEXA Băşică

la metodologie

 

TABEL NOMINAL

privind înscrierea elevilor la examenul de certificare

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele elevului

Clasa

Specialitatea*)

Semnătura elevului

1

2

3

4

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Profesor diriginte,

............................................................


*) Se va menţiona specialitatea candidatului, după caz: instrument, canto, patrimoniu cultural, bibliotecar-documentarist, volei, handbal etc.

 

ANEXA D

la metodologie

 

TABEL NOMINAL

privind calificativele acordate referatelor de evaluare a proiectelor/lucrărilor de specialitate

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele elevului

Clasa

Specialitatea*)

Calificativ acordat

1

2

3

4

5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Profesor coordonator,

............................................................


*) Se va menţiona specialitatea candidatului, după caz: instrument, canto, patrimoniu cultural, bibliotecar-documentarist, volei, handbal etc.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Coccinelle” din municipiul Bucureşti

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACI P), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională În vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar nr. 7 din 31 iulie 2014 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar particular evaluate în perioada 2 iunie-1 august 2014,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Coccinelle”, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Ion Berindei nr. 4, sectorul 2, pentru nivelul de învăţământ “preşcolar”, limba de predare “română”, program “normal” şi “prelungit”.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Coccinelle” din municipiul Bucureşti, acreditată potrivit dispoziţiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ, şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, începând cu anul şcolar 2014-2015.

Art. 3. - (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Coccinelle” din municipiul Bucureşti dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat şi va fi utilizat numai în interesul învăţământului.

(2) în cazul desfiinţării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Coccinelle” din municipiul Bucureşti revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea de învăţământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa “Coccinelle” din municipiul Bucureşti.

Art. 5. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Coccinelle” din municipiul Bucureşti este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Fundaţia “Generaţia Nouă şi Modernă” din municipiul Bucureşti, unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa “Coccinelle” din municipiul Bucureşti, Ministerul Educaţiei Naţionale, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 10 septembrie 2014.

Nr. 4.569.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.