MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 686/2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 182 (XXVI) - Nr. 686         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 19 septembrie 2014

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

704. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Regiei Autonome “Monetăria Statului” din subordinea Băncii Naţionale a României

 

785. - Hotărâre pentru aprobarea intrării în vigoare a Programului de cooperare în domeniile culturii, educaţiei, tineretului şi sportului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite Mexicane pentru perioada 2014-2016, semnat la Bucureşti la 23 mai 2014

 

Program de cooperare în domeniile culturii, educaţiei, tineretului şi sportului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite Mexicane pentru perioada 2014-2016

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.55/107/2.587/C/10.357/210/496/831. - Ordin al ministrului apărării naţionale, al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază pentru aprobarea baremelor medicale privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, pe perioada şcolarizării elevilor şi studenţilor în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, pentru ocuparea funcţiilor de soldat/gradat profesionist, precum şi pentru candidaţii care urmează a fi chemaţi/rechemaţi/încadraţi în rândul cadrelor militare în activitate/poliţiştilor în serviciu^funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

            Decizia nr. 5 din 23 iunie 2014 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Regiei Autonome “Monetăria Statului” din subordinea Băncii Naţionale a României

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administraţi v-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Regiei Autonome “Monetăria Statului” din subordinea Băncii Naţionale a României, prevăzut în anexa ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Bogdan Olteanu

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 26 august 2014.

Nr. 704.

 

ANEXĂ

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Regia Autonomă “Monetăria Statului” Bucureşti, sectorul 5, str. Fabrica de chibrituri nr. 30

Cod unic de înregistrare: RO 427304

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2014

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent (2014)

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.3+Rd.4)

1

45261

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

44876

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0

2

 

Venituri financiare

5

385

3

 

Venituri extraordinare

6

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

39863

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

39418

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

23746

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

105

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

12304

C0

Cheltuieli de natură salarială(Rd.13+Rd.14)

12

9548

C1

ch. cu salariile

13

8306

C2

bonusuri

14

1242

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

0

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

255

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

2501

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

3263

2

 

Cheltuieli financiare

20

445

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

5398

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

937

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

4461

 

1

 

Rezerve legale

25

0

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 22, 23, 24, 25 şi 26

30

4461

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

446

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

2455

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

0

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

0

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

0

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.22 - Rd.29 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

2006

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

0

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

0

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

0

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

0

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

0

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

0

 

 

e)

alte cheltuieli

42

0

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

14995

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

0

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

14995

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

297

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

293

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

2715,59

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2362,34

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

 

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

1515000

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

880,74

8

 

Plăţi restante

55

0

9

 

Creanţe restante

56

0

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea intrării în vigoare a Programului de cooperare în domeniile culturii, educaţiei, tineretului şi sportului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite Mexicane pentru perioada 2014-2016, semnat la Bucureşti la 23 mai 2014

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă intrarea în vigoare a Programului de cooperare în domeniile culturii, educaţiei, tineretului şi sportului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite Mexicane pentru perioada 2014-2016, semnat la Bucureşti la 23 mai 2014.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul culturii,

Kelemen Hunor

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

 

Bucureşti, 10 septembrie 2014.

Mr. 785.

 

PROGRAM DE COOPERARE

în domeniile culturii, educaţiei, tineretului şi sportului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite Mexicane pentru perioada 2014-2016

 

Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite Mexicane, denumite în continuare părţi,

în scopul dezvoltării colaborării bilaterale în domeniile culturii, educaţiei, tineretului şi sportului,

în conformitate cu prevederile articolului XXVI din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite Mexicane privind colaborarea în domeniile educaţiei, culturii, tineretului şi sportului, semnat la Bucureşti la 22 octombrie 1999, referitoare la elaborarea în comun a programelor bienale şi trienale,

au convenit să încheie următorul program de cooperare:

 

CAPITOLUL I

Cultură

 

ARTICOLUL 1

 

            În vederea unei bune colaborări, părţile se vor informa reciproc, la începutul fiecărui an, asupra proiectelor culturale pentru anul în curs - arte vizuale, muzică, literatură, teatru, cinematografie.

 

ARTICOLUL 2

 

            Părţile încurajează colaborarea directă dintre instituţiile culturale, uniunile de creaţie, asociaţiile artistice şi de creatori, centrele de cultură, grupurile culturale şi organizaţiile nonguvernamentale din cele două state, pe baza propriei lor

iniţiative. Detaliile colaborării vor fi stabilite prin înţelegeri directe între instituţiile participante.

 

ARTICOLUL 3

 

1) Părţile încurajează invitarea reciprocă a artiştilor şi a specialiştilor în cultură şi artă pentru a participa la acţiuni culturale importante, cu caracter naţional şi internaţional, care se organizează pe teritoriile statelor lor.

2) De asemenea, vor stabili un schimb de materiale audiovizuale de pregătire artistică şi de popularizare a artelor în scopuri educative şi nonlucrative.

 

ARTICOLUL 4

 

            Conform convenţiilor internaţionale, părţile îşi propun să ia măsurile corespunzătoare pentru stoparea exportului şi importului ilegal de bunuri culturale mobile.

 

ARTICOLUL 5

 

            Părţile încurajează colaborarea în domeniul industriilor culturale, în special în industria audiovizualului, editorială, fonografică şi în domeniul noilor tehnologii ale industriilor culturale.

 

ARTICOLUL 6

 

            Părţile încurajează schimburile reciproce de specialişti şi informaţii din domeniul arheologiei şi antropologiei, pe bază de acorduri de colaborare încheiate între instituţiile competente din cele două state.

 

ARTICOLUL 7

 

1) Părţile încurajează realizarea de către instituţiile abilitate a unor proiecte comune de cooperare pentru difuzarea, protecţia, conservarea, restaurarea şi managementul patrimoniului cultural şi favorizează schimbul de informaţii în aceste domenii.

2) în acest sens, Direcţia Generală a Culturilor Populare a Consiliului Naţional pentru Cultură şi Arte (CONACULTA) propune stabilirea unui schimb de informaţii şi experienţe în domeniul salvgardării patrimoniului cultural imaterial, a formării de promotori culturali şi a promovării diversităţii culturale cu instituţiile româneşti omoloage.

 

ARTICOLUL 8

 

Coordonarea Naţională a Patrimoniului Cultural şi Turismului (CNPCyT) a CONACULTA propune realizarea următoarelor schimburi:

- de expertiză în domeniul patrimoniului cultural, al dezvoltării produselor culturale şi turistice şi promovării gastronomiei tradiţionale, precum şi în domeniul protejării culturii, patrimoniului şi dezvoltării ofertei de activităţi recreative culturale în cadrul destinaţiilor turistice;

- de informaţii în legătură cu gestionarea şi managementul oraşelor, site-urilor, rutelor culturale şi monumentelor înscrise pe lista patrimoniului cultural a UNESCO;

- de metodologii pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial;

- de materiale editoriale, vizuale şi/sau radiofonice elaborate pentru promovarea culturii şi a patrimoniului;

- de informaţii legate de realizarea de proiecte comune pentru difuzarea, protejarea, conservare, restaurarea şi managementul patrimoniului cultural.

 

ARTICOLUL 9

 

Autoritatea Naţională pentru Turism din România şi CNPCyT a CONACULTA îşi manifestă interesul pentru:

- realizarea de schimburi de materiale editoriale, vizuale şi/sau radiofonice elaborate pentru promovarea produselor turistice, pentru care CNPCyT pune la dispoziţie părţii române o serie de DVD-uri promoţionale despre Ruta Mexico, traduse în engleză, franceză şi germană;

- proiecte în regim de reciprocitate în domeniul formării turismului cultural, în promovarea, întreţinerea şi dezvoltarea produselor culturale;

- seminare cu privire la activităţi de coordonare şi cooperare interinstituţională între sectoarele turismului şi culturii.

 

ARTICOLUL 10

 

1) Părţile încurajează participarea cetăţenilor statelor lor, a grupurilor artistice, a ansamblurilor etc. la festivaluri internaţionale organizate în celălalt stat şi, pentru aceasta, fiecare parte furnizează celeilalte, din timp şi pe cale diplomatică, informaţii detaliate referitoare la respectivele festivaluri.

2) Pe parcursul prezentului program de cooperare, partea mexicană invită partea română să participe la următoarele manifestări culturale:

- manifestări culturale internaţionale, precum Festivalul Internaţional al Cărţii (Guadalajara), Festivalul Internaţional Cervantino (FIC), Festivalul Internaţional de Film de la Morelia, Festivalul Internaţional de Muzică de la Morelia, Festivalul Filmului de Scurt Metraj (Guanajuato), Festivalul Culturilor Prietene (Ciudad de Mexico) ş.a.;

- manifestări culturale coorganizate de Delegaţia Uniunii Europene (UE), precum Festivalul Literaturilor Europene, Festivalul Eurojazz, Festivalul Filmului European, Luna Europei ş.a.

3) Pe parcursul prezentului program de cooperare, partea română invită partea mexicană la manifestări culturale naţionale şi internaţionale organizate pe teritoriul României.

4) Condiţiile financiare ale schimburilor şi participărilor ce fac obiectul paragrafelor 1), 2) şi 3) se vor negocia, în fiecare caz, de către comitetul organizator şi instituţiile competente din statul invitat.

 

ARTICOLUL 11

 

            Coordonarea Naţională a Dezvoltării Culturale a Copilului (CNDCI) a CONACULTA propune elaborarea unui program de colaborare pentru copii şi tineri în domeniul cultural-artistic care să permită promovarea şi susţinerea schimburilor de experienţă, pe baza unor proiecte de parteneriat inovatoare a căror tematică să vizeze artele vizuale, în vederea diversificării şi îmbogăţirii ofertei culturale a ambelor ţări.

 

ARTICOLUL 12

 

            Părţile încurajează instituţiile şi organismele abilitate să realizeze zile culturale ale României în Statele Unite Mexicane şi ale Statelor Unite Mexicane în România, în scopul facilitării unei mai bune cunoaşteri a bogăţiei culturii celor două popoare şi al difuzării expresiilor artistice dintr-un stat pe teritoriul celuilalt stat.

 

ARTICOLUL 13

 

            Sistemul Naţional de Dezvoltare Muzicală (SNFM) al CONACULTA îşi manifestă interesul pentru stabilirea unei cooperări şi pentru schimbul de experienţă în ceea ce priveşte formarea academică în domeniul muzicii profesionale de concert pentru tineri muzicieni proveniţi din Programul Orchestra - Şcoala al Orchestrei Simfonice pentru Tineret Carlos Chavez, precum şi pentru muzicieni proveniţi din România. În acest scop, propune stabilirea de acorduri directe între instituţiile relevante din cele două state.

 

ARTICOLUL 14

 

            Părţile stimulează dezvoltarea relaţiilor directe dintre muzee şi sprijină schimbul de specialişti şi de materiale cu caracter informativ din domeniul muzeografiei şi al monumentelor istorice.

 

ARTICOLUL 15

 

            Părţile încurajează colaborarea sub diferite forme dintre uniunile şi asociaţiile de creaţie din cele două state (scriitori, artişti plastici, compozitori şi muzicologi, oameni de teatru, cineaşti, fotografi etc.), pe baza unor acorduri ce vor fi încheiate direct între acestea.

 

ARTICOLUL 16

 

            Pe parcursul derulării prezentului program de cooperare, părţile încurajează schimbul de expoziţii de artă contemporană, grafică şi fotografie, precum şi schimburile de profesionişti şi artişti. Părţile sprijină schimbul de materiale cu caracter informativ în domeniul artelor vizuale.

 

ARTICOLUL 17

 

1) Părţile încurajează cooperarea în domeniul cinematografiei şi sprijină participarea la festivalurile de film organizate anual pe teritoriul celuilalt stat.

2) În acest sens, Cinemateca Naţională a CONACULTA îşi manifestă interesul pentru organizarea unei gale care să reprezinte cele mai valoroase producţii ale cinematografiilor mexicane şi române, precum şi pentru schimbul de producţii cinematografice care să îmbogăţească arhivele de film din cele două ţări.

3) De asemenea, Institutul Mexican de Cinematografie (IMCINE) al CONACULTA semnalează că va continua să promoveze în mod activ cinematografia mexicană prin intermediul participării la festivalurile de film din România precum: Transilvania International Film Festival (TIFF), Creepy Animation Night Comedy Cluj Film Festival.

 

ARTICOLUL 18

 

            Părţile încurajează întâlnirile literare şi promovează participarea scriitorilor şi editurilor la târgurile internaţionale de carte, forumuri, conferinţe sau întâlniri literare ce se organizează în celălalt stat.

 

ARTICOLUL 19

 

            Părţile stimulează colaborarea directă între editurile şi redacţiile revistelor de cultură, în scopul publicării reciproce a traducerilor operelor autorilor importanţi, clasici şi contemporani, din cele două ţări.

 

ARTICOLUL 20

 

1) Părţile încurajează organizarea, pe bază de reciprocitate, a unor acţiuni de promovare a culturii şi literaturii statelor lor - conferinţe, seminare - cu participarea unor traducători, scriitori sau a altor specialişti.

2) Părţile încurajează participarea reciprocă la conferinţe, seminare şi colocvii internaţionale din domeniul culturii, organizate în celălalt stat.

 

CAPITOLUL II

Biblioteci şi arhive

 

ARTICOLUL 21

 

1) Părţile sprijină cooperarea în domeniul bibliotecilor, prin intermediul schimbului de informaţii, publicaţii şi materiale audiovizuale.

2) Părţile încurajează colaborarea dintre arhivele şi bibliotecile specializate în istoria diplomaţiei şi relaţii internaţionale, pentru un schimb de experienţă.

 

ARTICOLUL 22

 

            Părţile încurajează cooperarea dintre arhivele lor naţionale, prin schimbul reciproc de publicaţii, microfilme şi copii de documente, între alte acţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare din fiecare stat.

 

ARTICOLUL 23

 

            Arhiva Istorico-Diplomatică a Secretariatului de Relaţii Externe (SRE) este interesată de realizarea unor acţiuni de cooperare între arhive şi biblioteci specializate în istoria diplomatică şi relaţii internaţionale prin schimburi de informaţii şi publicaţii.

 

ARTICOLUL 24

 

Fonoteca Naţională a CONACULTA îşi propune să desfăşoare, cu Societatea Română de Radiodifuziune, următoarele activităţi de colaborare:

- schimbul de arhive sonore în format digital;

- schimbul de opere de artă sonoră în format digital;

- organizarea de consilii şi reuniuni de experţi români şi mexicani pentru realizarea de schimburi de experienţă în domeniul prezervării sonore.

 

CAPITOLUL III

Comunicare - agenţii de presă, radiodifuziune şi televiziune

 

ARTICOLUL 25

 

            Părţile încurajează cooperarea dintre agenţiile naţionale de presă din statele lor, precum şi schimburile de vizite ale jurnaliştilor în cadrul unor acorduri stabilite direct între aceste agenţii.

 

ARTICOLUL 26

 

Părţile favorizează cooperarea în domeniul noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării.

 

ARTICOLUL 27

 

            Părţile încurajează colaborarea în domeniul radiodifuziunii prin schimbul de emisiuni şi programe pe teme culturale, economice şi sociale, precum şi schimbul şi acreditarea de specialişti şi reporteri, în scopul promovării cunoaşterii reciproce a celor două popoare.

 

ARTICOLUL 28

 

            Părţile încurajează colaborarea în domeniul televiziunii, prin schimbul de programe privind cultura, civilizaţia, istoria, dezvoltarea economică şi socială a statelor lor, pe baza respectării legislaţiei audiovizuale naţionale din cele două state şi a reglementărilor internaţionale pentru drepturile de autor şi drepturile conexe. Schimburile de programe se vor face pe baza unui acord bilateral.

 

CAPITOLUL IV

Proprietatea intelectuală

 

ARTICOLUL 29

 

1) Părţile continuă să facă schimb de informaţii în domeniul drepturilor de autor şi al drepturilor conexe, cu scopul cunoaşterii sistemelor naţionale ale celor două state în acest domeniu.

2) Părţile acordă protecţie adecvată, precum şi mijloacele şi procedurile necesare pentru respectarea corespunzătoare atât a legislaţiei naţionale în domeniul drepturilor de autor şi al drepturilor conexe, cât şi a convenţiilor internaţionale în domeniu la care cele două state sunt parte.

 

CAPITOLUL V

Cooperarea în domeniul educaţiei şi cercetării ştiinţifice şi tehnologice

 

ARTICOLUL 30

 

            Părţile încurajează şi susţin schimbul de informaţii, materiale bibliografice şi documentare în domeniul educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

 

ARTICOLUL 31

 

            Partea mexicană, în măsura posibilităţilor sale, continuă să sprijine activitatea educaţională desfăşurată de Şcoala Mexic din Bucureşti, prin furnizarea de material bibliografic şi audiovizual.

 

ARTICOLUL 32

 

            Părţile vor sprijini cooperarea directă dintre instituţiile de învăţământ superior din cele două state, pe bază de reciprocitate şi pe baza autonomiei universitare, cu respectarea legislaţiei şi reglementărilor fiecărui stat. Detaliile privind schimburile universitare sunt stabilite de instituţiile respective.

 

ARTICOLUL 33

 

1) Partea română oferă, anual, 30 de luni bursă pentru studii şi cercetări la nivel de licenţă, master, doctorat şi specializare, divizate în module de 3 până la 10 luni bursă, în domenii de interes pentru partea mexicană.

2) Pentru bursele acordate în cadrul prezentului program, partea română oferă bursierilor mexicani exceptarea de la taxele de şcolarizare, bursă lunară în conformitate cu prevederile financiare în vigoare, asistenţă medicală în caz de urgenţe medico-chirurgicale şi boli cu potenţial endemo-epidemic, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare, precum şi cazare gratuită în căminele studenţeşti.

3) Partea mexicană va transmite părţii române dosarele bursierilor nominalizaţi până la data de 15 iunie a fiecărui an, iar nominalizările vor fi confirmate de partea romană până la data de 15 august a fiecărui an.

 

ARTICOLUL 34

 

1) Partea mexicană oferă, anual, 3 (trei) burse pentru realizarea de studii şi cercetări la nivel de specializare, master şi doctorat, precum şi în programe de mobilitate studenţească la nivel de licenţă şi postuniversitar, în domenii de interes pentru partea română.

2) Condiţiile de acceptare academică depind de fiecare instituţie de educaţie superioară mexicană în parte.

3) Bursele se acordă anual pentru următoarele nivele de perfecţionare:

 

Studii

Durata maximă de finanţare[1]

Programe de mobilitate la nivel de licenţă şi postuniversitare

O perioadă academică

(trimestru, cuatrimestru sau semestru)

Cercetare nivel postuniversitar şi stagiu postdoctoral

12 luni (durata minimă - 1 lună)

Specializare

1 an

Master

2 ani

Doctorat

3 ani

Specializări şi subspecializări medicale

3 ani


[1] Bursele SRE se acordă în perioadele menţionate în solicitarea de propuneri. În cazul în care studiile au o durata mai mare, bursierul va trebui să îşi asigure singur cheltuielile pentru perioada rămasă.

 

4) Candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- titlu de licenţă, master sau doctorat necesar pentru a urma nivelul pentru care se solicită bursa;

- media minimă 8,0 (opt) pentru un sistem de notare de la 0 la 10 sau echivalent, în ultimul an de studiu;

- acordul uneia dintre instituţiile mexicane înscrise în programul de aplicaţie sau frecventarea cursurilor unei instituţii de acest fel.

5) Bursa oferă următoarele facilităţi (condiţiile financiare):

- înscrierea şi taxele de şcolarizare conform celor stabilite de fiecare instituţie;

- asigurare medicală a Institutului Mexican de Asigurări Sociale Seguro (IMSS), începând cu a treia lună de bursă (Bursierul va trebui să deţină asigurare pentru cheltuieli medicale majore şi minore, precum şi asistenţă medicală internaţională, care să acopere primele trei luni de şedere în Statele Unite Mexicane.);

- în cazul în care studiile se realizează în altă localitate decât Ciudad de Mexico, se asigură transportul de la Ciudad de Mexico la oraşul în care îşi are sediul instituţia de învăţământ

primitoare la începutul bursei şi din localitatea în care se realizează studiile la Ciudad de Mexico la sfârşitul bursei;

- indemnizaţie lunară de $8.074,80 pesos (echivalentul a 595,93 USD) pentru bursele de mobilitate la nivel de licenţă, specializare, master sau cercetare la nivel de master şi studii de spaniolă şi cultură mexicană;

- indemnizaţie lunară de $10.093,50 pesos (echivalentul a 744,91 USD) pentru bursele de doctorat, cercetare doctorală, stagiu postdoctoral, specializări şi subspecializări medicale.

Partea română va transmite părţii mexicane dosarele bursierilor conform convocatorului pentru bursele acordate de Statele Unite Mexicane.

 

ARTICOLUL 35

 

            Părţile colaborează în cadrul Memorandumului de înţelegere în domeniul cooperării academice diplomatice, între Institutul Diplomatic Român al Ministerului Afacerilor Externe al României şi Institutul Matias Romero (IMR) al Secretariatului Relaţiilor Externe (SRE), încheiat la 25 martie 2013.

 

ARTICOLUL 36

 

1) Părţile facilitează şi sprijină predarea limbii şi culturii proprii în şcolile şi universităţile din celălalt stat, în special prin organizarea de catedre şi cursuri universitare.

2) Fiecare parte sprijină trimiterea de lectori universitari în celălalt stat, pentru a-şi face mai bine cunoscute limba, literatura şi cultura.

 

ARTICOLUL 37

 

Pentru dezvoltarea şi implementarea relaţiilor de cooperare ştiinţifică şi tehnologică, părţile vor încuraja şi sprijini contactul direct dintre universităţi, instituţii, organizaţii, departamente de cercetare şi unităţi de învăţământ şi dezvoltare tehnologică, pe baza avantajului reciproc, conform legislaţiei interne în vigoare din cele două ţări.

Cooperarea va include următoarele forme:

1) realizarea de proiecte comune de cercetare ştiinţifică în domenii convenite de comun acord;

2) schimb de oameni de ştiinţă, cercetători, specialişti implicaţi în realizarea proiectelor comune;

3) schimb de informaţii şi publicaţii ştiinţifice şi tehnologice;

4) organizarea şi participarea la conferinţe ştiinţifice, simpozioane, seminare, expoziţii şi alte manifestări ştiinţifice;

5) folosirea în comun a facilităţilor de cercetare şi dezvoltare, precum şi a echipamentului ştiinţific în cadrul proiectelor derulate în comun;

6) alte forme de cooperare ştiinţifică şi tehnologică convenite de comun acord.

            În România, instituţia responsabilă pentru cooperarea ştiinţifică este Ministerul Educaţiei Naţionale prin Direcţia generală programe, cercetare, dezvoltare.

 

CAPITOLUL VI

Tineret şi sport

 

ARTICOLUL 38

 

            Părţile încurajează şi sprijină schimburile de experienţă în domeniul organizării, managementului şi finanţării organizaţiilor de tineret, în limita bugetului existent.

 

ARTICOLUL 39

 

Pe parcursul prezentului program, părţile sprijină:

1) schimbul de documentaţii despre activităţile de tineret;

2) schimbul de experienţă între animatorii/formatorii de tineret;

3) elaborarea de programe comune între mişcările asociative de tineret.

 

ARTICOLUL 40

 

            Părţile sprijină schimbul de experienţă în domeniul integrării profesionale a tinerilor proveniţi din sectorul de formare profesională.

 

ARTICOLUL 41

 

Părţile fac schimb de bune practici şi de exemple de succes în domeniul tineretului din cele două state.

            În acest sens, Institutul Mexican al Tineretului (IMJUVE) îşi exprimă interesul de a stabili cooperarea şi schimbul de informaţii cu agenţia sau entitatea guvernamentală din România cu competenţe în domeniul politicilor publice pentru tineret.

 

ARTICOLUL 42

 

            Părţile încurajează şi sprijină schimburile de experienţă în materie de organizare, management şi finanţare a organizaţiilor competente în domeniul sportului din cele două state, în limita bugetului existent.

 

ARTICOLUL 43

            Părţile continuă să susţină dezvoltarea relaţiilor de cooperare în domeniul sportului pe baza acordurilor directe dintre instituţiile competente din cele două state, precum şi schimburile de informaţii şi publicaţii în domeniul sportului.

 

ARTICOLUL 44

 

Organizaţiile competente în domeniul sportului din cele două state îşi manifestă interesul de a participa la evenimente sportive care se organizează în România, respectiv în Statele Unite Mexicane. Detaliile privind participarea la evenimente sportive se vor stabili între instituţiile abilitate.

În Statele Unite Mexicane, instituţia responsabilă în domeniul sportului este Comisia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport.

În România, instituţia responsabilă în domeniul sportului şi tineretului este Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS).

De asemenea, părţile îşi manifestă interesul pentru negocierea şi semnarea unui nou program de cooperare în domeniul sportului.

 

CAPITOLUL VII

Prevederi financiare

 

ARTICOLUL 45

 

Dacă instituţiile responsabile nu stabilesc altfel, pentru schimburile de specialişti (reporteri, scriitori, artişti, profesori, experţi, cercetători etc.) - vizite de scurtă durată, de maximum 30 de zile, în cadrul prezentului program de cooperare - cheltuielile sunt suportate după cum urmează:

1) Partea trimiţătoare suportă cheltuielile de transport internaţional dus-întors între cele două capitale.

2) Partea primitoare asigură:

- cazarea şi masa delegaţilor, în conformitate cu reglementările în vigoare în statul primitor;

- cheltuielile ocazionate de deplasările interne necesare pentru realizarea programelor de lucru ale delegaţilor părţii invitate;

- asistenţă medicală în caz de urgenţe medico-chirurgicale şi boli cu potenţial endemo-epidemic, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare.

 

ARTICOLUL 46

 

Pentru bursele acordate în cadrul prezentului program de cooperare, cheltuielile sunt cele descrise în articolele 33 şi 34. Adiţional:

1) Partea română suportă cheltuielile de transport pe ruta Bucureşti-Ciudad de Mexico-Bucureşti pentru cetăţenii români, bursieri ai Guvernului mexican.

Transportul aerian al cetăţenilor mexicani, bursieri ai Guvernului român, va fi suportat de către bursieri.

2) Partea primitoare asigură:

2.a) plata lunară a burselor de la articolul 33, respectiv articolul 34, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi al căror cuantum se va comunica pe cale diplomatică;

2.b) procesul de învăţământ şi scutirea taxelor de şcolarizare în universităţile de stat.

Pentru informaţii mai detaliate privind bursele acordate de Guvernul mexican, convocatorul este publicat pe parcursul primului trimestru al fiecărui an, la adresa: http://amexcid.gob. mx/index. php/oferta-de-becas-para-extranjeros

 

ARTICOLUL 47

 

            Condiţiile concrete de participare a soliştilor, grupurilor şi ansamblurilor artistice, tineri, sportivi şi echipe sportive, precum şi condiţiile financiare se vor stabili, în fiecare caz, de comun acord, între instituţiile responsabile.

 

ARTICOLUL 46

 

Exceptând cazurile în care instituţiile responsabile stabilesc altfel, cheltuielile legate de organizarea de expoziţii sunt suportate după cum urmează:

1) Partea trimiţătoare suportă cheltuielile de transport internaţional dus-întors şi asigurarea.

2) Partea primitoare:

- suportă cheltuielile pentru transportul local, instalarea obiectelor, realizarea cataloagelor şi a invitaţiilor, precum şi pentru închirierea sălii;

- asigură, de asemenea, securitatea obiectelor expuse pe teritoriul statului său;

- asigură, în cazul deteriorării obiectelor, expertiza pentru determinarea pagubelor suferite, în aşa fel încât să permită părţii trimiţătoare să solicite despăgubiri de la societatea sa de asigurări.

Cheltuielile necesare expertizei menţionate la alineatul precedent sunt suportate de partea primitoare.

 

ARTICOLUL 49

 

            Exceptând cazurile în care instituţiile responsabile stabilesc altfel, editurile îşi vor suporta cheltuielile de transport şi de participare la târgurile internaţionale de carte.

 

ARTICOLUL 50

 

            Exceptând cazurile în care instituţiile responsabile stabilesc alţi termeni, cheltuielile de transport internaţional pentru materialul informativ, bibliografic şi audiovizual ce face obiectul prezentului program de cooperare vor fi suportate de partea trimiţătoare.

 

ARTICOLUL 51

 

Exceptând cazurile în care instituţiile responsabile stabilesc altfel, instituţia pârtii trimiţătoare suportă costurile transportului internaţional dus-întors al filmelor şi al regizorilor acestora.

Exceptând cazurile în care instituţiile responsabile stabilesc altfel, instituţia părţii primitoare suportă cheltuielile de închiriere a sălii, de publicitate şi promovare, costurile de transport intern al peliculelor şi de retur la partea trimiţătoare, precum şi cheltuielile de cazare şi masă.

 

ARTICOLUL 52

 

            Pentru punerea în aplicare a proiectelor şi a propunerilor prezentului program de cooperare, părţile, de comun acord, vor putea solicita colaborarea şi sprijinul financiar, recurgând atât la resursele interne, cât şi externe, precum şi la organisme internaţionale, fundaţii, organizaţii neguvernamentale, întreprinderi şi instituţii locale.

 

ARTICOLUL 53

 

            Persoanele care fac obiectul schimburilor prevăzute în prezentul document beneficiază pe teritoriul statului primitor de asistenţă medicală în caz de urgenţe medico-chirurgicale şi boli cu potenţial endemo-epidemic, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare.

 

CAPITOLUL VIII

Aspecte finale

 

ARTICOLUL 54

 

            Prevederile prezentului program de cooperare nu sunt restrictive şi nu exclud realizarea altor schimburi şi acţiuni pe care părţile le vor considera utile.

 

ARTICOLUL 55

 

            Prezentul program de cooperare va avea o valabilitate de 3 (trei) ani, cu prelungire automată pentru o altă perioadă de 3 (trei) ani, şi va intra în vigoare la data la care partea română va informa asupra îndeplinirii procedurilor legale interne necesare pentru intrarea în vigoare a programului.

 

ARTICOLUL 56

 

            Prezentul program de cooperare va putea fi modificat prin acordul scris al părţilor. Amendamentele intră în vigoare în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 55.

 

ARTICOLUL 57

 

Fiecare parte poate denunţa prezentul program de cooperare printr-o notificare scrisă adresată celeilalte părţi. Programul de cooperare îşi încetează valabilitatea după 3 (trei) luni de la data primirii notificării de denunţare.

            Încheierea anticipată a prezentului program de cooperare nu va afecta continuarea şi finalizarea programelor şi proiectelor care au fost stabilite în timpul valabilităţii acestuia.

 

ARTICOLUL 58

 

Pentru partea mexicană, autoritatea responsabilă de coordonarea aplicării prezentului program de cooperare este Direcţia Generală de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare din cadrul Agenţiei Mexicane de Cooperare

Internaţională pentru Dezvoltare (AMEXCID). Pentru partea română, autoritatea responsabilă coordonatoare este Ministerul Afacerilor Externe.

Semnat la Bucureşti la 23 mai 2014, în două exemplare originale, în limbile română şi spaniolă, toate textele fiind egal autentice.

 

Pentru Guvernul României,

Carmen-Liliana Burlacu.

secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe

Pentru Guvernul Statelor Unite Mexicane,

Agustin Gutierrez Canet,

ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Statelor Unite Mexicane în România

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Nr. M.55 din 30 aprilie 2014

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Nr. 107 din 9 iulie 2014

 

MINISTERUL JUSTIŢIEI

Nr. 2.587/C din 23 iulie 2014

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII

Nr. 10.357 din 12 august 2014

SERVICIUL DE INFORMAŢII EXTERNE

Nr. 210 din 21 august 2014

 

SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE

Nr. 496 din 25 august 2014

 

SERVICIUL DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ

Nr. 831 din 2 septembrie 2014

 

 

 

ORDIN

pentru aprobarea baremelor medicale privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, pe perioada şcolarizării elevilor şi studenţilor în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, pentru ocuparea funcţiilor de soldat/gradat profesionist, precum şi pentru candidaţii care urmează a fi chemaţi/rechemaţi/încadraţi în rândul cadrelor militare în activitate/poliţiştilor în serviciu/funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare

 

Având în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. d), e) şi g) şi ale art. 40 alin. 1 lit. b), c), e) şi g) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 10 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 12 alin. (1) şi (3) şi art. 30 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 11 lit. d) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată,

pentru aplicarea art. 61 din Legea nr. 446/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare, ale art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 23 alin. 3 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 7 alin. (3) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 10 din Legea nr. 92/1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (3) din Legea nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apărării naţionale, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, ministrul justiţiei, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi directorul Serviciului de Protecţie şi Pază emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă baremele medicale privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, pe perioada şcolarizării elevilor şi studenţilor în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, pentru ocuparea funcţiilor de soldat/gradat profesionist, precum şi pentru candidaţii care urmează a fi chemaţi/rechemaţi/încadraţi în rândul cadrelor militare în activitate/poliţiştilor în serviciu/funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

Art. 2. - (1) Pe perioada şcolarizării în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, înainte de absolvire sau până la primirea primului grad, elevii şi studenţii se expertizează după criteriile specifice instituţiei beneficiare de către comisiile de expertiză medico-militare aparţinând instituţiilor din care fac parte unităţile de învăţământ menţionate, iar avizarea deciziilor medicale se face de către comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, după caz.

(2) La solicitarea scrisă şi argumentată a persoanei expertizate sau la solicitarea structurilor implicate în activitatea de expertiză medico-militară, cu aprobarea preşedintelui comisiei centrale de expertiză medico-militară şi/sau a şefului/directorului direcţiei medicale, după caz, expertiza medico-militară se efectuează la comisia de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul militar/spitalul care monitorizează pacientul.

Art. 3. - Prevederile prezentului ordin aplicabile funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare se aplică în mod corespunzător şi pentru încadrarea funcţionarilor publici cu statut special din Ministerul Justiţiei şi celelalte unităţi subordonate acestuia.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) grupa a 2-a din “Baremul medical pentru stabilirea aptitudinii faţă de îndeplinirea serviciului militar”, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.72/2002*), cu modificările şi completările ulterioare;

b) anexa nr. 1 la Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 374/2003*) privind metodologia examinării medicale şi baremele pentru încadrarea personalului în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, precum şi a candidaţilor care urmează să susţină examenul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne;

c) art. 19 din Ordinul ministrului apărării naţionale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al directorului Serviciului Român de Informaţii nr. M.124/267/6.478/2012 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013;

d) orice alte dispoziţii ale Serviciului Român de Informaţii contrare prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 6. - (1) Anexele nr. 1**) şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Anexa nr. 2 nu se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se comunică exclusiv Serviciului Român de Informaţii.

 

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

 

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

George-Cristian Maior

Directorul Serviciului de Informaţii Externe,

Teodor Viorel Meleşcanu

 

Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,

Marcel Opriş

 

Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază,

Lucian-Silvan Pahonţu

 

 


*) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 72/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 374/2003 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece au ca obiect reglementări din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.

**) Anexa nr. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 5

din 23 iunie 2014

 

Dosar nr. 3/1/2014/HP/C

 

Iulia Cristina Torcea - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Dragu Creţu - judecător la Secţia I civilă

Românită Ecaterina Vrînceanu - judecător la Secţia I civilă - judecător-raportor

Cristina Văleanu - judecător la Secţia I civilă

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Tăbârcă - judecător la Secţia I civilă

Tatiana Gabriela Năstase - judecător la Secţia a II-a civilă - judecător-raportor

Eugenia Voicheci - judecător la Secţia a II-a civilă Ileana

Izabela Dolache - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Dorin - judecător la Secţia a II-a civilă

Carmen Trănica Teau - judecător la Secţia a II-a civilă

Liliana Vişan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Alina Corina Corbu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Gabriela Elena Bogasiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Zoiţa Milăşan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Denisa Angelica Stănişor - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal - judecător-raportor

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 3/1/2014/HP/C a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă Aurel Segărceanu, magistrat-asistent la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.493/40/2013, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în corelare cu cele ale art. 34 alin. (7) din acelaşi act normativ, respectiv dacă acestea se aplică şi în ceea ce priveşte drepturile salariale ale personalului angajat în baza contractelor de finanţare în derulare, încheiate anterior intrării în vigoare a legii.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că la dosarul cauzei au fost depuse: practica judiciară şi raportul întocmit de judecătorii-raportori; de asemenea, s-a arătat că raportul a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, iar reclamanţii, prin avocat, au formulat punct de vedere privind chestiunea de drept supusă judecăţii.

Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele completului de judecată, a constatat că nu există chestiuni prealabile sau excepţii, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE.

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

1. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a dispus, prin încheierea din 27 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.493/40/2013 al acestei instanţe, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în corelare cu cele ale art. 34 alin. (7) din acelaşi act normativ, respectiv dacă acestea se aplică şi în ceea ce priveşte drepturile salariale ale personalului angajat în baza contractelor de finanţare în derulare, încheiate anterior intrării în vigoare a legii.

2. Temeiul juridic al sesizării

Art. 519 din Codul de procedură civilă:

“Dacă în cursul judecăţii, un complet de judecată al haltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.”

3. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanţei care a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina

3.1. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, reclamanţii Roşea Rodica, Enciu Olga, Huncă Mihaela, Cojocaru Daniel Constantin, Mighiu Rodica, Astancai Constantin, Gherasa Rozalia, Dramu Michaela Gabi, Stoian Carmen, Iordăchescu Adela, Tilică Carmen Florentina, Alexa Eugenia, Gornea Olivia şi Bucataru Marius Daniel, în contradictoriu cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani, au solicitat anularea deciziilor nr. 60/20.02.2013, 83/20.02.2013, 51/20.02.2013, 52/20.02.2013, 59/20.02.2013, 54/20.02.2013, 57/20.02.2013, 90/20.02.2013, 61/20.02.2013, 85/20.02.2013, 62/20.02.2013, 86/20.02.2013, 56/20.02.2013, 55/20.02.2013, de modificare unilaterală a contractelor individuale de muncă pentru proiectul POSDRU/87/1.3/S/57406 “Competenţă, profesionalism şi dimensiune europeană prin integrarea TIC în actul educaţional”, ca fiind nelegale şi netemeinice şi restituirea sumelor de bani individualizate în anexele la acţiune, întrucât au fost reţinute în mod nelegal de către pârât, în baza deciziilor contestate.

Reclamanţii au apreciat că deciziile emise de pârât sunt lovite de nulitate absolută, atât pentru că nu sunt motivate în fapt şi drept, cât şi pentru că nu se pot emite retroactiv, în 2013, pentru plata diferenţelor dintre salariile cuvenite şi cele efectiv încasate începând cu data de 1.02.2012.

Deciziile contestate au fost întocmite având în vedere art. 34 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.666/2011*) pentru aprobarea Regulamentului privind plata drepturilor salariale pentru personalul nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri comunitare.

3.2. Prin Sentinţa civilă nr. 1.292 din 26.09.2013, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanţi.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că deciziile contestate sunt motivate în drept, în mod corect, pe dispoziţiile art. 34 alin. (1) şi (7) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, dispoziţii legale aplicabile de la data de 1 ianuarie 2011 şi în cazul contractelor de finanţare şi contractelor de muncă semnate înainte de această dată. S-a reţinut de către tribunal că principiile neretroactivităţii legii civile noi şi aplicării imediate a legii civile noi determină reglementarea de către legea nouă a efectelor produse de o situaţie juridică doar după intrarea în vigoare a legii. În acest sens, instanţa a invocat deciziile Curţii Constituţionale nr. 458 din 2 decembrie 2003 şi nr. 784 din 3 iunie 2010*.

Instanţa de fond a stabilit, de asemenea, că împrejurarea potrivit căreia, prin deciziile contestate, pârâtul a hotărât aplicarea dispoziţiilor art. 34 din Legea-cadru nr. 284/2010 începând cu data de 1.02.2012 nu poate fi considerată o aplicare retroactivă a acestei legi, întrucât perioada în care pârâtul a dat eficienţă acestei modalităţi de salarizare a reclamanţilor prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 se situează după data intrării în vigoare a legii. Nici faptul că deciziile contestate au fost emise în anul 2013, cu aplicare de la 1.02.2012, nu este de natură să atragă nelegalitatea acestora, întrucât măsura aplicării noii modalităţi de stabilire a salariilor reclamanţilor este prevăzută de lege şi nu constituie o măsură unilaterală dispusă de pârât (în acest sens fiind şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.601 din 9 decembrie 2010).

3.3. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă este învestită cu soluţionarea apelului formulat de reclamanţi împotriva Sentinţei civile nr. 1.292 din 26.09.2013 a Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă.

Prin cererea de apel se susţine că în mod greşit au fost aplicate dispoziţiile art. 34 alin. (1) din Legea-cadru nr.”284/2010 asupra unui drept câştigat în baza unui contract încheiat anterior intrării în vigoare a acestei legi, arătându-se că aceasta reprezintă o privare de proprietate contrară dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional CEDO şi o încălcare a principiului neretroactivităţii legii, prevăzut de art. 15 din Constituţie. Susţin apelanţii că faptul că plata creanţei a fost eşalonată lunar nu justifica aplicarea legii noi asupra plăţilor lunare de după intrarea în vigoare a acestei legi, din moment ce creanţa lor s-a născut în integralitatea ei anterior intrării în vigoare a acestui act normativ. Creanţa fiind definitiv stabilită în integralitatea ei, prin suma prevăzută în clauza contractuală, anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, această sumă nu mai poate fi redusă ulterior pentru plăţile făcute după intrarea în vigoare a legii noi, această interpretare rezultând şi din dispoziţiile art. 34 alin. (7) din acelaşi act normativ.

3.4. Prin încheierea pronunţată la data de 27 martie 2014, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în corelare cu cele ale art. 34 alin. (7) din acelaşi act normativ, respectiv dacă acestea se aplică şi în ceea ce priveşte drepturile salariale ale personalului angajat în baza contractelor de finanţare în derulare, încheiate anterior intrării în vigoare a legii.

Prin aceeaşi încheiere s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la pronunţarea hotărârii prealabile.

4. Normele de drept ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile

Art. 34 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice:

“Alin. (1). - Personalul din autorităţile administraţiei publice centrale, din structurile din subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale şi din instituţiile publice locale, nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, beneficiază de la data intrării în vigoare a prezentei legi de o majorare a salariului de bază cu până la 75%, iar începând cu 1 ianuarie 2011, în locul majorării de până la 75%, de o majorare de până la 25 de clase de salarizare suplimentare aplicată la salariul de bază lunar, proporţional cu timpul efectiv alocat realizării activităţilor pentru fiecare proiect, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat, fără a depăşi durata maximă a timpului de lucru prevăzută de normele legale în vigoare şi fără a depăşi în total numărul maxim de clase de salarizare prevăzut la art. 10 alin. (2).”

“Alin. (7). - Procentul de majorare salarială prevăzut la alin, (1) se acordă de la data semnării contractului/acordului/ordinului de finanţare de către părţile contractante, respectiv instituţia beneficiară şi autoritatea finanţatoare, de la data intrării în vigoare a prezentului articol.”

5. Motivele reţinute de titularul sesizării care susţin admisibilitatea procedurii de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul art. 519 din Codul de procedura civilă

În actul de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, încheierea pronunţată în data de 27 martie 2014, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că:

a) de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 34 alin. (1), corelat cu alin. (7) al aceluiaşi articol, din Legea-cadru nr. 284/2010 depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât din cuprinsul textului de lege anterior menţionat nu rezultă cu claritate dacă acesta se aplică şi în ceea ce priveşte drepturile salariale ale personalului angajat în baza contractelor de finanţare în derulare, încheiate anterior intrării în vigoare a legii în discuţie;

b) problema de drept enunţată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenţei, s-a constatat că asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre;

c) problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

6. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Apelanţii, la solicitarea cărora a fost admisă prezenta sesizare, şi-au exprimat punctul de vedere, în sensul că aplicarea dispoziţiilor art. 34 din Legea-cadru nr. 284/2010 contractelor de finanţare încheiate anterior intrării în vigoare a legii şi contractelor de muncă încheiate de echipa de management al proiectului, în temeiul art. 17 din contractul de finanţare, constituie o încălcare a principiului neretroactivităţii legii,prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată. În acest sens au invocat dispoziţiile ari. 102 alin. (1 j din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, precum şi punctul de vedere adoptat de Guvernul României prin Memorandumul din data de 23.12.2013.

Intimatul Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani nu şi-a exprimat opinia cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării.

7. Punctul de vedere al completului de judecată care a sesizat instanţa supremă cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

În opinia completului de judecată, soluţia legală este aceea potrivit căreia, pentru contractele de finanţare încheiate anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010, stabilirea drepturilor salariale în conformitate cu dispoziţiile acestui act normativ nu se poate realiza decât pentru munca prestată în perioada ulterioară intrării în vigoare a dispoziţiilor legii.

În argumentarea acestei opinii se reţine că textul art. 34 alin. (7) din Legea-cadru nr. 284/2010 nu prevede în mod expres Că dispoziţiile legii nu se aplică în ceea ce priveşte contractele de finanţare încheiate anterior intrării sale în vigoare, ci fixează momentul de la care se acordă drepturile salariale stabilite în conformitate cu dispoziţiile legii, acesta fiind cel al încheierii contractelor de finanţare. Practic, pentru contractele încheiate ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, data acordării drepturilor salariale este cea a încheierii contractelor de finanţare. Pentru contractele de finanţare încheiate anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010, desigur că stabilirea drepturilor salariale în conformitate cu dispoziţiile acestui act normativ nu se poate realiza de la data încheierii contractelor de finanţare, întrucât în acest fel s-ar încălca principiul neretroactivităţii legii civile, însă aceasta nu înseamnă că personalului angajat în baza unor contracte de finanţare încheiate anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010 nu i se aplică dispoziţiile acestui act normativ în ceea ce priveşte salarizarea pentru munca prestată în perioada ulterioară intrării în vigoare a dispoziţiilor legii. Aceasta, întrucât art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 prevede, ca regulă generală, că drepturile salariale ale personalului ce intra în sfera sa de reglementare sunt în mod exclusiv reglementate de acest act normativ, iar în ceea ce priveşte personalul angajat în baza contractelor de finanţare încheiate anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010 nu se prevede în mod expres că ar fi exceptat de la aplicarea acestora. Or, Curtea Constituţională a statuat, prin deciziile nr. 458 din 2 decembrie 2003 şi nr. 784 din 3 iunie 2010, că “o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi...”.

8. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

Instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat asupra excepţiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010, în ansamblul său, pe care Ie-a respins, ca neîntemeiate1, statuând că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

9. Raportul asupra chestiunii de drept

Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat, referitor la admisibilitatea sesizării, în raport cu dispoziţiile art. 519 din acelaşi cod, că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile pentru declanşarea mecanismului privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, iar punctul de vedere al judecătorilor-raportori referitor la rezolvarea de principiu a chestiunii de drept supuse analizei de faţă a fost în sensul că dispoziţiile art. 34 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se aplică şi drepturilor salariale ale personalului angajat în baza contractelor de finanţare încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, în ceea ce priveşte salarizarea pentru munca prestată în perioada ulterioară intrării în vigoare a dispoziţiilor legii.

10. Înalta Curte

Examinând sesizarea În vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctele de vedere formulate de părţi şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

11.1. Asupra admisibilităţii

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost legal sesizată, fiind îndeplinite în mod cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru declanşarea procedurii reglementate prin dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă.

Astfel, instanţa supremă a fost sesizată de un complet din cadrul Curţii de Apel Suceava, Secţia I civilă, care judecă litigiul în ultimă instanţă.

Este îndeplinită, de asemenea, condiţia de admisibilitate referitoare la ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei.

În ce priveşte importanţa problemei de drept supuse dezbaterii se constată că aceasta trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege (fie pentru că este incomplet, necorelat cu alte dispoziţii legale), situaţie regăsită în speţă.

Sesizarea este admisibilă şi din perspectiva condiţiei caracterului de noutate a chestiunii de drept care urmează a fi dezlegată, întrucât aceasta priveşte dispoziţiile art. 34 alin. (1) corelate cu cele ale art. 34 alin. (7) din Legea-cadru nr. 284/2010, respectiv dacă acestea se aplică şi în ceea ce priveşte drepturile salariale ale personalului angajat în baza contractelor de finanţare în derulare, încheiate anterior intrării în vigoare a legii unice a salarizării, iar practica judiciară invocată este de dată recentă (fată de însuşi momentul intrării în vigoare a legii, 1.01.2011).

De asemenea, din verificările efectuate până la data întocmirii raportului rezultă că Înalta Curte nu a statuat asupra chestiunii de drept care face obiectul sesizării, iar aceasta nu face nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

11.2. Asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării

Normele de drept intern, prevăzute la art. 34 alin. (1) şi (7) din Legea-cadru nr. 284/2010 şi supuse examinării, au următorul cuprins:

“Alin. (1). - Personalul din autorităţile administraţiei publice centrale, din structurile din subordinea autorităţilor publice centrale şi din instituţiile publice locale, nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau finanţate de stat rambursabile sau nerambursabile, beneficiază de la data intrării în vigoare a prezentei legi de o majorare a salariului de bază cu până la 75%, iar începând cu 01.01.2011, în locul majorării de până la 75%, de o majorare de până la 25 de clase de salarizare suplimentare aplicată la salariul de bază lunar, proporţional cu timpul efectiv alocat realizării activităţilor pentru fiecare proiect, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat, fără a depăşi durata maximă a timpului de lucru prevăzut de normele legale în vigoare şi fără a depăşi în total numărul maxim de clase de salarizare prevăzut la art. 10 alin. (2).”

“Alin. (7). - Procentul de majorare salarială prevăzut la alin. (1) se acordă de la data semnării contractului/acordului/ordinului de finanţare de către părţile contractante, respectiv instituţia beneficiară şi autoritatea finanţatoare, de la data intrării în vigoare a prezentului articol.”

Din cuprinsul dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 rezultă că, de la data intrării în vigoare a legii, singura modalitate de plată a specialiştilor implicaţi în activităţile din cadrul proiectelor finanţate din fonduri comunitare o constituie aplicarea unei majorări la salariul de bază.

În cauză însă modalitatea de plată a persoanelor implicate în activităţile din cadrul proiectelor a fost stabilită, înainte de intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, prin încheierea unor contracte, în care sunt prevăzute atât activitatea prestată de către specialiştii respectivi în desfăşurarea proiectului, cât şi suma de bani reprezentând plata acordată pentru prestaţie.

Aşadar, întrucât prin contractele respective creanţa este stabilită în integralitatea ei, fiind determinată exact suma ce reprezintă plata acordată specialiştilor, în temeiul unor clauze contractuale asumate de părţi anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, această sumă nu mai poate fi modificată, ulterior, după intrarea în vigoare a actului normativ menţionat.

Contractele, convenţiile încheiate cu specialiştii implicaţi în proiecte, deşi intitulate contracte de muncă, nu prezintă, totuşi, caracteristicile tipice ale unor astfel de contracte. Dimpotrivă, este vădită natura lor juridică civilă, fiind încheiate punctual, în legătură cu activităţi şi servicii expres individualizate, prestate de specialiştii respectivi în cadrul larg al activităţilor desfăşurate în temeiul proiectului finanţat din fonduri comunitare, respectiv din împrumuturi externe, în schimbul unei contraprestaţii, plata cuvenită, care a fost negociată între părţi.

Acestor contracte nu le pot fi însă aplicate dispoziţiile art. 34 din Legea-cadru nr. 284/2010, întrucât s-ar încălca principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, consacrat de dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, potrivit căruia “Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.

Deşi defectuos prin modalitatea de redactare, art. 34 alin. (7) din Legea-cadru nr. 284/2010 nu poate fi înţeles în sensul că intenţia legiuitorului ar fi fost aceea de aplicare a noii modalităţi de plată reglementate contractelor încheiate anterior intrării în vigoare a acestei legi.

Dimpotrivă, interpretarea sistematică şi coroborată a dispoziţiilor textului impune concluzia că procentul de majorare salarială se acordă de la data semnării contractului doar atunci când aceasta este ulterioară momentului intrării în vigoare a legii.

Altminteri, ar însemna să se intervină în conţinutul unui contract şi să fie modificată modalitatea de efectuare a plăţii - în locul sumei prevăzute prin clauza contractuală, să fie aplicat un procent de majorare salarială - ceea ce nu se poate realiza decât cu efect retroactiv.

Or, este de principiu că încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea contractului sunt supuse dispoziţiilor legale în vigoare la momentul perfectării contractului (terripus regit actum), iar o lege este retroactivă atunci când atribuie ori recunoaşte alte efecte unui act, fapt ori situaţii încheiate sau, după caz, produse ori născute anterior intrării sale în vigoare.

În acest context în care partea are, în temeiul contractului încheiat, o creanţă bine definită - doar plata acesteia constând în preţul activităţii de implementare fiind eşalonată - o lege nouă care i-ar aduce modificări ar retroactiva, pentru că ar aduce atingere efectelor recunoscute de legea în vigoare la data când contractul a fost perfectat. Într-o astfel de situaţie, drepturile şi obligaţiile părţilor nu ar mai fi executate şi realizate în termenii iniţiali conveniţi, ci în termenii prevăzuţi de legea nouă, ceea ce este inadmisibil faţă de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

De altfel, faptul că nu s-a intenţionat să se intervină de o manieră retroactivă asupra contractelor menţionate, încheiate anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, a fost confirmat şi prin Memorandumul adoptat la 23.12. 2013 de Guvernul României, “pentru deblocarea proiectelor POSDRU, ale căror contracte erau în vigoare anterior datei de 1.01.2011”, subliniindu-se că “li s-au aplicat în mod eronat prevederile art. 34 din Legea-cadru nr. 284/2010”.

Prin urmare, pentru considerentele expuse, în dezlegarea chestiunii de drept cu care a fost sesizată, Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 34 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nu se aplică drepturilor salariale ale personalului angajat în baza contractelor de finanţare încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.493/40/2013 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi stabileşte că:

Dispoziţiile art. 34 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nu se aplică drepturilor salariale ale personalului angajat în baza contractelor de finanţare încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 iunie 2014.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Aurel Segărceanu

 


*) Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.666/2011 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

1 Decizia nr. 891 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 4 ianuarie 2013; Decizia nr. 457 din 7 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 10 decembrie 2013.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.