MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 230/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 230         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 3 aprilie 2015

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

29. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Un Plan de investiţii pentru Europa COM (2014) 903

 

32. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1,304/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.081/2006 al Consiliului, în ceea ce priveşte o majorare a sumei prefinanţării iniţiale acordate programelor operaţionale sprijinite de Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor COM (2015) 46

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            225. - Hotărâre pentru aprobarea Amendamentului 3 convenit prin scrisoarea semnată la Bucureşti la 19 martie 2015 şi, respectiv, la 25 martie 2015 între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

355. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor aferente lunii martie 2015

 

Rectificări la:

 - Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 158/2015

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Un Plan de investiţii pentru Europa COM (2014) 903

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4c-19/196 adoptat de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 19 martie 2015,

1. Camera Deputaţilor salută iniţiativa Comisiei Europene de a încerca o abordare nouă prin care să schimbe mixul de politici urmat în ultimii 5 ani şi care nu a reuşit să relanseze decisiv economia europeană.

2. Camera Deputaţilor salută, de asemenea, evaluarea Comisiei Europene, care recunoaşte pentru prima dată existenţa unei probleme legate de deficitul de cerere: “Este nevoie de măsuri simultane pe mai multe fronturi, atât pe partea de cerere, Cât şi pe partea de ofertă economică”.

3. În acelaşi sens, citarea discursului domnului Mărio Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, de la Jackson Hole, SUA, la data de 22 august 2014, este încurajatoare. Camera Deputaţilor subliniază că principalul mesaj al lui Mărio Draghi este nevoia de schimbare instituţională şi de politici, în condiţiile în care sistemul curent de politici nu este potrivit pentru provocările cu care se confruntă Uniunea. Camera Deputaţilor se raliază, de asemenea, îndemnului domnului Draghi de a sprijini cererea agregată, alături de reformele structurale.

4. Camera Deputaţilor reaminteşte că deficitul de cerere este, de asemenea, o cauză a stagnării economice, în măsura în care scăderea puterii de cumpărare a gospodăriilor, îndatorarea mare a sectorului privat şi neîncrederea din cauza incertitudinii asupra viitorului au influenţat negativ cererea efectivă, blocând astfel creşterea economică.

5. Camera Deputaţilor apreciază tentativa Comisiei Europene de a ieşi din cadrul rigid al celor doi piloni - consolidare fiscală severă şi reforme structurale - şi de a propune un al treilea pilon: investiţiile.

6. Camera Deputaţilor apreciază recunoaşterea necesităţii de a stimula investiţiile pentru a depăşi deficitul de investiţii din UE, în vederea stimulării creşterii economice şi a creării locurilor de muncă.

7. Camera Deputaţilor constată însă că, în ciuda intenţiei declarate de a sprijini şi cererea, în realitate, noul Plan de investiţii se concentrează aproape exclusiv pe sprijinirea ofertei.

8. După cum declara domnul Katainen, vicepreşedintele Comisiei Europene, în discursul de prezentare a Planului în Parlamentul European, cea mai importantă axă a acestuia este reprezentată de reformele structurale îndreptate spre înlăturarea obstacolelor de reglementare din calea investiţiilor private, o abordare deci, pro-ofertă. De asemenea, absorbţia riscurilor, în principal prin asigurarea garanţiilor din bani publici, cu scopul de a mobiliza finanţări private, reprezintă tot o măsură pro-ofertă.

9. Camera Deputaţilor consideră că noul pilon - investiţiile - din cadrul noului mix de politici rămâne încă fragil comparativ cu soliditatea celorlalţi doi piloni - consolidarea fiscală şi reformele structurale - asupra cărora se concentrează cea mai mare parte a eforturilor. Fragilitatea pilonului investiţii este cauzată în principal de:

- volumul insuficient de investiţii preconizat pentru a compensa decalajul existent faţă de tendinţa normală:

- ambiguitatea interpretării şi dificultatea de punere efectivă în aplicare a principiului adiţionalităţii, conform căruia trebuie mobilizate investiţii care altfel nu s-ar fi întâmplat;

- utilizarea unui instrument financiar structurat pentru a obţine un efect de levier mare (de facto acesta este 40 pe cele trei niveluri combinate garanţie + levier), prea complex, care implică riscuri majore.

10. Camera Deputaţilor constată că principala noutate a Planului este, de fapt, noua paradigmă privind abordarea investiţiilor, conform căreia fondurile publice nu vor mai fi folosite pentru investiţii în active fizice, ci preponderent pentru investiţii în active financiare, astfel ca, prin diverse instrumente financiare sofisticate, să stimuleze finanţarea privată a proiectelor de investiţii.

11. Camera Deputaţilor îşi exprimă profunda preocupare faţă de procesul de selecţie a proiectelor de investiţii pentru portofoliul/rezerva de proiecte atât din punct de vedere al liniilor directoare pentru selectarea proiectelor de investiţii, cât şi pentru aspectele tehnico-financiare ale selecţiei:

- componenta tehnică ar putea favoriza proiectele propuse de economii mai puternice cu experienţă mai mare în realizarea documentaţiei tehnice a proiectelor; componenta de asistenţă tehnică trebuie să compenseze această asimetrie pentru a oferi posibilitatea accesului la această asistenţă statelor membre cu expertiză redusă în promovarea de astfel de proiecte şi cu pieţe financiare mai puţin mature;

- componenta financiară ar putea favoriza de asemenea proiectele propuse de state mai dezvoltate cu experienţă mai mare în utilizarea instrumentelor financiare complexe;

- absorbţia riscurilor prin garanţii publice ar putea favoriza şi proiectele propuse de state mai slab dezvoltate, unde riscurile sunt mai mari, dar această socializare a riscurilor nu este în interesul contribuabililor.

12. Camera Deputaţilor îşi exprimă mai ales îngrijorarea faţă de felul în care proiectele din rezerva de proiecte vor fi alese pentru a se realiza efectiv investiţia, în contextul în care domnul Jyrki Katainen, vicepreşedintele Comisiei Europene, a susţinut, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles, la 10 martie 2015, că tipul de proiecte care vor fi efectiv finanţate şi demarate depinde exclusiv de opţiunea investitorilor privaţi.

13. Camera Deputaţilor consideră că un plan de asemenea anvergură nu poate exclude obiectivele majore ale UE printre care se află convergenţa între economiile statelor membre, fără de care întreg ansamblul pieţei unice ar avea de suferit. Modul de selecţie a proiectelor nu trebuie să contravină tratatelor fundamentale ale Uniunii Europene (“o Uniune cât mai integrată” - “an ever closer Union*).

14. Camera Deputaţilor sprijină, în principiu, ideea unei schimbări majore asupra modelului de creditare a investiţiilor, de la sistemul bancar, către pieţele de capital, prin instrumente financiare inovatoare, dar care nu poate reprezenta un substitut pentru investiţiile publice.

15. În acest sens, Camera Deputaţilor sprijină formarea “Uniunii pieţelor de capital” pentru a reduce dependenţa firmelor de finanţarea prin intermediul băncilor.

16. Camera Deputaţilor sprijină complementaritatea între sursele de finanţare ale noului Plan şi fondurile structurale şi de coeziune.

17. Camera Deputaţilor subliniază nevoia de a se ţine seama de particularităţile economico-financiare ale statelor membre: gradul de maturitate al pieţelor financiare, experienţa limitată a unor state membre de a utiliza instrumente financiare complexe, obstacolele specifice, precum şi poziţia fiscală a statelor respective.

18. Camera Deputaţilor aminteşte recomandarea Comisiei ca noua abordare privind investiţiile inaugurate de noul fond european să fie utilizată şi pentru fondurile structurale alocate statelor membre pentru perioada 2014-2020, de vreme ce “o modalitate deosebit de eficace de amplificare a impactului fondurilor structurale este utilizarea instrumentelor financiare sub formă de împrumuturi, capital propriu şi garanţii, în loc de granturi tradiţionale”; semnalează totuşi că sunt necesare clarificări cu privire la modalităţile concrete în care această abordare poate fi transpusă în practică;

19. Camera Deputaţilor admite că absenţa informaţiilor credibile şi transparente asupra proiectelor constituie un obstacol major în calea investiţiilor şi salută măsurile propuse pentru înlăturarea acestui impediment.

20. Camera Deputaţilor salută măsurile pentru furnizarea de asistenţă tehnică în sprijinul dezvoltării proiectelor solide de investiţii, sub forma platformei de consultaţii, ca “ghişeu unic”, care să ofere servicii continue de consiliere şi expertiză, dedicate iniţiatorilor proiectelor, investitorilor şi autorităţilor publice.

21. Camera Deputaţilor salută obiectivul de formare a unei pieţe unice în domeniile: energie, digital, achiziţii publice şi servicii.

22. Camera Deputaţilor salută abordarea Comisiei Europene de a se concentra pe îndreptarea banilor spre economia reală şi recunoaşte relevanţa domeniilor indicate pentru investiţiile suplimentare, respectiv infrastructura strategică, investiţii în sectorul digital şi în domeniul energetic, infrastructura de transport din centrele industriale, educaţia, investiţiile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, în special prin finanţarea IMM-urilor şi măsuri pentru încadrarea în muncă a tinerilor, proiecte de mediu sustenabile, inovare şi “cercetare şi dezvoltare”, în acord cu politicile UE.

23. Camera Deputaţilor solicită Comisiei Europene informaţii suplimentare detaliate privind modul în care proiectele naţionale eligibile pentru fondurile europene structurale şi de investiţii pot accesa finanţare de la noul Fond european de investiţii strategice.

24. Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene:

- Evaluarea posibilităţii de a lansa un plan autentic de investiţii publice la nivel european care să completeze actualul plan. În acest sens, merită a fi luate în considerare planuri alternative de investiţii, cum este, de exemplu, cel propus de domnul Mateusz Szczurek, ministrul de finanţe al Poloniei, la 5 septembrie 2014, cu ocazia conferinţei găzduite de grupul de reflecţie Bruegel;

- Introducerea explicită în selecţia proiectelor a criteriului convergenţei economice şi sociale în UE şi a unor cote orientative (de exemplu, o bandă definită de un prag minim şi un prag maxim) pentru sectoare şi zone. O atenţie specială ar trebui acordată ţărilor şi regiunilor aflate la un nivel al PIB-ului/locuitor sub 70% din media UE. Accentul ar trebui să fie îndreptat spre proiectele din domeniul energiei, incluzând în special pe cele legate de securitatea energetică şi sursele regenerabile de energie;

- Evaluarea posibilităţii unei coordonări mai puternice între poziţiile fiscale ale statelor membre care să permită o poziţie fiscală mai favorabilă creşterii economice pe ansamblul Uniunii, respectiv a zonei euro, în spiritul art. 121 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE);

- Evaluarea posibilităţii realizării unei propuneri care să permită pentru statele membre utilizarea “regulii de aur” pentru investiţiile publice considerate ca având impact major pentru relansarea creşterii economice şi îmbunătăţirea potenţialului de creştere economică. Realizarea unei distincţii între cheltuielile curente şi cheltuielile pentru investiţii ar fi în spiritul TFUE, care prevede la art. 126 alin. (3): “În cazul în care un stat membru nu îndeplineşte cerinţele acestor criterii sau ale unuia dintre ele, Comisia elaborează un raport. Raportul Comisiei examinează, de asemenea, dacă deficitul public depăşeşte cheltuielile publice de investiţii şi ţine seama de toţi ceilalţi factori relevanţi, inclusiv de poziţia economică şi bugetară pe termen mediu a statului membru”.

25. Camera Deputaţilor recomandă Guvernului României ca, în urma consultării cu mediul privat şi cu echipa de asistenţă tehnică de la Banca Europeană de Investiţii, să întocmească cât mai curând posibil un portofoliu de proiecte de investiţii care să mărească şansele acestora de a fi selectate pentru rezerva europeană de proiecte, informând Parlamentul României asupra evoluţiei acestuia.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 1 aprilie 2015, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-STEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 1 aprilie 2015.

Nr. 29.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.304/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.081/2006 al Consiliului, în ceea ce priveşte o majorare a sumei prefinanţării iniţiale acordate programelor operaţionale sprijinite de Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor COM (2015) 46

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4c-19/207 adoptat de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 24 martie 2015,

1. Camera Deputaţilor ia act de faptul că propunerea Comisiei Europene privind garanţia pentru tineret a făcut obiectul unui acord politic şi a fost aprobată de Consiliul European din iunie 2013; de faptul că garanţia pentru tineret vizează garantarea faptului că toţi tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani care nu sunt angajaţi, nu sunt înscrişi la studii sau traininguri de formare profesională să beneficieze de o ofertă de calitate adaptată nevoilor lor, respectiv de: contract de muncă, ucenicie, stagiu sau curs de formare continuă în termen de 4 luni de la terminarea studiilor sau de la pierderea locului de muncă; de faptul că toate statele membre au depus planuri proprii de implementare a garanţiei pentru tineret şi în prezent instituie măsuri concrete, Comisia Europeană fiind cea care monitorizează implementarea, în cadrul Semestrului european.

2. Camera Deputaţilor ia act de faptul că sursa principală de finanţare a garanţiei pentru tineret este Fondul social european (FSE), care dispune de un buget de 86 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020; de faptul că în completarea sumelor provenind din FSE, Consiliul European din 7 şi 8 februarie 2013 a aprobat lansarea Iniţiativei privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor [YEI), ce are ca obiectiv accelerarea măsurilor prevăzute în pachetul “Încadrarea în muncă a tinerilor”; de faptul că YEI se adresează tuturor regiunilor în care rata şomajului în rândul tinerilor depăşeşte 25% şi în mod prioritar regiunilor în care rata şomajului în rândul tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează nicio formă de învăţământ (NEETJ este foarte ridicată; de faptul că această iniţiativă se înscrie în obiectivele Strategiei Europa 2020, acelea că 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani să aibă un loc de muncă, reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii şi reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.

3. Camera Deputaţilor observă faptul că, beneficiind iniţial de un buget de 6 miliarde de euro pe o perioadă de 7 ani (2014-2020), respectiv 3,2 miliarde de euro provenind dintr-o linie bugetară specifică a Uniunii Europene dedicată ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor şi 3 miliarde de euro provenind de la FSE, finanţarea totală a YEI a crescut în februarie 2013 la 8 miliarde de euro, din care 6 miliarde au fost concentraţi în primii 2 ani ai viitorului buget european (2014 şi 2015); iniţiativa ar trebui să permită statelor membre finanţarea reformelor structurale necesare în domeniul forţei de muncă, al învăţării, al educaţiei şi al formării tinerilor, precum şi sprijinirea demarării unor afaceri de către tineri.

4. Camera Deputaţilor constată că YEI nu este disponibilă tuturor statelor membre, ci doar 20 din cele 28 de state membre sunt eligibile, respectiv cele care se confruntă cu o rată a şomajului mai mare de 25% în cel puţin una dintre regiuni; că în România există 3 regiuni eligibile pentru a primi alocări financiare suplimentare în cadrul YEI, respectiv Centru, Sud-Est şi Centru-Sud Muntenia; că pentru a beneficia de finanţarea YEI statele membre trebuie să prezinte programe operaţionale cu obiective clare, concentrate pe acţiuni concrete de investiţii eficiente; că în momentul actual, deşi toate cele 20 de state membre eligibile şi-au prezentat programele, doar Franţei, Italiei şi Lituaniei le-au fost aprobate şi le-au fost vărsate primele sume.

5. Camera Deputaţilor constată existenţa contribuţiei de 3,2 miliarde de euro care provine dintr-o linie bugetară specifică a UE dedicată YEI şi care nu necesită nicio finanţare naţională, cofinanţarea suplimentară fiind lăsată la latitudinea statelor membre; faptul că doar contribuţia provenind din FSE trebuie să fie completată financiar de către acestea, rata de cofinanţare ridicându-se la 15% pentru regiunile cele mai sărace şi la 45% pentru cele care sunt cel mai bine dezvoltate.

6. Camera Deputaţilor observă că mecanismul de cofinanţare, cu sume provenind din FSE, este destul de greoi pentru ţările care au dificultăţi în asigurarea sumelor necesare; că rata de prefinanţare prevăzută iniţial în programele operaţionale provenind din FSE se ridică la 1%, respectiv 1,5% pentru statele membre care beneficiază de asistenţă financiară; că suma corespunzătoare se transferă automat, odată CU adoptarea unui program operaţional şi, prin urmare, plăţile intermediare către statele membre nu se pot efectua decât ca rambursare a unor plăţi avansate de beneficiar; că ţările membre sunt cele care asigură prefinanţarea proiectelor din bugetele naţionale, urmând ca mai apoi să fie rambursate de către UE; că pe de o parte, suma pare prea mică în raport cu nevoile, procentul fiind mult prea mic pentru a putea produce un efect multiplicator în angajarea sumelor, iar, pe de altă parte, modalităţile de cofinanţare nu sunt foarte clare, există confuzii legate de aplicarea regulilor FSE sau YEI.

7. Camera Deputaţilor ia act de decizia Comisiei Europene de deblocare a majorităţii sumelor afectate garanţiei pentru tineret în perioada 2014-2015, aproximativ 1 miliard de euro, pentru a permite în special o mobilizare reală şi rapidă a fondurilor; de faptul că propunerea Comisiei de majorare a sumei prefinanţării iniţiale acordate programelor operaţionale sprijinite de YEI creşte rata de prefinanţare în cadrul alocării bugetare pe 2015 de la 1%, respectiv 1,5% la o rată de 30%, statele membre beneficiare ale acestei iniţiative urmând să primească o treime din cele 3,2 miliarde de euro alocate imediat după adoptarea programelor operaţionale specifice.

8. Camera Deputaţilor se aşteaptă ca statele membre să pună această finanţare la dispoziţia beneficiarilor de proiecte sub formă de plăţi în avans destinate acestor proiecte şi să efectueze monitorizările de rigoare; se apreciază că prin această prefinanţare accelerată, între 350.000 şi 650.000 de tineri ar putea beneficia în cursul acestui an de sprijin, în timp ce rata actuală ar fi putut veni doar în ajutorul unui număr cuprins între 14.000 şi 22.000 de tineri.

9. Camera Deputaţilor ia act de faptul că Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor, precum şi alte asociaţii din domeniu se întreabă despre oportunitatea de a extinde garanţia la tinerii cu vârste cuprinse între 25 şi 30 de ani, care suferă şi ei din cauza şomajului; de faptul că dacă s-ar efectua această extindere, 6,5 milioane de tineri ar trebui incluşi, ceea ce ar dubla numărul prevăzut iniţial, iar sumele alocate ar fi cu mult diluate şi eficacitatea iniţiativei ar fi pusă în discuţie; de faptul că în acest caz o creştere a sumelor alocate prin YEI este cea mai bună soluţie; de faptul că ar trebui pus în discuţie perimetrul regional al garanţiei, pentru că în momentul de faţă atât garanţia pentru tineret, cât şi YEI se adresează doar regiunilor în care rata şomajului în rândul tinerilor depăşeşte 25%.

10. Camera Deputaţilor ia act de faptul că:

- prin prezenta propunere se intenţionează creşterea prefinanţării iniţiale din alocarea specifică pentru YEI aferentă anului 2015 la aproximativ 1 miliard euro, iar această abordare nu modifică prefinanţarea iniţială plătită din FSE programelor operaţionale de implementare a YEI şi nici prefinanţarea iniţială care urmează să fie plătită în 2016 din alocarea specifică pentru YEI;

- prin această modificare se intenţionează să se adapteze profilul prefinanţării YEI la cel al programelor politicii de coeziune şi astfel să permită ca nivelul de prefinanţare al YEI să fie acelaşi de care beneficiază, în mod normal, alte programe, propunerea urmărind asigurarea unui tratament egal între YEI şi fondurile politicii de coeziune;

- pentru a garanta că prefinanţările suplimentare au ca rezultat implementarea imediată a YEI, se prevede că, dacă în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia nu primeşte cereri de plată pentru care contribuţia Uniunii acordată în cadrul YEI se ridică la cel puţin 50% din prefinanţarea suplimentară, respectiva prefinanţare suplimentară va trebui rambursată Comisiei;

- propunerea este neutră din punct de vedere bugetar în perioada de programare 2014-2020;

- prin aplicarea noilor propuneri rata de prefinanţare a YEI ar urma să crească, în cadrul alocării bugetare pentru 2015, de la 1%, respectiv 1,5% (în cazul SM care beneficiază de asistenţă financiară), la 30%, fără afectarea profilului financiar actual agreat în Cadrul Financiar Multianual 2014-2020;

- în cazul României, conform datelor furnizate de Comisia Europeană, după adoptarea noilor modificări, prefinanţarea va fi de 31.798.295 euro în comparaţie cu 1.589.915 euro în formula actuală.

11. Camera Deputaţilor apreciază faptul că Parlamentul European:

- salută măsura propusă de Comisia Europeană şi consideră clauza de rambursare prevăzută la paragraful 3 art. 1 ca fiind echilibrată şi menită să stimuleze statele membre să utilizeze rapid şi proporţional suma suplimentară pentru finanţarea proiectelor din regiunile cele mai afectate de şomaj în rândul tinerilor;

- prin raportorul desemnat a decis să nu aducă niciun amendament propunerii, împărtăşind în acelaşi timp obiectivele politice ale Comisiei Europene, precum şi modalităţile de punere în aplicare, alegând procedura care să permită o deblocare rapidă a celor 1 miliard de euro;

- salută şi felicită Comisia Europeană pentru angajamentul constant în lupta împotriva şomajului şi în special în cei din rândul tinerilor şi pentru voinţa de a vedea atinse obiectivele fixate de garanţia pentru tineret.

12. Camera Deputaţilor se alătură poziţiei majorităţii statelor membre, considerând că:

- trebuie să fie continuate eforturile de a se crea condiţii propice pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, pentru asigurarea unei coeziuni sociale la nivel european;

- locurile de muncă pentru tineri constituie o prioritate economică şi socială care justifică o mobilizare puternică a responsabililor politici, dar şi a capacităţilor administrative atât la nivel naţional, cât şi european;

- trebuie continuată lupta împotriva cauzelor şomajului structural în rândul tinerilor, susţinându-i în special pe cei aflaţi în dificultate, asigurându-le posibilitatea de a dobândi competenţe de viitor, favorizându-le mobilitatea geografică şi profesională şi ajutându-i să efectueze tranziţia de la sistemul educaţional la piaţa muncii;

- sunt necesare măsuri urgente în favoarea tinerilor care nu sunt angajaţi, nu sunt înscrişi la studii sau traininguri de formare profesională (NEET), care reprezintă categoria cea mai defavorizată şi mai vulnerabilă;

- condiţiile de punere în aplicare a garanţiei pentru tineret pot fi îmbunătăţite;

- cadrul european de calitate pentru stagii ar trebui să fie îmbunătăţit şi făcut să f e aplicabil tuturor categoriilor de vârstă;

- mobilitatea europeană poate fi un avantaj în lupta împotriva şomajului în rândul tinerilor;

- sunt necesare evaluarea oportunităţii modificării perimetrului garanţiei pentru tineret şi extinderea acesteia pentru categoria de vârstă 25-30 de ani;

- sunt necesare reanalizarea disparităţilor regionale existente şi includerea zonelor afectate de sărăcie din cadrul regiunilor mai dezvoltate, care sunt actualmente excluse din dispozitiv;

- sunt necesare o eventuală reevaluare şi o creştere a bugetului comunitar alocat acestei politici dedicată combaterii şomajului în rândul tinerilor;

- trebuie crescută rata de prefinanţare pentru totalitatea fondurilor şi nu numai pentru fondurile destinate finanţării YEI;

- poate fi luată în discuţie o eventuală implicare a Băncii Europene de Investiţii în punerea în aplicare a acestei iniţiative;

- o intensificare a cooperării între autorităţile specializate în ocuparea forţei de muncă din statele membre ar ajuta statele membre să îşi definească mai bine politicile şi să îşi adapteze competenţele tinerilor la nevoile de pe piaţa muncii.

13. Camera Deputaţilor acceptă poziţia Comisiei Europene, care consideră că fondurile UE, în special cele alocate YEI, nu ar trebui să înlocuiască eforturile naţionale, ci să vină în completarea acestora, ca o susţinere suplimentară pentru tineri şi ca o întărire a programelor naţionale.

14. Constată că, la nivelul Consiliului, discuţiile cu privire la modificarea Regulamentului nr. 1.304/2013 (UE) al Parlamentului European şi al Consiliului privind fondul social european şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.081/2006 al Consiliului au loc în Grupul de lucru pentru măsuri structurale; că aspectele legate de implicaţiile bugetare ale acestei propuneri sunt dezbătute în cadrul Comitetului bugetar.

15. Camera Deputaţilor observă că principalul aspect semnalat de un număr important de state membre, printre care şi România, a fost nevoie de mai multă flexibilitate în raport cu prevederea potrivit căreia dacă în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului modificat statele membre nu transmit cereri de plată în care contribuţia Uniunii Europene din YEI să fie de cel puţin 50% din prefinanţarea suplimentară, vor trebui să ramburseze Comisiei Europene suma totală a prefinanţării suplimentare de care au beneficiat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 1 aprilie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

 

Bucureşti, 1 aprilie 2015.

Nr. 32.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Amendamentului 3 convenit prin scrisoarea semnată la Bucureşti la 19 martie 2015 şi, respectiv, la 25 martie 2015 între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (2) din Legea nr. 205/2006 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Amendamentul 3 convenit prin scrisoarea semnată la Bucureşti la 19 martie 2015 şi, respectiv, la 25 martie 2015 între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în sumă de 110 milioane euro, pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, ratificat prin Legea nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

 

Bucureşti, 2 aprilie 2015.

Nr. 225.

 

BIROUL BĂNCII MONDIALE, ROMÂNIA

BANCA INTERNAŢIONALĂ PENTRU RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE

Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare

Clădirea UTI, etaj 6

Str. Vasile Lascăr

Sector 2, 020492

Bucureşti, România

Tel.: (+4) 021-201-0311

Fax: (+4)021-201-0338

Excelenţei Sale

Darius-Bogdan Vâlcov,

ministrul finanţelor publice

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5

Bucureşti, România

19 martie 2015

 

            Stimate Domnule Ministru:

 

Proiectul reformei judiciare (împrumut nr. 4811-RO)

Amendament 3 la Acordul de împrumut

 

Facem referire la Acordul de împrumut dintre România (împrumutatul) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca) pentru Proiectul menţionat anterior, datat 27 ianuarie 2006 şi amendat în data de 10 octombrie 2010 şi 14 decembrie 2012 (Acordul de împrumut). De asemenea, avem în vedere scrisoarea dumneavoastră datată 23 februarie 2015, prin care au fost solicitate anumite amendamente la Acordul de împrumut.

Propunem prin prezenta amendarea Acordului de împrumut după cum urmează:

1. La articolul I secţiunea 1.02 sa adaugă următoarea definiţie (şi ca urmare, definiţiile rămase se renumerotează în vederea menţinerii ordinii alfabetice):

“«Planul de implementare» înseamnă planul împrumutatului pentru implementarea activităţilor Proiectului, denumit «Proiectul reformei judiciare», împrumut nr. 4811-RO, Planul de implementare pentru 24 de luni, 31 martie 2015-31 martie 2017, datat 23 februarie 2015 şi la care se face referire în partea A (g) din anexa 5 la prezentul acord, aşa după cum respectivul plan poate fi amendat din când în când cu acordul Băncii.”

2. La articolul II, secţiunea 2.03 se modifică şi se va citi după cum urmează (modificările sunt prezentate cu caractere italice):

“Data finalizării va fi 31 martie 2017 sau o dată ulterioară pe care Banca o va stabili. Banca va notifica neîntârziat împrumutatul cu privire la stabilirea unei astfel de date ulterioare.”

3. În anexa 5 partea A se adaugă un nou paragraf, (g), şi se va citi după cum urmează:

“(g) Pe parcursul implementării Proiectului, împrumutatul va realiza Proiectul în conformitate cu Planul de implementare, într-o manieră satisfăcătoare pentru Bancă.”

Vă rugăm să confirmaţi acordul dumneavoastră faţă de cele de mai sus, în numele României, prin semnarea, datarea şi retransmiterea exemplarului inclus în această corespondenţă. Amendamentele vor intra în vigoare odată cu primirea exemplarelor contrasemnate ale acestei scrisori.

 

Cu sinceritate,

Elisabetta Capannelli,

director de ţară,

Biroul Băncii Mondiale, România

 

DEACORD

ROMÂNIA

Prin

AtŁl la Gyorgy,

reprezentant autorizat

Funcţia: secretar de stat

Data: 25 martie 2015

 

cc:

E. S. Robert Marius Cazanciuc, ministru, Ministerul Justiţiei,

Bucureşti, România

Dl Attila Gyorgy, secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice,

Bucureşti, România

Dl Liviu Stancu, secretar de stat, Ministerul Justiţiei,

Bucureşti, România

Dl Marius Badea Tudose, preşedinte, Consiliul Superior al Magistraturii,

Bucureşti, România

Dna Boni Florinela Cucu, director general, Ministerul Finanţelor Publice,

Bucureşti, România

Dna Cornelia Munteanu, manager de proiect, Ministerul Justiţiei - DIEFP,

Bucureşti, România

Dl Rudolf Jan Treffers, director executiv,

Banca Mondială

 

Avizat de:

Adrian Fozzard (GGP); Daria Goldstein (LEG)

bcc: Fozzard, Decker (GGP); Goldstein, Borges (Karen) (LEGLE); Mestnik, llic (WFALA); România DL; România Portofolio

Team (ECCRO); CTRLD RO; CTRFD FO; WB Docs

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind) stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor aferente lunii martie 2015

În temeiul prevederilor aii. 53 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin: ^2906042015

Art. I. - Prin derogare de la prevederile art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, ordonatorii principali de credite, înscrişi În anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, achită în luna aprilie 2015 salariile aferente lunii martie 2015 la datele stabilite în aceasta.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 3 aprilie 2015.

Nr. 355.

 

 

ANEXA

 

LISTA

eşalonării pe zile a plăţii salariilor aferente lunii martie 2015 pentru ordonatorii principali de credite şi instituţiile publice subordonate

 

Cod în profil departamental

Denumirea ordonatorului principal de credite

Data plăţii salariilor

7

Curtea de Conturi

8

13

Secretariatul General al Guvernului

8

23

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

8

28

Ministerul pentru Societatea Informaţională

8

36

Ministerul Energiei, întreprinderilor Mici şi Mijlocii şl Mediului de Afaceri

8

42

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

8

53

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului

8

54

Ministerul Fondurilor Europene

8

 

RECTIFICĂRI

 

La Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 158/2015 privind obligaţiile de informare a utilizatorilor finali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 27 februarie 2015, se face următoarea rectificare:

- în anexa nr. 2, la pct. II lit. c), în loc de: “…dacă acestea există;”se va citi: “...dacă aceasta există;”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.