MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 243/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 243         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 9 aprilie 2015

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

            29. - Hotărâre privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.304/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul social european, în ceea ce priveşte o majorare a sumei prefinanţării iniţiale acordate programelor operaţionale sprijinite de iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor COM (2015) 46 final

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI 120. - Decizie pentru exercitarea unor atribuţii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

27. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale de Paşapoarte, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 288/2011

 

364. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice pentru aprobarea reglementării tehnice “Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare”, indicativ P118/3-2015

 

557. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind recunoaşterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2015/2016

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.304/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul social european, în ceea ce priveşte o majorare a sumei prefinanţării iniţiale acordate programelor operaţionale sprijinite de iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor COM (2015) 46 final

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/129/1 aprilie 2015,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Comisia pentru Afaceri Europene consideră oportună creşterea prefinanţărilor alocate programului YEI, având în vedere caracterul urgent al situaţiei şomajului în rândul tinerilor. Prin aceste măsuri se va putea realiza o mobilizare rapidă şi substanţială a programelor, în vederea creşterii locurilor de muncă în rândul tinerilor.

(2) Comisia pentru Afaceri Europene salută şi susţine noile propuneri de suplimentare a fondurilor privind promovarea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor din regiunile cele mai afectate de şomaj, prevăzute în prezenta propunere de regulament.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României în şedinţa din 7 aprilie 2015, în conformitate cu prevederile art. 771 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 lit f), ar. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 7 aprilie 2015.

Nr. 29.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru exercitarea unor atribuţii

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - În perioada 9-13 aprilie 2015, domnul Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne, exercită atribuţiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activităţii Guvernului României.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 8 aprilie 2015.

Nr. 120.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale de Paşapoarte, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 288/2011

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale de Paşapoarte, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 288/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 şi 9 bis din 5 ianuarie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează, după cum urmează:

1. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - Direcţia generală are în structura organizatorică următoarele componente:

1. Conducerea;

2. Serviciul control;

3. Biroul coordonare metodologică;

4. Biroul juridic;

5. Serviciul financiar;

6. Protecţia datelor cu caracter personal;

7. Schengen, afaceri europene şi relaţii internaţionale;

8. Asistenţă psihologică;

9. Serviciul management operaţional;

10. Serviciul resurse umane;

11. Serviciul secretariat, documente clasificate şi comunicare publică;

12. Serviciul restricţii, identificări şi relaţii de muncă în străinătate:

13. Serviciul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate;

14. Serviciul cetăţenie;

15. Serviciul arhivă;

16. Structura de securitate - CSTIC;

17. Biroul logistic;

18. Centrul naţional unic de personalizare a paşapoartelor electronice, denumit în continuare CNUPPE (la nivel direcţie):

a) Serviciul personalizare automatizată;

b) Serviciul control calitate şi expediţie;

c) Serviciul comunicaţii şi tehnologia informaţiei;

d) Biroul validare date şi asistenţă tehnică producţie.”

2. La articolul 11, după litera j) se introduce o nouă literă, litera j1), cu următorul cuprins:

j1) cooperează cu instituţii similare ale statelor membre UE, în calitate de punct naţional unic de contact (SPOC) şi cu Organizaţia Aeronautică Civilă Internaţională, în calitate de operator al directorului naţional de chei publice (N-PKD) în vederea asigurării securităţii documentelor de călătorie electronice prin garantarea autenticităţii şi integrităţii datelor şi creşterea nivelului de interoperabilitate a sistemelor de validare;”.

3. La capitolul V “Atribuţiile structurilor Direcţiei Generale de Paşapoarte”, titlul secţiunii I se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

“SECŢIUNEA 1

Serviciul control

 

4. Articolul 18 se abrogă.

5. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 19. - Serviciul control are următoarele atribuţii principale:

a) elaborează Planul anual privind desfăşurarea controalelor de fond şi tematice la structurile direcţiei generale şi la serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, în condiţiile legii;

b) la solicitarea Corpului de Control al Ministrului asigură participarea la inspecţii şi execută atribuţiile prevăzute în planul aferent activităţii de control şi sarcinile stabilite de preşedintele comisiei de inspecţie;

c) cooperează cu Departamentul de informaţii şi protecţie internă, Direcţia Generală Anticorupţie, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi alte instituţii abilitate pe probleme legate de combaterea infracţionalităţii la regimul paşapoartelor simple în care este implicat personalul direcţiei generale sau al serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple;

d) sesizează Direcţia Generală Anticorupţie, conform dispoziţiilor în vigoare, atunci când are cunoştinţă de producerea unor fapte sau acte de corupţie;

e) efectuează cercetarea prealabilă a abaterilor disciplinare săvârşite de personalul direcţiei generale şi al serviciilor aflate în coordonare şi control metodologic şi întocmeşte documente de sesizare a organelor de cercetare penală în cazul faptelor penale, altele decât cele de corupţie, în condiţiile legii;

f) prezintă conducerii direcţiei generale propuneri de îmbunătăţire a cadrului normativ, pe baza constatărilor făcute în exercitarea atribuţiilor curente;

g) redactează şi prezintă periodic ori din dispoziţia conducerii direcţiei generale rapoarte şi sinteze de evaluare a activităţii serviciului;

h) verifică şi soluţionează petiţiile îndreptate împotriva personalului direcţiei generale şi a serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple;

i) efectuează verificări preliminare în cazul identificării unor documente susceptibile de fals, repartizate spre soluţionare;

j) efectuează verificări ale activităţilor desfăşurate pentru eliberarea paşapoartelor simple şi formulează propuneri privind răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, după caz, potrivit legii;

k) informează, cu privire la documentele constatate ca fiind false de către autorităţile competente, instituţiile emitente ale acestora, respectiv Direcţia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date şi Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor, transmise de către Departamentul Consular din Ministerul Afacerilor Externe;

l) întocmeşte şi supune aprobării conducerii direcţiei generale rapoartele cu principalele concluzii, constatări, măsuri şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii structurilor controlate;

m) înaintează Corpului de Control al Ministrului, în format electronic, regulamentele de organizare şi funcţionare, ordinele, instrucţiunile, metodologiile, dispoziţiile care le reglementează activitatea internă, precum şi rapoartele privind concluziile controalelor de fond şi tematice efectuate, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora.”

6. La capitolul V, după secţiunea I se introduce o nouă secţiune, secţiunea I1, cuprinzând articolul 191, cu următorul cuprins:

 

“SECŢIUNEA I1

Biroul coordonare metodologică

 

Art. 191. - Biroul coordonare metodologică are următoarele atribuţii principale:

a) coordonează activitatea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple din punct de vedere metodologic pentru aplicarea unitară a legislaţiei în vigoare în domeniul paşapoartelor simple, paşapoartelor simple electronice şi a paşapoartelor simple temporare;

b) planifică şi organizează activităţile de sprijin şi îndrumare metodologică, elaborând în acest sens Planul anual privind activităţile ce se vor desfăşura la serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple;

c) analizează problemele identificate în aplicarea prevederilor legale şi elaborează propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea desfăşurării activităţii serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple;

d) elaborează, împreună cu celelalte structuri din direcţia generală, materiale de analiză necesare dispunerii unor măsuri care să asigure aplicarea în mod unitar a prevederilor legale şi îmbunătăţirea activităţii pe linie de paşapoarte;

e) elaborează proiecte de dispoziţii pentru completarea şi clarificarea unor aspecte rezultate din activitatea de sprijin şi îndrumare şi avizează procedurile specifice pe liniile de muncă pe care le coordonează;

f) monitorizează, centralizează, analizează şi interpretează rezultatele activităţilor desfăşurate de serviciile publice comunitare, în baza dispoziţiilor conducerii direcţiei generale;

g) soluţionează lucrările repartizate de conducerea direcţiei generale, asigurând verificarea aspectelor prezentate în conţinutul acestora, şi formulează puncte de vedere aferente, în conformitate cu prevederile legale;

h) participă, din dispoziţia directorului general, în cadrul comisiilor ce execută controale de fond, controale tematice sau inspecţii, verifică sesizările şi informările repartizate de conducere;

i) participă la elaborarea, împreună cu celelalte structuri din direcţia generală, a proiectelor de acte normative cu incidenţă în activitatea de paşapoarte;

j) monitorizează măsurile dispuse în urma disfuncţionalităţilor constatate în activităţile de sprijin şi îndrumare;

k) efectuează, din dispoziţia directorului general, evaluarea modului de lucru al serviciilor publice comunitare pe segmentele de activitate pe care le coordonează;

l) asigură protecţia datelor şi informaţiilor gestionate şi ia măsuri de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate din domeniul de competenţă;

m) prelucrează date cu caracter personal respectând prevederile legale în vigoare.”

7. La capitolul V, titlul secţiunii IV se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

“SECŢIUNEA IV

Protecţia datelor cu caracter personal”

 

8. Articolul 23 se abrogă.

9. Articolul 24 se modifică ŞI va avea următorul cuprins:

“Art. 24. - Compartimentul protecţia datelor cu caracter personal are următoarele atribuţii principale:

a) coordonează, îndrumă şi monitorizează aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul protecţiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, în cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte şi la nivelul structurilor aflate în coordonarea acesteia în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal;

b) asigură aplicarea unitară, la nivelul direcţiei generale, a măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate pentru protecţia datelor cu caracter personal;

c) coordonează elaborarea şi implementarea, la nivelul direcţiei generale, a procedurilor proprii în domeniul măsurilor de protecţie a persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, conform legislaţiei şi normelor interne în domeniul standardizării la nivelul ministerului;

d) consiliază conducerea operatorului sau pe împuternicitul acestuia şi instruieşte personalul care prelucrează date cu caracter personal referitor la normele şi regulile de protecţie a persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;

e) informează operativ conducerea structurii/unităţii despre vulnerabilităţile şi riscurile semnalate în sistemul de securitate a prelucrării datelor cu caracter personal al structurii şi propune măsuri pentru înlăturarea acestora;

f) coordonează şi monitorizează activitatea personalului pe linia protecţiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal la nivelul operatorului şi propune conducerii măsuri privind modificarea, suspendarea ori revocarea drepturilor de acces, în condiţiile legii;

g) efectuează, prin sondaj, verificări privind modul de aplicare a măsurilor legale de protecţie a datelor cu caracter personal, întocmeşte rapoarte şi face propuneri pentru remedierea deficienţelor constatate, pe care le înaintează spre aprobare conducerii direcţiei generale;

h) notifică Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi, dacă situaţia o impune, modifică, completează o notificare precedentă;

i) asigură relaţionarea, solicită asistenţă de specialitate şi participă la convocările şi activităţile organizate de structura responsabilă din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal;

j) asigură relaţionarea, solicită asistenţă de specialitate şi participă la convocările şi activităţile organizate de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;

k) asigură şi pune la dispoziţie documentele în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal pe care le deţine operatorul, la solicitarea reprezentanţilor Oficiului responsabilului cu protecţia datelor personale, în vederea exercitării atribuţiilor de coordonare, îndrumare şi monitorizare a aplicării unitare a legislaţiei în domeniu;

l) participă, din dispoziţia directorului general, la activităţi cu rol de sprijin şi îndrumare la nivelul structurilor direcţiei generale şi a celor coordonate de aceasta, în vederea aplicării corecte şi unitare a dispoziţiilor legale în materia protecţiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;

m) elaborează ghidul pentru exercitarea drepturilor de către persoana vizată;

n) întocmeşte şi transmite anual Autorităţii Naţionale de Supraveghere raportul de activitate privind protecţia persoanelor În privinţa prelucrării datelor cu caracter personal;

o) verifică şi coordonează modul în care se asigură informarea corectă şi oportună a tuturor cetăţenilor care se adresează direcţiei generale cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal;

p) coordonează soluţionarea şi ţine evidenţa cererilor persoanelor vizate;

q) coordonează soluţionarea cererilor care implică transferul de date, în condiţiile legii, inclusiv pentru ducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin în cadrul cooperării internaţionale în domeniul regimului juridic al paşapoartelor.”

10. La capitolul V, după secţiunea IV se introduc două noi secţiuni, secţiunea IV1, cuprinzând articolul 241, şi secţiunea IV2, cuprinzând articolul 242, cu următorul cuprins:

 

SECŢIUNEA IV1

Schengen, afaceri europene şi relaţii internaţionale

 

“Art. 241. - Compartimentul Schengen, afaceri europene şi relaţii internaţionale are următoarele atribuţii principale:

a) coordonează activitatea din cadrul direcţiei generale în aceste domenii şi urmăreşte aplicarea unitară a politicilor guvernamentale şi departamentale în domeniul de competenţă al direcţiei generale;

b) înaintează către structurile centrale de coordonare în domeniul afaceri europene şi relaţii internaţionale, respectiv Schengen, propuneri de actualizare a acţiunilor aflate în responsabilitatea direcţiei generale, cuprinse în documentele programatice incidente domeniilor de competenţă ale acestora, şi asigură îndeplinirea lor;

c) prezintă concluziile evaluărilor efectuate în domeniul de competenţă de către personalul desemnat de conducerea direcţiei generale, cu ocazia reuniunilor de lucru organizate la nivelul structurilor centrale de coordonare în domeniul afaceri europene şi relaţii internaţionale, respectiv Schengen;

d) întocmeşte, în funcţie de domeniul de competenţă, materialele documentare destinate participării conducerii direcţiei generale la şedinţele de colegiu ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi la alte acţiuni de nivel înalt, în context internaţional;

e) elaborează proiectul Planului de relaţii internaţionale al direcţiei generale, coordonează şi urmăreşte participarea reprezentanţilor direcţiei generale la activităţile externe pe linia afacerilor europene şi cooperării internaţionale cuprinse în acest plan şi elaborează, periodic, raportări privind modul de îndeplinire a activităţilor pe acest domeniu, conform competenţelor;

f) asigură cunoaşterea şi respectarea de către personalul direcţiei generale a dispoziţiilor legale în materie de relaţii internaţionale;

g) asigură participarea personalului desemnat la reuniunile grupurilor de lucru, comitetelor şi comisiilor instituite în cadrul instituţiilor Uniunii Europene în domeniul de competenţă, pe bază de mandat avizat de structurile din aparatul central al ministerului care coordonează domeniul afacerilor europene şi relaţiilor internaţionale, respectiv Schengen;

h) organizează şi desfăşoară activităţile aferente deplasărilor în străinătate a specialiştilor desemnaţi din cadrul direcţiei generale;

i) însoţeşte, conform dispoziţiilor, pe reprezentanţii direcţiei generale, în calitate de interpret, cu ocazia deplasărilor în

străinătate, precum şi cu prilejul vizitelor oaspeţilor străini în România;

j) organizează şi desfăşoară activităţile necesare primirii delegaţiilor străine la sediul direcţiei generale;

k) elaborează, conform solicitărilor primite de la structuri ale ministerului, materiale aferente diverselor întâlniri, realizate de conducerea ministerului cu structuri similare din alte state;

l) traduce, în şi din limbile engleză, franceză şi germană pentru materialele de interes operativ, pe specificul de activitate al direcţiei generale;

m) elaborează tematica de pregătire, întocmeşte analizele şi sintezele şi participă la organizarea şi desfăşurarea cursurilor specifice în domeniul Schengen;

n) realizează lunar monitorizarea regulamentelor comunitare publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi transmite raportări către structurile centrale de coordonare în domeniul afacerilor europene şi relaţiilor internaţionale, respectiv Schengen, cu privire la incidenţa acestora asupra activităţii direcţiei generale;

o) asigură traducerea materialelor şi actualizarea permanentă a informaţiilor postate pe site-ui oficial al direcţiei generale, versiunea în limba engleză;

p) face propuneri pentru întreţinerea şi actualizarea site-ului direcţiei generale cu informaţii din domeniul Schengen, activităţi care se realizează sub coordonarea serviciului cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor;

q) colaborează cu Serviciul resurse umane în domeniul formării continue a personalului direcţiei generale în domeniul Schengen.

 

SECŢIUNEA IV2

Asistenţă psihologică

 

Art. 242. - Compartimentul asistenţă psihologică are următoarele atribuţii principale:

a) proiectează, planifică, organizează şi desfăşoară activităţi de psihologie la nivelul direcţiei generale şi serviciilor publice comunitare, în limita competenţelor atestate şi potrivit prevederilor actelor normative în vigoare privind activitatea de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne, cu respectarea normelor deontologice, metodologice şi regulilor de bună practică în domeniu;

b) consiliază conducerea direcţiei generale şi şefii serviciilor publice comunitare, pe probleme privind activitatea de psihologie;

c) asigură evaluarea periodică a personalului direcţiei generale şi serviciilor publice comunitare, cu excepţia directorului general, a directorilor generali adjuncţi şi a directorului Centrului naţional unic de personalizare a paşapoartelor electronice;

d) asigură asistenţa psihologică a personalului din direcţia generală şi din serviciile publice comunitare, cu excepţia directorului general, a directorilor generali adjuncţi şi a directorului Centrului naţional unic de personalizare a paşapoartelor electronice;

e) desfăşoară activităţi de intervenţie psihologică primară;

f) planifică, organizează şi desfăşoară, cu respectarea prevederilor metodologice în vigoare, evaluarea psihologică în situaţii speciale;

g) întocmeşte şi ia măsuri de aplicare a programului de monitorizare a persoanelor la care s-au identificat probleme de natură psihocomportamentală, potrivit prevederilor metodologice în vigoare;

h) asigură suportul psihologic profilactic al activităţilor/ misiunilor specifice, atât la sediul instituţiei centrale, cât şi la structurile subordonate;

i) elaborează şi implementează programe de pregătire psihologică şi profilaxie a personalului, individuale şi de grup, în funcţie de nevoile individuale şi instituţionale identificate;

j) la solicitare, poate acorda, potrivit competenţelor atestate de Colegiul Psihologilor din România, asistenţă psihologică recuperatorie pentru personalul unităţii;

k) realizează diagnoze organizaţionale la nivelul serviciilor, birourilor, compartimentelor, grupelor/echipelor din cadrul unităţii, ca urmare a solicitării şi/sau cu aprobarea şefului unităţii;

l) planifică, organizează şi desfăşoară activităţile incluse în programul de intervenţie organizaţională consecutiv diagnozei organizaţionale (după caz);

m) participă la identificarea anuală a activităţilor/misiunilor cu grad ridicat de risc desfăşurate de către personalul din unitate după criteriile stabilite de Centrul de psihosociologie al Ministerului Afacerilor Interne;

n) întocmeşte şi actualizează documentele de evidenţă a activităţii de psihologie şi asigură buna circulaţie a carnetelor psihologice în cazurile de detaşare, mutare ori în caz de trecere în rezervă sau retragere;

o) participă la elaborarea, experimentarea, etalonarea şi validarea unor probe psihologice pentru metodologiile de evaluare în domeniul de specialitate;

p) participă la identificarea şi clasificarea solicitărilor şi exigenţelor psihice presupuse de diferite posturi, funcţii, profile de activitate din cadrul unităţii în vederea susţinerii activităţilor de analiză a muncii şi elaborare a standardelor profesionale (ocupaţionale); desfăşoară activităţi în cadrul comisiilor de ocupare a posturilor vacante, precum şi activităţi de intervenţie psihologică în scopul optimizării comportamentale a personalului;

q) la solicitarea Comisiei de unitate, psihologul pune la dispoziţie documentele de evaluare psihologică, în vederea realizării demersurilor necesare pentru persoanele ce urmează a fi expertizate psihologic în cadrul expertizei medicale;

r) elaborează un portofoliu de specialitate cuprinzând teme, sinteze, aplicaţii şi alte materiale necesare pregătirii personalului prin disciplină de sprijin şi le susţine la solicitarea şefilor ierarhici sau din proprie iniţiativă;

s) poate desfăşura, cu acordul Centrului de psihosociologie, activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul psihologiei şi poate valorifica publicistic rezultatele studiilor întreprinse;

t) iniţiază sau participă potrivit competenţelor atestate şi cu acordul Centrului de psihosociologie la proiecte de cercetare sau programe specifice domeniului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională realizate în parteneriat cu alte instituţii publice, private sau organizaţii nonguvernamentale;

u) participă la activitatea de relaţii internaţionale atunci când psihologul este desemnat prin dispoziţia directorului general;

v) participă la activităţile organizate de Centrul de psihosociologie, de alte structuri ale sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ori de instituţii civile, în scopul perfecţionării pregătirii profesionale, în conformitate cu standardele de calitate stabilite de către Colegiul Psihologilor din România.”

11. La articolul 27, litera e) se abrogă.

12. La articolul 28, litera q) a alineatului (1) şi alineatul (6) se abrogă.

13. La articolul 30 alineatul (2), literele j) şi I) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

j) asigură întocmirea unităţilor arhivistice şi face menţiunea unde s-a clasat corespondenţa în registrele de intrare-ieşire pentru Serviciul secretariat, documente clasificate şi comunicare publică şi compartimentele Protecţia datelor cu caracter personal, Schengen, afaceri europene şi relaţii internaţionale, respectiv Asistenţă psihologică;

………………………………………………………………………….

l) organizează şi ţine evidenţa documentelor care conţin informaţii clasificate la nivelul Serviciului secretariat, documente clasificate şi comunicare publică şi compartimentelor Protecţia datelor cu caracter personal, Schengen, afaceri europene şi relaţii internaţionale, respectiv Asistenţă psihologică;”.

14. La articolul 30 alineatul (2), după litera o) se introduce o nouă literă, litera p), cu următorul cuprins:

,,p) organizează şi desfăşoară activitatea de secretariat, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, pentru compartimentele Protecţia datelor cu caracter personal, Schengen, afaceri europene şi reiaţii internaţionale, respectiv Asistenţă psihologică.”

15. La articolul 48, după litera p) se introduc două noi litere, literele p1) şi p2), cu următorul cuprins:

“p1) cooperează cu instituţiile similare ale statelor membre UE, în vederea schimbului de certificate digitale necesare verificării amprentelor din documentele de călătorie prin intermediul sistemului SPOC;

p2) cooperează cu Organizaţia Aeronautică Civilă Internaţională în vederea descărcării certificatelor necesare directorului naţional de chei publice (N-PKD) pentru stabilirea autenticităţii şi integrităţii documentelor de călătorie;”.

16. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

17. La anexa nr. 3 litera A punctul 4, a treia liniuţă se modifică şi va avea următorul cuprins:

“- conduce întreaga activitate a Direcţiei Generale de Paşapoarte şi coordonează nemijlocit Serviciul control, Biroul juridic, Serviciul financiar, compartimentele Protecţia datelor cu caracter personal, Schengen, afaceri europene şi relaţii internaţionale şi Asistenţă psihologică, Serviciul management operaţional şi Serviciul resurse umane;”.

18. La anexa nr. 4 litera A punctul 4, a două liniuţă se modifică şi va avea următorul cuprins:

- exercită, împreună cu directorul general ori în lipsa acestuia, conducerea Direcţiei Generale de Paşapoarte şi coordonează nemijlocit Biroul coordonare metodologică, Serviciul secretariat, documente clasificate şi comunicare publică, Serviciul restricţii, identificări şi relaţii de muncă în străinătate, Serviciul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, Serviciul cetăţenie, Serviciul arhivă şi Structura de securitate - Componenta de securitate pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (C.S.T.I.C.);”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 2 aprilie 2015.

Nr. 27.

 

ANEXĂ 1)

(Anexa nr. 1 la regulament)

 

ORGANIGRAMA

Direcţiei Generale de Paşapoarte

 

 

 

 

DIRECTOR GENERAL

 

 

 

 

 

 

 

 

DIRECTOR GENERAL ADJUNCT

 

 

 

 

DIRECTOR GENERAL ADJUNCT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BIROUL COORDONARE METODOLOGICĂ

 

 

SERVICIUL CONTROL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CENTRUL NAŢIONAL UNIC DE PERSONALIZARE , A PAŞAPOARTELOR ELECTRONICE

(la nivel direcţie)

 

 

SERVICIUL SECRETARIAT, DOCUMENTE CLASIFICATE ŞI COMUNICARE PUBLICĂ

 

 

BIROUL JURIDIC

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL RESTRICŢII. IDENTIPICARI ŞI RELAŢII DE MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE

 

 

SERVICIUL FINANCIAR

 

 

 

SERVICIUL PERSONALIZARE AUTOMATIZATĂ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL PENTRU CETĂŢENII ROMÂNI CU DOMICILIUL ÎN SIRĂINĂTATE

 

 

PROTECŢIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL*

 

 

 

SERVICIUL CONTROL CALITATE ŞI EXPEDIŢIE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL CETĂŢENIE

 

 

SCHENGEN, AFACERI EUROPENE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

 

 

 

SERVICIUL COMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL ARHIVĂ

 

 

ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ*

 

 

 

BIROUL VALIDARE DATE ŞI ASISTENŢĂ TEHNICĂ PRODUCŢIE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

STRUCTURA DE SECURITATE C.S.T.I.C.*

 

 

SERVICIUL MANAGEMENT OPERAŢIONAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BIROUL LOGISTIC

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL RESURSE UMANE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Legendă:

*structurile sunt organizate la nivel de compartiment

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea reglementării tehnice “Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare”, indicativ P118/3-2015

 

În conformitate cu prevederile art. 10 şi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 1 din 18 martie 2014 al Comitetului tehnic de specialitate CTS 10 - Instalaţii şi echipamente pentru construcţii, Procesul-verbal de avizare nr. 1 din 25 aprilie 2014 al Comitetului tehnic de coordonare generală din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Avizul nr. 2 din 26 martie 2013 al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă,

în temeiul art. 4 pct. II lit. e) şi al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică “Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare”, indicativ P118/3-2015, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin1) se publică În Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.014/2002 pentru aprobarea reglementării tehnice “Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor de alarmare contra efracţiei din clădiri”, indicativ 118/2-20022), precum şi orice alte dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

*

- Reglementarea tehnică aprobată prin prezentul ordin a fost adoptată cu respectarea procedurii de notificare nr. RO/0193/2013 din 12 aprilie 2013, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul Standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 204 din 21 iulie 1998, modificată prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iulie 1998, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 217 din 5 august 1998, precum şi de Regulamentul (UE) nr. 1.025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr. 1.673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 316 din 14 noiembrie 2012.

 

p. Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 9 martie 2015.

Nr. 364.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 243 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

1) Ordinul şi anexa se publică şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC".

2) Reglementarea tehnică «Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor de alarmare contra efracţiei din clădiri", indicativ 118/2-2002, a fost publicată în Buletinul Construcţiilor nr. 6/2004, editat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind recunoaşterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2015/2016

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 158.283 din 11 martie 2015 al Direcţiei generale politici agricole şi strategii,

având în vedere prevederile art. 2 pct. 11 lit. (b), art. 6 şi ale anexei II la Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul zahărului,

în conformitate cu prevederile art. 125 alin. (1) şi (2) şi ale anexei II, partea II, secţiunea A pct. 6 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se recunoaşte ele către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2015/2016, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Contractele de producere, cumpărare, livrare şi plată a sfeclei de zahăr destinate industrializării din recolta anului de comercializare 2015/2016, încheiate între producătorii de sfeclă de zahăr şi societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr, vor respecta condiţiile stabilite în Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr.

Art. 3. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia generală politici agricole şi strategii, direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, urmăreşte şi controlează modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4 - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltam rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 24 martie 2015.

Nr. 557.

 

ANEXĂ

 

ACORD

interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2015/2016

 

CAPITOLUL I

 

Membrii semnatari ai prezentului acord interprofesional, şi anume:

- Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, denumită în continuare FCSZR:

- Asociaţia Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România;

- Asociaţia Patronatul Zahărului din România,

au încheiat prezentul acord interprofesional, denumit în continuare AIP, privind contractarea, producerea, transportul, recepţia şi plata sfeclei de zahăr din recolta anului de comercializare 2015/2016, destinată industrializării.

AIP a luat în considerare toate regulamentele şi prevederile europene recente în domeniu şi, îndeosebi, Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul zahărului, Regulamentul (CE) nr. 967/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului privind producţia peste cotă în sectorul zahărului, Regulamentul (CE) nr. 952/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce priveşte gestionarea pieţei interne a zahărului şi regimul cotelor,

Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului, Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, Regulamentul (UE) nr. 1.370/2013 ai Consiliului din 16 decembrie 2013 privind măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare şi restituţii în legătură cu organizarea comună a pieţelor produselor agricole, Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014, de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro.

 

CAPITOLUL II

 

ARTICOLUL 1

Obiectivele şi durata AIP

 

1.1. AIP îşi propune să reglementeze de o manieră unitară, la nivel naţional, relaţiile dintre parteneri (cultivatori de sfeclă de zahăr, respectiv societăţi comerciale producătoare de zahăr).

1.2. AIP îşi propune să asigure contractul de bază privind producerea, cumpărarea, livrarea şi plata sfeclei de zahăr, precum şi clauzele generale ale acestuia, respectând interesele generale ale partenerilor din filiera zahărului.

1.3. AIP îşi propune să asigure cadrul general de funcţionare şi dezvoltare a industriei zahărului din România şi integrarea acestuia în structurile europene.

1.4. AIP îşi propune să asigure durabilitatea sectorului agroindustrial al filierei zahărului, contribuind la creşterea producţiei naţionale de zahăr la un nivel care să pună în valoare potenţialul culturii de sfeclă de zahăr din România şi să satisfacă necesarul naţional de consum.

1.5. AIP este valabil pentru campania de sfeclă de zahăr din anul de comercializare 2015/2016, clauzele generale putând fi modificate prin negocieri între membrii semnatari.

1.6. Respectarea clauzelor AIP este obligatorie pentru toţi membrii afiliaţi structurilor profesionale semnatare.

1.7. AIP este aprobat anual de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, şi este pus în aplicare prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

1.8. Definiţii:

- zahăr căruia i se aplică o cotă sau zahăr în cotă - cantitatea de zahăr produsă pentru un anumit an de comercializare în limita cotei întreprinderii în cauză;

- sfeclă de zahăr căreia i se aplică o cotă - cantităţile de sfeclă de zahăr procesate pentru a obţine zahăr căruia i se aplică o cotă;

- zahăr excedentar sau zahăr în afara cotei - cantitatea de zahăr produsă într-un an de comercializare care depăşeşte cantităţile zahărului în cotă. Regimul zahărului în afara cotei poate fi reglementat de Uniunea Europeană anual, în funcţie de cerinţele pieţei interne. Cantităţile de zahăr produse în afara cotei într-un an de comercializare pot fi transferate (carry forward) în anul de comercializare următor, decizia aparţinând exclusiv societăţilor comerciale producătoare de zahăr. Cantităţile de zahăr astfel transferate vor fi considerate ca fiind primele cantităţi de zahăr din cotă procesate din cadrul cotei anului următor;

- sfeclă de zahăr în afara cotei-toate cantităţile de sfeclă de zahăr procesate pentru a obţine zahăr în afara cotei;

- zahăr industrial - cantitatea de zahăr, peste cantităţile de zahăr din sfeclă de zahăr în cotă, care este destinată utilizării în anumite industrii, precum cea producătoare de bioetanol, de rom, pentru anumite produse farmaceutice, drojdie, rinse appelstroop şi altele, conform anexei la Regulamentul (CE) nr. 967/2006 şi art. 140 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013;

- surplus de zahăr - cantitatea de zahăr atribuită unui anumit an de comercializare, suplimentar zahărului în cotă şi zahărului industrial;

- an de comercializare - perioada începând cu data de 1 octombrie şi sfârşind cu data de 30 septembrie ale anului calendaristic următor;

Anul de comercializare începe la data de 1 octombrie 2015 şi se termină la data de 30 septembrie 2016;

- societate comercială producătoare de zahăr - o organizaţie economică independentă şi constituită legal care operează, pe răspunderea sa, una sau mai multe fabrici de zahăr. Societăţile comerciale producătoare de zahăr trebuie să fie agreate de către statul membru pe baza capabilităţii

profesionale dovedite de a produce zahăr şi a conformării acestora cu cerinţele privind furnizarea de informaţii specifice şi acceptarea verificării acestora.

 

ARTICOLUL 2

Clauze generale

 

2.1. Părţile au căzut de acord ca pentru recolta anului de comercializare 2015/2016 să colaboreze în vederea obţinerii unei cantităţi de zahăr alb din sfeclă de zahăr care să acopere cota naţională (104.688,8 tone de zahăr alb) şi eventualele cantităţi de zahăr din afara cotei, ca urmare a angajamentelor implicite şi explicite legate de producerea cotei de producţie de zahăr din sfeclă de zahăr asumate de societăţile comerciale producătoare de zahăr şi de MADR.

2.2. În funcţie de cotele de producţie alocate, societăţile comerciale producătoare de zahăr vor determina cantitatea minimă dezirabilă de sfeclă de zahăr şi suprafaţa necesară a fi contractată, pe care le vor comunica asociaţiilor de cultivatori de sfeclă de zahăr din zona de aprovizionare, până la începerea campaniei de contractare a sfeclei de zahăr.

2.3. Între cultivator şi societatea comercială producătoare de zahăr va fi întocmit un contract de producere, cumpărare, livrare şi plată a rădăcinilor de sfeclă de zahăr, denumit în continuare CPCLP, al cărui modei este cuprins în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul AIP, recunoscut de către MADR prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale ca instrument legal pentru aplicarea schemelor de sprijin pentru agricultori pentru recolta anului de comercializare 2015/2016.

2.4. CPCLP se vor încheia până la data de 30 mai 2015. Atât societăţile comerciale producătoare de zahăr, cât şi asociaţiile producătorilor de sfeclă de zahăr vor colabora pentru informarea fermierilor asupra modului de completare a documentaţiei privind subvenţiile şi ajutoarele de stat pentru cultura sfeclei de zahăr.

2.5. CPCLP este semnat de cultivator şi societatea comercială producătoare de zahăr şi este obligatoriu în toate atributele sale pentru aceştia.

2.6. CPCLP este documentul în care se stabilesc clauze contractuale speciale privind relaţia dintre un cultivator definit şi societatea comercială producătoare de zahăr cu care acesta a încheiat angajamentul şi este vizat de Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă.

2.7. Clauzele CPCLP nu pot anula clauzele generale ale AIP, care îl însoţesc de drept pe toată perioada valabilităţii lui.

2.8. Partenerii CPCLP pot denunţa în caz de litigiu doar clauzele derivate din acesta, nu şi clauzele AIP.

2.9. Pentru a beneficia de ajutor naţional tranzitoriu decuplat de producţie, CPCLP se vizează de reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene (DAJ) pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat cu sfeclă de zahăr, numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în luna iulie sau august, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa existentă în contract şi asigurarea unei densităţi medii conforme reglementărilor legale; lipsa vizei pe contract determină neeligibilitatea la ajutorul naţional tranzitoriu şi sprijinul cuplat.

2.10. Verificarea culturii se face de către o comisie formată din reprezentanţi ai asociaţiilor cultivatorilor de sfeclă de zahăr, fabricii de zahăr şi DAJ şi se consemnează în procesul-verbal de verificare a culturii, care se păstrează la DAJ; eventualele contestaţii la verificarea şi avizarea/neavizarea CPCLP se soluţionează de către consilierii cu atribuţii de inspecţie de stat din cadrul MADR.

2.11. Cultivatorii de sfeclă vor înregistra CPCLP la direcţia pentru agricultură judeţeană, iar o copie a contractului vizat de reprezentantul DAJ, în urma verificării culturii, se va depune la centrul judeţean al Agenţiei de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA, până la data de

1 octombrie 2015.

2.12. În vederea actualizării bazei de date privind înregistrarea şi avizarea CPCLP pentru anul comercial 2015/2016, direcţiile pentru agricultura judeţene vor transmite MADR - Direcţia generală politici agricole şi strategii lista CPCLP avizate în conformitate cu pct. 2.9, precum şi a celor care nu îndeplinesc condiţiile de la punctul menţionat.

 

ARTICOLUL 3

Modul de aplicare a AIP

 

3.1. AIP reprezintă voinţa partenerilor asociaţi în structuri profesionale reprezentative, clauzele acestuia fiind obligatorii din momentul semnării lui.

3.2. AIP poate fi modificat anual prin negocieri între partenerii semnatari, în perioada desemnată la art. 1 pct. 1.5, în cazul în care intervin modificări în legislaţie sau în piaţă.

3.3. Partenerii vor supraveghea aplicarea AIP în toate cazurile în care unul sau mai mulţi membri ai structurii profesionale reprezentative sunt implicaţi într-o activitate contractuală derivată din acesta şi pasibilă de atingerea de o manieră păgubitoare a uneia dintre părţi.

3.4. CPCLP poate cuprinde clauze complementare specifice, care au caracter limitat între partenerii semnatari, care nu anulează stipulaţiile AIP, nici în litera şi nici în spiritul lor, şi care nu modifică convenţia de bază privind respectarea intereselor generale ale partenerilor.

3.5. Clauzele speciale ale CPCLP sunt negociate între cei

2 parteneri şi pot fi modificate de către aceştia prin acte adiţionale, pentru clauzele care nu afectează parametrii de producţie; clauzele speciale ale CPCLP nu pot fi extinse asupra AIP aferent campaniei din care acesta a fost derivat.

 

ARTICOLUL 4

Forţa majoră

 

            În caz de forţă majoră, AIP încetează parţial sau total să producă efecte. Forţa majoră poate ti invocată de către oricare dintre părţi, justificată prin documente constatatoare emise de autorităţile competente, şi se răsfrânge şi asupra CPCLP.

 

ARTICOLUL 5

Concilierea şi arbitrajul

 

            Litigiile referitoare la aplicarea AIP şi a CPCLP se supun reglementărilor în vigoare relative la conciliere şi arbitraj. Părţile convin ca litigiile să fie soluţionate pe cale amiabilă şi să se adreseze instanţei numai după epuizarea procedurilor de conciliere.

 

ARTICOLUL 6

Cotizaţiile profesionale şi interprofesionale

 

6.1. Părţile semnatare ale AIP au convenit asupra necesităţii ca societăţile comerciale producătoare de zahăr să opereze în numele cultivatorilor de sfeclă de zahăr la prelevarea cotizaţiei profesionale în cuantum de 0,8 lei/tona de sfeclă de zahăr predată neto de plată. Această prevedere va fi inclusă în mod obligatoriu în CPCLP al fiecărei societăţi comerciale producătoare de zahăr. Suma încasată va fi virată astfel: 39% către FCSZR, 2% către Organizaţia Interprofesională Naţională Zahărul din România şi 59% către asociaţiile cultivatorilor din zona fiecărei societăţi comerciale producătoare de zahăr. Sumele încasate vor fi incluse în bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei organizaţii.

6.2. Plata cotizaţiilor se face până la sfârşitul campaniei de recoltare, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2015. În cazurile în care recoltarea sfeclei de zahăr sau predarea la societatea comercială producătoare de zahăr se prelungeşte după această dată, termenul-limită se poate prelungi, dar nu mai târziu de 15 februarie 2016.

6.3. Calcularea cotizaţiilor se face la tona neto de plată livrată de către cultivator societăţii comerciale producătoare de zahăr şi recepţionată prin aplicarea baremului de echivalenţă, atât pentru sfecla de zahăr din cotă, cât şi pentru cantitatea din afara cotei.

 

ARTICOLUL 7

Producerea/Cultivarea sfeclei de zahăr

 

7.1. CPCLP vor specifica atât suprafaţa cultivată, cât şi producţia netă de sfeclă de zahăr scontată a se obţine, separat din cotă şi din afara cotei de producţie. Contractanţii de sfeclă de zahăr, asociaţi în structuri profesionale sau interprofesionale şi societăţile comerciale producătoare de zahăr pot să asigure (contra cost):

- sămânţa de sfeclă de zahăr necesară înfiinţării culturii, pentru suprafaţa contractată, direct sau prin societăţi comerciale specializate;

- serviciile de îndrumare tehnologică a cultivatorilor, indiferent de suprafaţa/cantitatea contractată.

7.2. Sămânţa de sfeclă de zahăr asigurată de către societatea comercială producătoare de zahăr va fi pusă la dispoziţia cultivatorului şi va fi tratată standard cu insecticide şi fungicide.

7.3. Cultivatorii se obligă să respecte tehnologia recomandată de societatea comercială producătoare de zahăr şi să permită accesul reprezentanţilor acesteia pentru a executa monitorizarea evoluţiei culturii, obligându-se să execute lucrările tehnologice solicitate de aceştia la termenele stabilite.

7.4 Periodic, de la începerea contractării şi până la terminarea recoltării şi prelucrării sfeclei de zahăr, societăţile comerciale producătoare de zahăr se obligă să transmită MADR, APIA şi FCSZR datele statistice specifice. Ca un minim de informaţii necesar, fiecare societate comercială producătoare de zahăr are obligaţia transmiterii de date privind suprafaţa cultivată, cantităţile de zahăr din sfeclă de zahăr din cotă şi din afara cotei pentru care s-au încheiat contracte de livrare, conţinutul de zahăr stipulat şi estimat, precum şi randamentul preconizat. La sfârşitul campaniei, datele din bilanţ vor cuprinde şi numărul de contracte, cantitatea de sfeclă în cotă şi în afara cotei, preţul mediu de achiziţie la nivel naţional. Părţile se obligă să furnizeze autorităţilor competente şi alte informaţii pe care acestea le consideră necesare.

 

ARTICOLUL 8

Recoltarea sfeclei de zahăr

 

8.1. Recoltarea sfeclei de zahăr se face din iniţiativa societăţii comerciale producătoare de zahăr, care va notifica cultivatorii.

8.2. Cultivatorii se obligă să respecte datele de începere a recoltării şi de punere la dispoziţie a sfeclei de zahăr, dacă acestea le-au fost aduse la cunoştinţă, conform graficelor convenite. Societăţile comerciale producătoare de zahăr pot acorda o bonificaţie pentru sfecla de zahăr din cota recoltată timpuriu sau târziu. În funcţie de zona şi de specificul culturii, definiţiile recoltării timpurii şi recoltării târzii se vor stabili bilateral prin CPCLP.

8.3. Societatea comercială producătoare de zahăr poate stabili data-limită a terminării recoltatului şi a recepţiei.

8.4. Depăşirea cu două zile a datei-limită de recepţie poate atrage refuzul societăţii comerciale producătoare de zahăr de a recepţiona sfecla de zahăr, cantităţile aferente decăzând din clauzele AIP şi CPCLP, sub rezerva înţelegerilor particulare ale părţilor semnatare ale CPCLP de extindere a perioadei respective.

 

ARTICOLUL 9

Transportul sfeclei de zahăr

 

9.1. Transportul sfeclei de zahăr de pe câmp la punctele de colectare şi încărcare/bazele de recepţie se efectuează şi se suportă de cultivator, cu mijloacele proprii sau închiriere. Transportul sfeclei de zahăr de la punctele de colectare/bazele de recepţie la societatea comercială producătoare de zahăr se efectuează şi se suportă de către societatea în cauză, sub rezerva unor convenţii speciale care respectă normele sau uzanţele locale în vigoare înainte de anul de comercializare precedent.

9.2. CPCLP trebuie să precizeze punctele de colectare/bazele de recepţie; în cazul în care au fost deja stabilite în anii de livrare anteriori, acestea rămân valabile.

 

ARTICOLUL 10

Recepţia sfeclei de zahăr

 

10.1. Partenerii au convenit ca recepţia sfeclei de zahăr din

recolta anului de comercializare 2015/2016 să fie efectuată cantitativ şi calitativ, cu respectarea prevederilor regulamentelor europene în vigoare.

10.2. CPCLP va preciza modul în care se face recepţia sfeclei de zahăr atât calitativ, cât şi cantitativ, prin metoda polarimetrică şi eşantionare. Pentru recolta anului de comercializare 2015/2016 sfecla de zahăr de calitate standard trebuie să fie:

- de calitate bună, sănătoasă şi prezentată în condiţii acceptabile de comercializare;

- cu un conţinut de zahăr de 16% la punctul de recepţie.

 

ARTICOLUL 11

Preţul sfeclei de zahăr

 

1. Sfecla de zahăr din cotă

11.1. În conformitate cu art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1.370/2013, preţul minim pentru sfecla căreia i se aplică o cotă, menţionat la art. 135 din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 este de 26,29 EUR/tonă până la 30 septembrie 2017.

11.2. Preţul minim menţionat la pct. 11.1 se aplică sfeclei de zahăr de calitatea standard definită în anexa III partea B din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013.

11.3. Întreprinderile producătoare de zahăr care achiziţionează sfeclă căreia i se aplică o cotă, adecvată pentru a fi procesată în zahăr şi destinată fabricării de zahăr căruia i se aplică o cotă, au obligaţia de a achita cel puţin preţul minim, ajustat prin aplicarea de majorări sau de reduceri care corespund diferenţelor de calitate faţă de calitatea standard.

11.4. La preţul minim garantat se adaugă bonificaţiile stabilite prin CPCLP. Preţul se calculează şi se plăteşte în lei, conform art. 33 din Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014.

11.5. Preţul sfeclei de zahăr se poate majora/diminua, în funcţie de conţinutul în zahăr, astfel:

a) pentru fiecare 0,1% conţinut de zaharoză preţul se majorează cu minimum:

(i) 0,9% pentru conţinut de zaharoză peste 16%, dar nu mai mult de 18%;

(ii) 0,7% pentru conţinut de zaharoză peste 18%, dar nu mai mult de 19%;

(iii) 0,5% pentru conţinut de zaharoză peste 19%, dar nu mai mult de 20%;

b) pentru fiecare 0,1% conţinut de zaharoză preţul se diminuează cu maximum:

(i) 0,9% pentru conţinut de zaharoză sub 16%, dar nu mai puţin de 15,5%;

(ii) 1% pentru conţinut de zaharoză sub 15,5%, dar nu mai puţin de 14,5%.

11.6. Preţul pentru sfecla de zahăr cu un conţinut de zaharoză peste 20% nu trebuie să fie mai mic decât preţul minim ajustat conform pct. 11.5 lit. a) subpct. (iii).

11.7. În completarea datelor de mai sus, pentru sfecla de zahăr cu un conţinut de zaharoză peste 20% şi pentru cea cu conţinut sub 14,5%, CPCLP poate stipula alte procente de creştere/diminuare.

11.8. Preţurile minime sus-menţionate se aplică cantităţilor neto de sfeclă de zahăr predate şi recepţionate de societăţile comerciale producătoare de zahăr, în conformitate cu stipulaţiile CPCLP privind conţinutul de corpuri străine şi de pământ aderent. Se stabileşte ca sfecla de zahăr acceptabilă pentru prelucrare să aibă un conţinut minim de zaharoză de 13,5%.

În cazul sfeclei de zahăr cu un conţinut de zaharoză sub pragul minim acceptabil menţionat mai sus, societăţile procesatoare de zahăr au dreptul de a refuza preluarea.

2. Sfecla de zahăr din afara cotei

11.9. În conformitate cu art. 9 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.370/2013 privind măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare şi restituţii în legătură cu organizarea comună a pieţelor produselor agricole, pentru cantităţile de sfeclă de zahăr care corespund cantităţilor de zahăr industrial sau de zahăr excedentar supuse taxei pe excedent, întreprinderea/societatea comercială producătoare de zahăr în cauză ajustează preţul de achiziţie astfel încât să fie cel puţin egal cu preţul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă.

Societatea comercială producătoare de zahăr are dreptul de a decide dacă şi în ce condiţii acceptă o cantitate de sfeclă de zahăr în afara cotei de producţie, cu respectarea tuturor regulamentelor europene în vigoare. Dacă societatea comercială producătoare de zahăr nu a încheiat CPCLP (până la data-limită menţionată la art. 2 pct. 2,4) pentru întreaga cantitate de sfeclă de zahăr necesară producerii cotei de producţie alocate şi la preţul minim, aceasta este obligată să plătească preţul minim stipulat mai sus pentru întreaga cantitate de sfeclă de zahăr pe care o procesează în anul de comercializare 2015/2016.

11.10. Echivalenţa preţului minim pe tona de sfeclă de zahăr în funcţie de conţinutul de zaharoză determinat la punctul de colectare este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul AIP.

3. Retragerea zahărului de pe piaţă

11.11. În conformitate cu art. 130 alin. (5), primul paragraf, din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013, în cazul în care zahărul retras este considerat prima producţie de zahăr din anul de comercializare următor, se plăteşte cultivatorilor de sfeclă preţul minim al sfeclei corespunzător anului de comercializare respectiv.

11.12. Prin excepţie, cerinţele cu privire la preţul minim al sfeclei nu se aplică, în situaţia în care zahărul retras devine zahăr industrial sau este exportat în conformitate cu art. 130 al doilea paragraf al alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013.

11.13. În cazul în care zahărul retras este vândut pe piaţa Uniunii Europene înainte de sfârşitul perioadei de retragere în conformitate cu art. 130 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013, cultivatorilor de sfeclă li se plăteşte preţul minim corespunzător anului de comercializare în curs.

 

ARTICOLUL 12

Plata materiei prime

 

12.1. Părţile au convenit ca plata materiei prime recepţionate să se facă astfel:

- 40% până la data de 20 decembrie 2015;

- 30% până la data de 31 ianuarie 2016;

- integral până la data de 10 martie 2016.

12.2. Sub rezerva convenţiilor particulare ce răspund regulilor sau obiceiurilor locale valabile înaintea campaniei agricole a anului de comercializare 2015/2016, CPCLP pot deroga de la prevederile pct. 12.1.

12.3. Modalitatea de plată convenită de părţi se negociază între părţi şi se va stipula în CPCLP.

Pentru evidenţierea cât mai clară a operaţiunilor de plată şi verificarea lor de către APIA, plăţile se fac obligatoriu prin transferuri bancare.

 

ARTICOLUL 13

Alte drepturi ale cultivatorilor

 

13.1. În privinţa borhotului rezultat în urma procesării sfeclei de zahăr, CPCLP poate prevedea ca:

a) borhotul umed corespunzător prelucrării întregii cantităţi de sfeclă de zahăr livrate către societatea comercială producătoare de zahăr să fie livrat gratuit furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiţia de livrare ex-fabrică;

b) numai o parte a borhotului, presat, uscat sau uscat şi amestecat cu melasă să fie livrată gratuit de societatea comercială producătoare de zahăr furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiţia de livrare ex-fabrică;

c) borhotul presat sau uscat să fie livrat gratuit furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiţia de livrare ex-fabrică, dar cu plata costurilor de presare sau uscare;

d) societatea comercială producătoare de zahăr să plătească furnizorului de sfeclă de zahăr compensaţii, care să ţină cont de posibilităţile de vânzare a borhotului.

13.2. În cazul în care mai multe prevederi se pot aplica cantităţilor de sfeclă de zahăr livrabile, CPCLP trebuie să menţioneze toate punctele care se pot aplica.

 

ARTICOLUL 14

Alocarea cotei de cultivare a sfeclei de zahăr în cotă

 

14.1. Societăţile comerciale producătoare de zahăr vor încheia contracte de livrare de sfeclă de zahăr în cotă, luând în considerare eficienţa agricolă în ceea ce priveşte costurile de transport şi randamentul culturii sfeclei de zahăr. Având în vedere creşterea competitivităţii în acest sector şi necesitatea de a atinge performanţele agriculturii europene, societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr, în consultare cu asociaţiile cultivatorilor de sfeclă de zahăr, au posibilitatea de a-şi modifica politica de achiziţie a sfeclei de zahăr după fiecare an de comercializare şi de a reconsidera contractele de livrare a sfeclei de zahăr pentru furnizorii care nu sunt competitivi.

14.2. Cotele de producţie de zahăr şi, implicit, cele de cultivare a sfeclei de zahăr pot suferi modificări de la un an la altul şi, în consecinţă, societăţile comerciale producătoare de zahăr pot să modifice cantităţile de sfeclă de zahăr, în funcţie de modificările de cotă impuse de regulamentele şi legile în vigoare.

14.3. În cazul în care societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr vor apela la procesarea cotei în afara unităţii producătoare respective, în conformitate cu art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 95272006, părţile semnatare ale AIP se obligă ca prima opţiune pentru procesare să fie o unitate/unităţile de producţie din România, prin negocieri directe şi numai în cazul refuzului acesteia/acestora, procesarea să se facă în alte ţări ale Uniunii Europene.

Acceptul sau refuzul unui contract de procesare se face în maximum 10 zile lucrătoare de la cererea scrisă; lipsa unui răspuns în termenul stabilit va fi considerată refuz, iar MADR va asigura punerea în practică a acestui punct, prin condiţionarea acordului de procesare.

14.4. În conformitate cu art. 111-161 din secţiunea 5 a Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005, societăţile comerciale şi cultivatorii de sfeclă de zahăr se obligă să respecte zonele de producere a sfeclei de zahăr conform cotelor istorice.

 

ARTICOLUL 15

Taxe şi alte obligaţii financiare

 

15.1. Ambele părţi se obligă să plătească la timp şi în cuantumul cerut taxele sau alte obligaţii financiare care provin din aplicarea politicilor agricole ale Uniunii Europene şi care vor fi stipulate de regulamentele şi de legislaţia românească, cum ar fi taxa de producţie.

15.2. Societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr pot solicita producătorilor de sfeclă de zahăr să îşi asume până la 50% din taxa pe producţie. CPCLP trebuie să prevadă modul de colectare şi repartizare a acestor obligaţii financiare în conformitate cu prevederile legale şi/sau cu înţelegerea dintre părţi.

Încheiat astăzi, 25 februarie 2015, în 4 exemplare.

 

Preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România,

dr. ing. Ioan Gherman

 

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România,

ing. Ioan Armenean

 

Preşedintele Asociaţiei Patronatului Zahărului din România,

ing. Emilian Dobrescu

 

ANEXA Nr. 1

la acordul interprofesional

 

CONTRACT

de producere, cumpărare, livrare ŞI plată a rădăcinilor de sfeclă de zahăr

 

Prezentul contract este încheiat în baza art. 1 pct. 1.2 din Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2015/2016 (AIP), între:

Beneficiar: Societatea Comercială ..............................................- S.A., cu sediul în ................ str. ............... nr. ...... reprezentată prin ....................................................... (numele, prenumele şi funcţia) şi ................................................ (numele, prenumele şi funcţia) având contul ................., deschis la .............. înregistrată în registrul comerţului cu nr. .......... şi

Furnizor: ........................./Proprietar:............................, cu sediul/domiciliul în ................. str. ............. nr. .......... telefon/fax ............ reprezentat prin ...................................... (numele, prenumele şi funcţia) şi ............................................ (numele, prenumele şi funcţia) având contul ...................... deschis la ......................... înregistrat în registrul comerţului la poziţia ................. nr. ..........a intervenit următorul contract, cu valoare de contract bilateral, privind producerea, cumpărarea, livrarea şi plata sfeclei de zahăr.

Preţul se calculează şi se plăteşte în lei; cursul de schimb este cursul mediu al ultimei luni stabilit de Banca Centrală Europeană anterior faptului generator, în conformitate cu art. 33 din Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014, de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro.

1. Sfecla de zahăr în cotă

Furnizorul se obligă să cultive o suprafaţă de .......... ha cu sfeclă de zahăr, în scopul realizării unei producţii nete de plată de ............ tone, care va fi predată beneficiarului, conform graficului de livrare care va fi comunicat de beneficiar.

Beneficiarul se obligă să cumpere de la furnizor o cantitate de ........ tone rădăcini de sfeclă de zahăr, la un preţ minim de cel puţin 26,29 euro/tona de sfeclă de zahăr, în condiţiile calităţii standard (de calitate bună, sănătoasă şi prezentată în condiţii acceptabile de comercializare, cu un conţinut de zahăr de 16% la punctul de recepţie), conform cu art. 135 din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului, respectiv şi cu art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1.370/2013 al Consiliului din 16 decembrie 2013, privind măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare şi restituţii în legătură cu organizarea comună a pieţelor produselor agricole.

La preţul minim garantat se adaugă eventualele bonificaţii negociate între părţi.

Preţul menţionat mai sus se poate modifica în funcţie de conţinutul de zaharoză la punctul de livrare, conform tabelului de echivalenţă, anexat la prezentul contract.

Conţinutul de zahăr minim acceptabil pentru sfecla de zahăr destinată procesării este de 13,5%.

Beneficiarul are dreptul să refuze orice cantitate de sfeclă de zahăr livrată având sub conţinutul minim de zahăr menţionat mai sus. Ambele părţi se obligă să plătească la timp şi în cuantumul cerut taxele sau alte obligaţii financiare care provin din aplicarea politicilor agricole ale Uniunii Europene şi care vor fi stipulate de regulamentele şi de legislaţia naţională, cum ar fi taxa de producţie.

2. Sfecla de zahăr în afara cotei (dacă este cazul)

Beneficiarul se angajează să cumpere o cantitate de ......... sfeclă de zahăr în afara cotei de producţie, la preţul de .......... euro/tonă, în condiţiile de livrare ............. pusă la dispoziţie de furnizor.

Punctele de colectare pentru sfecla de zahăr a anului de comercializare 2015/2016 sunt: .....................................

Livrările de sfeclă de zahăr se desfăşoară, de regulă, în perioada .................................

3. Recepţia cantitativă şi controlul calităţii sfeclei de zahăr

Recepţia cantitativă şi controlul calităţii sfeclei de zahăr se fac la ......... de către ................................................................... conform anexei II pct. VII paragraful 1 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 ai Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul zahărului, respectiv anexa nr. XI pct. VI din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013, în prezenţa .....................................................................

Datele se vor consemna/înregistra în bazele de date şi registrele de magazie ale societăţilor respective.

4. Alte drepturi ale cultivatorilor

Beneficiarul va livra, iar furnizorul de sfeclă de zahăr va primi o cantitate de borhot (tăiţei) în condiţiile prevăzute la art. 13 pct. 13.1 din AIP.

5. Plata taxelor şi obligaţiilor financiare

Furnizorul de sfeclă de zahăr mandatează beneficiarul ca la plata sfeclei de zahăr să îi reţină cotizaţia de membru al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România (FCSZR), în valoare de 0,8 lei/tona de sfeclă predată neto de plată, şi să verse aceste sume în contul şi pe cheltuiala FCSZR (în conformitate cu art. 6 pct. 6.1 din AIP).

Moi, semnatarii prezentului contract, declarăm că avem cunoştinţă de stipulaţiile AIP şi de prevederile Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013, respectiv anexa nr. IX, şi ne angajăm să le respectăm în litera şi spiritul lor.

Încheiat astăzi, ................ în două exemplare, toate cu valoare de original.

 

Beneficiar,

..................................................................

(numele, prenumele şi semnătura)

 

Furnizor,

..................................................................

(numele, prenumele şi semnătura)

 

ANEXA Nr. 2

la Acordul interprofesional

 

TABEL DE ECHIVALENŢA

a preţului minim pe tona de sfeclă de zahăr, în funcţie de conţinutul de zaharoză determinat la punctul de colectare

 

Nr. crt.

Conţinutul de zaharoză (%) la punctul de colectare

Preţul minim (euro/tonă de sfecla)

0

1

2

1.

13,5

Contract de producere, cumpărare, livrare şi plată a rădăcinilor de sfeclă de zahăr (CPCLP)

2.

13,6

CPCLP

3.

13,7

CPCLP

4.

13,8

CPCLP

5.

13,9

CPCLP

6.

14,0

CPCLP

7.

14,1

CPCLP

8.

14,2

CPCLP

9.

14,3

CPCLP

10.

14,4

CPCLP

11.

14,5

22,48

12.

14,6

22,74

13.

14,7

23,00

14.

14.8

23,27

15.

14,9

23,53

16.

15,0

23,79

17.

15,1

24,06

18.

15,2

24,32

19.

15,3

24,58

20.

15,4

24,84

21.

15,5

25,11

22.

15,6

25,34

23.

15,7

25,58

24.

15,8

25,82

25.

15,9

26,05

26.

16,0

26,29

27.

16,1

26,53

28.

16.2

26,76

29.

16,3

27,00

30.

16,4

27,24

31.

16,5

27,47

32.

16,6

27,71

33.

16,7

27,95

34.

16,8

28,18

35.

16,9

28,42

36.

17,0

28,66

37.

17,1

28,89

38.

17,2

29,13

39.

17,3

29,37

40.

17,4

29,60

41.

17,5

29,84

42.

17,6

30,08

43.

17,7

30,31

44.

17,8

30,55

45.

17,9

30,79

46.

18,0

31,02

47.

18,1

31,21

48.

18,2

31,39

49.

18,3

31,57

50.

18,4

31,76

51.

18,5

31,94

52.

18,6

32,13

53.

18,7

32,31

54.

18,8

32,49

55.

18,9

32,68

56.

19,0

32,86

57.

19,1

32,99

58.

19,2

33,13

59.

19,3

33,26

60.

19,4

33,39

61.

19,5

33,52

62.

19,6

33,65

63.

19,7

33,78

64.

19,8

33,91

65.

19,9

34,05

66.

20

34,18

67.

>20

CPCLP

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.