MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 269/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 269         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 22 aprilie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 103 din 3 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Decizia nr. 106 din 10 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

 

Decizia nr. 109 din 10 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) din Codul penal cu referire la art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din acelaşi cod

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            3.542. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplinele opţionale “Joc şi mişcare”, curriculum la decizia şcolii pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, “Educaţie pentru prevenirea riscului rutier”, curriculum la decizia şcolii pentru învăţământul primar, “Educaţie pentru dezvoltare”, curriculum la decizia şcolii pentru liceu, “Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală”, curriculum la decizia şcolii pentru liceu

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

 

            2. - Decizie pentru modificarea şi completarea Deciziei Consiliului naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 59/2011 privind aprobarea Regulamentului electoral al Colegiului Medicilor Dentişti din România şi pentru aprobarea Comisiei Electorale Centrale pentru alegerea organelor de conducere ale Colegiului Medicilor Dentişti din România de la nivel local şi naţional pentru mandatul 2015-2018

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 103

din 3 martie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Trandafir Patru în Dosarul nr. 3.539/30/2014 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 996D/2014.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate Trandafir Patru. Lipseşte partea Casa Judeţeană de Pensii Timiş. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, întrucât penalizarea din cuantumul pensiei este foarte mare în cazul pensiei anticipate parţiale, considerând că, pe măsură ce se înaintează în vârstă, penalizarea ar trebui să descrească. Depune note scrise conţinând precizări în acest sens.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece, pe de o parte, nu există nicio legătură între textul de lege criticat şi dispoziţiile constituţionale ale art. 56 alin. (2) referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale, iar, pe de altă parte, autorul excepţiei solicită modificarea textului de lege invocat.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 2 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.539/30/2014, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Patru Trandafir în cadrul unui litigiu de asigurări sociale.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale, deoarece, în cazul pensiei anticipate parţiale, procentul de diminuare cu 0,75% pentru fiecare lună, respectiv 9% pentru fiecare an nelucrat, trebuie să scadă proporţional cu înaintarea în vârstă.

7. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă opinează în sensul că dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 nu contravin prevederilor art. 56 alin. (2) din Constituţie.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, precizările depuse la dosar şi susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins; “Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.”

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 56 alin. (2), potrivit cărora “Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.”

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. Pensia anticipată şi pensia anticipată parţială permit reducerea vârstei standard de pensionare, în condiţiile în care este realizat stagiul complet de cotizare cu o depăşire (de peste 8 ani, în cazul pensiei anticipate, şi de până la 8 ani, în cazul pensiei anticipate parţiale). Autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de formula de calcul al pensiei anticipate parţiale, care este prevăzută de dispoziţiile de lege criticate, în sensul că se diminuează cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, ceea ce înseamnă 9% pe an.

14. Or, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 418 din 14 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.061 din 16 noiembrie 2004, “Constituţia stabileşte dreptul tuturor cetăţenilor la pensie, prevăzând, în art. 47 alin. (2), că exercitarea acestui drept se face în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului stabilirea tipurilor de pensie, a condiţiilor ce trebuie îndeplinite de beneficiari pentru a se putea înscrie la pensie, a modului de calcul al cuantumului pensiei şi a altor condiţii de fond şi de formă.”

15. Desigur, Curtea reţine că libertatea de reglementare a legiuitorului nu este una absolută, aceasta neputând justifica încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În reglementarea anterioară, prin art. 50 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare (lege abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2011, când a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010), cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabilea “din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2” tabel care avea următorul conţinut:

 

“Stagiul de cotizare realizat peste stagiul standard complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 3 (coloanele 3 şi 6)

Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%)

până la 1 an

0,50

peste 1 an

0,45

peste 2 ani

0,40

peste 3 ani

0,35

peste 4 ani

0,30

peste 5 ani

0,25

peste 6 ani

0,20

peste 7 ani

0,15

peste 8 ani

0,10

între 9 şi 10 ani

0,05”

 

16. Curtea constată că nu se poate reţine neconstituţionalitatea art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 doar pentru motivul că vechea reglementare ţinea cont şi de stagiul de cotizare realizat peste stagiul standard complet de cotizare, spre deosebire de noua reglementare - textul de lege

criticat - care nu mai prevede aceeaşi formulă de calcul progresiv. În prezent, unicul criteriu de determinare a cuantumului pensiei parţiale anticipate este numărul de luni anticipate rămase până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, potrivit art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, pronunţată în cadrul controlului a priori de constituţionalitate a Legii nr. 263/2010, reţinând c㠓o astfel de reglementare are ca obiectiv descurajarea pensionărilor anticipate parţiale [...] care au generat în timp o creştere semnificativă a masei persoanelor asigurate înaintea vârstei legale de pensionare, cu scăderea concomitentă a numărului contribuabililor. În acest sens, în expunerea de motive a Legii privind sistemul unitar de pensii publice se arată că «în prezent, în România, vârsta medie reală de pensionare este mult prea scăzută, aceasta fiind de 54 de ani, faţă de vârstele standard de pensionare cerute de legislaţia în vigoare, în trimestrul IV 2009, de: 58 ani şi 8 luni pentru femei, respectiv 63 ani şi 8 luni pentru bărbaţi. Motivele esenţiale ale acestei diferenţe semnificative o reprezintă numărul mare şi în creştere de pensionări înainte de împlinirea vârstei standard pentru activitate în condiţii de muncă speciale şi deosebite, pentru invaliditate, pentru îndeplinirea anticipată a stagiului complet de cotizare, inclusiv în cazul pensionarilor urmaşi. Se adaugă vârstele mult mai reduse practicate de actualele sisteme de pensii speciale, cum ar fi: 50 de ani pentru personalul navigant din aviaţia civilă, 55 de ani pentru militari şi poliţişti, 60 de ani pentru magistraţi şi personalul auxiliar din tribunale şi curţi de apel».” 17. În final, Curtea reţine că susţinerile autorului excepţiei referitoare la încălcarea art. 56 alin. (2) din Constituţie privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale nu pot fi primite, deoarece această normă constituţională se referă la contribuţiile financiare ale cetăţenilor, care au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice, iar sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Or, aceste dispoziţii constituţionale nu au incidenţă în cauza de faţă, care se referă la analiza constituţionalităţii prevederilor de lege care reglementează modul de calcul al pensiei anticipate parţiale.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Trandafir Patru în Dosarul nr. 3,539/30/2014 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 martie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 106

din 10 martie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Traian Bărdăuş în Dosarul nr. 18.543/281/2007 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 551 D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din 29 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 18.543/281/2007, Judecătoria Ploieşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Excepţia a fost ridicată de Traian Bărdăuş cu ocazia soluţionării unei cauze având ca obiect tragerea la răspundere penală pentru săvârşirea, printre altele, a infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 încalcă prevederile constituţionale referitoare la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, la egalitatea în drepturi, la prezumţia de nevinovăţie şi la înfăptuirea justiţiei, deoarece redactarea lor este lapidară, nu explicitează termenii utilizaţi şi creează posibilitatea săvârşirii unor abuzuri în aplicarea legii de către autorităţile în drept, procurori şi judecători. Astfel, arată că formularea neclară a textului de lege criticat lasă loc arbitrarului, întrucât rămâne la latitudinea fiecărui complet de judecată şi a fiecărui procuror să aprecieze ce presupun, în cauza respectivă, sintagmele “cu încălcarea legii” ş\ “conform legii”. Practic, condamnarea unei persoane este lăsată la aprecierea instanţei, însă nu după principiul aplicării în mod egal şi unitar a legii, ci potrivit interpretării acesteia de la caz la caz, situaţie care contravine în mod evident principiului egalităţii cetăţenilor consacrat de art. 16 din Constituţie şi, în special, al egalităţii în faţa legii, cu atât mai mult cu cât sistemul nostru de drept nu se ghidează după jurisprudenţa, aceasta neechivalând cu legea - fiind încălcate, astfel, şi dispoziţiile art. 124 din Legea fundamentală. Textul de lege fiind defectuos redactat, lipsa de claritate a termenilor folosiţi de legiuitor determină şi încălcarea prezumţiei de nevinovăţie, în sensul că prin simpla acordare de subvenţii cu încălcarea legii se prezumă obţinerea unui folos necuvenit.

De asemenea, sintagma “obţinerea [...]pentru altui” nu îşi are rostul, în condiţiile în care, dacă se acordă subvenţia, în mod evident, aceasta este în interesul altuia, şi anume al celui care primeşte subvenţia. Autorul excepţiei consideră că, tocmai din cauza acestor exprimări neclare şi ambigue, legiuitorul a înţeles să elimine din cuprinsul art. 10 al Legii nr. 78/2000 acordarea de credite şi utilizarea acestora, întrucât aceleaşi dispoziţii care se referă la subvenţii se refereau şi la credite şi erau evident neconstituţionale. Pe cale de consecinţă, dacă aceste dispoziţii au fost neconstituţionale în ceea ce priveşte creditele, acelaşi regim juridic trebuie să îl aibă şi subvenţiile.

7. Judecătoria Ploieşti - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 683/2005 şi nr. 1.020/2012. Mai arată că modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor de lege criticate sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 sunt constituţionale. În acest sens, face trimitere la deciziile nr. 104/2008 şi nr. 1.020/2012 ale Curţii Constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, modificate prin art. 79 pct. 6 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Textul de lege criticat are următorul cuprins: “Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altui de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: [...] b) acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiilor;”.

13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 683 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 13 ianuarie 2006, Curtea a respins ca neîntemeiată critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 124 din Constituţie şi a reţinut că reglementarea care incriminează fapta de a acorda subvenţii cu încălcarea legii, respectiv de a nu urmări, conform legii, destinaţiile subvenţiilor, săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, nu aduce atingere principiilor constituţionale care guvernează înfăptuirea justiţiei, neafectând în vreun fel imparţialitatea, unicitatea, egalitatea şi independenţa acesteia.

15. De asemenea, prin Decizia nr. 1.020 din 29 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 10 ianuarie 2013, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, reţinând că dispoziţiile art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 nu aduc atingere nici prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituţie. Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai constatat că, în ceea ce priveşte invocarea, ca temei al excepţiei de neconstituţionalitate, a art. 16 din Legea fundamentală, o atare încălcare nu poate fi reţinută, întrucât principiul egalităţii cetăţenilor nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite, tratamentul nu poate fi decât diferit. În plus, modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor de lege criticate de către procuror şi instanţa de judecată nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

16. Astfel, Curtea constată că nu poate fi reţinută critica autorului excepţiei potrivit căreia dispoziţiile art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 stabilesc un regim discriminatoriu între persoanele cercetate penal în funcţie de modul de interpretare a organului judiciar, întrucât dispoziţiile de lege criticate se aplică tuturor persoanelor care au săvârşit faptele incriminate prin respectiva normă penală, cu consecinţele şi în împrejurările stabilite de lege. Aşa cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, şi Decizia nr. 1.017 din 8 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 26 iulie 2010, principiul consacrat de art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, ci şi necesitatea lui.

17. În ceea ce priveşte sintagmele “cu încălcarea legii” şi “conform legii”, acestea se raportează la regimul juridic al subvenţiilor, regim care este stabilit de legiuitor, atât sub aspectul acordării subvenţiilor, cât şi sub aspectul respectării destinaţiei acestora, astfel că nu poate fi reţinută nici critica referitoare la lipsa de claritate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

18. De asemenea, incriminarea faptelor de acordare de subvenţii cu încălcarea legii şi de neurmărire, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiilor nu aduce nicio atingere prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituţie, potrivit căruia “până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată”.

19. De altfel, criticile formulate în cauză de autorul excepţiei se bazează pe compararea formei actuale a textului art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu forma anterioară modificării acestuia prin Legea nr. 69/2007 [privind modificarea lit. b)şi c) ale art. 10 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie], publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 29 martie 2007, formă în care erau incriminate - pe lângă faptele de acordare de subvenţii cu încălcarea legii şi de neurmărire, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiilor - şi acordarea de credite cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, neurmărirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinaţiilor contractate ale creditelor şi neurmărirea creditelor restante. Or, simplul fapt că legiuitorul a înţeles să elimine din cuprinsul art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 incriminările referitoare la creditare, nu constituie, în sine, un motiv de neconstituţionalitate a dispoziţiilor referitoare la subvenţii din acelaşi text de lege.

20. Totodată, autorul excepţiei este nemulţumit de modul de interpretare şi aplicare de către procuror şi instanţa de judecată a dispoziţiilor de lege criticate. Eventualele greşeli de aplicare a legii nu pot constitui însă motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intra sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Traian Bărdăuş în Dosarul nr. 18.543/281/2007 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Ploieşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 martie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 109

din 10 martie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) din Codul penal cu referire la art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din acelaşi cod

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) “paragrafele II şi III” din Codul penal, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în Dosarul nr. 12.488/296/2010* al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 572D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că premisa de la care porneşte autoarea excepţiei este eronată, întrucât împăcarea, drept cauză de înlăturare a răspunderii penale, operează în temeiul art. 159 alin. (3) din Codul penal. Totodată, pentru motive de politică penală, legiuitorul poate selecta pârghiile necesare atingerii scopului legii penale, având în vedere şi faptul că e vorba de bunuri care aparţin patrimoniului propriu şi de care părţile pot dispune.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 3 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 12.488/296/2010*, Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) “paragrafele II şl IM” din Codul penal. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată cu ocazia soluţionării apelului într-o cauză având ca obiect tragerea la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat - prevăzută şi pedepsită de art. 209 alin. 1 lit. a) şi e) din Codul penal din 1969 distrugere - art. 217 alin. 1 din Codul penal din 1969, sustragere de sub sechestru - art. 244 alin. 1 din Codul penal din 1969 şi conducere a unui autovehicul fără permis de conducere - art. 86 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 231 alin. (2) din Codul penal, potrivit cărora împăcarea înlătură răspunderea penală în cazul infracţiunii de furt calificat în variantele de săvârşire prevăzute de art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal, încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) potrivit cărora dreptatea reprezintă o valoare supremă a statului român şi este garantată, iar respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul al un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, instanţa arată că, dacă împăcarea părţilor cu consecinţe în ceea ce priveşte înlăturarea răspunderii penale pentru anumite infracţiuni reprezintă o opţiune a legiuitorului în cadrul măsurilor de politică penală, aceasta trebuie exercitată cu respectarea normelor şi a principiilor consacrate prin Constituţie pentru a exista şi a păstra un echilibru echitabil şi rezonabil între valorile private şi interesul public, altminteri valorile constituţionale ar putea fi puse în pericol grav. Este vorba despre dreptul la un proces echitabil - drept componentă a principiului dreptăţii - consacrat de art. 21, dreptul la inviolabilitatea domiciliului - art. 27 şi dreptul de proprietate privată - art. 44 din Constituţie, drepturi care, aparent, ar ţine de interesul privat al fiecărei persoane, dar, în condiţiile încălcării acestora, societatea reclamă tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi, fără posibilitatea ca anumite elemente subiective din partea altor persoane care nu se identifică cu făptuitorii să ducă la încetarea procesului penal prin împăcare. Aşadar, principiul dreptăţii, care înglobează dreptul la un proces echitabil, presupune tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi de comiterea de infracţiuni în funcţie de anumiţi factori obiectivi şi subiectivi prezenţi la acea dată, iar toleranţa legiuitorului prin instituirea instituţiei înlăturării răspunderii penale prin împăcare trebuie să ţină seama de gravitatea faptelor şi de pericolul social pe care acestea îl reprezintă pentru ordinea publică. Dacă, pentru infracţiunea de furt simplu, prin care se încalcă o sferă restrânsă de relaţii sociale, fără impact serios asupra interesului general, instanţa nu are obiecţiuni, nu aceeaşi situaţie este în cazul infracţiunilor de furt calificat, cum ar fi cele comise în timpul nopţii ori prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate sau a unei chei mincinoase ori de o persoană mascată, deghizată sau travestită ori având asupra sa o armă, când sfera interesului privat încălcat se interferează cu interesul general care este pus în pericol în mod real şi serios şi nu ar putea fi restabilit sau înlăturat decât prin tragerea la răspundere penală a infractorilor, fără posibilitatea înlăturării răspunderii penale prin împăcare. De regulă, pentru aceste infracţiuni, în temeiul art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, se emit mandate de arestare preventivă, ca urmare a stării de pericol pentru ordinea publica, fiind îndeplinită şi condiţia privind limitele de pedeapsă. Ar fi absurd ca, odată stabilită starea de pericol social pentru ordinea publică a inculpaţilor arestaţi preventiv ca urmare a comiterii infracţiunilor care formează obiectul sesizării, aceasta să înceteze odată cu împăcarea care ar putea interveni imediat. Oricum, ipoteza descrisă anterior ar confirma încetarea unei stări de pericol personal sau privat faţă de victimă şi membrii de familie ai acesteia şi în niciun caz dispariţia celui general, care este unul real privind colectivitatea, pericol care ar dispărea doar printr-un artificiu realizat de către legiuitor. Instanţa mai arată că, în cazul furturilor săvârşite prin efracţie, de către o persoană mascată, deghizată sau travestită ori având asupra sa o armă, există toate premisele favorabile săvârşirii infracţiunilor de tâlhărie, care însă nu se mai comit fie pentru că persoana fizică nu este de faţă în acel moment, fie pentru că aceasta nu se intersectează cu activitatea infractorilor; în caz contrar am fi în prezenţa ultimei infracţiuni menţionate.

6. Apreciază că împăcarea în cazul infracţiunilor de furt calificat ar trebui să constituie un criteriu de individualizare a pedepselor, în condiţiile art. 74 din Codul penal, aşa cum a fost sub imperiul Codului penal anterior, şi nimic mai mult. Totodată, arată că nu se întrezăresc argumentele de echitate ori de legalitate utilizate de către legiuitor în momentul în care a decis ca, pentru formele furtului calificat prevăzute de art. 229 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) din Codul penal, instituţia împăcării să nu înlăture răspunderea penală, în condiţiile în care distincţia dintre protecţia proprietăţii private şi a celei publice a mai fost tranşată de către Curtea Constituţională în sensul că ambele forme de proprietate trebuie să beneficieze de mijloace egale de apărare. Apreciază că dispoziţiile de lege criticate creează discriminare pentru persoanele “mai puţin cooperante material” cu victima, precum şi pentru cele care, pentru fapte similare ca gravitate, nu au posibilitatea de a apela la instituţia împăcării părţilor, aşa cum e cazul furtului de bunuri aparţinând patrimoniului cultural.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi a procedurii de judecată reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului. În lumina acestor dispoziţii constituţionale, apare ca justificată instituirea de către legiuitor a unor excepţii de la principiul oficialităţii procesului penal, înscris în art. 3 alin. (2) din Codul de procedură penală, potrivit căruia “Funcţiile judiciare se exercită din oficiu, în afară de cazul când, prin lege, se dispune altfel”. Din raţiuni de politică penală se impune admiterea unor excepţii de la principiul oficialităţii procesului penal atunci când o mai bună ocrotire a valorilor sociale s-ar realiza dacă s-ar lăsa la aprecierea victimei infracţiunii necesitatea tragerii la răspundere penală a infractorului prin introducerea unei plângeri penale prealabile. Consideră că, în ceea ce priveşte încălcarea principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor, dispoziţiile de lege criticate nu instituie nici privilegii, şi nici discriminări, aplicându-se deopotrivă tuturor persoanelor care se află într-o situaţie identică, respectiv sunt persoane vătămate în urma săvârşirii furtului calificat într-una din variantele prevăzute de art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal. De asemenea, prevederile legale criticate nu aduc atingere nici dreptului la un proces echitabil şi nu opresc părţile interesate - în speţă, persoanele care au formulat plângere penală prealabilă - de a fi apărate şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale care condiţionează, într-o societate democratică, procesul echitabil. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 1 alin. (5) din Constituţie, pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de claritate şi previzibilitate, astfel încât aceşti destinatari să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita, or dispoziţiile de lege analizate îndeplinesc aceste condiţii.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi constituie dispoziţiile art. 231 alin. (2) “paragrafele II şi IM” din Codul penal - Legea nr. 286/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, introduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Din motivarea excepţiei, reiese însă că instanţa de judecată critică dispoziţiile art. 231 alin. (2) din Codul penal doar în ceea ce priveşte posibilitatea împăcării în cazul faptelor prevăzute la art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal. Prin urmare, Curtea se va pronunţa numai asupra dispoziţiilor art. 231 alin. (2) din Codul penal cu referire la art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din acelaşi cod, care au următorul cuprins: “În cazul faptelor prevăzute la [...] art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c) [...] împăcarea înlătură răspunderea penală.”

12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) potrivit cărora dreptatea reprezintă o valoare supremă a statului român şi este garantată, iar respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi a prevederilor art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul al un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta a fost ridicată de instanţa de judecată cu ocazia soluţionării apelului într-o cauză având ca obiect tragerea la răspundere penală pentru săvârşirea, printre altele, a infracţiunii de furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 209 alin. 1 lit. a) şi e) din Codul penal din 1969. Furtul săvârşit de două sau mai multe persoane împreună şi într-un loc public, care constituia furt calificat, potrivit art. 209 alin. 1 lit. a) şi e) din Codul penal din 1969, nu întruneşte însă elementele de agravare ale infracţiunii prevăzute de art. 229 din Codul penal, ci se încadrează la infracţiunea de furt simplu prevăzută de art. 228 alin. (1) din Codul penal, astfel încât dispoziţiile art. 231 alin. (2) din Codul penal referitoare la posibilitatea împăcării în cazul faptelor prevăzute la art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal nu au legătură cu soluţionarea cauzei. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, “Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...].”

14. Prin urmare, ţinând cont de art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) din Codul penal cu referire la art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din acelaşi cod este inadmisibilă.

15. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi ai art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) din Codul penal cu referire la art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din acelaşi cod, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în Dosarul nr. 12.488/296/2010* al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 martie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplinele opţionale “Joc şi mişcare”, curriculum la decizia şcolii pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, “Educaţie pentru prevenirea riscului rutier”, curriculum la decizia şcolii pentru învăţământul primar, “Educaţie pentru dezvoltare”, curriculum la decizia şcolii pentru liceu, “Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală”, curriculum la decizia şcolii pentru liceu

 

În conformitate cu prevederile art. 65 alin (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă programa şcolară pentru disciplina opţional㠓Joc şi mişcare”, curriculum la decizia şcolii pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, cuprinsă în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă programa şcolară pentru disciplina opţional㠓Educaţie pentru prevenirea riscului rutier”, curriculum la decizia şcolii pentru învăţământul primar, cuprinsă în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Se aprobă programa şcolară pentru disciplina Opţional㠓Educaţie pentru dezvoltare”, curriculum la decizia şcolii pentru liceu, cuprinsă în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Se aprobă programa şcolară pentru disciplina opţional㠓Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală”, curriculum la decizia şcolii pentru liceu, cuprinsă în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Începând cu anul şcolar 2015-2016, programele şcolare cuprinse în anexele nr. 1-4*) pot fi utilizate în sistemul de învăţământ ca ofertă centrală de curriculum la decizia şcolii.

Art. 6. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Mihai Cîmpeanu

 

Bucureşti, 27 martie 2015.

Nr. 3.542.

 

*) Anexele nr. 1-4 se publică îh Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

 

DECIZIE

pentru modificarea şi completarea Deciziei Consiliului naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 59/2011 privind aprobarea Regulamentului electoral al Colegiului Medicilor Dentişti din România şi pentru aprobarea Comisiei Electorale Centrale pentru alegerea organelor de conducere ale Colegiului Medicilor Dentişti din România de la nivel local şi naţional pentru mandatul 2015-2018

 

În temeiul art. 516 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 9,75 şi 126 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor Dentişti din România, adoptat prin Decizia Adunării generale naţionale a Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 5/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România adoptă următoarea decizie:

Art. I. - Decizia Consiliului naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 59/2011 privind aprobarea Regulamentului electoral al Colegiului Medicilor Dentişti din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Calendarul electoral cuprinzând perioada de desfăşurare a şedinţelor adunărilor generale la nivel local şi la nivel naţional având pe ordinea de zi alegerea membrilor organelor de conducere şi ai comisiilor de cenzori, precum şi perioada de depunere a candidaturilor va fi stabilit prin decizie a Consiliului naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România.”

2. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - Componenţa Comisiei Electorale Centrale va fi stabilită prin decizie a Consiliului naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România.”

3. În anexă, la articolul 4, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) Adunarea generală a colegiului teritorial, respectiv Adunarea generală naţională poate aproba o perioadă de interimat care nu poate fi mai mare de 12 luni. Interimatul nu se considera mandat.”

4. În anexă, la articolul 4, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

“(6) În cazul încetării mandatului înainte de termen, perioada rămasă până la expirarea acestuia poate fi ocupată prin alegeri parţiale sau interimat.”

5. În anexă, la articolul 5, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Dovada calităţii de membru al colegiului teritorial se va face acolo unde medicul dentist cu drept de vot nu se regăseşte pe lista alegătorilor, cu documente justificative privind achitarea la zi a cotizaţiei de membru al CMDR.”

6. În anexă, la articolul 6, alineatul (4) se modifică şl va avea următorul cuprins:

“(4) Orice membru al CMDR poate candida pe una dintre listele pentru funcţiile din cadrul Biroului executiv naţional, în condiţiile prevăzute de prezentul regulament.”

7. În anexă, la articolul 9, alineatul (5) se abrogă.

8. În anexă, la articolul 10, alineatul (1) se modifică şl va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) în funcţie de numărul de membri ai colegiului respectiv, comisia electorală a colegiului teritorial este formată din 3-5 membri titulari şi 3 membri supleanţi. În cazul alegerilor parţiale, comisia electorală a colegiului teritorial este formată din 3 membri.”

9. În anexă, la articolul 20, literele a), c), g), j), l) şi r) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) pregătesc şi organizează în bune condiţii desfăşurarea alegerilor la nivel local, în funcţie de numărul total de membri, astfel încât să se asigure exprimarea secretă a votului;

......................................................................................................................................

c) afişează listele cu membrii alegători cu drept de vot cu cotizaţia plătită la zi;

......................................................................................................................................

g) comunică Comisiei Electorale Centrale numărul de alegători cu drept de vot;

......................................................................................................................................

j) păstrează sub sigiliu buletinele de vot semnate de preşedintele şi secretarul comisiei electorale a colegiului teritorial;

......................................................................................................................................

l) stabilesc şi asigură. Împreună cu biroul consiliului colegiului teritorial, sala necesară desfăşurării adunării generale;

......................................................................................................................................

r) prin preşedinte sau, în lipsa preşedintelui, prin secretar, comunică presei, la cerere, informaţii legate de desfăşurarea alegerilor;”.

10. În anexă, la articolul 24, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 24. - (1) Comisia Electorală Centrală este formată din 9 membri titulari şi 2 supleanţi. În cazul alegerilor parţiale, Comisia Electorală Centrală va fi formată din 3 membri.”

11. În anexă, la articolul 31, alineatul (3) se abrogă.

12. În anexă, la articolul 32, literele g), h), k) şi o) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,g) primeşte şi înregistrează numărul de alegători cu drept de vot;

h) primeşte procesele-verbale de desfăşurare a alegerilor întocmite de către comisiile electorale ale colegiilor teritoriale şi procesele-verbale conţinând rezultatele alegerilor;

k) convoacă reprezentanţii pentru şedinţa Adunării generale naţionale;

o) păstrează sub sigiliu buletinele de vot semnate de preşedintele şi secretarul Comisiei Electorale Centrale;”.

13. În anexă, la articolul 36, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Opţional, candidatul poate depune alături de declaraţia prevăzută la alin. (1) o prezentare a activităţii profesionale şi a principalelor obiective urmărite privind activitatea CMDR.”

14. În anexă, articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 38. - Contestaţiile împotriva deciziei comisiei electorale a colegiului teritorial sau, după caz, împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale de respingere a candidaturii se vor face în maximum 24 ore de la data comunicării.”

15. În anexă, la articolul 39, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 39. - (1) Comisiile electorale ale colegiilor teritoriale vor înainta contestaţiile primite către Comisia Electorală Centrală spre soluţionare, în cel mult 24 de ore de la data înregistrării.”

16. În anexă, la articolul 41, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(4) La nivel naţional vor fi realizate liste separate pentru fiecare funcţie.”

17. În anexă, la articolul 43, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 43. - (1) La nivel local vor exista 3 modele de buletine de vot având culoare diferită în funcţie de mandatul pentru care se candidează: membru în consiliul colegiului teritorial, membru în comisia locală de cenzori, reprezentant în Adunarea generală naţională.

(2) La nivel naţional vor exista modele de buletine de vot având culoare diferită în funcţie de mandatul pentru care se candidează.”

18. În anexă, articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 46. - (1) Buletinele de vot se vor asigura în număr suficient, conform listelor, cu un plus de 10% faţă de numărul alegătorilor la nivel teritorial, respectiv de 20% în cazul alegerilor la nivel naţional.

(2) Buletinele de vot vor fi autentificate de către comisiile electorale ale colegiilor teritoriale, respectiv de Comisia Electorală Centrală, prin aplicarea ştampilei proprii pe prima pagină a buletinului de vot în ziua desfăşurării adunării generale de alegeri a colegiului teritorial, respectiv a Adunării generale naţionale de alegeri.”

19. În anexă, la articolul 48, alineatul (4) se abrogă.

20. În anexă, articolul 50 se abrogă.

21. În anexă, la articolul 51 alineatul (1), literele a)-c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“a) verifică existenţa modelelor de buletine de vot diferite pentru fiecare funcţie electivă la nivel naţional;

b) verifică existenţa urnelor inscripţionate pentru fiecare funcţie electivă la nivel naţional;

c) asigură, împreună cu membrii Comisiei Electorale Centrale, distribuţia şi colectarea în urne a buletinelor de vot pentru fiecare funcţie electivă la nivel naţional;”.

22. În anexă, la articolul 57, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 57. - (1) Alegătorii votează separat pe fiecare dintre cele 3 tipuri de buletine de vot la nivel local şi pe fiecare dintre buletinele de vot la nivel central în care sunt înscrise candidaturile.

(2) Votarea se va face prin aplicarea ştampilei «Votat» în patrulaterul conţinând numele candidatului pentru care se doreşte exprimarea votului.”

23. În anexă, la articolul 59, alineatul (1) se modifică şl va avea următorul cuprins:

“Art. 59. - (1) Sunt anulate buletinele de vot care:

a) nu poartă pe prima faţă ştampila comisiei electorale a colegiului teritorial sau a Comisiei Electorale Centrale, după caz;

b) au altă formă sau alt model decât cele aprobate de Comisia Electorală Centrală;

c) nu sunt tipărite sau completate lizibil;

d) sunt neutilizate (pe care nu a fost aplicată ştampila «Votat»);

e) poartă alte inscripţionări decât ştampila «Votat» în patrulaterul conţinând numele candidatului pentru care se doreşte exprimarea votului;

f) au aplicată ştampila «Votat» pe un număr mai mare de candidaţi decât numărul de locuri eligibile menţionat pe fiecare buletin.”

24. În anexă, la articolul 60, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 60. - (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele comisiei electorale încheie câte un proces-verbal, în două exemplare, pentru fiecare listă de candidatură de la nivel local, respectiv naţional.”

25. În anexă, la articolul 65, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 65. - (1) După validarea alegerilor locale/naţionale se vor stabili clasamentele în vederea atribuirii mandatelor pentru funcţiile locale, respectiv pentru funcţiile naţionale.”

26. În anexă, la articolul 69, alineatele (4) şi (5) se abrogă.

27. Anexele nr. 6-12 la regulamentul electoral se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-7 care fac parte integrantă din prezenta decizie.

Art. II. - Componenţa Comisiei Electorale Centrale pentru alegerea organelor de conducere ale Colegiului Medicilor Dentişti din România de la nivel local şi naţional pentru mandatul 2015-2018 este următoarea:

 

Membri:

1. dr. Letiţia Poruţiu - judeţul Cluj

2. dr. Doina Voinescu - judeţul Braşov

3. dr. Dan Bosânceanu - judeţul Iaşi

4. dr. Luminiţa Lazăr - judeţul Mureş

5. dr. Jean Diaconu - municipiul Bucureşti

6. dr. Ionela Niculae - judeţul Constanţa

7. dr. Gabriela Corcoianu - judeţul Argeş

8. dr. Manuela Popescu - municipiul Bucureşti

9. dr. Aneta Achimescu - judeţul Galaţi

 

Membri supleanţi:

1. dr. Şerban Popescu - municipiul Bucureşti

2. dr. Radu Tarhon - municipiul Bucureşti

Art. III. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din România,

Ecaterina Ionescu

 

Bucureşti, 28 februarie 2015.

Nr. 2.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 6 la regulamentul electoral)

 

            COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI.............................

 

DECLARAŢIE

de candidatură locală

 

1. Subsemnatul/Subsemnata, ......................................................., cu domiciliul în ........................................................... str. ...................................... nr. .......... bl. .......... et. .......... ap. .......... judeţul/sectorul .................. tel. fix ....................................., tel. mobil  ....................................., având specialitatea  .................................................................... grad profesional ............................................ titlu ştiinţific şi/sau grad didactic ............................................ în prezent în funcţia de ............................... la .........................................................................................., declar că îmi depun candidatura pentru funcţia de:

a) membru în Consiliul Colegiului Medicilor Dentişti ......................................... -  DA/ NU;

b) reprezentant în Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor Dentişti din România -  DA/ NU;

c) membru al comisiei de cenzori organizate la nivelul Colegiului Medicilor Dentişti .................................... -  DA/ NU.

2. Prin prezenta declar pe propria răspundere şi cunoscând sancţiunile prevăzute de lege că:

a)  am fost/nu am fost sancţionat disciplinar de Colegiul Medicilor Dentişti din România;

b) am achitat la zi cotizaţia datorată către Colegiul Medicilor Dentişti din România;

c) îndeplinesc condiţiile legale şi regulamentare pentru a candida;

d) nu mă aflu în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 4 alin. (3) din Regulamentul electoral al Colegiului Medicilor Dentişti din România, aprobat prin Decizia Consiliului naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 59/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

e)  mă aflu/nu mă aflu în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la art. 516 şi 519 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv la art. 120 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor Dentişti din România, adoptat prin Decizia Adunării generale naţionale a Colegiului Medicilor Dentişti din_ România nr. 5/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

3. În situaţia în care mă voi afla la data alegerii în vreuna din situaţiile de incompatibilitate prevăzute la pct. 2 lit. e), mă oblig ca, în termen de 15 zile de la această dată, să renunţ la funcţia incompatibilă cu mandatul pe care urmează să îl exercit sau să renunţ la mandatul pentru care am fost ales.

 

Data

....................................

Semnătura

....................................

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 7 la regulamentul electoral)

 

            COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

 

DECLARAŢIE

de candidatură la nivel naţional

 

1. Subsemnatul/Subsemnata, ......................................................., cu domiciliul în ........................................................... str. ...................................... nr. .......... bl. .......... et. .......... ap. .......... judeţul/sectorul .................. tel. fix ....................................., tel. mobil  ....................................., având specialitatea  .................................................................... grad profesional ............................................ titlu ştiinţific şi/sau grad didactic ............................................ în prezent în funcţia de ............................... la .........................................................................................., declar că îmi depun candidatura pentru funcţia de:

a) funcţia de ...........................................1 din cadrul Biroului executiv naţional -  DA/ NU;

b) membru al comisiei de cenzori organizată la nivelul Colegiului Medicilor Dentişti din România -  DA/D NU.

2. Prin prezenta, declar pe propria răspundere şi cunoscând sancţiunile prevăzute de lege că:

a) D am fost/nu am fost sancţionat disciplinar de Colegiul Medicilor Dentişti din România;

b) am achitat la zi cotizaţia datorată către Colegiul Medicilor Dentişti din România;

c) îndeplinesc condiţiile legale şi regulamentare pentru a candida;

d) nu mă aflu în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 4 alin. (3) din Regulamentul electoral al Colegiului Medicilor Dentişti din România, aprobat prin Decizia Consiliului naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 59/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

e)  mă aflu/nu mă aflu în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la art. 516 şi 519 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv la art. 120 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor Dentişti din România, adoptat prin Decizia Adunării generale naţionale a Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 5/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

3. În situaţia în care mă voi afla la data alegerii în vreuna din situaţiile de incompatibilitate prevăzute la pct. 2 lit. e), mă oblig ca, în termen de 15 zile de la această dată, să renunţ la funcţia incompatibilă cu mandatul pe care urmează să îl exercit sau să renunţ la mandatul pentru care am fost ales.

 

Data

....................................

Semnătura

....................................


1 Una dintre funcţiile prevăzute de art. 527 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 8 la regulamentul electoral)

 

COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

Comisia electorală a Colegiului Medicilor Dentişti.............................

Ştampila comisiei electorale

 

BULETIN DE VOT

pentru alegerea membrilor în Consiliul Colegiului Medicilor Dentişti..............................

mandatul................

 

1. Data alegerilor:.................................................................................................................................................................

2. Numărul de candidaţi:.......................................................................................................................................................

3. Numărul de locuri eligibile:.................................................................................................................................................

4. Votaţi prin aplicarea ştampilei “Votat” în patrulaterul conţinând numele candidatului pentru care se doreşte exprimarea votului maximum........candidaţi pentru care se optează.

 

NOTĂ:

Buletinul de vot se anulează în cazul în care:

a) nu poartă pe prima faţă ştampila comisiei electorale a colegiului teritorial;

b) are altă formă sau alt model decât cele aprobate de Comisia Electorală Centrală;

c) nu este tipărit sau completat lizibil;

d) este neutilizat (pe care nu a fost aplicată ştampila “Votat*);

e) poartă alte inscripţionări decât ştampila “Votat” în patrulaterul conţinând numele candidatului pentru care se doreşte exprimarea votului;

f) are aplicată ştampila “Votat” pe un număr mai mare de candidaţi decât numărul de locuri eligibile menţionat pe fiecare buletin.

 

Nr.

Numele şi prenumele candidatului

 

 

 

Nr.

Numele şi prenumele candidatului

 

 

 

Preşedinte,

....................................

Secretar,

....................................

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 9 la regulamentul electoral)

 

COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

Comisia electorală a Colegiului Medicilor Dentişti.............................

Ştampila comisiei electorale

 

BULETIN DE VOT

pentru alegerea membrilor în Comisia de cenzori a Colegiului Medicilor Dentişti..............................

mandatul................

 

1. Data alegerilor:.................................................................................................................................................................

2. Numărul de candidaţi:........................................................................................................................................................

3. Numărul de locuri eligibile:................................................................................................................................................

4. Votaţi prin aplicarea ştampilei “Votat” în patrulaterul conţinând numele candidatului pentru care se doreşte exprimarea votului maximum........candidaţi pentru care se optează.

 

NOTĂ:

Buletinul de vot se anulează în cazul în care:

a) nu poartă pe prima faţă ştampila comisiei electorale a colegiului teritorial;

b) are altă formă sau alt model decât cele aprobate de Comisia Electorală Centrală; C) nu este tipărit sau completat lizibil;

d) este neutilizat (pe care nu a fost aplicată ştampila “Votat*);

e) poartă alte inscripţionări decât ştampila “Votat” în patrulaterul conţinând numele candidatului pentru care se doreşte exprimarea votului,

f) are aplicată ştampila “Votat” pe un număr mai mare de candidaţi decât numărul de locuri eligibile menţionat pe fiecare buletin.

 

Nr.

Numele şi prenumele candidatului

 

 

 

Preşedinte,

....................................

Secretar,

....................................

 

ANEXA Nr. 5

(Anexa nr. 101a regulamentul electoral)

 

COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

Comisia electorală a Colegiului Medicilor Dentişti.............................

Ştampila comisiei electorale

 

BULETIN DE VOT

pentru alegerea reprezentanţilor în Adunarea generală naţională, mandatul................

 

1. Data alegerilor:.................................................................................................................................................................

2. Numărul de candidaţi:.........................................................................................................................................................

3. Numărul de locuri eligibile:................................................................................................................................................

4. Votaţi prin aplicarea ştampilei “Votat” în patrulaterul conţinând numele candidatului pentru care se doreşte exprimarea votului maximum........candidaţi pentru care se optează.

 

NOTĂ:

Buletinul de vot se anulează în cazul în care:

a) nu poartă pe prima faţă ştampila comisiei electorale a colegiului teritorial;

b) are altă formă sau alt model decât cele aprobate de Comisia Electorală Centrală;

c) nu este tipărit sau completat lizibil;

d) este neutilizat (pe care nu a fost aplicată ştampila “Votat*);

e) poartă alte inscripţionări decât ştampila “Votat” în patrulaterul conţinând numele candidatului pentru care se doreşte exprimarea votului;

f) are aplicată ştampila “Votat” pe un număr mai mare de candidaţi decât numărul de locuri eligibile menţionat pe fiecare buletin.

 

Nr.

Numele şi prenumele candidatului

 

 

 

Nr.

Numele şi prenumele candidatului

 

 

 

Preşedinte,

....................................

Secretar,

....................................

 

ANEXA Nr. 6

(Anexa nr. 11 la regulamentul electoral)

 

COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

Comisia Electorală Centrală

Ştampila Comisiei Electorale Centrale

 

BULETIN DE VOT

pentru alegerea membrilor Biroului executiv naţional, mandatul................

 

1. Data alegerilor:.................................................................................................................................................................

2. Funcţia din Biroul executiv naţional pentru care se candidează:......................................................................................

3. Numărul de candidaţi:.........................................................................................................................................................

4. Numărul de locuri eligibile:...............................................................................................................................................

5. Votaţi prin aplicarea ştampilei “Votat” în patrulaterul conţinând numele candidatului pentru care se doreşte exprimarea votului.

 

NOTĂ:

Buletinul de vot se anulează în cazul în care:

a) nu poartă pe prima faţă ştampila Comisiei Electorale Centrale;

b) are altă formă sau alt model decât cele aprobate de Comisia Electorală Centrală;

c) nu este tipărit sau completat lizibil;

d) este neutilizat (pe care nu a fost aplicată ştampila “Votat*);

e) poartă alte inscripţionări decât ştampila “Votat” în patrulaterul conţinând numele candidatului pentru care se doreşte exprimarea votului;

f) are aplicată ştampila “Votat” pe un număr mai mare de candidaţi decât numărul de locuri eligibile menţionat pe fiecare buletin.

 

Nr.

Numele şi prenumele candidatului

 

 

 

Preşedinte,

....................................

Secretar,

....................................

 

ANEXA Nr. 7

(Anexa nr. 12 la regulamentul electoral)

 

COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

Comisia Electorală Centrală

Ştampila Comisiei Electorale Centrale

 

BULETIN DE VOT

pentru alegerea membrilor în Comisia de cenzori a Colegiului Medicilor Dentişti din România, mandatul................

 

1. Data alegerilor:.................................................................................................................................................................

2. Numărul de candidaţi:.......................................................................................................................................................

3. Numărul de locuri eligibile:.................................................................................................................................................

4. Votaţi prin aplicarea ştampilei “Votat” în patrulaterul conţinând numele candidatului pentru care se doreşte exprimarea votului.

 

NOTĂ:

Buletinul de vot se anulează în cazul în care:

a) nu poartă pe prima faţă ştampila Comisiei Electorale Centrale;

b) are altă formă sau alt model decât cele aprobate de Comisia Electorală Centrală;

c) nu este tipărit sau completat lizibil;

d) este neutilizat (pe care nu a fost aplicată ştampila “Votat*);

e) poartă alte inscripţionări decât ştampila “Votat” în patrulaterul conţinând numele candidatului pentru care se doreşte exprimarea votului;

f) are aplicată ştampila “Votat” pe un număr mai mare de candidaţi decât numărul de locuri eligibile menţionat pe fiecare buletin.

 

Nr.

Numele şi prenumele candidatului

 

 

 

Preşedinte,

....................................

Secretar,

....................................

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.