MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 292/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 292         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 29 aprilie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 99 din 3 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, ale art. II art. 1 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum ai pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi ale art. 1 alin. (3) şi (4) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            274. - Hotărâre privind constituirea secretariatelor comune, a secretariatelor tehnice comune, a punctului naţional, a punctelor naţionale de contact şi a persoanei naţionale de contact, precum şi a unităţilor de control de prim nivel, în vederea implementării programelor de cooperare la care participă România în perioada de programare 2014-2020

 

            276. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind condiţia de reciprocitate pentru acordarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru misiunile diplomatice ale României şi ale Regatului Arabiei Saudite, semnat la Bucureşti la 5 martie 2015

 

            Acord între Guvernul României şi Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind condiţia de reciprocitate pentru acordarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru misiunile diplomatice ale României şi ale Regatului Arabiei Saudite

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

631. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor

 

708. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, “Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020”

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 99

din 3 martie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, ale art. II art. 1 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi ale art. 1 alin. (3) şi (4) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011, ale art. II art. 1 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 283/2011, art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, precum şi ale art. 1 alin. (3) şi (4) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, excepţie ridicată de Teodor Adrian Stîrcu în Dosarul nr. 18.604/63/2012 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 953D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită,

3. Preşedintele dispune a se face apelul şt în dosarele nr. 999D/2014, nr. 1.235D/2014, nr. 1.297D/2014 şi nr. 1.298D/2014, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate identice sau parţial identice, ridicate de Mariana Valentina Edu în Dosarul nr. 17.044/63/2013, de Alexandru Gutuleanu în Dosarul nr. 5.236/63/2014, de Marin Sugu în Dosarul nr. 3.146/63/2014 şi de Ioan Stanciu în Dosarul nr. 16.192/63/2013, toate ale Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea.

6. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 999D/2014, nr. 1.2350/2014, nr. 1.297D/2014 şi nr. 1.298D/2014 la Dosarul nr. 953D/2014, care a fost primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 637 din 11 noiembrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin încheierea din 25 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 18.604/63/2012, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011, ale art. II ari. 1 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 283/2011, art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, precum şi ale art. 1 alin. (3) şi (4) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Teodor Adrian Stîrcu în cadrul soluţionării unei cauze având ca obiect acordare de drepturi băneşti.

9. Prin încheierea din 13 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 17 044/63/2013, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011, ale art. II art. 1 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 283/2011, art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, precum şi ale art. 1 alin. (3) şi (4) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mariana Valentina Edu în cadrul soluţionării unei cauze având ca obiect acordare de drepturi băneşti.

10. Prin încheierea din 19 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.236/63/2014, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011, ale art. II art. 1 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 283/2011, art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, precum şi ale art. 1 alin. (3) şi (4) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Alexandru Gutuleanu în cadrul soluţionării unei cauze având ca obiect acordare de drepturi băneşti.

11. Prin încheierile din 28 noiembrie 2014, pronunţate în dosarele nr. 3.146/63/2014 şi nr. 16.192/63/2013, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marin Sugu şi de Ioan Stanciu în cadrul soluţionării unor cauze având ca obiect acordare de drepturi băneşti.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (5) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 872/2010 şi nr. 877/2011. Astfel, prin Legea nr. 63/2011, salariile de încadrare ale cadrelor didactice au fost micşorate prin scoaterea sporurilor de bază, însă cuantumul brut al acestora a rămas la acelaşi nivel cu cel avut potrivit Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Or, potrivit deciziei Curţii Constituţionale nr. 877/2011, reîncadrarea salarială a cadrelor didactice, începând cu data de 1 ianuarie 2010, trebuia făcută cu salariile prevăzute de Legea nr. 221/2008, coroborată cu Legea-cadru nr. 330/2009. Conform considerentelor deciziilor Curţii Constituţional nr. 877/2011 şi nr. 872/2010 şt celor ale Deciziei nr. 11/2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, salariile cadrelor didactice trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul avut în luna iunie 2010, deci la nivelul prevăzut de Legea nr. 221/2008, coroborată cu Legea-cadru nr. 330/2009.

13. Totodată, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (4) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 încalcă şi prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Astfel, prin art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 sunt majorate salariile personalului didactic preuniversitar cu vechime până la 6 ani, cu 10%, începând cu 1 ianuarie 2014, faţă de salariile din luna decembrie 2013, în timp ce, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, salariile cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, cu vechime peste 6 ani, începând cu 1 ianuarie 2014, se păstrează la nivelul salariului din luna decembrie 2013. Astfel, se creează o discriminare a cadrelor didactice după criteriul vechimii în învăţământ, dar şi un privilegiu după acelaşi criteriu.

14. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă opinează, în esenţă, în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece eventuala diminuare a salariului începând cu data de 13 mai 2011 (data intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011) raportat la luna iunie 2010, cu toate consecinţele ce au decurs în aplicarea legilor anuale de salarizare în anii 2012, 2013 şi 2014, nu reprezintă o încălcare a obligaţiei de rezultat la care se referă Decizia Curţii Constituţionale nr. 872 din 25 mai 2010, ci reprezintă voinţa legiuitorului de reglementare a salarizării într-un anumit domeniu de activitate, respectiv a unei familii ocupaţionale în sensul legii. Aceste dispoziţii legale au obiect de reglementare distinct de cele care s-au referit la modalităţile de recuperare a reducerilor salariale. În ipoteza în care a intervenit o lege de salarizare proprie unui domeniu, cu criterii şi elemente specifice de salarizare, ca voinţă a legiuitorului, lege prin care se schimbă algoritmul de calcul şi care poate genera întregului personal didactic un salariu diferit de ce avut înaintea reducerilor de salariu din anul 2010, instanţa apreciază că prin acest tip de reglementare nu s-a urmărit nici o permanentizare a unor reduceri salariale anterioare şi nici o aplicare inegală între familiile ocupaţionale a recuperării reducerilor operate anterior.

15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

16. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 291 din 22 mai 2014.

17. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 818 din 4 octombrie 2012, nr. 642 din 14 iunie 2012 şi nr. 31 din 5 februarie 2013.

18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele;

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierile de sesizare, îl constituie următoarele dispoziţii:

- art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011;

- art. II art. 1 alin, (3) şi (4) din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011;

- art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 25 octombrie 2012;

- art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, aprobată prin Legea nr. 36/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 8 aprilie 2014;

- art. 1 alin. (3) şi (4) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie 2014.

21. Cu privire la art. II art. 1 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 283/2011, Curtea reţine că, în realitate, ceea ce se critică sunt dispoziţiile art. II art. 1 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, dispoziţii introduse prin Legea nr. 283/2011 de aprobare a acestei ordonanţe de urgenţă a Guvernului. Astfel, textele de lege criticate au următorul conţinut:

- Art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011:

Art. 1 alin. (1) şi (2): (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2011, personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ beneficiază de drepturile de natură salariată stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege.

(2) Cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ este cel prevăzut în anexele nr. 1, 2, 3a şi 3b, după caz. [...]”

Art. 2 alin. (1): (1) încadrarea personalului prevăzut la art. 1 se face potrivit prevederilor prezentei legi.”

Art. 6: “Orice alte dispoziţii contrare cu privire la stabilirea salariilor şi a celorlalte drepturi de natură salariată, în anul 2011, pentru personalul prevăzut la art. 1 alin. (1), se abrogă.”;

- Art. II art. 1 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010; “Ari. II. - Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează:

Art. 1 [...]

(3) în anul 2012, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

(4) începând cu luna ianuarie 2012, în ceea ce priveşte salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, se aplică prevederile Legii nr. 63/2011.”;

- Art. 1 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012: “(1) Cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel:

a) cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna mai 2012;

b) cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.

(2) Cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se majorează potrivit alin. (1), în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

(3) Cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, care se stabileşte în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, se majorează potrivit alin. (1), în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.”;

- Art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012: “În anul 2013 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 şi art. 3-5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012.”;

- Art. 1 alin. (3) şi (4) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013:

Art. 1 alin. (3) şi (4): (3) în anul 2014, cuantumul brut al salariilor de încadrare, ai sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

(4) în anul 2014, în ceea ce priveşte salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, se aplică prevederile Legii nr. 63/2011.”;

Art. 2 alin. (1) lit. a): “(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1, începând cu luna ianuarie 2014, cuantumul brut al salariilor de bază, astfel cum au fost stabilite pentru luna decembrie 2013, se majorează cu până la 10%, fără a depăşi salariul de bază stabilit potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, pentru următoarele categorii de personal plătit din fonduri publice: a) personalul didactic din învăţământul preuniversitar prevăzut la anexa nr. II, capitolul I lit. A pct. 5, din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, cu o vechime în învăţământ de până la 6 ani; [...].”

22. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi art. 147 alin. (4) referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că principala critică a autorilor excepţiei de neconstituţionalitate este aceea că salariile personalului didactic şi didactic auxiliar trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul (calculat pe baza coeficientului de multiplicare 1,00 de 400 lei) prevăzut de Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008, coroborată cu Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Astfel, autorii excepţiei critică noua reglementare a salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar - Legea nr. 63/2011, precum şi dispoziţiile de lege care prelungesc în anii 2012, 2013 şi 2014 aplicabilitatea Legii nr. 63/2011. Cu privire la aceste dispoziţii, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, constatând constituţionalitate acestora.

24. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a amintit, la paragraful 15 al acestei decizii, jurisprudenţa sa referitoare la dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordantă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat (Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, şi Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). De asemenea, la acelaşi paragraf, Curtea a amintit jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. Cu privire la exigenţele referitoare la previzibilitatea normelor juridice şi protecţia aşteptărilor legitime ale cetăţenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reţinut că drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate.

25. Prin aceeaşi decizie, paragraful 16, Curtea a constatat că, în materia salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, a existat o situaţie juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare şi de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecinţele modificărilor legislative şi ale soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul naţional de învăţământ.

26. Cu privire la principiul constituţional al art. 1 alin. (5), prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea s-a pronunţat în cadrul controlului a priori de constituţionalitate asupra Legii privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ (devenită Legea nr. 63/2011), reţinând că acesta impune existenţa unei legislaţii predictibile, unitare şi coerente. De asemenea, impune limitarea posibilităţilor de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea, ceea ce presupune obligaţii deopotrivă opozabile atât legiuitorului primar, cât şi celui delegat. Curtea a mai constatat că aceste exigenţe nu sunt încălcate, câtă vreme legea a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii socioprofesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. Această lege temporară a fost promovată în scopul de a crea premisele necesare pentru ca statul să îşi îndeplinească obligaţiile constituţionale menţionate, prin aplicarea măsurilor preconizate urmând să se asigure existenţa fondurilor necesare pentru ca întreg personalul din învăţământ să îşi poată primi drepturile cuvenite, în aceleaşi condiţii, fără discriminări. Totodată, Curtea, în acord cu jurisprudenţa instanţei de contencios european al drepturilor omului, a subliniat distincţia dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată. În acelaşi sens sunt Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Esketinen împotriva Finlandei, paragraful 94, şi Hotărârea din 20 mai 2010, pronunţată în Cauza Lelas împotriva Croaţiei, paragraful 58.

27. Referitor la încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie, deoarece dispoziţiile criticate contravin considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 872 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar (devenită Legea nr. 118/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, lege prin care s-au diminuat salariile personalului plătit din fonduri publice cu 25%, iar ulterior aceste diminuări au fost recuperate prin Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, aprobată prin Legea nr. 182/2012), Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014, paragraful 17, că, prin deciziile sale nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a impus o obligaţie de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la “cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condiţiile încadrării în politicile sociale şi de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare”. Curtea a apreciat însă că aceasta “este în acelaşi timp o obligaţie sub condiţie care va duce la revenirea etapizată a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior Legii nr. 118/2010”. De asemenea, a reţinut că “stabilirea modalităţii concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, care va decide, în funcţie de situaţia economico-financiară a ţării, momentul îndeplinirii cât mai rapid a obligaţiei sale de rezultat, [...] în sensul revenirii cel puţin la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea Legii nr. 118/2010”.

28. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014, paragrafele 23-25, reţinând că “ambele categorii de personal între care se realizează comparaţia de către autorul excepţiei sunt cadre didactice din învăţământul preuniversitar care însă se află în situaţii juridice diferite, anume personal didactic din învăţământul preuniversitar cu o vechime în învăţământ până în 6 ani şi personal didactic din învăţământul preuniversitar cu o vechime de peste 6 ani, astfel că, în cauză, nu poate fi primită critica privind încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, prevăzut de art. 16 din Constituţie”.

29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile pronunţate de Curte prin deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

30. Referitor la invocarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 877 din 28 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, Curtea reţine că aceasta a avut ca obiect dispoziţiile art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 27 ianuarie 2010, potrivit cărora reîncadrarea personalului didactic din învăţământ la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 300/2009. Prin această decizie, Curtea a reţinut considerentele Deciziei nr. 3 din 4 aprilie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a admis recursul în interesul legii care viza aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, stabilind că acestea se aplică pe toată perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 şi 31 decembrie 2009. Astfel, Curtea a reţinut că reîncadrarea personalului didactic din învăţământ la data de 1 ianuarie 2010 se va face pe coeficienţii şi salariul avut în plată la 31 decembrie 2009, stabilit în conformitate cu Legea nr. 221/2008, şi nu cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009. În acelaşi sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 11 din 8 octombrie 2012, pronunţată în recurs în interesul legii, a stabilit că - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 şi ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 - personalul didactic din învăţământ aflat în funcţie la data de 31 decembrie 2009 “are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009 stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 [...], aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008”.

31. Or, Curtea reţine că dispoziţiile de lege care au făcut obiectul deciziei sus-menţionate a Curţii Constituţionale şi Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 11 din 8 octombrie 2012 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, lege care ar fi trebuit să se aplice începând cu data de 1 ianuarie 2011, dar, potrivit art. 4 alin, (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, legiuitorul a stabilit că în anul 2011 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010.

Începând cu data de 13 mai 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011 care a reglementat încadrarea personalului didactic şi didactic auxiliar şi salarizarea acestui personal, pe baza unor noi grile de salarizare, prevăzute în anexele la lege, ce instituie salarii de încadrare pentru fiecare funcţie în parte, fără raportare la un coeficient de multiplicare (ierarhizare) astfel cum era prevăzut în Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

32. Aşadar, considerentele rezultate din Decizia Curţii Constituţionale nr. 877 din 28 iunie 2011 şi din deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3 din 4 aprilie 2011 şi nr. 11 din 8 octombrie 2012 nu pot fi aplicate mutatis mutandis la situaţia legislativă actuală, şi anume la Legea nr. 63/2011, pentru că se referă la soluţii legislative diferite. Deciziile pronunţate în cadrul soluţionării unor recursuri în interesul legii reprezintă rezultatul unei activităţi de interpretare a legii, iar nu de legiferare, şi îşi găsesc aplicabilitatea atât timp cât norma interpretată este în vigoare.

33. Distinct faţă de acestea, Curtea reţine că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011, legiuitorul a reglementat prin art. 2 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 o majorare cu până la 10% a salariilor de bază şi a sporurilor care nu fac parte din salariul de bază, pentru anumite categorii de personal didactic din învăţământul preuniversitar, începând cu ianuarie 2014, iar prin art. 2 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, o majorare cu 5% a salariilor de bază şi a sporurilor personalului didactic şi didactic auxiliar, începând cu 1 martie 2015 şi cu 5% începând cu 1 septembrie 2015.

34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Teodor Adrian Stîrcu în Dosarul nr. 18.604/63/2012, de Mariana Valentina Edu în Dosarul nr. 17.044/63/2013, de Alexandru Gutuleanu în Dosarul nr. 5.236/63/2014, de Marin Sugu în Dosarul nr. 3.146/63/2014 şi de Ioan Stanciu în Dosarul nr. 16.192/63/2013 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, art. II art. 1 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi ale art. 1 alin. (3) şi (4) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 martie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Mari lena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind constituirea secretariatelor comune, a secretariatelor tehnice comune, a punctului naţional, a punctelor naţionale de contact şi a persoanei naţionale de contact, precum şi a unităţilor de control de prim nivel, în vederea implementării programelor de cooperare la care participă România în perioada de programare 2014-2020

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

ţinând cont de prevederile art. 8 alin. (1) şi (11) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere:

- Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013;

- Regulamentul (UE) nr. 1.299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziţii Specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013;

- Regulamentul (UE) nr. 231/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de asistenţă pentru preaderare (IPA li), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 77 din 15 martie 2014;

- Regulamentul (UE) nr. 232/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument european de vecinătate, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 77 din 15 martie 2014;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 447/2014 al Comisiei din 2 mai 2014 privind normele specifice de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 231/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui instrument de asistenţă pentru preaderare (IPA II), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 3 mai 2014;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 897/2014 al Comisiei din 18 august 2014 de stabilire a unor dispoziţii Specifice privind punerea în aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră finanţate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 232/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui instrument european de vecinătate, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 244 din 19 august 2014,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Obiectul prezentei hotărâri îl reprezintă constituirea secretariatelor comune, a secretariatelor tehnice comune, a punctului de informare, a punctului naţional, a punctelor naţionale de contact şi a persoanei naţionale de contact, în vederea implementării programelor de cooperare finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională, denumit în continuare FEDR, instrumentul de asistenţă pentru preaderare II, denumit în continuare IPA II, şi instrumentul european de vecinătate, denumit în continuare ENK precum şi a unităţilor de control de prim nivel pentru verificarea cheltuielilor efectuate de către beneficiarii români în cadrul axelor prioritare ale programelor de cooperare transfrontalieră finanţate din FEDR şi IPA II la care participă România în perioada de programare 2014-2020, cu excepţia axelor de asistenţă tehnică.

Art. 2. - (1) în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziţii specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană se constituie, în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călăraşi pentru Graniţa România-Bulgaria, secretariatul comun în vederea implementării Programului Interreg V- A România-Bulgaria.

(2) în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.299/2013 se constituie, în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călăraşi, unitatea de control de prim nivel pentru verificarea cheltuielilor efectuate de către beneficiarii români în cadrul axelor prioritare 1-5 ale Programului Interreg V- A România-Bulgaria.

Art. 3. - (1) în conformitate cu prevederile art. 37 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 447/2014 al Comisiei din 2 mai 2014 privind normele specifice de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 231/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui instrument de asistenţă pentru preaderare (IPA II) se constituie, în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara pentru Graniţa România-Republica Serbia, secretariatul comun în vederea implementării Programului INTERREG IPA de cooperare transfrontalieră România-Republica Serbia.

(2) În conformitate cu prevederile art. 37 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 447/2014 se constituie, în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara, unitatea de control de prim nivel pentru verificarea cheltuielilor efectuate de către beneficiarii români în cadrul axelor prioritare 1-4 ale Programului INTERREG IPA de cooperare transfrontalieră România-Republica Serbia.

Art. 4. - (1) în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.299/2013 se constituie, în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea pentru Graniţa România-Ungaria, secretariatul comun în vederea implementării Programului Interreg V- A România-Ungaria.

(2) în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.299/2013 se constituie, în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea, unitatea de control de prim nivel pentru verificarea cheltuielilor efectuate de către beneficiarii români în cadrul axelor prioritare 1-6 ale Programului Interreg V- A România-Ungaria.

Art. 5. - În conformitate cu prevederile art. 27 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 897/2014 al Comisiei din 18 august 2014 de stabilire a unor dispoziţii specifice privind punerea în aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră finanţate în temeiul Regulamentului (UE)

nr. 232/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui instrument european de vecinătate se constituie, în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava pentru Graniţa România-Ucraina, secretariatul tehnic comun în vederea implementării Programului operaţional comun România-Ucraina 2014-2020.

Art. 6. - În conformitate cu prevederile art. 27 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 897/2014 se constituie, în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră laşi pentru Graniţa România-Republica Moldova, secretariatul tehnic comun în vederea implementării Programului operaţional comun România-Republica Moldova 2014-2020.

Art. 7. - În conformitate cu prevederile art. 27 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 897/2014 se constituie, în cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, secretariatul tehnic comun în vederea implementării Programului operaţional comun Bazinul Mării Negre 2014-2020.

Art. 8. - Secretariatul comun, secretariatul tehnic comun şi unitatea de control de prim nivel sunt structuri distincte, fără personalitate juridică, constituite în cadrul birourilor regionale pentru cooperare transfrontalieră, respectiv în cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.

Art. 9. - Se constituie, în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Punctul naţional de contact aferent Programului transnaţional Dunărea 2014-2020, Punctul naţional URBACT aferent Programului URBACT III, Punctul naţional de contact aferent Programului INTERREG EUROPE, Persoana naţională de contact aferentă Programului INTERACT III 2014-2020 şi Punctul de contact ESPON din România.

Art. 10. - Secretariatele comune ale Programului Interreg V- A România-Bulgaria, Programului Interreg V- A România-Ungaria şi Programului INTERREG IPA de cooperare transfrontalieră România-Republica Serbia, secretariatele tehnice comune ale Programului operaţional comun România-Ucraina 2014-2020, Programului operaţional comun România-Republica Moldova 2014-2020 şi Programului operaţional comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, constituite prin prezenta hotărâre, sunt responsabile pentru implementarea programelor de cooperare transfrontalieră la care participă România în perioada 2014-2020, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene, atribuţiile delegate de autoritatea de management şi documentele programatice aferente programelor de cooperare transfrontalieră pentru perioada de programare 2014-2020.

Art. 11. - Unităţile de control de prim nivel constituite în cadrul birourilor regionale pentru cooperare transfrontalieră sunt responsabile cu verificarea cheltuielilor efectuate de către beneficiarii români în cadrul axelor prioritare ale programelor de cooperare transfrontalieră finanţate din FEDR şi IPA II pentru perioada de programare 2014-2020, cu excepţia axelor de asistentă tehnică.

Art. 12. - Punctul naţional de contact aferent Programului transnaţional Dunărea 2014-2020, Punctul naţional URBACT aferent Programului URBACT III, Punctul naţional de contact aferent Programului INTERREG EUROPE, Persoana naţională de contact aferentă Programului INTERACT III 2014-^2020, Punctul de contact ESPON din România, constituite prin prezenta hotărâre, contribuie la implementarea pe teritoriul României a programelor de cooperare transnaţională şi interregională la care participă România în perioada 2014- 2020, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene şi documentele programatice aferente programelor de cooperare transnaţională şi interregională pentru perioada de programare 2014-2020.

Art. 13. - Secretariatele comune, secretariatele tehnice comune, prin birourile regionale pentru cooperare transfrontalieră, şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est pot deschide antene, puncte de informare, de lucru, sucursale, în ţară sau în străinătate, în vederea desfăşurării activităţilor legate de implementarea programelor de cooperare transfrontalieră, în conformitate cu dispoziţiile legale şi statutare ce le reglementează activitatea şi cu atribuţiile delegate de către autoritatea de management, desemnată potrivit legislaţiei în vigoare şi respectând prevederile din documentele programatice aferente programelor de cooperare pentru perioada de programare 2014-2020.

Art. 14. - Finanţarea activităţilor birourilor regionale de cooperare transfrontalieră şi Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est în vederea implementării programelor de cooperare transfrontalieră la care participă România în perioada 2014-2020 se asigură din bugetul de asistenţă tehnică al programelor, în baza acordurilor de implementare, acordurilor de delegare şi a contractelor de finanţare încheiate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, între autoritatea de management, birourile regionale pentru cooperare transfrontalieră şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.

Art. 15. - Finanţarea Punctului naţional de contact aferent Programului transnaţional Dunărea 2014-2020, Punctului naţional URBACT aferent Programului URBACT III, Puietului naţional de contact aferent Programului INTERREG EUROPE şi Punctului de contact ESPON din România se asigură din bugetele de asistenţă tehnică aferente programelor de cooperare transnaţională şi interregională şi din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în ceea ce priveşte cofinanţarea. Cheltuielile necesare funcţionării acestora, dar neacoperite de bugetele de asistenţă tehnică, se vor suporta de la bugetul de stat, după caz,

Art. 16. - Prevederile referitoare la unităţile de control de prim nivel, de la art. 3 alin. (2) şi art. 4 alin. (2), intră în vigoare la data aprobării de către Comisia Europeană a Programului INTERREG IPA de cooperare transfrontalieră România-Republica Serbia şi a Programului Interreg V- A România-Ungaria.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

Ministrul fondurilor europene,

Marius Nica

Ministrul finanţelor publice

Eugen Orlando Teodorovici

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

 

Bucureşti, 22 aprilie 2015.

Nr. 274.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind condiţia de reciprocitate pentru acordarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru misiunile diplomatice ale României şi ale Regatului Arabiei Saudite, semnat la Bucureşti la 5 martie 2015

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind condiţia de reciprocitate pentru acordarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru misiunile diplomatice ale României şi ale Regatului Arabiei Saudite, semnat la Bucureşti la 5 martie 2015.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

 

Bucureşti, 22 aprilie 2015.

Nr. 276.

 

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind condiţia de reciprocitate pentru acordarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru misiunile diplomatice ale României şi ale Regatului Arabiei Saudite

 

Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Guvernul Regatului Arabiei Saudite, reprezentat prin Ministerul Finanţelor, denumite în continuare “părţi”,

intenţionând să îndeplinească condiţia de reciprocitate pentru acordarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii în favoarea misiunii diplomatice a Regatului Arabiei Saudite în România şi a personalului acesteia şi în favoarea misiunii diplomatice a României în Regatul Arabiei Saudite şi a personalului acesteia,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

            Partea română recunoaşte îndeplinirea condiţiei de reciprocitate şi acordă scutirea de taxă pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii în favoarea misiunii diplomatice a Regatului Arabiei Saudite în România şi a personalului acesteia, atât timp cât partea saudită nu aplică un astfel de impozit.

 

ARTICOLUL 2

 

            Partea saudită acordă scutire de la plata taxei pe valoarea adăugată aplicate sau care se va aplica în Regatul Arabiei Saudite după intrarea în vigoare a prezentului acord, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în favoarea misiunii diplomatice a României şi a personalului acesteia în Regatul Arabiei Saudite, atât timp cât partea română acordă scutirea de taxă pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în favoarea misiunii diplomatice a Regatului Arabiei Saudite şi a personalului acesteia în România.

 

ARTICOLUL 3

 

            Prezentul acord nu se aplică membrilor personalului diplomatic şi consular ai misiunilor care sunt cetăţeni sau care au reşedinţa permanentă în statul părţii care acordă scutirea.

 

ARTICOLUL 4

 

(1) Prezentul acord intră în vigoare la data ultimei notificări prin care părţile îşi comunică reciproc, pe cale diplomatică, îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea sa în vigoare şi rămâne în vigoare pentru o perioadă nedeterminată.

(2) Prezentul acord poate fi amendat prin consimţământul părţilor. Amendamentele vor intra în vigoare în conformitate cu prevederile paragrafului (1) din prezentul articol.

(3) Oricare dintre părţi poate înceta valabilitatea prezentului acord prin transmiterea celeilalte părţi, pe cale diplomatică, a unei notificări scrise, cu privire la intenţia sa de a-i înceta valabilitatea. Acordul îşi încetează valabilitatea la trei luni de la primirea notificării de către cealaltă parte.

Drept care subsemnaţii, fiind pe deplin autorizaţi, au semnat prezentul acord.

Semnat la Bucureşti, la 5 martie 2015, care corespunde 15/05/1436H, în două exemplare originale, flecare în limbile română, arabă şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe de interpretare va prevala textul în limba engleză.

 

Pentru Guvernul României

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministerul Finanţelor Publice al României

Pentru Guvernul Arabiei Saudite

E.S. Abdulrahman Ibrahim Al Rassi,

ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Arabiei Saudite în România

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 180.575/SON din 5 martie 2015 al Direcţiei managementul riscului la inundaţii şi siguranţa barajelor,

în baza prevederilor art. 52 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 6 pct. IV subpct. 49 din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

în temeiul art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia managementul riscului la inundaţii şi siguranţa barajelor din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Administraţia Naţională “Apele Române” vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultura nr. 377/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 26 mai 2014, se abroga.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Mihail Facă,

secretar de stat

 

Bucureşti, 31 martie 2015.

Nr. 631.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezentul regulament stabileşte procedura de atestare de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor şi asigură cadrul organizatoric şi regulile unitare pentru atestarea capacităţii tehnico-profesionale a solicitanţilor.

Art. 2. - Atestarea instituţiilor publice sau private are drept scop verificarea capacităţii tehnico-economice a acestora de a îndeplini cerinţele tehnice şi de calitate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 3. - Atestarea instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor se realizează de către Comisia de atestare, care se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

 

CAPITOLUL II

Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Comisiei de atestare

 

Art. 4. - (1) Comisia de atestare se organizează şi funcţionează în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. (2) Componenţa Comisiei de atestare este următoarea:

a) secretarul de stat care coordonează activitatea de gospodărire a apelor din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor;

b) directorul general al Direcţiei generale ape;

c) directorul Direcţiei managementul riscului la inundaţii şi siguranţa barajelor din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor;

d) directorul adjunct al Direcţiei managementul riscului la inundaţii şi siguranţa barajelor din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor;

e) directorul Direcţiei managementul resurselor de apă din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor;

f) directorul general al Administraţiei Naţionale “Apele Române”;

g) directorul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor;

h) directorul Departamentului managementul resurselor de apă din cadrul Administraţiei Naţionale “Apele Române”;

i) un cadru didactic universitar de specialitate.

(3) Secretariatul tehnic al Comisiei de atestare este asigurat de Direcţia managementul riscului la inundaţii şi siguranţa barajelor.

Art. 5. - Componenţa nominală a Comisiei de Atestare şi a Secretariatului tehnic se aprobă prin ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.

Art. 6. - (1) Preşedintele Comisiei de atestare este secretarul de stat care coordonează activitatea de gospodărire a apelor din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

(2) Vicepreşedintele Comisiei de atestare este directorul general al Direcţiei generale ape din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Art. 7. - Atribuţiile Comisiei de atestare sunt următoarele:

(1) Preşedintele Comisiei de atestare are următoarele atribuţii:

a) aprobă graficele cu programarea şedinţelor Comisiei de atestare;

b) conduce lucrările şedinţelor Comisiei de atestare;

c) semnează, în conformitate cu hotărârile Comisiei de atestare, certificatele de atestare sau, după caz, comunicările de respingere motivată a cererilor de atestare.

(2) Vicepreşedintele Comisiei de atestare are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte şi coordonează desfăşurarea activităţilor secretariatului Comisiei de atestare;

b) urmăreşte prezenţa membrilor Comisiei de atestare la şedinţele acesteia;

c) conduce, în lipsa preşedintelui, şedinţele Comisiei de atestare.

(3) Secretariatul tehnic al Comisiei de atestare are următoarele atribuţii:

a) evaluează documentaţiile întocmite de instituţiile publice sau private, în prezenţa reprezentantului legal sau a persoanei împuternicite de acesta, în conformitate cu cerinţele prezentului regulament;

b) înregistrează numai documentaţiile complete întocmite de instituţiile publice sau private, în conformitate cu cerinţele prezentului regulament;

c) programează, la propunerea preşedintelui Comisiei de atestare, şedinţele acesteia;

d) convoacă reprezentantul legal al instituţiei publice sau private pentru interviu;

e) convoacă membrii Comisiei de atestare la şedinţe;

f) întocmeşte un referat în care se va specifica dacă instituţia publică sau privată solicitantă a elaborat lucrări de bună calitate în domeniul gospodăririi apelor, pe baza recomandărilor primite din partea beneficiarilor pentru fiecare lucrare;

g) întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei de atestare;

h) redactează certificatele de atestare obţinute în urma interviului de către instituţiile publice sau private;

i) păstrează documentele Comisiei de atestare şi asigură arhivarea acestora.

Art. 8. - (1) Comisia de atestare funcţionează legal în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. Şedinţele Comisiei de atestare sunt conduse de preşedinte sau, în absenta acestuia, de vicepreşedinte.

(2) Hotărârile Comisiei de atestare se iau cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi. Voturile se consemnează nominal în procesul-verbal al şedinţei.

Art. 9. - Comisia de atestare răspunde în solidar de desfăşurarea corespunzătoare a lucrărilor, având următoarele responsabilităţi:

a) examinează cererile şi documentaţiile prezentate pentru atestare de către instituţiile publice sau private;

b) hotărăşte eliberarea certificatelor de atestare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5;

c) hotărăşte respingerea cererilor de atestare care nu întrunesc condiţiile de atestare prevăzute în prezentul regulament.

Art. 10. - Membrii Comisiei de atestare au următoarele drepturi şi obligaţii:

a) să participe la şedinţele Comisiei de atestare, cu drept de vot direct;

b) să semneze procesele-verbale întocmite la fiecare şedinţă;

c) să solicite consemnarea în procesele-verbale ale şedinţelor a opiniilor şi punctelor de vedere separate faţă de hotărârile adoptate;

d) să nu divulge date şi informaţii de care iau cunoştinţă în cadrul procesului de atestare;

e) să nu fie soţ, soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre solicitanţii atestării;

f) în cazul în care unul dintre membrii Comisiei de atestare se va afla în situaţie de incompatibilitate, va fi înlocuit cu o altă persoană din cadrul aceleiaşi instituţii, care să îndeplinească condiţiile cerute.

 

CAPITOLUL III

Domeniile de atestare

 

Art. 11. - Domeniile pentru care Comisia de atestare este abilitată să ateste instituţii publice sau private sunt următoarele: a) întocmirea studiilor hidrologice; b) întocmirea studiilor hidrogeologice;

c) întocmirea studiilor de gospodărire a apelor;

d) elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea avizului/ autorizaţiei de gospodărire a apelor.

 

CAPITOLUL IV

Condiţii de atestare a instituţiilor publice sau private

 

Art. 12. - Atestarea instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor se solicită şi se acordă cu respectarea domeniilor cuprinse în prezentul regulament.

Art. 13. - În vederea atestării, instituţiile publice sau private interesate vor depune la Direcţia managementul riscului la inundaţii şi siguranţa barajelor din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor un dosar de atestare care va cuprinde, în copie legalizată sau cu prezentarea originalului şi copiilor în vederea confruntării şi verificării concordanţelor, următoarele documente:

a) cerere-tip pentru obţinerea atestării, prevăzută în anexa nr. 1, cu specificarea domeniilor în care se solicită atestarea. Activităţile pentru care se solicită atestarea trebuie să fie conforme cu cele prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională;

b) copia actului de identitate al reprezentantului legal al instituţiei publice sau private;

c) documente care atestă personalitatea juridică a

solicitantului:

- statutul ori hotărârea de înfiinţare a instituţiei publice sau private;

- certificatul de înregistrare fiscală emis de organul fiscal teritorial;

d) memoriu de activitate al instituţiei publice sau private în domeniile solicitate, în care lucrările menţionate sunt însoţite de recomandări din partea beneficiarilor;

e) documente care să ateste calificările profesionale, instruirea relevantă şi experienţa profesională ale personalului de specialitate angajat al instituţiei, prevăzute în anexa nr. 2:

- curriculum vitae - elocvent pentru domeniul solicitat;

- copie de pe diploma de studii universitare;

f) documente care să certifice faptul că specialiştii au încheiat una dintre următoarele forme de colaborare cu instituţia publică sau privată:

1. contract individual de muncă, încheiat pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată de cel puţin 3 ani, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă; sau

2. contract de colaborare cu persoană fizică sau persoană fizică autorizată, înregistrat la organele fiscale teritoriale, pe perioadă nedeterminată ori pe perioadă determinată de cel puţin 3 ani;

3. extras din Registrul general de evidenţă al salariaţilor din România - RE VI SAL;

g) situaţia privind dotarea cu echipamente, instalaţii şi utilaje specifice deţinute în proprietate sau închiriate în vederea desfăşurării activităţii pentru care se solicită atestarea, prevăzuta în anexa nr. 4;

h) apartenenţa la organismele ştiinţifice de specialitate/organizaţii tehnice profesionale a angajaţilor, prevăzută în anexa nr. 3;

i) dovada achitării tarifului pentru evaluarea dosarului de atestare.

Art. 14. - (1) în cazul în care Secretariatul tehnic al Comisiei de atestare constată că documentaţiile întocmite de instituţiile publice sau private sunt complete, acestea vor fi înregistrate în vederea programării pentru susţinerea interviului în faţa Comisiei de atestare.

(2) în urma susţinerii interviului, Comisia de atestare hotărăşte emiterea certificatului de atestare sau, după caz, respingerea cererii.

(3) Certificatul de atestare se emite în două exemplare egal valabile, după modelul din anexa nr. 5. Exemplarul nr. 1 al certificatului se transmite instituţiei publice sau private, iar exemplarul nr. 2 al certificatului se păstrează la Comisia de atestare.

(4) Eliberarea certificatelor de atestare se face numai după achitarea tarifului pentru emiterea certificatului.

(5) Dacă în urma susţinerii interviului în faţa Comisiei de atestare instituţiilor publice sau private solicitante nu li se acordă certificatul de atestare, documentaţiile prezentate pentru atestare vor fi arhivate.

(6) Hotărârea Comisiei de atestare de a respinge cererea de atestare se poate contesta în condiţiile legii.

Art. 15. - În cazul în care instituţia publică sau privată nu a mai elaborat lucrări în domeniile în care solicită atestarea, aceasta va prezenta dovada efectuării a cel puţin două lucrări sub coordonarea unor instituţii publice ori private ce deţin certificate de atestare în domeniu. Pentru fiecare dintre cele două lucrări se vor prezenta recomandări din partea beneficiarilor, raport din partea coordonatorului lucrării şi copie de pe atestatul acestuia.

 

CAPITOLUL V

Preschimbarea certificatelor de atestare

 

Art. 16. - Durata valabilităţii certificatului de atestare este de 3 ani, cu posibilitatea extinderii/reducerii numărului domeniilor de atestare acordate, în cazul în care instituţia publică sau privată îndeplineşte ori nu condiţiile de atestare stabilite.

Art. 17. - Procedura de preschimbare a certificatului de atestare presupune depunerea şi analizarea unei noi documentaţii, în conformitate cu prevederile cap. IV, ca pentru o nouă atestare.

 

CAPITOLUL VI

Retragerea certificatului de atestare

 

Art. 18. - Certificatul de atestare eliberat unei instituţii publice sau private poate fi retras în situaţia în care nu mai sunt întrunite condiţiile şi criteriile cuprinse în prezentul regulament, precum şi în cazul neîndeplinirii obligaţiei de a elabora documentaţii pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 19. - (1) Constatarea faptei de refuz sau de neîndeplinire a obligaţiei de a elabora documentaţii în conformitate cu prevederile legale în vigoare se face de către personalul împuternicit de ministrul mediului, apelor şi pădurilor, din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor, prin referat înaintat preşedintelui Comisiei de atestare.

(2) în cazul aprobării referatului de retragere a atestării, Comisia de atestare va emite o hotărâre de retragere a certificatului de atestare.

(3) în cazul încadrării în prevederile aţin. (2), instituţia publică sau privată va fi obligată să returneze certificatul de atestare în termen de 10 zile calendaristice de la data primirii hotărârii de retragere din partea Comisiei de atestare, fără a putea solicita returnarea tarifelor achitate.

(4) Degradarea, distrugerea sau pierderea certificatului de atestare se declară în scris, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în termen de 48 de ore de la constatare şi totodată va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, de către reprezentantul legal al instituţiei publice sau private atestate,

(5) După publicarea anunţului, prevăzută la alin, (4), Comisia de atestare hotărăşte eliberarea unui duplicat al exemplarului nr. 1 al certificatului de atestare,

Art. 20. - Tarifele pentru obţinerea certificatului de atestare, pe tipuri de activităţi, sunt prevăzute în anexa nr. 6, în funcţie de activităţile pe care solicitanţii doresc să le desfăşoare.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 21. - (1) Tarifele percepute pentru analiza dosarelor de atestare şi emiterea certificatelor de atestare se virează în contul de venituri extrabugetare RO84TREZ7005032XXX000309, deschis de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor la Trezoreria Municipiului Bucureşti.

(2) Sumele provenite din încasarea tarifelor pentru analiza dosarelor de atestare şi emiterea certificatelor se fac venit la bugetul de stat.

Art. 22. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

...................................................................................................

(date de identificare pentru instituţia publică sau privată)

Nr. ..................... din ......................................

 

CERERE

pentru obţinerea atestării

 

Instituţia publică/privată ....................................................., cu sediul în ............................. str. ............................ nr. ......, judeţul ....................., telefon ....................... fax ..................... e-mail ................................... înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului ...................................................... cu nr. J......./....../......... având C.U.I. ................................................ reprezentată de ...................................... în calitate de ................................. solicit, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 631/2015 (regulament), participarea la şedinţa Comisiei de atestare în vederea eliberării certificatului de atestare privind capacitatea de a efectua următoarele activităţi:

a) întocmirea studiilor hidrologice;

b) întocmirea studiilor hidrogeologice;

c) întocmirea studiilor de gospodărire a apelor;

d) elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor. Anexăm la prezenta cerere documentele prevăzute la art. 13 din regulament.

 

Data.................

..........................................................................

(numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

            Calificările profesionale, instruirea relevantă şi experienţa profesională ale personalului de specialitate angajat la

 

            Instituţia publică/privată:..........................................

 

Numele şi prenumele personalului de specialitate

Studiile absolvite şi calificarea obţinută

(diplomă, masterat, doctorat)

Anul absolvirii, durata

Instituţia de învăţământ

Principala atribuţie în cadrul instituţiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(Se ataşează copiile de pe diplomele/certificatele pentru calificarea de cel mai înalt grad şi pentru cursurile de instruire pentru persoanele menţionate mai sus.)

 

Data.....................

 

Semnătura autorizată

..........................................................................

 

ANEXA Nr. 3

la regulament

 

Apartenenţa la organisme ştiinţifice de specialitate/organizaţii tehnice profesionale a angajaţilor

 

Instituţia publică/privată:..........................................

 

Numele şi prenumele

Organismul profesional

Data intrării

Nivelul/Calificarea apartenenţei

Tipul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(Se anexează copiile de pe certificatele sau documentele care atestă această apartenenţă.)

 

Data.....................

 

Semnătura autorizată

..........................................................................

 

ANEXA Nr. 4

la regulament

 

Situaţia privind dotarea cu echipamente, instalaţii şi utilaje specifice deţinute în proprietate sau închiriate în vederea desfăşurării activităţii pentru care se solicită atestarea

 

Instituţia publică/privată:........................

 

Nr. crt.

Denumirea şi marca instalaţiilor şi utilajelor

Anul fabricaţiei

Starea tehnică

(gradul de uzură)*

Modul de deţinere

(proprietate/închiriere)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NOTA:

*Se pot înscrie şi performanţele tehnice ale utilajelor.

 

            Data completării......................

 

Semnătura autorizată

..........................................................................

 

ANEXA Nr. 5

la regulament

 

ROMÂNIA

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

COMISIA DE ATESTARE

 

            În conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi ale Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 631/2015 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor emite prezentul

 

CERTIFICAT DE ATESTARE

Nr. .............

 

pentru

Instituţia publică/privată ......................................... înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului al judeţului .................... cu nr. J/............./........... având C.U.I. ..................................... cu sediul în judeţul/localitatea/strada/nr. ................................ ce îndeplineşte condiţiile prevăzute în Regulamentul privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private Specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 631/2015 (regulament) şi are competenţa tehnică şi profesională de a efectua lucrări în următoarele domenii:

Prezentul certificat a fost emis la data de ................. având valabilitatea de 3 (trei) ani până la data de .............................

Acesta poate fi retras în condiţiile prevăzute la art. 18 şi 19 din regulament.

 

Preşedintele Comisiei de atestare,

..........................................................................

(numele şi prenumele semnătura

SS indescifrabil)

 

Certificatul a fost emis în două exemplare, egal valabile.

 

Exemplarul nr. 1 din 2 (Exemplarul nr. 2 din 2)

 

ANEXA Nr. 6

la regulament

 

TARIFE

pentru obţinerea certificatului de atestare, pe tipuri de activităţi

 

Nr. crt.

Scopul lucrării sau serviciului prestai

Tipul serviciilor care se prestează pentru domeniile de atestare

Cuantumul tarifului care se încasează, fără TVA

(lei)

1.

 

Parcurgerea procedurilor legale pentru emiterea certificatului de atestare pentru întocmirea studiilor hidrologice

 

1.1. analiza documentaţiei

800

1.2. emiterea certificatului de atestare

300

2.

Parcurgerea procedurilor legale pentru emiterea certificatului de atestare pentru întocmirea studiilor hidrogeologice

2.1. analiza documentaţiei

800

2.2. emiterea certificatului de atestare

300

3.

Parcurgerea procedurilor legale pentru emiterea certificatului de atestare pentru întocmirea studiilor de gospodărire a apelor

3.1. analiza documentaţiei

800

3.2. emiterea certificatului de atestare

300

4.

Parcurgerea procedurilor legale pentru emiterea certificatului de atestare pentru elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor

4.1. analiza documentaţiei

800

4.2. emiterea certificatului de atestare

300

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, “Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020”

 

Având în vedere Referatul nr. 187.708 din 2 aprilie 2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, “Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020”, elaborat de Direcţia generală industrie alimentară,

în baza prevederilor:

- art. 46 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 27 lit. e) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.266/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, “Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020”, acronim ADER 2020, prevăzut în anexa nr. 1, proiectele componente ale acestuia, prevăzute în anexa nr. 2, precum şi bugetul total estimat în sumă de 82.162.242 lei, din care pentru anul 2015 se aprobă suma de 17.977.242 lei.

Art. 2. - (1) Structura de conducere a planului sectorial ADER 2020 este alcătuită din directorul planului sectorial, monitori tehnici şi monitori economici. Instrucţiunile şi procedurile care trebuie respectate la competiţia pentru accesarea fondurilor publice alocate proiectelor de cercetare din planul sectorial ADER 2020 sunt cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 1.266/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare.

(2) Funcţia de director al planului sectorial ADER 2020 este îndeplinită de către directorul direcţiei în care se află de conducătorii cadrul Ministerului compartimentul de cercetare-inovare, care poate exercita şi funcţia de monitor de proiect.

(3) Monitorii se nominalizează direcţiilor/serviciilor de specialitate din Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(4) Direcţiile/Serviciile de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale îndeplinesc prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Ioan Utiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 23 aprilie 2015.

Nr. 708.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.