MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 599/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 599         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 7 august 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 345 din 7 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi ale art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

4.624. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice pentru modificarea anexei nr. 1 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor care oferă activitate extraşcolară, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.567/2011

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

80. - Decizie privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM drept colector al remuneraţiilor datorate artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr.  345

din 7 mai 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi ale art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

 

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi ale art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Dorel Covaci în Dosarul nr. 440/59/2014 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.116D/2014.

2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, director general al Direcţiei generale juridice Ioana Lazăr, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Agenţia Naţională de Integritate a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care reiterează, pe scurt, argumentele dezvoltate în concluziile scrise aflate la dosarul cauzei. În acest sens, apreciază că incompatibilitatea instituită de legiuitor are drept scop prevenirea existenţei unui conflict de interese de natură administrativă sau penală, pentru a proteja interesul public. Astfel, dispoziţiile de lege criticate creează cadrul necesar şi obligatoriu pentru ca exercitarea funcţiilor de deputat şi senator să se realizeze în deplină legalitate, şi pentru ca aceştia să reprezinte în mod obiectiv interesul cetăţeanului.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile de lege supuse controlului reprezintă o transpunere a prevederilor constituţionale ale art. 71 alin. (3), potrivit căruia legiuitorul, prin lege organică, poate stabili şi alte incompatibilităţi. Arată că art. 120 din Constituţie nu are incidenţă în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 29 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 440/59/2014, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată de Dorel Covaci, într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare, prin care Agenţia Naţională de Integritate a stabilit starea de incompatibilitate dintre calitatea de deputat şi cea de administrator la societăţi comerciale.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate adaugă la textul constituţional unele incompatibilităţi ale parlamentarilor, care nu se înscriu în sfera exerciţiului funcţiilor de autoritate la care se referă art. 71 din Legea fundamentală. Arată că alin. (3) al art. 71 din Constituţie prevede că, prin lege organică, pot fi stabilite şi alte incompatibilităţi cu calitatea de parlamentar, însă acest alineat nu poate fi interpretat decât prin coroborare cu primele două alineate care au în vedere incompatibilitatea între aceste funcţii de demnitate publică şi alte funcţii publice, nu între funcţiile de demnitate publică şi alte funcţii în cadrul unor entităţi private. Susţine că în Constituţie nu există niciun articol care să prevadă incompatibilitatea între calitatea de parlamentar şi o funcţie într-o societate comercială şi, cu atât mai puţin, într-o societate comercială a unui consiliu local. De asemenea, consideră că dispoziţiile de lege criticate lezează dreptul unităţilor administrativ-teritoriale de a-şi gestiona, sub proprie responsabilitate, propriile resurse, inclusiv prin înfiinţarea unor societăţi comerciale cu participarea autorităţilor publice locale şi asigurarea funcţionării acestora în condiţiile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare.

8. Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, arată că prevederile art. 71 din Constituţie nu limitează situaţiile de incompatibilitate la cele enunţate la alin. (1) şi (2). Dimpotrivă, norma constituţională permite legiuitorului organic să instituie orice alte incompatibilităţi de natură a evita situaţia unor conflicte de interese, care au potenţialul de a deturna exercitarea funcţiei publice de la scopul său firesc-realizarea interesului public - înspre realizarea unor interese private sau de grup. Totodată, apreciază că nu sunt încălcate nici prevederile constituţionale ale art. 120, întrucât autonomia locală presupune dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii, nicidecum exercitarea funcţiilor administrative la societăţile comerciale înfiinţate de către aceste autorităţi, prin intermediul aleşilor locali.

9. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că incompatibilităţile au menirea de a asigura transparenţa funcţiei publice, constituie un important instrument de prevenire a corupţiei şi o garanţie a exercitării cu imparţialitate a funcţiei publice. De asemenea, susţine că incompatibilitatea calităţii de deputat sau senator cu anumite funcţii private nu este o condiţie de eligibilitate şi înlăturarea ei depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile. Totodată, apreciază că prevederile constituţionale ale art. 120 nu au incidenţă în cauză.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de partea Agenţia Naţională de Integritate şi susţinerile reprezentantului său, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 96/2006 privind

Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 25 iulie 2013, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 96/2006: „(2) Calitatea de deputat sau de senator este, de asemenea, incompatibilă cu:

a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director generai, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare/reasigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;”

- Art. 82 alin, (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003: „(1) Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu:

a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;”.

14. Autorul apreciază că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 71 - Incompatibilităţi şi ale art. 120 alin. (1) - Principii de bază.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în expunerea de motive a Legii nr. 161/2003, legiuitorul arată că unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror demnităţi publice şi funcţii publice, este asigurat prin titlul IV privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice. Prevederile acestui titlu se înscriu pe linia documentelor internaţionale în materie şi se regăsesc în mare măsură în legislaţiile unor state membre ale Uniunii Europene, spre exemplu în Italia, Spania şi Portugalia.

16. Analizând dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate, Curtea reţine că acestea stabilesc incompatibilitatea calităţii de deputat sau de senator cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare/reasigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice.

17. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate adaugă la textul constituţional unele incompatibilităţi ale parlamentarilor, care nu se înscriu în sfera exerciţiului funcţiilor de autoritate la care se referă art. 71 din Legea fundamentală, Curtea nu o poate reţine, deoarece aceste norme legale sunt o expresie a prevederilor constituţionale ale alin. (3) al art. 71, potrivit căruia alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

18. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 14 martie 2013, a statuat că, în înţelesul art. 71 alin. (2) din Legea fundamentală, funcţiile publice de autoritate sunt cele folosite în cadrul autorităţilor publice prevăzute de Constituţie, funcţii care pot fi elective sau neelective. Art. 81 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 determină înţelesul sintagmei consacrate de norma constituţională, stabilind că „Prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înţelege funcţiile din administraţia publică asimilate celor de ministru, funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate celor de secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia Prezidenţială, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, funcţiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii publice, funcţiile de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile de primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor administrativ-teritoriale, funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unităţile administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin să candideze în alegeri,”

19. De asemenea, Curtea a reţinut că Parlamentul poate să stabilească prin lege organică orice alte incompatibilităţi cu mandatul de parlamentar, dar nu cu funcţii publice de autoritate, ci cu orice alte funcţii publice şi în special cu funcţii private,

20. Totodată, instanţa de contencios constituţional a observat că dispoziţiile constituţionale referitoare la incompatibilităţi au fost preluate şi dezvoltate în mai multe legi organice. În acest sens, Curtea a amintit Legea nr. 96/2006 şi Legea nr. 161/2003 şi a reţinut incidenţa în materie a dispoziţiilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, care reglementează, în titlul II, proceduri de asigurare a integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, secţiunea a 3-a a respectivului titlu fiind dedicată procedurii de evaluare a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor.

21. Prin urmare, Curtea constată că instituirea prin textul de lege criticat a incompatibilităţii menţionate este o opţiune a legiuitorului şi se circumscrie scopului legii de înlăturare a cauzelor şi condiţiilor care determină corupţia, astfel încât funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare/reasigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice să nu constituie un factor generator de corupţie, în cazul persoanelor care au calitatea de deputat sau senator.

22. Cât priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 120 alin. (1), potrivit cărora administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice, Curtea constată că acestea nu au relevanţă în soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate.

23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi ai art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dorel Covaci în Dosarul nr. 440/59/2014 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi ale art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 1 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor care oferă activitate extraşcolară, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.567/2011

În conformitate cu prevederile art. 81 şi art. 100 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 4.619/2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar şi ale Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 5.115/2014 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa nr. 1 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor care oferă activitate extraşcolară, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.567/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 8 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. II. - Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţia generală management şi reţea şcolară, Direcţia generală buget-finanţe, salarizare şi resurse umane, Direcţia generală logistică, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin intră în vigoare ia data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Mihai Cîmpeanu

 

Bucureşti, 27 iulie 2015.

Nr. 4.624.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la regulament)

 

REGULAMENT

privind organizarea şi funcţionarea palatelor şi cluburilor copiilor

 

 

CAPITOLUL I

Organizarea activităţii

 

Art. 1. - (1) Palatele şi cluburile copiilor sunt unităţi de învăţământ de stat, cu personalitate juridică, specializate în activităţi extraşcolare, în cadrul cărora se desfăşoară acţiuni instructiv-educative specifice, prin care se aprofundează şi se diversifica cunoştinţe, se formează, se dezvoltă şi se exersează competenţe potrivit vocaţiei şi opţiunii copiilor şi se valorifică timpul liber al copiilor prin implicarea lor în proiecte educative.

(2) Unitatea de învăţământ de stat cu personalitate juridică din sistemul naţional de învăţământ îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are un act de înfiinţare: ordin de ministru/orice alt act emis în acest sens şi respectă prevederile legislaţiei în vigoare;

b) dispune de patrimoniu în proprietate publică/privată sau prin administrare/comodat/închiriere (sediu, dotări corespunzătoare, adresă);

c) are cod de identificare fiscală (GIF);

d) are ştampilă cu stema României şi denumirea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice;

e) are cont în Trezoreria Statului;

f) are buget şi contabilitate proprie organizată potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi altor prevederi ale legislaţiei în vigoare.

(3) Un club al copiilor se constituie ca unitate de învăţământ cu personalitate juridică cu minimum 800 de copii înscrişi şi cu respectarea prevederilor alin. (2).

(4) La nivel judeţean pot funcţiona şi structuri fără personalitate juridică arondate palatelor/cluburilor copiilor.

(5) Structura menţionată la alin. (4) se constituie din una până la 6 norme didactice.

Art. 2. - (1) Denumirile oficiale ale acestor unităţi de învăţământ sunt: palatul copiilor, clubul copiilor şi Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti.

(2) Denumirea palatul copiilor se atribuie unităţii de învăţământ specializate în activităţi extraşcolare situate în oraşul reşedinţă de judeţ.

(3) Denumirea clubul copiilor se atribuie unităţilor de învăţământ specializate în activităţi extraşcolare situate în alte localităţi decât oraşul reşedinţă de judeţ şi în sectoarele municipiului Bucureşti.

(4) Denumirea Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti se atribuie unităţii de învăţământ specializate în activităţi extraşcolare situate în municipiul Bucureşti.

Art. 3. - (1) Palatele şi cluburile copiilor se înfiinţează prin decizia inspectorului şcolar general, în baza hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

(2) La nivelul municipiului Bucureşti funcţionează câte un club al copiilor în fiecare sector.

(3) Pot funcţiona cluburi ale copiilor în localităţile în care numărul copiilor cuprinşi într-o formă de învăţământ - preşcolar, primar, gimnazial, liceal - este de cel puţin 1.000.

(4) în localităţile în care numărul copiilor şcolarizaţi este mai mic de 1000, inspectoratul şcolar poate înfiinţa structuri arondate palatelor/cluburilor, la solicitarea comunităţii locale, în baza hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

(5) Organizarea reţelei şcolare a palatelor şi cluburilor copiilor se realizează de către inspectoratele şcolare cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, procesul de organizare implicând înfiinţare/desfiinţare/fuziune/divizare, conform legislaţiei în vigoare şi criteriilor stabilite prin metodologie.

(6) Palatul, cluburile copiilor şi structurile sunt subordonate inspectoratului şcolar.

(7) La nivelul municipiului Bucureşti, cluburile copiilor sunt subordonate Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

(8) Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti este subordonat direct Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin direcţia generală care coordonează activitatea educativă extraşcolară

(9) Arondarea unui club al copiilor, care îşi pierde personalitatea juridică, la palatul copiilor sau la alt club al copiilor din judeţul respectiv se realizează de către inspectoratul şcolar, în baza hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

(10) La nivelul municipiului Bucureşti, arondarea unui club al copiilor, care îşi pierde personalitatea juridică, la un alt club al copiilor se realizează de către Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în baza hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

(11) Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, palatele şi Cluburile copiilor, unităţile de învăţământ preuniversitar şi alte unităţi de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu/ acreditate, potrivit legislaţiei în vigoare, în furnizarea de activităţi extraşcolare se pot asocia, prin parteneriate contractuale, în consorţii şcolare, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 4. - (1) în baza prezentului regulament, a actelor normative care reglementează drepturile şi obligaţiile beneficiarilor primari ai educaţiei şi ale personalului din palatele şi cluburile copiilor, palatele şi cluburile copiilor îşi elaborează propriul regulament de organizare şi funcţionare.

(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor conţine reglementări specifice fiecărui palat/club al copiilor, inclusiv cele referitoare la frecventarea cursurilor de către preşcolari şi elevi.

(3) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor se elaborează de către un colectiv de lucru, coordonat de un cadru didactic. Din colectivul de lucru, numit prin hotărârea consiliului de administraţie, fac parte şi reprezentanţi ai părinţilor/tutorilor legal instituiţi.

(4) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor se supune, spre dezbatere, în consiliul reprezentativ al părinţilor/tutorilor legal instituiţi/asociaţiei părinţilor, în consiliul profesoral, la care participă cu drept de vot şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic.

(5) Regulamentul de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor, precum şi modificările ulterioare ale acestuia se aprobă, prin hotărâre, de către consiliul de administraţie.

(6) După aprobare, regulamentul de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor se înregistrează la secretariatul palatului/clubului copiilor. Pentru aducerea la cunoştinţa personalului palatului/clubului copiilor, a părinţilor/tutorilor legal instituiţi şi a elevilor, regulamentul intern de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor se afişează la avizier. Profesorii coordonatori ai cercurilor din palatul/clubul copiilor au obligaţia de a prezenta elevilor şi părinţilor/tutorilor legal instituiţi regulamentul de organizare şi funcţionare. Personalul palatului/clubului copiilor, părinţii, tutorii legal instituiţi şi elevii majori îşi vor asuma, prin semnătură, faptul că au fost informaţi referitor la prevederile regulamentului intern de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor.

(7) Respectarea regulamentului de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor este obligatorie. Nerespectarea acestuia constituie abatere şi se sancţionează conform prevederilor legale.

(8) Regulamentul de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor poate fi revizuit anual, în termen de cel mult 30 de zile de la începutul fiecărui an şcolar.

(9) Regulamentul intern de organizare şi funcţionare al palatului/clubului copiilor conţine dispoziţiile obligatorii prevăzute la art. 242 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în contractele colective de muncă aplicabile şi se aprobă prin hotărâre a consiliului de administraţie, după consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale din palatul/clubul copiilor, afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din palatul/clubul copiilor.

Art. 5. - Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, palatele şi cluburile copiilor au următoarele competenţe:

a) asigură activitatea extraşcolară/activitatea educativă nonformală a preşcolarilor şi elevilor;

b) atestă competenţele de comunicare, lingvistice, artistice, tehnice, sportive, digitale, civice, antreprenoriale dobândite de copiii care au frecventat cercurile de profil din cadrul acestor unităţi de învăţământ, în baza reglementărilor prevăzute la art. 13;

c) organizează activităţi extraşcolare la nivel local, judeţean, regional, naţional şi internaţional;

d) pot sprijini programe tip Şcoală după şcoală organizate în unităţi de învăţământ, în calitate de furnizori de activităţi extraşcolare/activitatea educativă nonformală;

e) oferă consultanţă, consiliere şi asistenţă în domeniul activităţii educative nonformale/activităţii extraşcolare;

f) desfăşoară activităţi de mentorat în domeniul activităţilor extraşcolare/activităţii educative nonformale;

g) organizează cursuri de formare, simpozioane, ateliere de lucru în diverse domenii ale activităţilor extraşcolare/activităţii educative nonformale;

h) elaborează suporturi de cursuri de formare, materiale didactice auxiliare, ghiduri metodologice, studii de cercetare, programe şcolare etc. În domeniul activităţilor extraşcolare/ activităţii educative nonformale;

i) colaborează cu instituţii guvernamentale şi nonguvernamentale acreditate în furnizarea programelor de formare cu credite transferabile, în diverse domenii ale activităţilor extraşcolare/activităţii educative nonformale;

j) modifică profilul şi denumirea cercurilor, cu avizul inspectoratului şcolar judeţean/inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti/Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - pentru Palatul Naţional al Copiilor şi cu respectarea altor prevederi legale în vigoare;

k) palatul copiilor coordonează activitatea educativă de specialitate a cluburilor copiilor la nivel judeţean;

l) Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti coordonează activitatea educativă de specialitate a cluburilor copiilor din municipiul Bucureşti.

Art. 6. - (1) Activitatea din palatele şi cluburile copiilor debutează odată cu începerea anului şcolar.

(2) Structura anului şcolar în palatele şi cluburile copiilor este similară celei din unităţile de învăţământ de tip formal.

(3) în perioada vacanţelor şcolare, în Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, în palatele şi cluburile copiilor se desfăşoară activităţi educative prevăzute în calendarul Clubului de vacanţă stabilit de fiecare palat şi club al copiilor în parte.

Art. 7. - Preşcolarii şi elevii au acces liber şi gratuit la activităţile organizate în palatele şi cluburile copiilor. Pentru unele activităţi se pot percepe taxe, în condiţiile legii.

Art. 8. - Vârsta preşcolarilor şi elevilor care frecventează activităţile organizate în palatele şi cluburile copiilor este cuprinsă, de regulă, între 3 şi 19 ani, în funcţie de profilul cercului şi de competenţele care urmează să fie formate,

Art. 9. - În cazul în care numărul preşcolarilor/elevilor înscrişi la un cerc din palatele sau cluburile copiilor depăşeşte capacitatea de funcţionare, în bune condiţii, a activităţii din cadrul respectivului cerc, consiliul de administraţie ai palatului ori clubului copiilor poate decide, la propunerea conducătorului de cerc, organizarea unor teste de aptitudini pentru departajarea celor înscrişi.

Art. 10. - (1) Activităţile din palatele şi cluburile copiilor se desfăşoară în cercuri, structurate pe catedre de specialitate/comisii metodice de tip: cultural, artistic, civic, tehnic, aplicativ, ştiinţific, sportiv şi turistic.

(2) Activitatea didactică se desfăşoară în săli de cercuri, ateliere, cabinete, laboratoare, săli de sport, baze sportive, parcuri şcoală, cartodromuri, poligoane, grădini botanice, sere, pârtii de schi, ateliere deschise, tabere etc.

(3) în cadrul cercurilor, activitatea este structurată pe grupe de începători, de avansaţi şi de performanţă, în funcţie de nivelul pregătirii preşcolarilor/elevilor şi de competenţele ce urmează a fi formate.

(4) în cadrul palatelor/cluburilor copiilor şi al structurilor se pot înfiinţa noi cercuri, la solicitarea comunităţii locale, cu aprobarea inspectoratului şcolar judeţean/inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti/Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(5) Reprofilarea unui cerc se realizează în baza hotărârii consiliului de administraţie al palatului/clubului copiilor şi cu avizul inspectoratului şcolar judeţean/inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti/Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - pentru Palatul Naţional al Copiilor.

(6) Un cerc poate fi reprofilat în următoarele cazuri:

a) când nu mai există baza materială necesară desfăşurării activităţii cercului;

b) când nu există necesarul de solicitări pentru constituirea grupelor;

c) când numărul copiilor/grupă este sub normativele menţionate în prezentul regulament.

(7) Propunerile pentru reprofilarea/redenumirea unui cerc se analizează în consiliul profesoral şi se aprobă de către consiliul de administraţie al palatului/clubului copiilor.

Art. 11. - Activitatea din cercurile palatelor şi cluburilor copiilor este proiectată astfel încât să evite paralelismul şi/sau suprapunerile cu conţinutul tematic al programelor specifice educaţiei formale.

Art. 12. - (1) Activitatea fiecărui cerc se desfăşoară pe baza unei planificări calendaristice, aprobate de către directorul palatului/clubului copiilor.

(2) Portofoliul cadrului didactic coordonator al cercului conţine:

a) oferta educaţională a cercului;

b) planificarea calendaristică;

c) documente de proiectare didactică;

d) setul de competenţe formate prin activitatea desfăşurată în cadrul cercului, specifice fiecărui nivel de grupă;

e) modalităţi de evaluare a activităţii didactice desfăşurate în cadrul cercului;

f) măsuri de optimizare şi dezvoltare a ofertei educaţionale a cercului;

g) proiectul de dotări şi achiziţii pe termeni scurt, mediu şi lung;

h) portofoliul de studii al elevului, care cuprinde modulele de studiu parcurse şi competenţele specifice acestora, formate pe parcursul frecventării activităţii cercului. Acest portofoliu, care conţine şi documentele care certifică rezultatele obţinute de elev, reprezintă parte a portofoliului elevului întocmit la unitatea de învăţământ pe care o frecventează.

(3) Programele de studiu, conţinând modulele de studiu, vor fi elaborate separat pentru grupele de iniţiere/de avansaţi/de performanţă, axându-se pe competenţele specifice care urmează a fi formate, dezvoltate sau diversificate

(4) Programele de studiu elaborate de cadrele didactice coordonatoare de cerc vor fi aprobate de coordonatorul comisiei metodice/al catedrei de specialitate şi avizate de consiliul de administraţie ai palatului/clubului copiilor.

(5) Tipurile şi nivelurile de competenţe specifice, formate şi dezvoltate la fiecare cerc în parte, vor fi stabilite de cadrul didactic coordonator al cercului, în funcţie de vârsta copiilor şi durata pregătirii lor, pe baza proiectării didactice pe o perioadă de minimum 3 ani.

Art. 13. - (1) Palatele şi cluburile copiilor eliberează, la cerere, certificate de competenţă elevilor şi copiilor care au frecventat activitatea unui cerc, cel puţin 3 ani consecutiv, pe baza rezultatelor obţinute şi conform nivelului competenţelor formate.

(2) Certificatul în original, împreună cu documentele care stau la baza emiterii acestuia, face parte din portofoliul elevului, existent ia unitatea de învăţământ la care este şcolarizat. O copie a certificatului se păstrează de către unitatea emitentă.

(3) Emiterea certificatului de competenţe dobândite de preşcolarii şi elevii care frecventează activitatea unui cerc, cel puţin 3 ani consecutiv, se realizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

 

CAPITOLUL II

Conducerea palatelor şi cluburilor copiilor

 

Art. 14. - (1) Conducerea palatelor şi cluburilor copiilor, ca unităţi de învăţământ preuniversitar specializate în activităţi extraşcolare, este asigurată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Palatele copiilor şi cluburile copiilor sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi, după caz, de directori adjuncţi. În exercitarea atribuţiilor care le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu consiliul reprezentativ al părinţilor şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

 

SECŢIUNEA 1

Consiliul de administraţie

 

Art. 15. - (1) Consiliul de administraţie este organ de conducere. În exercitarea atribuţiilor ce Ti revin, consiliul de administraţie şi directorii colaborează cu Consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi/asociaţiile de părinţi, cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, unde este cazul, şi cu autorităţile administraţiei locale.

(2) Consiliul de administraţie al Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti este format din 13 membri, după cum urmează: 6 cadre didactice din totalul de cadre didactice titulare ale unităţii de învăţământ, inclusiv directorul, 1 reprezentant din cadrul direcţiei generale de specialitate care coordonează activitatea educativă extraşcolară din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, 2 reprezentanţi ai administraţiei publice locale, 3 reprezentanţi ai părinţilor şi 1 reprezentant al partenerilor educaţionali.

(3) Consiliul de administraţie al palatului copiilor este format din 13 membri, după cum urmează: 6 cadre didactice din totalul de cadre didactice titulare ale unităţii de învăţământ cu personalitate juridică şi structuri, inclusiv directorul, 1 reprezentant al inspectoratului şcolar judeţean - responsabil CU coordonarea activităţii educative extraşcolare, 2 reprezentanţi ai administraţiei publice locale, 3 reprezentanţi ai părinţilor şi 1 reprezentant al partenerilor educaţionali.

(4) Consiliul de administraţie al clubului copiilor este format din 7 membri, după cum urmează: 3 cadre didactice din totalul de cadre didactice titulare ale unităţii de învăţământ cu personalitate juridică şi structuri, inclusiv directorul, 1 reprezentant al administraţiei publice locale, 1 reprezentant al partenerilor educaţionali şi 2 reprezentanţi ai părinţilor.

(5) Membrii consiliului de administraţie sunt aleşi conform procedurii menţionate în actele normative în vigoare privind organizarea şi funcţionarea consiliului de administraţiei din unităţile de învăţământ preuniversitar.

(6) în cazul în care, în palatul şi clubul copiilor activează cadre didactice aparţinând minorităţilor naţionale, fiecare minoritate va avea câte un reprezentant, cadru didactic, în consiliul de administraţie.

(7) La şedinţele consiliului de administraţie participă, fără drept de vot, cu statut de observator/observatori, liderul sindical/liderii sindicali din palatul/clubul copiilor. De asemenea, dacă unitatea de învăţământ are structuri arondate, participă ca invitaţi şi coordonatorii acestora. Punctele de vedere ale acestora se menţionează în procesul-verbal al şedinţei şi sunt asumate de aceştia prin semnătură.

(8) Preşedintele consiliului de administraţie este directorul palatului/clubului copiilor.

(9) Membrii consiliului de administraţie coordonează şi răspund de domenii de activitate pe baza delegării de sarcini stabilite de preşedintele consiliului de administraţie, prin decizie.

(10) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar în şedinţe ordinare, pe baza unei tematici stabilite la începutul fiecărui semestru sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului palatului/clubului copiilor ori a două treimi dintre membri ori a două treimi din numărul membrilor consiliului profesoral.

(11) Consiliul de administraţie este legal întrunit în şedinţă în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din totalul membrilor săi.

(12) Membrii consiliului de administraţie, observatorii şi invitaţii sunt convocaţi cu cel puţin 72 de ore înainte de începerea şedinţei ordinare, comunicându-li-se ordinea de zi şi documentele ce urmează a fi discutate. În cazul şedinţelor extraordinare convocarea se face cu cel puţin 24 de ore înainte. Procedura de convocare se consideră îndeplinită dacă s-a realizat prin unul din următoarele mijloace: poştă, fax, e-mail sau sub semnătură.

(13) Preşedintele consiliului de administraţie desemnează ca secretar al consiliului de administraţie o persoană din rândul personalului didactic din unitatea de învăţământ care nu este membru în consiliul de administraţie, cu acordul persoanei desemnate.

(14) Responsabilităţile secretarului consiliului de administraţie sunt preluate, în absenţa acestuia, de către o altă persoană desemnată de preşedintele consiliului de administraţie.

(15) Secretarul consiliului de administraţie nu are drept de vot.

(16) Secretarul consiliului de administraţie îndeplineşte toate atribuţiile prevăzute în actele normative în vigoare privind organizarea şi funcţionarea consiliului de administraţiei din unităţile de învăţământ preuniversitar.

(17) Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu votul a cei puţin două treimi dintre membrii prezenţi, mai puţin cele prevăzute la alin. (16).

(18) Hotărârile privind bugetul şi patrimoniul palatului/clubului copiilor/Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti se iau cu majoritatea voturilor din totalul membrilor consiliului de administraţie.

(19) Hotărârile consiliului de administraţie care vizează personalul din unitate, cum ar fi: procedurile pentru ocuparea posturilor, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administraţie care se află în conflict de interese nu participă la vot.

(20) Hotărârile consiliului de administraţie privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară şi disponibilizarea personalului didactic se adoptă cu votul a două treimi din totalul membrilor.

(21) în situaţii excepţionale, în care hotărârile consiliului de administraţie nu pot fi luate conform alin. (16), la următoarea şedinţă, cvorumul de şedinţă necesar adoptării este de jumătate plus unu din membrii consiliului de administraţie, iar hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu două treimi din voturile celor prezenţi.

(22) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului de administraţie, toţi membrii şi invitaţii, dacă este cazul, au obligaţia să semneze procesul-verbal încheiat cu această ocazie. Preşedintele consiliului de administraţie răspunde de acest lucru.

(23) Procesele-verbale se scriu în Registrul de procese-verbale al consiliului de administraţie, care se înregistrează în unitatea de învăţământ pentru a deveni documente oficiale. Pe ultima foale, preşedintele scrie numărul paginilor şi al registrului, ştampilează şi semnează, pentru autentificare.

(24) Registrul de procese-verbale ale consiliului de administraţie este însoţit, în mod obligatoriu, de dosarul care conţine anexele proceselor-verbale: rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc. Cele două documente oficiale, registrul şi dosarul se păstrează în biroul directorului, într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc la preşedintele consiliului de administraţie şi la secretarul consiliului de administraţie.

(25) Documentele consiliului de administraţie sunt:

a) graficul şi ordinea de zi a şedinţelor ordinare ale consiliului de administraţie;

b) convocatoarele consiliului de administraţie;

c) registrul de procese-verbale al consiliului de administraţie;

d) dosarul care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.);

e) registrul de evidenţă a hotărârilor consiliului de administraţie;

f) dosarul hotărârilor adoptate, semnate de preşedinte, înregistrate în registrul de evidenţă a hotărârilor consiliului de administraţie.

Art. 16. - Pe lângă atribuţiile prevăzute în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi în alte acte normative, în vigoare, privind organizarea şi funcţionarea consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar şi mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, consiliul de administraţie mai îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) aprobă programele de studiu ale cercurilor, conţinând modulele de studiu şi competenţele aferente, elaborate separat pentru grupele de iniţiere/de avansaţi/de performanţă, la propunerea consiliului profesoral ai palatului/clubului copiilor;

b) avizează proiectele de state de funcţii şi de buget ale palatului/clubului copiilor;

c) aprobă comisiile de cercetare a faptelor care constituie abateri disciplinare săvârşite de personalul salariat al unităţii de învăţământ, conform legislaţiei în vigoare,

 

SECŢIUNEA a 2-a

Directorul palatului/clubului copiilor

 

Art. 17. - (1) Directorul exercită conducerea executivă a palatului/clubului copiilor, în conformitate cu atribuţiile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de administraţie al palatului/clubului copiilor, precum şi cu alte reglementări legale în vigoare.

(2) Directorul/Directorul adjunct al Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti este degrevat de norma didactică conform procentului prevăzut de legislaţia în vigoare.

(3) Directorul/Directorul adjunct al palatului copiilor poate fi degrevat, parţial, de norma didactică conform normelor legislative aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

(4) Directorul clubului copiilor poate fi degrevat de norma didactică, parţial, conform normelor legislative aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

(5) Funcţia de director/director adjunct al Palatului Naţional al Copiilor/al palatelor/cluburilor copiilor se ocupă, conform legii, prin concurs public, susţinut de către cadrele didactice titulare, membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional. Concursul pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct se organizează conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(6) Directorul/Directorul adjunct poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar/al municipiului Bucureşti, la propunerea a două treimi din membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a două treimi dintre membri. În această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului/directorului adjunct al unităţii de învăţământ.

(7) în cazul vacantării funcţiilor de director/director adjunct, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia inspectorului şcolar general, cu avizul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu acordul scris al persoanelor solicitate.

(8) în condiţiile în care, după desfăşurarea concursului, rămân vacante funcţiile de director/director adjunct, ocuparea acestora se poate realiza prin detaşare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, până la organizarea unui nou concurs, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar respectiv.

(9) Numirea directorului/directorului adjunct al Palatului Naţional al Copiilor se face prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(10) Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite ordinul pentru ocuparea, prin detaşare, a funcţiei de director/director adjunct al Palatului Naţional al Copiilor.

(11) Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice poate dispune încetarea detaşării din funcţia de director/director adjunct al Palatului Naţional al Copiilor la o data anterioară termenului detaşării.

(12) Eliberarea din funcţia de director/director adjunct al Palatului Naţional al Copiilor se face de către ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, în condiţiile legii.

(13) Directorul palatului/clubului copiilor, care are structuri arondate, desemnează un coordonator al structurii, la propunerea consiliului profesoral, în baza hotărârii consiliului de administraţie.

(14) La Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti funcţiile de conducere sunt: un director şi 2 directori adjuncţi.

(15) Palatele copiilor, care au minimum 35 de norme didactice şi nedidactice, inclusiv cu structurile arondate, au dreptul la un post de director adjunct.

(16) Directorii palatelor şi cluburilor copiilor au catedra rezervată în condiţiile stabilite pentru cadrele didactice care îndeplinesc funcţii de conducere, conform prevederilor legale în vigoare.

(17) Directorul palatului/clubului copiilor este subordonat inspectoratului şcolar judeţean/inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, reprezentat prin inspectorul şcolar general. Directorul Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti este subordonat Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin direcţia generală care coordonează activitatea educativă extraşcolară. Fişa postului şi fişa de evaluare a directorului sunt elaborate de inspectoratul şcolar judeţean/inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti/Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

(18) Directorul palatului/clubului copiilor reprezintă palatul/clubul copiilor, inclusiv structurile acestora în relaţiile cu terţe persoane fizice şi juridice, în limitele competenţelor prevăzute de lege.

(19) Directorul palatului/clubului copiilor trebuie să manifeste loialitate faţă de palatul/clubul copiilor, credibilitate şi responsabilitate în deciziile sale, încredere în capacităţile angajaţilor, să încurajeze şi să îşi susţină colegii în vederea motivării pentru formarea continuă şi pentru crearea, în palatul/clubul copiilor/structură, a unui climat optim desfăşurării procesului de învăţământ.

(20) Directorul palatului/clubului copiilor/Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti coordonează, direct, compartimentul financiar-contabil. Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat directorului palatului/clubului copiilor/Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti şi îşi desfăşoară activitatea conform atribuţiilor stabilite de acesta, prin fişa postului.

(21) Vizitarea palatului/clubului copiilor/structurii şi asistenţa la activităţi, efectuate de persoane din afara palatului/clubului copiilor/structurii, se fac numai cu aprobarea directorului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 18. - (1) Drepturile şi obligaţiile directorului palatului/clubului copiilor sunt cele prevăzute de lege, de prezentul regulament, precum şi de regulamentul de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor.

(2) Perioada concediului anual de odihnă al directorului palatului/clubului copiilor se aprobă de către inspectorul şcolar general.

(3) Pentru Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, perioada concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de către secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar.

Art. 19. - Pe lângă atribuţiile prevăzute în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, directorul palatului/clubului copiilor/Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti mai îndeplineşte şi următoarele:

a) prezintă rapoarte de evaluare semestriale şi anuale în faţa consiliului profesoral şi consiliului de administraţie;

b) în cazul în care hotărârile acestor organisme încalcă prevederile legale, directorul are dreptul să interzică aplicarea lor şi este obligat să informeze în acest sens, în termen de 3 zile, inspectorul şcolar general, respectiv direcţia generală din Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, responsabilă de coordonarea activităţii extraşcolare;

c) este ordonatorul de credite al palatului/clubului copiilor şi are responsabilităţile stabilite de reglementările legale în vigoare;

d) propune regulamentul de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor consiliului profesoral, spre analiză, şi consiliului de administraţie, spre aprobare;

e) elaborează planul managerial, coordonează elaborarea proiectului de dezvoltare al palatului/clubului copiilor, prin care stabileşte politica educaţională a acestuia;

f) este direct responsabil de calitatea educaţiei furnizate de palatul/clubul copiilor/structurile arondate palatului/cluburilor copiilor;

g) lansează proiecte de parteneriat educaţional la nivel local, naţional, internaţional;

h) în baza propunerilor consiliului profesoral numeşte, prin decizii, şefii catedrelor de specialitate/comisiilor metodice, ai compartimentelor funcţionale, precum şi ai altor colective şi comisii prevăzute în metodologiile emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice;

i) poate propune consiliului profesoral cadre didactice care să facă parte din consiliul de administraţie, conform procedurii de alegere prin vot secret;

j) solicită comitetului de părinţi/asociaţiilor de părinţi, consiliului judeţean/consiliului local desemnarea reprezentanţilor lor în consiliul de administraţie al palatului/clubului copiilor;

k) elaborează fişa de evaluare pentru directorul adjunct, coordonatorii structurilor, şefii catedrelor de specialitate/comisiilor metodice, şefii compartimentelor funcţionale, precum şi pentru cei ai altor colective şi comisii prevăzute în metodologiile emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi le supune aprobării consiliului de administraţie;

l) elaborează, împreună cu membrii consiliului de administraţie, fişele posturilor şi fişele de evaluare pentru personalul din subordine, conform legislaţiei în vigoare;

m) elaborează proceduri interne de lucru, care se aprobă în consiliul de administraţie al palatului/clubului copiilor;

n) îndeplineşte atribuţiile stabilite prin alte metodologii aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice;

o) încheie contracte individuale de muncă cu personalul angajat şi aprobă concediile de odihnă ale personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, cu aprobarea consiliului de administraţie;

p) numeşte şi eliberează din funcţie personalul didactic auxiliar şi nedidactic, conform legislaţiei în vigoare;

q) poate propune consiliului de administraţie angajarea de personal plătit din venituri extrabugetare proprii, în vederea îmbunătăţirii activităţii desfăşurate în cadrul palatului/clubului copiilor;

r) aprobă trecerea personalului salariat de la o treaptă profesională la alta, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;

s) numeşte, prin decizie, comisiile de cercetare disciplinară aprobate de consiliul de administraţie şi aplică sancţiunile stabilite de aceste comisii pentru abaterile disciplinare săvârşite de personalul palatului/clubului copiilor/structurii conform prevederilor legale în vigoare;

ş) răspunde de respectarea condiţiilor şi a exigenţelor privind

normele de igienă şcolară, de protecţie a muncii, de protecţie civilă;

t) elaborează proiectul de buget, de venituri şi cheltuieli, pe care îl supune aprobării consiliului de administraţie al palatului copiilor/clubului copiilor;

ţ) beneficiază de indemnizaţie de conducere, conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 20. - (1) Directorul Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti/al palatului/al clubului copiilor răspunde în faţa consiliului profesoral, a consiliului de administraţie şi a organelor de îndrumare, evaluare şi control de la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice/inspectoratului şcolar judeţean/inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru activitatea proprie, conform fişei postului elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

(2) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar judeţean/inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti evaluează activitatea directorului palatului/clubului copiilor şi îi acordă calificativul anual, pe baza fişei de evaluare elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

(3) în cazul Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti, direcţia generală, care coordonează activitatea educativă extraşcolară din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, evaluează activitatea directorului şi îi acordă calificativul anual.

Art. 21. - Directorul palatului copiilor poate să îndrume activitatea educativă a cluburilor copiilor la nivel judeţean.

Art. 22. - (1) Directorul adjunct îşi desfăşoară activitatea în subordinea directorului conform fişei postului şi în concordanţă cu atribuţiile stabilite prin prezentul regulament şi prin regulamentul intern de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.

(2) Fişa postului directorului adjunct şi cea de evaluare sunt elaborate conform art. 19 lit. j).

(3) Directorul adjunct îndeplineşte atribuţiile delegate de director pe o perioadă determinata.

(4) Directorul adjunct răspunde în faţa directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de administraţie şi a organelor de îndrumare, evaluare şi control de la nivelul inspectoratului şcolar judeţean/inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti şi de la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, în cazul Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti, pentru activitatea proprie, conform fişei postului.

(5) Inspectoratul şcolar/Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin direcţia generală, care coordonează activitatea educativă extraşcolară, în cazul Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti, evaluează activitatea directorului adjunct, pe baza fişei de evaluare prevăzute la alin. (2), şi îi acordă calificativul anual.

(6) Directorul adjunct beneficiază de indemnizaţie de conducere, conform reglementărilor legale în vigoare.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Consiliul profesoral

 

Art. 23. - (1) Consiliul profesoral este constituit din totalitatea cadrelor didactice din palatul/clubul copiilor, inclusiv din structurile arondate acestora, şi funcţionează conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Consiliul profesoral are rol de decizie în domeniul instructiv-educativ.

(3) Şedinţele consiliului profesoral al palatului/clubului copiilor se desfăşoară, legal, în prezenţa a două treimi din numărul total al membrilor.

(4) Hotărârile se iau prin vot deschis sau secret, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor consiliului profesoral, şi sunt obligatorii pentru personalul palatului/clubului copiilor/structurii, precum şi pentru beneficiarii primari ai educaţiei. Modalitatea de vot se stabileşte la începutul şedinţei.

(5) Personalul didactic auxiliar al palatului/clubului copiilor/structurii poate fi invitat la şedinţele consiliului profesoral.

(6) La şedinţele consiliului profesoral, directorul palatului/clubului copiilor poate invita, în funcţie de tematica dezbătută, reprezentanţii desemnaţi ai comitetului de părinţi/asociaţiilor de părinţi, ai autorităţilor locale şi ai partenerilor sociali.

(7) Participarea la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie pentru toate cadrele didactice din palatul/clubul copiilor/structuri. Absenţa nemotivată de la aceste şedinţe se consideră abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor.

(8) Directorul palatului/clubului copiilor numeşte, prin decizie, în baza votului cadrelor didactice secretarul consiliului profesoral, care are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor consiliului profesoral.

Art. 24. - Pe lângă atribuţiile prevăzute în Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a altor prevederi legale în vigoare, consiliul profesoral al palatului/clubului copiilor mai îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) aprobă componenţa nominală a catedrelor de specialitate din palatul/clubul copiilor;

b) alege, prin vot secret, cadrele didactice membre ale Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii;

c) formulează aprecieri sintetice privind activitatea personalului didactic care solicită acordarea gradaţiei de merit sau a altor distincţii şi premii, potrivit legii, pe baza raportului de autoevaluare a activităţii desfăşurate de acesta;

d) analizează şi dezbate Raportul de evaluare internă privind calitatea educaţiei şi Raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din palatul/clubul copiilor;

e) dezbate, avizează şi propune spre aprobare consiliului de administraţie planul de dezvoltare al palatului/clubului copiilor;

f) dezbate şi avizează regulamentul de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor în şedinţa la care participă cel puţin două treimi din personalul salariat din palatul/clubul copiilor;

g) dezbate şi aprobă rapoartele de activitate, planul anual şi cele semestriale de activitate ale comisiilor de specialitate constituite în palatul/clubul copiilor conform prevederilor legale în vigoare, precum şi eventualele completări sau modificări ale acestora;

h) dezbate, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, a inspectoratului şcolar judeţean/inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti sau din propria iniţiativă, proiecte de legi ori de acte normative, care reglementează activitatea instructiv-educativă, şi transmite inspectoratului şcolar propunerile de modificare sau de completare;

i) dezbate problemele legate de conţinutul sau de organizarea activităţii instructiv-educative din palatul/clubul copiilor;

j) propune componenţa nominală a comisiilor de cercetare a faptelor care constituie abateri disciplinare săvârşite de personalul salariat al palatului/clubului copiilor/structurii, conform legislaţiei în vigoare;

k) propune participarea unităţii de învăţământ la programe şi proiecte educative naţionale şi internaţionale;

l) propune afilierea palatului/clubului copiilor la organizaţii internaţionale omoloage sau de profil, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare;

m) validează fişele de autoevaluare ale personalului didactic al unităţii de învăţământ, în baza cărora se stabileşte calificativul anual;

n) propune consiliului de administraţie programele de formare continuă şi de dezvoltare profesională a cadrelor didactice;

o) propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului de „Profesorul anului” cadrelor didactice cu rezultate deosebite în activitatea didactică, în palatul/clubul copiilor/structură;

p) propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a procesului didactic;

q) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie, rezultând din legislaţia în vigoare şi din contractele colective de muncă aplicabile;

r) propune eliberarea din funcţie a directorului palatului/clubului copiilor, conform legii.

Art. 25. - Documentele consiliului profesoral sunt:

a) tematica şi graficul şedinţelor consiliului profesoral;

b) convocatoare ale consiliului profesoral;

c) registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, însoţit de dosarul cu anexele proceselor-verbale.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Catedrele de specialitate/Comisiile metodice

 

Art. 26. - (1) în cadrul palatelor/cluburilor copiilor, catedrele de specialitate/comisiile metodice se constituie conform art. 10 alin. (1).

(2) O catedră de specialitate/comisie metodică se formează din cei puţin 4 cadre didactice.

(3) Catedrele de specialitate/Comisiile metodice se subordonează directorului/directorului adjunct al palatului/clubului copiilor.

(4) Şedinţele fiecărei catedre de specialitate/comisii metodice se ţin lunar, după o tematică aprobată, anual, de directorul palatului/clubului copiilor.

Art. 27. - Catedra de specialitate/Comisia metodică are următoarele atribuţii:

a) elaborează propuneri pentru oferta educaţională a palatului/clubului copiilor şi strategia de implementare a acesteia;

b) analizează periodic performanţele elevilor;

c) elaborează, implementează, evaluează şi ameliorează standardele de calitate specifice;

d) elaborează seturile de competenţe specifice, ce urmează a fi formate la fiecare cerc în parte, conform propunerilor cadrelor didactice coordonatoare de cerc;

e) organizează schimburi de experienţă sau alte activităţi comune cu catedrele de specialitate/comisiile metodice similare din judeţ, din ţară ori din afara ţării;

f) contribuie la formarea continuă/perfecţionarea şi dezvoltarea profesională a personalului didactic, prin organizarea activităţilor metodico-ştiinţifice, conform normelor metodologice în vigoare.

Art. 28. - Coordonatorul catedrei de specialitate/comisiei metodice are următoarele atribuţii:

a) răspunde în faţa directorului şi a consiliului de administraţie de activitatea profesională a membrilor catedrei/comisiei;

b) întocmeşte şi completează dosarul catedrei (planul de dezvoltare al catedrei de specialitate/comisiei metodice, planurile de activitate anuale şi semestriale ale catedrei de specialitate/comisiei metodice, planul de activităţi al catedrei/comisiei metodice pe perioada vacanţelor şcolare, fişa profesională a fiecărui membru al catedrei de

specialitate/comisiei metodice), precum şi alte documente Stabilite prin regulamentul intern după consultarea cu membrii catedrei/comisiei metodice;

c) stabileşte atribuţiile fiecărui membru ai catedrei de specialitate;

d) efectuează asistenţe la ore, conform planului de activitate al catedrei sau la solicitarea directorului;

e) consiliază cadrele didactice în procesul de proiectare şi performanţă didactică;

f) evaluează activitatea membrilor pe baza unor criterii de performanţă stabilite Ia nivelul palatului/clubului copiilor, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, şi propune calificative;

g) identifică nevoile de formare ale cadrelor didactice din comisie şi recomandă participarea lor la cursuri de formare;

h) organizează şedinţele catedrei/comisiei metodice lunar, după o tematică elaborată la nivelul catedrei şi aprobată de directorul unităţii de învăţământ preuniversitar sau ori de câte ori directorul ori membrii catedrei/comisiei metodice consideră că este necesar;

i) elaborează informări/rapoarte semestriale şi anuale asupra activităţii catedrei;

j) are obligaţia de a participa la acţiunile şcolare şi extraşcolare iniţiate în palatul/clubul copiilor, cu acceptul conducerii acesteia;

k) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie.

 

CAPITOLUL III

Recrutarea şi selecţia resurselor umane din palate şi cluburi ale copiilor

 

Art. 29. - (1) Personalul din palatele şi cluburile copiilor este format din personal didactic şi personal nedidactic.

(2) în palatele şi cluburile copiilor pot funcţiona personal didactic asociat şi personal didactic pensionat.

(3) Personalul didactic şi asociat se definesc conform Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Formarea iniţială şi continuă a personalului didactic se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(5) Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor legale în vigoare.

(6) Numărul de posturi/norme didactice şi nedidactice se propune de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, se avizează de inspectoratul şcolar şi se aprobă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

Art. 30. - Activitatea didactică din cercurile organizate în cadrul palatelor şi cluburilor copiilor este condusă de personal didactic, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 31. - (1) La palatul/clubul copiilor, norma didactică se poate constitui atât din grupe în profilul cercului, cât şi din grupe cu alt profil.

(2) Grupele cu alt profil pot fi maximum 3 şi se constituie cu aprobarea consiliului de administraţie al palatului/clubului copiilor.

(3) Numărul de elevi/grupă poate varia în funcţie de profilul cercului şi de condiţiile de spaţiu în care se desfăşoară activitatea cercului.

(4) Pentru sporturile individuale, numărul de copii/nivel de grupă este după cum urmează:

a) pentru grupele de începători - în medie 12 copii/tineri, dar nu mai puţin de 8;

b) pentru grupele de avansaţi - în medie 10 copii/tineri, dar nu mai puţin de 6;

c) pentru grupele de performanţă - în medie 8 copii/tineri, dar nu mai puţin de 4.

(5) Pentru sporturile de echipă, numărul de copii/nivel de grupă este după cum urmează:

a) pentru grupele de începători - în medie 20 copii/tineri, dar nu mai puţin de 16;

b) pentru grupele de avansaţi - în medie 18 copii/tineri, dar nu mai puţin de 14;

c) pentru grupele de performanţă - în medie 16 copii/tineri, dar nu mai puţin de 12.

(6) Pentru cercurile de dans, numărul de copii/nivel de grupă este după cum urmează:

a) pentru cercurile de dans modern, numărul mediu de elevi este de 14, dar nu mai puţin de 12;

b) pentru cercurile de dans popular, numărul mediu de elevi este de 16, dar nu mai puţin de 14.

(7) Pentru cercurile de muzică, numărul de copii/nivel de grupă este după cum urmează:

a) pentru cercurile de muzică vocală, numărul mediu de elevi este de 12, dar nu mai puţin de 10;

b) pentru cercurile de muzică instrumentală - formaţii, numărul mediu de elevi este de 12, dar nu mai puţin de 10;

c) pentru cercurile de muzică - instrumente muzicale, numărul mediu de elevi este de 4, dar nu mai puţin de 2;

d) pentru cercurile de muzică - grup vocal, numărul mediu de elevi este de 12, dar nu mai puţin de 10;

e) pentru cercurile de muzică - ansamblu vocal/cor, numărul mediu de elevi este de 18, dar nu mai puţin de 14.

(8) Pentru cercurile de teatru, numărul de copii/nivel de grupă este după cum urmează:

a) pentru grupele de începători, numărul mediu de elevi este de 12, dar nu mai puţin de 10;

b) pentru grupele de avansaţi, numărul mediu de elevi este de 10, dar nu mai puţin de 8;

c) pentru grupele de performanţă, numărul mediu de elevi este de 8, dar nu mai puţin de 6.

(9) Pentru celelalte tipuri de cercuri, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), (5), (6), (7) şi (8), numărul copiilor/nivel de grupă este după cum urmează:

a) pentru grupele de începători, numărul mediu de elevi este de 14, dar nu mai puţin de 10;

b) pentru grupele de avansaţi, numărul mediu de elevi este de 12, dar nu mai puţin de 8;

c) pentru grupele de performanţă, numărul mediu de elevi este de 10 copii/tineri, dar nu mai puţin de 6.

Art. 32. - (1) Un cerc cu normă întreagă, la care instruirea copiilor se realizează colectiv, are minimum 90 de copii, norma didactică fiind de 18 ore/săptămână. Un cerc cu normă întreagă condus de un maistru instructor/maistru coregraf/antrenor/ institutor are minimum 120 de copii, norma didactică fiind de 24 ore/săptămână.

(2) în cercurile la care instruirea copiilor se realizează individual, numărul copiilor însumat pentru toate grupele este de minimum 36.

Art. 33. - (1) Activitatea cu o grupă de copii se desfăşoară 100 de minute/săptămână, programate în aceeaşi zi.

(2) Cu grupele de performanţă se pot desfăşura, în cadrul cercului, 200 de minute pe săptămână, programate în două zile.

(3) Grupele de performanţă se constituie cu aprobarea consiliului de administraţie al palatului/clubului copiilor, pentru elevii care, în cadrul activităţii organizate în cercurile din palatele şi cluburilor copiilor, ating un nivel ridicat de competenţe, obţinând rezultate de excepţie la nivel naţional sau internaţional.

(4) Grupele de performanţă se pot constitui numai după minimum un an de activitate, pe baza unui portofoliu de rezultate care să confirme solicitarea înfiinţării unei astfel de grupe,

(5) Fiecare cerc poate să aibă maximum o grupă de performanţă.

Art. 34. - (1) Ocuparea posturilor didactice vacante şi rezervate din palatele/cluburile copiilor/structuri se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Directorul palatului/clubului copiilor poate transfera, temporar sau definitiv, o normă didactică de la palatul/clubul copiilor la structurile arondate şi invers, cu aprobarea consiliului de administraţie şi cu avizul inspectoratului şcolar judeţean/inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

(3) Directorul, împreună cu consiliul de administraţie, răspunde de selecţia şi angajarea personalului didactic din palatele copiilor/cluburile copiilor/structurilor.

(4) Angajarea personalului didactic, asociat şi cel pensionat din palatele/cluburile copiilor/structurilor se realizează prin încheierea contractului individual de muncă de către directorul unităţii.

(5) Directorul,, cu aprobarea consiliului de administraţie, poate angaja, pe o perioadă determinată, cadre didactice asociate şi pensionate care să desfăşoare activitate extraşcolară, în regim plata cu ora, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 35. - Concursul de ocupare a posturilor la palatele şi cluburile copiilor se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 36. - Personalul încadrat în învăţământul preuniversitar, în unităţi care realizează activităţi extraşcolare, pe funcţiile didactice, beneficiază, potrivit Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, de dreptul de a participa la oricare dintre formele de organizare a formării continue prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art. 37. - (1) Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, îndrumare şi de control din palatele şi cluburile copiilor este obligat să participe la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la intervalul consecutiv de 5 ani, considerat de ia data promovării examenului de definitivare în învăţământ, minimum 90 credite profesionale transferabile.

(2) în cadrul Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti se înfiinţează Departamentul de formare a personalului didactic şi didactic auxiliar din palatele şi cluburile copiilor.

(3) Regulamentul Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti reglementează organizarea şi funcţionarea Departamentului de formare a personalului didactic şi didactic auxiliar din palatele şi cluburile copiilor.

(4) Departamentul de formare a personalului didactic şi didactic auxiliar din cadrul Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti asigură şi servicii de mentorat în domeniul activităţilor extraşcolare.

(5) Directorul Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti numeşte, prin decizie, coordonatorul Departamentului de formare a personalului didactic şi didactic auxiliar din palatele şi cluburile copiilor, la propunerea consiliului profesoral, cu avizul consiliului de administraţie.

(6) Palatele copiilor pot organiza programe de formare continuă a personalului didactic pentru acele domenii de activitate în care au performanţe deosebite, dispun de resursele umane şi logistice necesare şi au programul acreditat.

(7) Departamentul de formare a personalului didactic şi didactic auxiliar din cadrul Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti realizează documentaţia aferentă autorizării/acreditării palatelor copiilor ca centre de certificare a competenţelor dobândite de elevi/copii/tineri conform prevederilor art. 13 şi a altor acte normative în vigoare.

Art. 38. - (1) Personalul didactic din palatele şi cluburile copiilor beneficiază de toate drepturile prevăzute de Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi de alte acte normative care reglementează drepturile acestuia.

(2) Personalul didactic din palatele şi cluburile copiilor are obligaţii şi răspunderi în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu alte acte normative care le reglementează.

 

CAPITOLUL IV

Evaluarea activităţii din palatele şi cluburile copiilor

 

Art. 39. - (1) Evaluarea activităţii educative din palatele şi cluburile copiilor vizează gradul de dezvoltare şi diversificare a setului de competenţe-cheie ale elevilor, prin activităţi educative extraşcolare

(2) Evaluarea activităţii didactice din palatele şi cluburile copiilor se realizează prin procedurile specifice inspecţiei şcolare reglementate prin prevederile legale în vigoare, prin procedurile menţionate în prezentul regulament şi prin proceduri interne stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor.

Art. 40. - Evaluarea activităţii educative desfăşurate în cadrul cercurilor se poate realiza şi prin participarea la manifestări educaţionale consacrate, spectacole şi serbări, expoziţii, simpozioane, concerte, turnee, tabere de profil şi concursuri organizate la nivel regional, naţional şi internaţional.

Art. 41. - (1) Evaluarea activităţii copiilor care frecventează cercurile din palatele şi cluburile copiilor se realizează pe baza unui portofoliu individual de studii care cuprinde: fişa modulelor de studii parcurse, totalitatea diplomelor, certificatelor şi înscrisurilor obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de profil.

(2) Rezultatele evaluării anuale a activităţii desfăşurate de copii în palatele şi cluburile copiilor sunt înscrise în documente specifice, menţionate în regulamentul intern de organizare şi funcţionare a palatului/clubului copiilor.

Art. 42. - (1) Evaluarea activităţii didactice curente desfăşurate de cadrele didactice coordonatoare ale cercurilor din palatele şi cluburile copiilor se finalizează prin acordarea unui calificativ anual.

(2) Evaluarea activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar din palatele şi cluburile copiilor se validează în consiliul profesoral şi se aprobă de către consiliul de administraţie al palatului/clubului copiilor, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

Art. 43. - Evaluarea activităţii directorului din palatele şi cluburile copiilor se realizează pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

Art. 44. - Evaluarea personalului nedidactic din palatele şi cluburile copiilor se realizează de către persoana cu atribuţii de conducere din compartimentul în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea sau, după caz, care îi coordonează activitatea şi se aprobă de către consiliul de administraţie.

 

CAPITOLUL V

Evaluarea şi acreditarea palatelor şi cluburilor copiilor

 

Art. 45. - (1) Evaluarea instituţională a palatelor/clu buri lor copiilor se realizează de către inspectoratele şcolare, în conformitate cu documentele normative elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

(2) Evaluarea instituţională a Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti se realizează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin direcţia generală care coordonează activitatea educativă extraşcolară.

Art. 46. - Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, palatele şi cluburile copiilor şi structurile existente sunt unităţi de învăţământ acreditate.

Art. 47. - (1) Evaluarea internă a calităţii educaţiei furnizate în Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti/palatele/cluburile copiilor se realizează conform legislaţiei în vigoare, specifice acestui tip de unităţi de învăţământ

(2) Evaluarea internă se realizează potrivit legislaţiei în domeniul asigurării calităţii în învăţământul preuniversitar,

(3) în conformitate cu prevederile legale, la nivelul fiecărui palat/club al copiilor se înfiinţează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (CEAC), care funcţionează în baza propriei strategii şi a propriului regulament de funcţionare aprobate de consiliul de administraţie.

(4) Componenţa, atribuţiile şi responsabilităţile comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii sunt realizate în conformitate cu prevederile legale.

Art. 48, - (1) Evaluarea externă a Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti, a palatelor şi cluburile copiilor se realizează conform legislaţiei în vigoare, specifice acestui tip de unităţi de învăţământ.

(2) Evaluarea externă a Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti, a palatelor şi cluburile copiilor are ia bază raportul de evaluare internă.

 

CAPITOLUL VI

Finanţarea şi baza materială

 

Art. 49. - (1) Palatele/Cluburile copiilor şi structurile acestora existente sunt finanţate de la bugetul de stat, de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene/inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. În conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti este finanţat direct de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

(3) Palatele/Cluburile copiilor/Structurile existente/Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti pot/poate fi finanţat(e) şi de către autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene.

(4) Consiliile judeţene/Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti/Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot/poate finanţa activităţile desfăşurate de Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, de palatele/cluburile copiilor/structuri, prin hotărâri proprii.

Art. 50. - (1) Directorul şi consiliul de administraţie al palatului/clubului copiilor răspund de încadrarea în bugetul alocat conform legii.

(2) Bugetul de venituri şi cheltuieli, care se întocmeşte anual, conform legislaţiei în vigoare, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.

Art. 51. - (1) Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti/Palatele/Cluburile copiilor pot/poate realiza venituri proprii extrabugetare din activităţi specifice, conform legii: donaţii, sponsorizări, închirieri de spaţii/interval orar/zi, servicii educaţionale, activităţi tip plata cu ora sau din alte surse legal constituite.

(2) Veniturile proprii extrabugetare nu diminuează finanţarea de bază, complementară sau suplimentară şi sunt utilizate conform deciziei consiliului de administraţie al Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti/palatelor/cluburilor copiilor, indiferent dacă este vorba de investiţii, achiziţii de mijloace fixe ori obiecte de inventar.

(3) La sfârşitul anului bugetar, sumele necheltuite din venituri proprii extrabugetare rămân în contul palatului/clubului copiilor/Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti care le-a realizat şi se reportează pentru bugetul anului următor.

Art. 52, - (1) Finanţarea proiectelor/activităţilor educative, a competiţiilor, a concursurilor şi festivalurilor naţionale şi internaţionale, precum şi a campionatelor naţionale şcolare este asigurată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, în urma evaluării proiectelor depuse, conform unui regulament specific.

(2) Manifestările educative menţionate la alin. (1) pot fi finanţate şi de autorităţile publice locale şi judeţene.

(3) Proiectele, concursurile, festivalurile, manifestările şi evenimentele educaţionale extraşcolare regionale şi judeţene sunt finanţate, integral, de către autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene.

Art. 53. - Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice finanţează anual, prin Calendarul activităţilor educative Naţionale aprobat de ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice/secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar, proiecte, competiţii naţionale şi internaţionale organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, palate/cluburi ale copiilor şi alte unităţi de învăţământ.

Art. 54. - Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, palatele/cluburile copiilor pot/poate avea în patrimoniu terenuri agricole, staţiuni ştiinţifice experimentale, sere, baze şi complexuri cultural-sportive, parcuri-şcoală de circulaţie, cartodromuri, sate de vacanţă, cabane turistice, mijloace auto, spaţii de cazare, pensiuni, cantine, săli de sport, bazine da înot, pârtii de schi, centre de agrement, tabere şcolare etc.

Art. 55. - Baza materială a palatului/clubului copiilor/Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti este gestionată şi administrată conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 56. - Mutarea Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti/palatelor/cluburilor copiilor în alte sedii atribuite legal se va face, numai dacă în noile sedii sunt puse la dispoziţie condiţii cel puţin similare, ca spaţiu şi funcţionalitate, cu cele în care Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti/palatul/clubul copiilor şi-a desfăşurat anterior activitatea şi numai după obţinerea acordului scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice privind această mutare.

Art. 57. - În incinta palatelor copiilor poate funcţiona Consiliul judeţean al elevilor/Consiliul elevilor din municipiul Bucureşti, în cazul în care baza materială şi logistică o permite, conform prevederilor legale privind organizarea şi funcţionarea Consiliului naţional al elevilor.

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM drept colector al remuneraţiilor datorate artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune

 

Ţinând cont de referatele Direcţiei registre şi gestiune colectivă nr. RG 11/4.698 din 9 iunie 2015 şi nr. RG 11/6.151 din 29 iulie 2015,

în conformitate cu prevederile art. 138 alin. (1) lit. a) şi f) din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Hotărârii arbitrate din data de 22 septembrie 2010 pentru stabilirea formei finale a Metodologiei a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 30 septembrie 2010, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 284/2010, precum şi ale Deciziei civile nr. 153A din 12 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 5 iulie 2011 prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011,

în baza prevederilor art. 7 alin (3) din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare, a Deciziei prim-ministrului nr. 289/2014 privind numirea domnului Leonard Artur Horvath în funcţia de director general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se desemnează Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM, cu sediul în Bucureşti, str. Jules Michelet nr. 15-17, et. 2, ap. 11, sectorul 1, drept colector al remuneraţiilor datorate artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune.

Art. 2. - Prezenta decizie poate fi atacată la instanţele judecătoreşti de contencios administrativ.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul www.orda.ro

 

Directorul generai al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Leonard Artur Horvath

 

Bucureşti, 29 iulie 2015.

Nr. 80.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.