MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 612/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 612         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 12 august 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 392 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 alin. (1) teza întâi prin raportare la dispoziţiile art. 194 lit. e) tezele întâi şi a cincea din Codul de procedură civilă  

 

Decizia nr. 412 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3), (4) şi (6) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 519 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4), art. 264, art. 304-307, art. 413 alin. (1), art. 478 alin. (2), art. 479 alin. (2), art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            555. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor construcţii şi amenajări la terenuri din cadrul unor imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, situate în judeţele Argeş, Mureş, Vrancea, Călăraşi, Tulcea şi Dolj, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora, şi pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 392

din 28 mai 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 alin. (1) teza întâi prin raportare la dispoziţiile art. 194 lit. e) tezele întâi şi a cincea din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Lenuţa Lăcătuş în Dosarul nr. 14.123/302/2013 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 776D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, Arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea s-a mai pronunţat asupra textelor de lege criticate, invocând, în acest sens, Decizia nr. 18 din 21 ianuarie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 28 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 14.123/302/2013, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 254 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Lenuţa Lăcătuş într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unor contravenţii prin care autorul a solicitat, printre alte probe, şi proba cu martori, fără a indica numele, prenumele şi adresa martorilor. Prin rezoluţia comunicată de instanţă, autorului i s-a pus în vedere să indice datele anterior menţionate şi, pentru că acesta nu s-a conformat, instanţa l-a decăzut din proba testimonială în temeiul art. 185 din Codul de procedură civilă, reţinându-se că proba nu a fost propusă cu respectarea art. 254 alin. (1) şi art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate formulate oral în faţa instanţei de judecată, autorul, prin apărător, a susţinut că decăderea din probă pe motiv că aceasta nu a fost propusă prin cererea de chemare în judecată, în temeiul art. 254 alin. (1) din Codul de procedură civilă, este contrară dreptului la un proces echitabil, încălcând art. 21 referitor la accesul liber la justiţie din Constituţie şi art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

6. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând, în esenţă, că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi celei a Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul liber la justiţie poate fi limitat sau condiţionat atât timp cât nu este atinsă substanţa dreptului. Legiuitorul a condiţionat valorificarea dreptului de exercitarea sa într-un anumit termen, pentru a instaura un climat de ordine indispensabil, prevenind astfel abuzurile şi asigurând protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte părţi, fără a aduce atingere accesului liber la justiţie. Instituţia decăderii se fundamentează pe însuşi scopul termenelor de procedură, astfel că este destinată să garanteze celeritatea procedurii judiciare, să contribuie la apărarea intereselor legitime ale părţilor şi să garanteze securitatea raporturilor juridice, fără a aduce atingere dreptului la un proces echitabil. Reglementarea termenului, în sensul de moment procesual, până la care se pot cere probele, are în vedere împiedicarea unei stări de perpetuă incertitudine cât priveşte raporturile procesuale dintre părţi, afectând grav stabilitatea şi securitatea care trebuie să le caracterizeze. Cerinţele privind formalitatea propunerii probelor instituite prin lege au ca scop atât informarea instanţei, cât şi a părţii adverse cu privire la probele pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile, cu respectarea dreptului la apărare. Neindicarea numelui şi prenumelui martorilor este de natură să afecteze dreptul la apărare al pârâtului, deoarece acesta nu poate şti dacă martorii propuşi de reclamant se află în vreunul din cazurile prevăzute de art. 315 alin. (1) din Codul de procedură civilă pentru a se opune audierii acestora, nu poate solicita martori în contraprobă, prin întâmpinare, nu poate pregăti în prealabil eventualele întrebări pe care să le adreseze martorilor şi nici nu poate face apărări referitoare la sinceritatea acestora, în raport cu legătura în care se află cu părţile şi de împrejurările în care martorii au luat cunoştinţă de faptele pentru dovedirea cărora au fost propuşi.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional, scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea sa fiind disciplinarea părţilor din proces şi asigurarea dreptului la un proces echitabil, prin asigurarea echilibrului procesual al părţilor în litigiu. Instituirea obligativităţii propunerii probelor prin cererea de chemare în judecată de către reclamant sau prin întâmpinare de către pârât sub sancţiunea decăderii se circumscrie domeniului de reglementare a competenţei instanţelor şi a procedurii de judecată, rezervat, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorului ordinar.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut de instanţa care a sesizat Curtea Constituţională, îl constituie prevederile art. 254 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În realitate, din motivarea excepţiei, precum şi din circumstanţele cauzei, Curtea reţine că obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 254 alin. (1) teza întâi prin raportare la dispoziţiile art. 194 lit. e) tezele întâi şi a cincea din Codul de procedură civilă. Codul de procedură civilă a fost republicat după data sesizării Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, fără ca textele de lege criticate să-şi schimbe numerotarea. Acestea au următorul cuprins:

- Art. 194 lit. e) tezele întâi şi a cincea din Codul de procedură civilă: “Cererea de chemare în judecată va cuprinde:(...)

e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. [...] Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător

- Art. 254 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă: “Probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel [...].”

12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea reţine că autorul excepţiei critică prevederile art. 254 alin. (1) din Codul de procedură civilă, apreciind că acestea aduc atingere art. 21 referitor la accesul liber la justiţie din Constituţie şi art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ca urmare a faptului că în temeiul acestora a fost decăzut din proba cu martori pentru motivul că prin cererea de chemare în judecată nu a indicat numele, prenumele şi adresa acestora. Din această perspectivă, Curtea reţine că reclamantul este cel care declanşează procesul civil prin introducerea cererii de chemare în judecată. Odată cu formularea pretenţiilor, acesta trebuie să facă cunoscute pârâtului atât motivele de fapt şi de drept, cât şi dovezile pe care se întemeiază cererea, astfel cum prevede art. 14 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În ceea ce priveşte proba cu martori, legiuitorul a instituit prin art. 194 alin. (1) lit. e) tezele întâi şi a cincea din Codul de procedură civilă obligaţia indicării numelui, prenumelui şi adresei acestora, deoarece în concepţia Codului de procedură civilă capetele de cerere trebuie să se sprijine pe probe individualizate, iar nu pe o determinare generică a acestora. Dacă probele nu sunt individualizate, capetele de cerere se vor sprijini doar pe afirmaţiile reclamantului, ceea ce ar duce la întârzierea soluţionării cauzei prin acordarea de termene succesive. Or, prin obligaţia ce incumbă reclamantului de a indica în cererea de chemare în judecată, atunci când se solicită proba cu martori, a numelui, prenumelui şi domiciliului acestora, legiuitorul a dorit instituirea unei discipline procesuale tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 27 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 25 martie 2015, paragrafele 12 şi 13).

14. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă prin raportare la prevederile art. 21 din Legea fundamentală, Curtea reţine că neindicarea numelui, prenumelui şi adresei martorilor prin cererea de chemare în judecată atrage sancţiunea procedurală a decăderii, sancţiune a cărei configurare şi reglementare ţine de opţiunea legiuitorului, în temeiul art. 61 alin. (1) şi art. 126 alin. (2) din Constituţie. Această opţiune nu poate avea însă ca efect atingerea substanţei dreptului, respectiv, în cazul de faţă, a accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil. Sancţiunea decăderii impusă de legiuitor urmăreşte un scop legitim, respectiv disciplinarea părţilor, asigurarea celerităţii judecării cauzei, ea este adecvată şi necesari pentru atingerea acestui scop în sensul că posibilitatea indicării şi individualizării respectivei probe a fost una efectivă - şi nu iluzorie - în etapa anterioară începerii propriu-zise a judecăţii. În privinţa existenţei unui just echilibru între interesele concurente, respectiv cel de bună administrare a justiţiei, în vederea asigurării unei ordini şi discipline procesuale, pe de o parte, şi exigenţele accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, pe de altă parte, Curtea reţine că între acestea nu există un dezechilibru, întrucât sancţiunea procesuală impusă nu este nici excesivă şi nici nerezonabilă, din contră, ea asigură părţilor un cadru procesual stabil, ceea ce determină o previzibilitate sporită în privinţa desfăşurării ulterioare a procesului. Astfel, pârâtul nu va putea fi surprins de folosirea altor dovezi direct în faza de judecată, ceea ce echivalează cu existenţa unui climat de ordine şi de predictibilitate necesar pentru exercitarea în condiţii optime a oricărui drept fundamental. Aşadar, sancţiunea procesuală a decăderii este una proporţională cu scopul legitim urmărit şi nu este de natură a afecta substanţa dreptului de acces la justiţie şi nici a celui la un proces echitabil. De altfel, Curtea reţine că nu se pot absolutiza nici exigenţele dreptului de acces la justiţie, acesta trebuind, pe de o parte, să cunoască o reglementare statală corespunzătoare, iar, pe de altă parte, să se integreze în concepţia procesului civil astfel cum a fost configurat de noua reglementare procesual civilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 18 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 23 martie 2015, paragraful 12).

15. Curtea reţine că dreptul la un proces echitabil - respectiv dreptul la apărare ca şi componentă a acestuia este garantat şi de prevederile Codului de procedură civilă, care conferă judecătorului anumite prerogative în temeiul cărora poate administra toate probele necesare soluţionării cauzei, iar părţii dreptul de a se apăra, chiar şi atunci când a fost decăzută din dreptul de a administra o probă. Astfel, potrivit prevederilor art. 254 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele, dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc. Totodată, potrivit prevederilor art. 263 din Codul de procedură civilă, partea decăzută din dreptul de a administra o probă va putea totuşi să se apere, discutând în fapt şi în drept temeinicia susţinerilor şi a dovezilor părţii potrivnice (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 18 din 21 ianuarie 2015, precitată, paragraful 13).

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lenuţa Lăcătuş în Dosarul nr. 14.123/302/2013 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 254 alin. (1) teza întâi prin raportare la dispoziţiile art. 194 lit. e) tezele întâi şi a cincea din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 412

din 28 mai 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3), (4) şi (6) din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă, în privinţa “termenelor de regularizare”, excepţie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 10.674/303/2014 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea s-a mai pronunţat asupra textelor de lege criticate invocând, în acest sens, deciziile nr. 479 din 21 noiembrie 2013, nr. 66 din 11 februarie 2014, nr. 97 din 27 februarie 2014, nr. 708 din 27 noiembrie 2014 şi nr. 762 din 18 decembrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa civilă nr. 7.715 din 21 octombrie 2014, a cărei eroare materială a fost îndreptată prin încheierea din 16 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 10.674/303/2014, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, în privinţa “termenelor de regularizare”. Excepţia a fost invocată şi susţinută oral în faţa instanţei de judecată de reclamantul Ilie Gheorghe Vasile Cornel într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii. Cererea de chemare în judecată a fost supusă verificării completului căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza, care a constatat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă, astfel încât aceasta nu a fost supusă procedurii de regularizare reglementate de art. 200 din Codul de procedură civilă.^

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că “pe parcursul regularizării prevăzute de Legea nr. 134/2010, reglementată de art. 197 şi următoarele, inclusiv art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sunt probleme de constituţionalitate”. Prin adoptarea legii s-a urmărit decongestionarea instanţelor de judecată şi împiedicarea accesului liber la justiţie.

6. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia şi reţinut de instanţa de judecată prin încheierea de îndreptare a erorii materiale a sentinţei pronunţate în cauză, îl constituie prevederile art. 200 din Codul de procedură civilă în privinţa “termenelor de regularizare”. Curtea observă că termenele la care se face referire erau reglementate, la data sesizării Curţii Constituţionale, de art. 200 alin. (2), (3) şi (5) din Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin art. I pct. 6 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014. Codul de procedură civilă a fost republicat după data sesizării Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, textele de lege criticate fiind renumerotate. În prezent acestea se regăsesc la art. 200 alin. (3), (4) şi (6), asupra cărora Curtea se va pronunţa prin prezenta decizie, având următorul conţinut:

Art. 200 - Verificarea cererii şi regularizarea acesteia: “(3) Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).

(4) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii. [...]

(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.”

11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea reţine că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, aceasta a conturat o anumită structură inerentă şi intrinsecă conţinutului oricărei excepţii de neconstituţionalitate, care cuprinde, cumulativ, 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, respectiv motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Aplicând cele reţinute la excepţia ridicată în prezenta cauză, Curtea observă că autorul invocă, în motivarea excepţiei, existenţa unor “probleme de constituţionalitate”, fără a arăta în ce anume constau acestea. Or, în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din invocarea textului constituţional nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

13. În plus, Curtea observă că, în Dosarului Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă nr. 10.674/303/2014, cererea de chemare în judecată a fost supusă verificării completului căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza, potrivit art. 200 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În urma verificării cererii s-a constatat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă, astfel încât aceasta a fost comunicată pârâtului şi intervenientului forţat, pentru ca aceştia să formuleze întâmpinare. Cererea de chemare în judecată nu a fost supusă, aşadar, procedurii de regularizare reglementate de art. 200 din Codul de procedură civilă. Din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 alin. (3), (4) şi (6) din Codul de procedură civilă apare ca fiind inadmisibilă, deoarece textele de lege criticate nu au avut incidenţă/nu au legătură cu soluţionarea cauzei, condiţie de admisibilitate cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 alin. (3), (4) şi (6) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel, în Dosarul nr. 10.674/303/2014 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 519

din 7 iulie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4), art. 264, art. 304-307, art. 413 alin. (1), art. 478 alin. (2), art. 479 alin. (2), art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4), art. 264, art. 304-307, art. 413 alin. (1), art. 478 alin. (2), art. 479 alin. (2) şi art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 405/99/2014 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 191D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4) din Codul de procedură civilă şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 264, art. 304-307, art. 413 alin (1), art. 478 alin. (2), art. 479 alin. (2), art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 27 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 405/99/2014, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4), art. 264, art. 304-307, art. 413 alin. (1), art. 478 alin. (2), art. 479 alin. (2), art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionala, excepţie ridicată de Emil Balaure într-o cauză având ca obiect contestarea unei decizii de concediere.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că art. 47 alin. (4) din Codul de procedură civilă este neconstituţional, deoarece împiedică recuzarea întregii instanţe şi, astfel, se încalcă “În mod făţiş” dreptul constituţional la un proces echitabil. De asemenea, art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece prevede că invocarea excepţiei de neconstituţionalitate se face prin intermediul instanţelor judecătoreşti, şi nu direct de către părţi în faţa Curţii Constituţionale.

6. Se mai susţine că art. 264 şi art. 479 alin. (2) sunt neconstituţionale deoarece nu stabilesc, pe de o parte, obligativitatea instanţei de a lua în considerare probele când acestea au fost administrate legal, iar, pe de altă parte, prevăd că în apel nu se pot produce probe noi decât în cazul în care instanţa de apel consideră că sunt necesare, fără să se ţină cont de faptul că este posibil ca unii judecători incorecţi ar fi putut împiedica administrarea unor probe esenţiale. Se apreciază că ari. 304-307 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale deoarece, prin redactare defectuoasă, instituie posibilitatea, iar nu obligativitatea judecătorului de a suspenda cursul judecăţii, în cazul defăimării unui înscris ca fals, respectiv când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existenţa ori neexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi. De asemenea, art. 413 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituţional, întrucât suspendarea procesului este facultativă când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de inexistenţa unui drept ce face obiectul unei judecăţi Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că art. 478 alin. (2) din Codul de procedură civilă este neconstituţional, deoarece nu stabileşte obligativitatea instanţei de a încuviinţa probele a căror necesitate rezultă din dezbateri. De asemenea, mai susţine că art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă este neconstituţional, deoarece nu stabileşte obligativitatea instanţei de a trimite cauza spre rejudecare la o altă instanţă de judecată egală în grad.

7. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctate lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 47 alin. (4), art. 264, art. 304-307, art. 413 alin. (1), art. 478 alin. (2), art. 479 alin. (2), art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Prevederile legale criticate au următoarea formulare:

- Art. 47 alin. (4) din Codul de procedură civilă: “Nerespectarea condiţiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. În acest caz, inadmisibilitatea se constată chiar de completul în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat.;

- Art. 264 din Codul de procedură civilă: “(1) Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor.

(2) în vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare

- Art. 304 din Codul de procedură civilă: “(1) Dacă cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces una dintre părţi declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate motivele pe care se sprijină.

(2) Dacă partea care foloseşte înscrisul nu este prezentă. instanţa va ordona ca aceasta să se prezinte personal pentru a lua cunoştinţă de denunţarea înscrisului ca fals, să depună originalul şi să dea explicaţiile necesare.

(3) Judecătorul poate ordona prezentarea părţilor chiar şi înainte de primul termen de judecată, dacă partea declară, prin întâmpinare, că scrierea sau semnătura sa este falsificată.

(4) în cazuri temeinic justificate, părţile pot fi reprezentate prin mandatari cu procură specială.”;

- Art. 305 din Codul de procedură civilă: “(1) Judecătorul va constata de îndată, prin proces-verbal, starea materială a înscrisului denunţat ca fals, dacă există pe el ştersături, adăugiri sau corecturi, apoi îl va semna, spre neschimbare, şi îl va încredinţa grefei, după ce va fi contrasemnat de grefier şi de părţi.

(2) Dacă părţile nu vor sau nu pot să semneze, se va face menţiune despre toate acestea în procesul-verbal.

- Art. 306 din Codul de procedură civilă: “(1) La acelaşi termen în care înscrisul a fost denunţat ca fals sau, în cazul prevăzut la art. 304 alin. (2), la termenul următor, judecătorul întreabă partea care a produs înscrisul, dacă înţelege să se folosească de el.

(2) Dacă partea care a folosit înscrisul lipseşte, refuză să răspundă sau declară că nu se mai serveşte de înscris, acesta va fi înlăturat, în tot sau în parte, după caz.

(3) Dacă partea care a denunţat înscrisul ca fals lipseşte, refuză să răspundă sau îşi retrage declaraţia de denunţare, înscrisul va fi considerat ca recunoscut.

- Art. 307 din Codul de procedură civilă: “Dacă partea care a prezentat înscrisul stăruie să se folosească de acesta, deşi denunţarea ca fals a acestuia nu a fost retrasă, instanţa, dacă este indicat autorul falsului sau complicele acestuia, poate suspenda judecata procesului, înaintând de îndată înscrisul denunţat ca fals parchetului competent, pentru cercetarea falsului, împreună cu procesul-verbal ce se va încheia în acest scop.”;

- Art. 413 alin. (1) din Codul de procedură civilă: “(1) Instanţa poate suspenda judecata:

1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi;

2. când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel;

3. În alte cazuri prevăzute de lege.”;

- Art. 478 alin. (2) din Codul de procedură civilă: “(2) Părţile nu se vor putea folosi înaintea instanţei de apel de alte motive, mijloace de apărare şi dovezi decât cele invocate la prima instanţă sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanţa de apel poate încuviinţa şi administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.;

- Art. 479 alin. (2) din Codul de procedură civilă: “(2) Instanţa de apei va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanţă, în cazul în care consideră că sunt necesare pentru soluţionarea cauzei, precum şi administrarea probelor noi propuse în condiţiile art. 478 alin. (2).”;

- Art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) în cazul în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie, în cazul în care părţile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului. Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanţa de apel, precum şi necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

- Art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992: “(4) Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora. “

12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. De asemenea este invocat art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitatea a dispoziţiilor art. 264, art. 304-307, art. 413 alin. (1), art. 478 alin. (2), art. 479 alin. (2), art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că autorul excepţiei este nemulţumit de conţinutul textelor de lege criticate, scopul criticii sale fiind ca, pe calea controlului de constituţionalitate, să le reformuleze în sensul înlocuirii sintagmei “poate” cu sintagma “trebuie”. De asemenea, critica autorului vizează şi modul în care textele criticate au fost interpretate şi aplicate de către instanţele de judecată în litigiul dedus judecăţii.

14. Or, examinarea excepţiei de neconstituţionalitate cu un atare obiect, constând într-o modificare a soluţiei legislative, precum şi a modului în care au fost interpretate şi aplicate prevederile legale de către instanţele judecătoreşti, excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederile legale supuse controlului. Într-o atare situaţie, excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

15. Referitor la celelalte dispoziţii legale criticate, Curtea constată că s-a mai pronunţat, cu privire la soluţia legislativă a art. 47 alin. (4) cuprinsă în dispoziţiile echivalente din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi asupra dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, prin raportare la criticile similare formulate de acelaşi autor al excepţiei de neconstituţionalitate, în alte dosare. În acest sens, prin Decizia nr. 72 din 2 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 6 aprilie 2012, Curtea a respins criticile de neconstituţionalitate.

16. Astfel, Curtea a reţinut că prevederile art. 28 alin. 1,2 şi 3 din Codul de procedură civilă din 1865 [a căror soluţie legislativă a fost preluată şi în prevederile art. 47 alin. (4) din Codul de procedură civilă] instituiau anumite condiţii în care se putea face recuzarea judecătorilor unei instanţe ori ai unei secţii a acesteia ori în care se putea formula o nouă cerere de recuzare împotriva aceluiaşi Judecător. Prin urmare, textele de lege criticate reprezentau norme de procedură prin intermediul cărora legiuitorul instituia cadrul legal pentru exercitarea dreptului procedural de recuzare, în deplin acord cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

17. Pe de altă parte, textele de lege criticate realizau o veritabilă protecţie a justiţiabilului împotriva încercărilor nejustificate de tergiversare a soluţionării cauzei, restrângând posibilităţile părţilor de a solicita suspendarea judecării cauzei doar la acele situaţii care se justifică raţional.

18. De altfel, liberul acces la justiţie semnifică faptul că orice persoană se poate adresa instanţelor judecătoreşti pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus niciunei condiţionări.

19. În consecinţă, Curtea a constatat că susţinerile autorului excepţiei referitoare la îngrădirea dreptului constituţional la un proces echitabil, prin imposibilitatea recuzării membrilor întregii instanţe, sunt neîntemeiate.

20. În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate potrivit căreia prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 ar contraveni dreptului constituţional la un proces echitabil, deoarece prevăd că invocarea excepţiei de neconstituţionalitate se face prin intermediul instanţelor judecătoreşti şi nu direct, de către părţi, în faţa Curţii Constituţionale, prin decizia menţionată Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reţinută. De asemenea a reţinut că, în logica argumentelor autorului excepţiei, s-ar ajunge la convertirea controlului de constituţionalitate realizat pe calea excepţiei de neconstituţionalitate într-o veritabilă actio popularis, instrument al controlului de constituţionalitate nereglementat de Constituţie. Astfel, Curtea a observat că prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 sunt norme de procedură pe care instanţa care a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepţii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională.

21. Prin urmare, instanţa de judecată se pronunţă doar asupra admisibilităţii excepţiilor de neconstituţionalitate, cu obligaţia de a respinge ca inadmisibile pe acelea care nu îndeplinesc condiţiile legii, având rolul unui filtru al excepţiei de neconstituţionalitate invocate de părţi. Instituind imposibilitatea sesizării Curţii Constituţionale direct de către părţi, legiuitorul a avut în vedere prevenirea eventualelor abuzuri şi tergiversarea cauzelor deduse judecăţii, în deplin acord cu dispoziţiile art. 57 din Constituţie, potrivit cărora drepturile şi libertăţile constituţionale trebuie exercitate cu bună-credinţă, fără a încălca drepturile şi libertăţile celorlalţi, în acest sens fiind şi Decizia nr. 741 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea J, nr. 379 din 4 iunie 2009.

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate anterior de Curte îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 264, art. 304-307, art. 413 alin. (1), art. 478 alin. (2), art. 479 alin, (2) şi art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 405/99/2014 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4) din Codul de procedură civilă şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de aceeaşi parte în dosarul aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 iulie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor construcţii şi amenajări la terenuri din cadrul unor imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, situate în judeţele Argeş, Mureş, Vrancea, Călăraşi, Tulcea şi Dolj, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora, şi pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 10 alin. (2) şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, şi potrivit art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor construcţii şi amenajări la terenuri aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, amplasate în incinta imobilelor având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora.

Art. 2. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, ca urmare a reevaluării efectuate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Se aprobă actualizarea datelor de identificare ale imobilelor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale prevăzute în anexa nr. 3, ca urmare a modificării adreselor la care sunt situate acestea după intabulare în cartea funciară,

Art. 4. - După scoaterea din funcţiune şi casarea construcţiilor şi amenajărilor la terenuri, Ministerul Apărării Naţionale va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Anexele nr. 1, 2*) şi 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MIIMISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 15 iulie 2015.

Nr. 555.


*) Anexa nr. 2 nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale construcţiilor şi amenajărilor la terenuri din cadrul unor bunuri Imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, care trec din domeniul public în domeniul privat al statului în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora

 

Nr. crt.

Adresa imobilului, nr. carte funciară, nr. cadastral

Persoana juridică - administrator al imobilului Codul unic de înregistrare

Denumirea bunului din domeniul public al statului, codul de clasificare, nr. M.F.P., construcţii cu destinaţie specială şi amenajări la teren aferente imobilului propuse pentru trecere în domeniul privat al statului şi valoarea contabilă totală a acestora propusă pentru diminuare din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

0

1

2

3

1.

Comuna Lereşti, judeţul Argeş C.F. nr. 80242 Lereşti, nr. cadastral 80242

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

Imobil 1671 cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 103721 - parţial

Construcţii:

Pavilionul P:

- suprafaţa construită = 106,50 mp;

- valoarea contabilă = 18.278,90 lei.

Total valoare contabilă

Imobil 1671 - parţial= 18.278,90 lei

2.

Comuna Ungheni, judeţul Mureş C.F. nr. 51445 Ungheni, nr. cadastral 51445

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

Imobil 2365 cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. - 104120-parţial

Construcţii:

Pavilionul A:

- suprafaţa construită = 86,21 mp;

- valoarea contabilă = 10,40 lei.

Reţea energie electrică aeriană:

- suprafaţa construită = 1.290,00 ml;

- valoarea contabilă = 10.513,50 lei.

Drumuri şi alei interioare cu pământ:

- suprafaţa construită = 300,00 mp;

- valoarea contabilă = 3,00 lei.

Drumuri şi alei interioare cu macadam:

- suprafaţa construită = 2.700,00 mp;

- valoarea contabilă = 27,00 lei,

Total valoare contabilă

Imobil 2365 – parţial = 10.550,90 lei

3.

Municipiul Focşani, bd. Bucureşti nr. 3, judeţul Vrancea C.F. nr. 57183 Focşani, nr. cadastral 57183

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

Imobil 338 cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 106993 - parţial

Construcţii:

Pavilionul O - construcţia C 9:

- suprafaţa construită = 82,00 mp;

- valoarea contabilă = 8.089,50 lei.

Pavilionul 01 - construcţia C 21:

- suprafaţa construită = 59,00 mp;

- valoarea contabilă = 7.093,90 lei.

Platformă macadam:

- suprafaţa construită = 8.310,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.403,00 lei.

Total valoare contabilă

Imobil 338 – parţial = 18.586,40 lei

4.

Municipiul Focşani, judeţul Vrancea C.F. nr. 57026 Focşani, nr. cadastral 7321 N

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

Imobil 2371 cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 106989 – parţial

Reţea energie electrică aeriană pe stâlpi de lemn:

- suprafaţa construită = 614,00 mp;

- valoarea contabilă = 1.312,70 lei.

Reţea energie electrică aeriană pe stâlpi de beton:

- suprafaţa construită = 50,00 mp;

- valoarea contabilă = 106,90 lei.

Platformă macadam:

- suprafaţa construită = 1.000,00 mp;

- valoarea contabilă = 2.916.90 lei.

Total valoare contabilă

Imobil 2371 - parţial= 4.336,50 lei

5.

Comuna Borcea, judeţul Călăraşi C F nr. 21624 Borcea, nr. cadastral 21624; C.F. nr. 21673 Borcea, nr. cadastral 21673 Comuna Movila, judeţul Ialomiţa C.F. nr. 20275 Movila, nr. cadastral 20275

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

imobil 727 cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 103689 – parţial

Drumuri şi alei interioare betonate

- suprafaţa construită = 19.871 ml;

- valoarea contabilă = 28.982,45 lei.

Drumuri şi alei interioare cu macadam:

- suprafaţa construită = 11.560 ml;

- valoarea contabilă = 82,768 lei.

Platforme betonate-asfaltate:

- suprafaţa construită = 28.380 ml;

- valoarea contabilă = 2.068,90 lei.

Platforme pavate cu macadam:

- suprafaţa construită = 1.100 ml;

- valoarea contabilă = 3,96 lei.

Împrejmuire sârmă ghimpată pe un rând de stâlpi:

- suprafaţa construită = 3.950 ml;

- valoarea contabilă = 6.144,89 lei.

Reţea de alimentare cu apă:

- suprafaţa construită = 4.700 ml;

- valoarea contabilă = 4.111,56 lei.

Reţea de canalizare:

- suprafaţa construită = 300 ml;

- valoarea contabilă = 4.716,75 lei.

Reţea de energie electrică aeriană:

- suprafaţa construită = 19.530 ml;

- valoarea contabilă = 65,03 lei.

Reţea de energie electrică aeriană:

- suprafaţa construită = 14.225 ml;

- valoarea contabilă = 224,473 lei.

Pavilionul K 3:

- suprafaţa construită = 32,75 mp;

- valoarea contabilă = 6.160,5 lei.

Pavilionul K 4:

- suprafaţa construită = 32,75 mp;

- valoarea contabilă = 8.556,2 lei.

 

6.

 

Comuna Sarichioi, judeţul Tulcea C.F. 35487 Sarichioi, nr. cadastral 35487; C.F. 35490 Sarichioi, nr. cadastral 35490 Comuna Jurilovca, judeţul Tulcea C.F. 32040 Jurilovca, nr. cadastral 32040

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

Pavilionul K 5:

- suprafaţa construită = 32,75 mp;

- valoarea contabilă = 8.556,2 lei.

Pavilionul R 1:

- suprafaţa construită = 120,18 mp;

- valoarea contabilă = 36.841,11 lei.

Pavilionul L 1:

- suprafaţa construită = 7,35 mp;

- valoarea contabilă = 2.110,30 lei.

Pavilionul K 6:

- suprafaţa construită = 32,75 mp;

- valoarea contabilă = 8.556,20 lei.

Pavilionul K 7:

- suprafaţa construită = 32,75 mp;

- valoarea contabilă = 8.556,20 lei.

Pavilionul A 6:

- suprafaţa construită = 100,00 mp;

- valoarea contabilă = 17.501,30 lei.

Pavilionul N 5:

- suprafaţa construită = 284,54 mp;

- valoarea contabilă = 43.582,20 lei.

Pavilionul S 13:

- suprafaţa construită = 47,47 mp;

- valoarea contabilă = 602,00 lei.

Şopron metalic 30,00 x 10,00 x 6,00:

- suprafaţa construită = 300,00 mp;

- valoarea contabilă = 9.337,02 lei.

Baracă metalică 4,00 x 4,00 x 2,50:

- suprafaţa construită = 16,00 mp;

- valoarea contabilă = 234,47 lei.

Pavilionul I 2:

- suprafaţa construită = 75,29 mp;

- valoarea contabilă = 13.184,30 lei.

Pavilionul M 10:

- suprafaţa construită = 78,13 mp;

- valoarea contabilă = 14.141,10 lei.

Pavilionul X 22:

- suprafaţa construită = 58,10 mp;

- valoarea contabilă = 8.248,58 lei.

Pavilionul L 9:

- suprafaţa construită = 4,90 mp;

- valoarea contabila = 4.328,14 lei.

Şopron metalic 12,20 x 11,30 x 6,00:

- suprafaţa construită = 137,86 mp;

- valoarea contabilă = 12.265,94 lei.

Pavilionul K 1:

- suprafaţa construită = 51,83 mp;

- valoarea contabilă = 7.056,50 lei.

Total valoare contabilă

Imobil 727 - parţial= 256.219,04 lei

Imobil 2519 cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 107184 - parţial

Construcţii:

Pavilionul H - construcţia C6:

- suprafaţa construită = 162,00 mp;

- valoarea contabilă = 110.841,76 lei.

Pavilionul I - construcţia C 5:

- suprafaţa construită = 60,00 mp;

- valoarea contabilă = 84.103,50 lei.

Pavilionul J - construcţia C1;

- suprafaţa construită = 359,00 mp;

- valoarea contabilă = 506.080,25 lei.

Pavilionul K - construcţia C1;

- suprafaţa construită = 59,00 mp;

- valoarea contabilă = 191.017,25 lei.

Pavilionul L - construcţia C2:

- suprafaţa construită = 1.108,00 mp;

- valoarea contabilă = 728.249,75 lei.

Pavilionul M - construcţia C3:

- suprafaţa construită = 1.109,00 mp;

- valoarea contabilă = 1.173.075,25 lei.

Pavilionul N - construcţia C4:

- suprafaţa construită = 101,00 mp;

- valoarea contabilă = 179.680,32 lei.

Pavilionul P:

- suprafaţa construită = 7,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.360,24 lei.

Pavilionul P 1;

- suprafaţa construită = 7,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.360,24 lei.

Pavilionul P 2:

- suprafaţa construită = 7,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.360,24 lei.

Pavilionul P 3:

- suprafaţa construită = 7,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.360,24 lei.

Pavilionul R - construcţia C9:

- suprafaţa construită = 2.101,00 mp;

- valoarea contabilă = 263.803,44 lei.

Pavilionul R 1 - construcţia C11:

- suprafaţa construită = 2.120 mp;

- valoarea contabilă = 263.803,44 lei.

Pavilionul R 2 - construcţia C21;

- suprafaţa construită = 1.110,00 mp;

- valoarea contabilă = 138.050,40 lei.

Pavilionul S 2 - construcţia C18;

- suprafaţa construită = 270,00 mp;

- valoarea contabilă = 84.687,84 lei.

Pavilionul T - construcţia C28:

- suprafaţa construită = 286,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.733,60 lei.

Total valoare contabilă

Imobil 2519 - parţial= 3.740.567,76 lei

 

7.

Municipiul Piteşti, str. Negru Vodă nr. 55, judeţul Argeş C.F. 88796 Piteşti, nr. cadastral 11983

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

Imobil 401 cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 103767 - parţial

Construcţii:

Pavilionul L:

- suprafaţa construită = 566,60 mp;

- valoarea contabilă = 71.800,00 lei.

Împrejmuire sârmă pe un singur rând de stâlpi:

- suprafaţa construită = 848,00 ml;

- valoarea contabilă = 12.500,00 lei.

Împrejmuire scândură:

- suprafaţa construită = 100,00 ml;

- valoarea contabilă = 9.200,00 lei.

Total valoare contabilă

Imobil 401 - parţial= 93.500,00 lei

8.

Municipiul Craiova, bd. Dacia nr. 56, judeţul Dolj C.F. nr. 202344 Craiova, nr. cadastral 202344

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

imobil 848 cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 103863 - parţial

Construcţii:

Pavilionul I:

- suprafaţa construită = 1.127,30 mp;

- valoarea contabilă = 45.283,20 lei.

Total valoare contabilă

Imobil 848 - parţial= 45.283,20 lei

9.

Comuna Sohatu, judeţul Călăraşi C.F. nr. 20780 Sohatu, nr. cadastral 20780

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

imobil 2434 cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 103800 - parţial

Construcţii:

Pavilionul G:

- suprafaţa construită = 130,24 mp;

- valoarea contabilă = 1.526,90 lei.

Pavilionul S 1:

- suprafaţa construită = 440,00 mp;

- valoarea contabilă = 13.00 lei.

Pavilionul S:

- suprafaţa construită = 480,00 mp;

- valoarea contabilă = 12,50 lei.

Pavilionul M:

- suprafaţa construită = 36,00 mp;

- valoarea contabilă = 77.472,50 lei.

Pavilionul L:

- suprafaţa construită = 9,00 mp;

- valoarea contabilă = 2.373,60 lei.

Pavilionul L 1:

- suprafaţa construită = 18,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.350,90 lei.

Pavilionul L 2:

- suprafaţa construită = 18,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.350,90 lei.

Pavilionul F:

- suprafaţa construită = 82,00 mp;

- valoarea contabilă = 4.667,00 lei.

Pavilionul O:

- suprafaţa construită = 132,00 mp;

- valoarea contabilă = 22.545,60 lei.

Pavilionul R:

- suprafaţa construită - 144,00 mp;

- valoarea contabilă = 136,10 lei.

Pavilionul Ţ:

- suprafaţa construită = 130,00 mp;

- valoarea contabilă = 14.925,10 lei.

Pavilionul K:

- suprafaţa construită = 34,00 mp;

- valoarea contabilă = 2.878,60 lei.

Reţea alimentare cu apă:

- suprafaţa construită = 200,00 mp;

- valoarea contabilă = 175,00 lei.

Reţea canalizare:

- suprafaţa construită = 230,00 mp;

- valoarea contabilă = 5,386,50 lei.

Reţea electrică subterană:

- suprafaţa construită = 890,00 mp;

- valoarea contabilă = 367,83 lei.

Drumuri şi alei cu macadam:

- suprafaţa construită = 6.800,00 mp;

- valoarea contabilă = 4.958,70 lei.

Drumuri şi alei cu pământ;

- suprafaţa construită = 5.600,00 mp;

- valoarea contabilă = 2,754,08 lei.

Împrejmuire plăci azbociment:

- suprafaţa construită = 1.080,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.740,18 lei.

Total valoare contabilă

Imobil 2434 - parţial= 150.634,997 lei

 

ANEXA Nr. 3

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile constituite din construcţii şi terenuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, la care se actualizează adresele unde sunt situate acestea, prin adăugarea cărţilor funciare aferente după intabulare

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Cod de clasificare

Denumirea bunului

Adresa actualizată a bunului imobil, conform cărţii funciare

1.

103721

8.19.01

Imobil 1671

Comuna Lereşti, judeţul Argeş

C.F. nr. 80242 Lereşti, nr. cadastral 80242

2.

104120

8.19.01

Imobil 2365

Comuna Ungheni, judeţul Mureş

C.F. nr. 51445 Ungheni, nr. cadastral 51445

3.

106993

8.19.01

Imobil 338

Municipiul Focşani, bd. Bucureşti nr. 3, judeţul Vrancea C.F. nr. 57183 Focşani, nr. cadastral 57183

4.

106989

8.19.01

Imobil 2371

Municipiul Focşani, judeţul Vrancea C.F. nr. 57026 Focşani, nr. cadastral 7321 N

5.

103689

8.19.01

Imobil 727

Comuna Borcea, judeţul Călăraşi

C.F. nr. 21624 Borcea, nr. cadastral 21624;

C.F. nr. 21673 Borcea, nr. cadastral 21673

Comuna Movila, judeţul Ialomiţa

C.F. nr. 20275 Movila, nr. cadastral 20275

6.

107184

8.19.01

Imobil 2519

Comuna Sarichioi, judeţul Tulcea C.F. 35487

Sarichioi, nr. cadastral 35487; C.F. 35490

Sarichioi, nr. cadastral 35490

Comuna Jurilovca, judeţul Tulcea C.F. 32040

Jurilovca, nr. cadastral 32040

7.

103767

8.19.01

Imobil 401

Municipiul Piteşti, str. Negru Vodă nr. 55, judeţul Argeş C.F. 88796 Piteşti, nr. cadastral 11983

8.

103863

8.19.01

Imobil 848

Municipiul Craiova, bd. Dacia nr. 56, judeţul Dolj C.F. nr. 202344 Craiova, nr. cadastral 202344

9.

103800

8.19.01

Imobil 2434

Comuna Sohatu, judeţul Călăraşi

C.F. nr. 20780 Sohatu, nr. cadastral 20780

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.