MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 621/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 621         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 14 august 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 451 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

 

Decizia nr. 494 din 23 iunie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

502. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice pentru modificarea Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 496/2015 privind contravaloarea alocaţiei valorice a normei de hrană acordată personalului poliţiei locale

 

945. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind stabilirea fondului de premiere pentru extragerile lunare ale Loteriei bonurilor fiscale aferente lunilor august-decembrie 2015

 

2.579. - Ordin al ministrului culturii privind declasarea parţială din Lista monumentelor istorice a corpurilor C1, C2, C3, C4-parţial, componente ale obiectivului monument istoric Casă” situat în str. Matei Basarab nr. 59, sectorul 3, Bucureşti, având cod LMI B-II-m-B-18088

 

4.456. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Cadrului general de organizare şi funcţionare a structurilor parteneriale consultative pentru învăţământul profesional şi tehnic

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

135. - Ordin pentru modificarea Regulamentului privind regimul şi principiile remunerării membrilor Comitetului de reglementare şi salarizării personalului angajat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 139/2014  

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 451

din 16 iunie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepţie ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău în Dosarul nr. 2.314/180/2014 al Tribunalului Bacău - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.282 D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Referitor la pretinsa încălcare, prin textul criticat, a prevederilor art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, se arată că acesta nu este incident în cauză, întrucât norma europeană anterior arătată este aplicabilă numai până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare. Se susţine, de asemenea, că prevederile art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012 nu încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie, întrucât pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare constituie un temei suficient pentru acordarea de către legiuitor a unui regim juridic diferit persoanelor ale căror cauze au rămas definitive înaintea datei intrării în vigoare a unui act normativ şi celor ale căror cauze erau în curs de soluţionare la aceeaşi dată. Se arată, totodată, că textul criticat nu creează discriminare nici între persoanele condamnate definitiv conform vechiului Cod penal şi nici între persoanele condamnate majore, care execută pedepse ce pot fi aplicate potrivit noului Cod penal, şi minori, care execută, în anumite condiţii, respectiv, când pedeapsa aplicată este mai mică de 7 ani, măsuri educative ce nu pot 11 aplicate în baza noului Cod penal. Cu privire la regimul juridic al ultimelor două categorii de persoane se subliniază faptul că diferenţa de tratament juridic instituită de legiuitor este justificată, minorii beneficiind de un regim sancţionator ce constă în aplicarea unor măsuri educative. Se mai observă că pedeapsa arătată de autorul excepţiei este prevăzută de lege, fiind executată, conform normei tranzitorii criticate, ca o măsură educativă mai uşoară. Se susţine că prevederile art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012 nu contravin principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art. 15 din Constituţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia nr. 392/C/2014 din 3 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.314/180/2014, Tribunalul Bacău - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepţie ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei sesizări trimise de comisia de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate din perspectiva noilor reglementări penale şi procesual penale.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că principiul legalităţii, prevăzut la art. 23 alin. (12) din Constituţie, presupune ca pedeapsa să fie stabilită, aplicată sau executată doar în conformitate cu dispoziţiile legale, principiu reglementat şi la art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se face trimitere la Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului, din 17 mai 2010, pronunţată în Cauza Kononov împotriva Letoniei, prin care instanţa europeană a statuat că nu sunt permise derogări de la prevederile art. 7 din Convenţie şi că acesta trebuie să fie interpretat şi aplicat astfel încât să fie asigurată o protecţie efectivă a persoanei împotriva urmăririlor penale, a condamnărilor şi a sancţiunilor arbitrare. Se arată că, astfel, art. 7 din Convenţie nu presupune doar interzicerea aplicării retroactive a legii penale mai puţin favorabile persoanei acuzate, ci şi o consacrare cu caracter general a principiului legalităţii. Se subliniază faptul că dispoziţiile legale referitoare la pedepse sunt subordonate principiilor constituţionale, conform art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se observă, în acest sens, că art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală prevede aplicarea legii penale mai favorabile şi că aceasta se realizează potrivit criteriilor stabilite de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014.

6. Se susţine că, în aceste condiţii, dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012 conţin o soluţie legislativă uniformizatoare, care nu are în vedere situaţia concretă a persoanelor condamnate şi faptele comise de către acestea, motiv pentru care se pune problema caracterului just al textelor criticate. Se face trimitere la prevederile art. 53 din Constituţie şi, totodată, la opinia concurentă formulată la Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 18 iulie 2013, pronunţată îh Cauza Maktouf şi Damjanovic împotriva Bosniei şi Herţegovinei, prin care s-a reţinut că, dacă însuşi legiuitorul ar permite ca legea mai severă să producă în continuare efecte, după ce a fost înlocuită cu o lege mai favorabilă, aceasta ar duce la o evaluare contradictorie şi, prin urmare, arbitrară a gravităţii aceluiaşi comportament reprobabil.

7. Se arată că, prin instituirea unui regim sancţionator distinct pentru persoane condamnate definitiv şi pentru cele împotriva cărora nu a fost pronunţată o hotărâre definitivă de condamnare, se creează un dezechilibru, o situaţie de inegalitate lipsită de temeiuri obiective. Se susţine că simpla intervenire a unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare nu este de natură a justifica un tratament sancţionator diferit, întrucât modalitatea şi împrejurările în care intervine o hotărâre definitivă ţin de elemente străine de voinţa şi atitudinea persoanei condamnate. Se subliniază faptul că situaţia juridică astfel creată este discriminatorie.

8. Tribunalul Bacău - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la principiul aplicării imediate a normelor procesual penale, susţinut atât de doctrină, cât şi de practica judiciară, în scopul evitării aplicabilităţii în cauze similare a două proceduri distincte. Se arată că desfiinţarea actelor efectuate potrivit legii vechi este posibilă numai pentru cauze aflate în curs de soluţionare.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şt ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, care au următorul cuprins:

- Art. 21 alin. (1) şi (3): „(1) Pedeapsa închisorii executabilă, aplicată în baza Codului penal din 1969 pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii, se înlocuieşte cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii. [...]

(3) În cazul pluralităţii de infracţiuni, înlocuirea prevăzută la alin. (1) şi (2) se face cu privire la pedeapsa rezultantă.

13. Se susţine că textele criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii şi ale art. 23 alin, (12) privind legalitatea pedepsei.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 100 alin. 1 din Codul penal din 1969, faţă de minorul care răspundea penal se putea lua o măsură educativă sau se putea aplica o pedeapsă, la dispunerea sancţiunii ţinându-se seama de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală şi morală, de comportarea lui, de condiţiile în care a fost crescut şi în care a trăit şi de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului. Conform alin. 2 al aceluiaşi art. 100, pedeapsa era aplicată numai dacă se aprecia că luarea unei măsuri educative nu era suficientă pentru îndreptarea minorului. Măsurile educative care puteau fi luate faţă de minor erau, potrivit art. 101 din Codul penal din 1969, mustrarea, libertatea supravegheată, internarea într-un centru de reeducare şi internarea într-un institut medical-educativ.

15. Unul dintre scopurile Codului penal în vigoare l-a constituit reformarea reglementărilor privind minoritatea, iar principala modificare adusă de Legea nr. 286/2009 în această privinţă a fost renunţarea completă la pedepsele aplicabile minorilor care răspund penal, în favoarea măsurilor educative, în acest sens, art. 114 alin. (1) din Codul penal stabileşte, ca regulă, aplicarea în cazul minorilor a măsurilor educative neprivative de libertate, măsurile educative privative de libertate constituind excepţia şi fiind aplicabile în cazul infracţiunilor grave sau în cel al minorilor care comit mai multe infracţiuni, conform art. 114 alin. (2) din Codul penal. Măsurile educative neprivative de libertate sunt, conform art. 115 alin. (1) pct. 1 din Codul penal, în ordinea gravităţii lor, stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de săptămână şi asistarea zilnică. Măsurile educative privative de libertate sunt, conform art. 115 alin. (1) pct. 2 din Codul penal, internarea într-un centru educativ şi internarea într-un centru de detenţie.

16. Având în vedere aceste diferenţe de reglementare a regimului sancţionator al minorilor, prin dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal legiuitorul a instituit o normă tranzitorie conform căreia pedeapsa închisorii executabilă, aplicată în baza Codului penal din 1969 pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii, se înlocuieşte cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii [art. 21 alin, [1) din Legea nr. 187/2012], iar, în cazul pluralităţii de Infracţiuni, această înlocuire se face cu privire la pedeapsa rezultantă [art. 21 alin. (3) din Legea nr. 187/2012].

17. Astfel, prevederile legale criticate, prin înlocuirea închisorii executabile, aplicate în baza Codului penal din 1969 pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii, cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii, uniformizează regimul sancţionator aplicabil minorilor în cazul situaţiilor tranzitorii. Prin urmare, minorii cărora le-au fost aplicate pedepse cu închisoarea conform dispoziţiilor Codului penal din 1969, pedepse ce nu erau executate sau considerate executate la data intrării în vigoare a Codului penal actual, minorii ale căror cauze penale au început să fie judecate sub imperiul Codului penal din 1969 şi vor fi soluţionate conform Codului penal în vigoare şi cei ale căror dosare sunt judecate şi soluţionate potrivit noului cod beneficiază de un regim juridic similar sub aspectul măsurilor educative privative de libertate ce le pot fi aplicate.

18. Referitor la situaţiile tranzitorii, la care se face trimitere în susţinerea excepţiei, în cazul acestora este incident principiul aplicării legii penale mai favorabile, lege care va fi determinată de instanţă, în fiecare caz în parte, conform celor reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014. Din această perspectivă, în cazul săvârşirii de către minor a unor fapte penale cu un grad ridicat de pericol social, pot fi identificate următoarele două situaţii: cea în care instanţa competentă, făcând aplicabilitatea principiului anterior enunţat, apreciază că legea penală mai favorabilă este Codul penal în vigoare şi cea în care, potrivit aceluiaşi raţionament, se conchide că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969. În cea dintâi ipoteză, în cazul în care instanţa constată că sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 114 alin. (2) din Codul penal, va dispune una dintre măsurile educative privative de libertate prevăzute la art. 115 alin. (1) pct. 2 din acelaşi cod. În cea de a două ipoteză, dacă în urma aplicării dispoziţiilor art. 100 alin. 1 şi 2 din Codul penal din 1969, instanţa va pronunţa o pedeapsă cu închisoarea, aceasta va fi înlocuită cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii, conform art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012.

19. Având în vedere aspectele analizate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012 reprezintă rezultatul aplicării de către legiuitor a principiului constituţional reglementat la art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, şi nu o încălcare a acestuia.

20. De asemenea, normele tranzitorii reglementate la art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012 au fost instituite de legiuitor potrivit atribuţiilor sale constituţionale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituţie şi în marja de apreciere conferită de acestea, iar reglementarea unui regim sancţionator mai blând în privinţa minorilor care săvârşesc infracţiuni de o anumită gravitate şi aplicarea acestui regim situaţiilor tranzitorii, astfel cum a fost arătat la paragrafele precedente, nu este de natură a contraveni principiului legalităţii pedepsei, prevăzut la art. 23 alin. (12) din Constituţie şi la art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

21. De asemenea, Curtea constată că textele criticate, care prevăd un regim sancţionator uniform în cazul minorilor care comit infracţiuni pentru a căror săvârşire se apreciază ca fiind necesară aplicarea unei pedepse (conform dispoziţiilor Codului penal din 1969), respectiv a unei măsuri educative privative de libertate [potrivit prevederilor Codului penal în vigoare, care vor fi coroborate cu cele ale art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012, în cazul situaţiilor tranzitorii], indiferent de etapa procesuală în care se află cauzele penale analizate (câtă vreme pedepsele cu închisoarea aplicate conform Codului penal din 1969 nu sunt executate sau considerate executate), sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău în Dosarul nr. 2.314/180/2014 al Tribunalului Bacău - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 494

din 23 iunie 2015

privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Filiala Hidroelectrica Hidrosind” din Bucureşti, în numele şi în calitate de reprezentant al reclamantei Carmen Cristina Trandafir, în Dosarul nr. 32.012/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII l-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 242D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 243-245D/2015, nr. 247-251D/2015, nr. 285D/2015 şi nr. 286D/2015 ce au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Filiala Hidroelectrica Hidrosind” din Bucureşti, în numele şi în calitate de reprezentant al reclamanţilor Viorica Vas, Aurelian Lungu, Gheorghe Ciucă, Felicia Marcela Andreescu, Oana Elena Tăposu, Ştefania Irina Smadea, Viorel Cojocaru, Tiberiu Adrian Gabrea, Georgică Antonescu şi Viorel Cosmin Nistor în dosarele nr. 32.013/3/2014, nr. 32.015/3/2014, nr. 32.016/3/2014, nr. 32.019/3/2014, nr. 32.020/3/2014, nr. 32.021/3/2014, nr. 32.028/3/2014, nr. 32.036/3/2014, nr. 24.906/3/2014 şi nr. 24.908/3/2014 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII l-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 243-245D/2015, nr. 247-251D/2015, nr. 285D/2015 şi nr. 286D/2015 la Dosarul nr. 242D/2015.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

7. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 243-245D/2015, nr. 247D-251D/2015, nr. 285D/2015 şi nr. 286D/2015 la Dosarul nr. 242D/2015, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, ca devenită inadmisibilă, întrucât aceasta a fost admisă prin Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, precum şi respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (6) teza a două din Legea nr. 85/2006 ca neîntemeiată, invocând, în acest sens deciziile nr. 65 din 25 februarie 2015, nr. 146 din 12 martie 2015, nr. 220 din 2 aprilie 2015, nr. 280 din 23 aprilie 2015 şi nr. 340 din 30 aprilie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin încheierile din 15 decembrie 2014 şi 16 ianuarie 2015 pronunţate în dosarele nr. 32.012/3/2014, nr. 32.013/3/2014, nr. 32.0*15/3/2014, nr. 32.016/3/2014, nr. 32.019/3/2014, nr. 32.020/3/2014, nr. 32.021/3/2014, nr. 32.028/3/2014, nr. 32.036/3/2014, nr. 24.906/3/2014 şi nr. 24.908/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost ridicată de Filiala Hidroelectrica Hidrosind” din Bucureşti, în numele şi pentru membrii săi de sindicat Carmen Cristina Trandafir, Viorica Vas, Aurelian Lungu, Gheorghe Ciucă, Felicia Marcela Andreescu, Oana Elena Tăposu, Ştefania Irina Smadea, Viorel Cojocaru, Tiberiu Adrian Gabrea, Georgică Antonescu şi Viorel Cosmin Nistor, în dosare având ca obiect contestarea unor decizii de concediere colectivă emise în cadrul procedurii insolvenţei.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât înlătură, în cazul angajatorului aflat în insolvenţă, dreptul salariaţilor Sa consultare şi informare atunci când au loc concedieri colective, drept recunoscut, în general, salariaţilor şi reglementat expres în art. 69 şt următoarele din Codul muncii, instituind o derogare şi cu privire la termenul de preaviz ce trebuie respectat în această situaţie. Se arată că prin Hotărârea din 3 martie 2011, pronunţată în Cauza C-235/2010 David Claes şi alţii împotriva Landsbanki Luxembourg SA, în interpretarea Directivei 98/59/CE, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a dat o interpretare directă dreptului fundamental al salariaţilor de a fi consultaţi şi informaţi, inclusiv în procedura insolvenţei (în cazul respectiv, societatea se afla chiar în lichidare). În aceste condiţii, în opinia autorului excepţiei, este evident că această hotărâre este generatoare de efecte juridice obligatorii pentru statele membre, în sensul recunoaşterii acestor drepturi. De asemenea se arată că prin modul neclar, imprecis şi lipsit de previzibilitate în care textul este formulat nu se poate determina intenţia reală a legiuitorului, dacă a dorit sau nu reglementarea unei derogări de la normele generale privind termenul de preaviz în caz de concediere colectivă, menţionate în Codul muncii, termen de 20 de zile. Se are în vedere că la data adoptării Legii nr. 85/2006, în Codul muncii era reglementat un termen de 15 zile lucrătoare de preaviz în caz de concediere colectivă, termen modificat în anul 2011, fiind instituit un termen de preaviz de 20 de zile lucrătoare. Or, legea criticată face referire la un termen de 15 zile, care pare a fi o transpunere a termenului existent în forma anterioară a dispoziţiilor în materie din Codul muncii, şi care era de 15 zile.

11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că textul de lege criticat ce reglementează o derogare de la dispoziţiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii nu contravine dispoziţiilor Legii fundamentale.

12. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006 [iar nu şi dispoziţiile art. 86 alin. (6) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, astfel cum s-a reţinut, din eroare, în dispozitivul încheierilor de sesizare], care au următoare formulare: „Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, după data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului debitoarei se va face de urgenţă de către administratorul judiciar/lichidator, fără a fi necesară parcurgerea procedurii de concediere colectivă. Administratorul judiciar/lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucrătoare.”

16. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei a fost abrogată prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de Intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date”, urmează să se analizeze dispoziţiile art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

17. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste texte de lege aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 41 alin. (2) privind dreptul la măsuri de protecţie socială. Se mai invocă, în susţinerea excepţiei, şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 29 din Carta socială europeană, art. 27 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi Directiva 98/59/C.E. privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la concedierile colective, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 225 din 12 august 1998, transpusă în art. 69 şi următoarele din Codul muncii, dispoziţii referitoare la dreptul salariaţilor la consultare şi informare în caz de concediere colectivă - ca o componentă a măsurilor de protecţie socială.

18. De asemenea se invocă şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, respectiv Hotărârea din 3 martie 2011, pronunţată în Cauza C 235/2010 - David Claes şi alţii împotriva Landsbanki Luxembourg SA, referitoare la dreptul fundamental al salariaţilor de a fi consultaţi şi informaţi, inclusiv în procedura insolvenţei. Totodată, cu privire la cerinţa de claritate şi previzibilitate a normei legale este invocată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, şi Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, jurisprudenţa reţinută şi de Curtea Constituţională, spre exemplu în Decizia nr. 348 din 17 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2014.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine că, prin Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt neconstituţionale şi a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, constatând că prevederile art. 86 alin. (6) teza a două din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

20. Aşa fiind, având în vedere data încheierilor de sesizare în raport cu data pronunţării şi a publicării Deciziei nr. 64 din 24 februarie 2015, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei a devenit inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

21. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (6) teza a două din Legea nr. 85/2006, Curtea a observat că stabilirea duratei termenului de preaviz de 15 zile ţine de opţiunea legiuitorului, având în vedere situaţia specifică a procedurii insolvenţei. Dispoziţiile legale sunt precise şi previzibile, destinatarul normei juridice fiind capabil să îşi adapteze conduita în funcţie de conţinutul acesteia, astfel încât nu se poate reţine încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie.

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii cu privire la soluţia de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (6) teza a două din Legea nr. 85/2006, pronunţată prin Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, aceasta, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, astfel încât excepţia va fi respinsă ca neîntemeiată.

23. Distinct de acestea, Curtea reţine că, deşi în cauza de faţă va pronunţa o soluţie de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006, se impune precizarea că, în temeiul deciziei de admitere mai sus menţionate, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în condiţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Filiala Hidroelectrica Hidrosind” din Bucureşti în numele şi în calitate de reprezentant al reclamanţilor Carmen Cristina Trandafir, Viorica Vas, Aurelian Lungu, Gheorghe Ciucă, Felicia Marcela Andreescu, Oana Elena Tăposu, Ştefania Irina Smadea, Viorel Cojocaru, Tiberiu Adrian Gabrea, Georgică Antonescu şi Viorel Cosmin Nistor, în dosarele nr. 32.012/3/2014, nr. 32.013/3/2014, nr. 32.015/3/2014, nr. 32.016/3/2014, nr. 32.019/3/2014, nr. 32.020/3/2014, nr. 32 021/3/2014, nr. 32.028/3/2014, nr. 32.036/3/2014, nr. 24.906/3/2014 şi nr. 24.908/3/2014 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi constată că prevederile art. 86 alin. (6) teza a două din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de acelaşi autor, în dosarele aceleiaşi instanţe, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 iunie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 496/2015 privind contravaloarea alocaţiei valorice a normei de hrană acordată personalului poliţiei locale

 

Ţinând cont de prevederile art. 351 alin. (1) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 12 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu completările ulterioare,

luând în considerare prevederile art. 2 alin. (1) şi ale art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Adresa Ministerului Apărării Naţionale nr. 4.310 din 6 august 2015 prin care se comunică contravaloarea alocaţiei valorice a normei de hrană,

în temeiul art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 171/2015 privind stabilirea metodologiei şi a regulilor de aplicare a drepturilor prevăzute la art. 351 alin. (1) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010 şi al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice emite prezentul ordin.

Art. I. - La articolul 1 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 496/2015 privind contravaloarea alocaţiei valorice a normei de hrană acordată personalului poliţiei locale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 31 martie 2015, cu modificările ulterioare, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

a) norma nr. 11 potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publicaşi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - 19 lei/zi;

b) norma nr. 6, potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare  25 lei/zi;”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

 

p. Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

 

Bucureşti, 14 august 2015.

Nr. 502.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind stabilirea fondului de premiere pentru extragerile lunare ale Loteriei bonurilor fiscale aferente lunilor august-decembrie 2015

În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1), ale art. 7 alin. (1) şi ale art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 166/2015,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se stabileşte fondul de premiere pentru extragerile lunare ale Loteriei bonurilor fiscale aferente lunilor august-decembrie 2015 la nivelul de 1.000.000 lei pentru fiecare extragere.

(2) Fondul de premiere prevăzut la alin. (1) se majorează cu sumele necesare rotunjirii valorii câştigului aferent unui bon fiscal, în condiţiile art. 7 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 166/2015.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Enache Jiru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 august 2015.

Nr. 945.

MINISTERUL CULTURII

 

ORDIN

privind declasarea parţială din Lista monumentelor istorice a corpurilor C1, C2, C3, C4-parţial, componente ale obiectivului monument istoric Casă” situat în str. Matei Basarab nr. 59, sectorul 3, Bucureşti, având cod LMI B-II-m-B-18088

 

Având în vedere Referatul nr. 926 din 8 iulie 2015 de aprobare a proiectului de ordin al ministrului culturii de declasare parţială din Lista monumentelor istorice a corpurilor C1, C2, C3, C4-parţial, componente ale obiectivului monument istoric clasat sub titulatura Casă”, situat în str. Matei Basarab nr. 59, sectorul 3, Bucureşti, având cod LMI B-II-m-B-18088,

în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. a), art. 19 alin. (1)-(3) şi art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se declasează parţial din Lista monumentelor istorice obiectivul clasat sub titulatura Casă”, situat în str. Matei Basarab nr. 59, sectorul 3, Bucureşti, având cod LMI B-II-m-B-18088, respectiv se declasează corpurile C1, C2, C3, C4-parţial, astfel cum sunt identificate în Planul de amplasament şi delimitare a imobilului din dosarul de declasare parţială a monumentului istoric în cauză.

(2) Se menţine regimul de monument istoric pentru obiectivul clasat sub titulatura Casă”, situat În str. Matei Basarab nr. 59, sectorul 3, Bucureşti, având cod LMI B-II-m-B-18088, respectiv pentru corpurile C5 integral şi C4-parţial, corpuri care formează construcţia principală, astfel cum sunt identificate în Planul de amplasament şi delimitare a imobilului din dosarul de declasare parţială a monumentului istoric în cauză prin coordonatele punctelor de contur în sistem de proiecţie naţional stereografic 1970 prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii,

Ioan Vulpescu

 

Bucureşti, 4 august 2015.

Nr. 2.579.

 

ANEXĂ

 

Coordonatele punctelor de contur ale construcţiei care îşi păstrează calitatea de monument istoric sub titulatura Casă”, situat în str. Matei Basarab nr. 59, sectorul 3, Bucureşti, având cod LMI B-II-m-B-18088:

 

Nr. punct

Coordonate puncte de contur

X[m]

Y[m]

23

326247.9310

589042.4040

30

326254.1320

589041.6910

31

326253.9530

589040.1930

32

326258.3260

589039.6580

81

326258.5041

589041.0802

33

326263.6410

589040.4370

36

326263.9982

589044.8822

5

326264.5965

589052.3268

16

326248.4380

589054.4293

S = 198 mp

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea Cadrului general de organizare şi funcţionare a structurilor parteneriale consultative pentru învăţământul profesional şi tehnic

 

În baza art. 3 lit. c), e) şi t), art. 31 alin. (7) şi art. 32 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Cadrul general de organizare şi funcţionare a structurilor parteneriale consultative pentru învăţământul profesional şi tehnic, după cum urmează:

a) Cadrul general de organizare şi funcţionare a comitetelor locale de dezvoltare a parteneriatului social, prezentat în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin;

b) Cadrul general de organizare şi funcţionare a consorţiilor regionale, prezentat în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2 - Structurile parteneriale consultative pentru învăţământul profesional şi tehnic sunt reprezentate de comitetele locale de dezvoltare a parteneriatului social, la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, şi consorţiile regionale, la nivel regional.

Art. 3. - Direcţia generală management şi reţea şcolară, Direcţia pentru învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ profesional şi tehnic duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziţie contrară se abrogă,

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Mihai Cîmpeanu

 

Bucureşti, 8 iulie 2015.

Nr. 4.456.

 

 

ANEXA Nr. 1

 

Cadrul general de organizare şi funcţionare a comitetelor locale de dezvoltare a parteneriatului social

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social, denumit în continuare CLDPS, este structură partenerială consultativă, fără personalitate juridică, cu atribuţii în domeniul învăţământului profesional şi tehnic, care funcţionează în sprijinul inspectoratului şcolar judeţean/al Municipiului Bucureşti.

Art. 2. - Rolul consultativ al CLDPS se exercită prin acţiuni şi măsuri specifice de elaborare/monitorizare a documentelor de planificare strategică a ofertei de educaţie şi formare profesională prin sistemul de învăţământ profesional şi tehnic (IPT) la nivel judeţean/local, precum şi prin formulare de recomandări şi puncte de vedere, asistenţă şi colaborare în plan judeţean vizând domeniul educaţiei, formării profesionale şi dezvoltării resurselor umane, în condiţiile prevăzute de prezentul cadru general de organizare şi funcţionare.

Art. 3. - Obiectivul general al activităţii CLDPS este de a contribui, prin dialog social şi prin antrenarea răspunderii publice a celor implicaţi, la armonizarea politicilor, strategiilor şi acţiunilor concrete în domeniul educaţiei şi formării profesionale la nivelul învăţământului preuniversitar cu cerinţele complexe, generale sau specifice ale mediului economic, social şi cultural, la nivel judeţean şi local.

Art. 4. - Obiectivele specifice ale CLDPS sunt următoarele:

a) instituţionalizarea, diversificarea şi dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională, la nivelul învăţământului preuniversitar;

b) identificarea comenzii sociale pentru învăţământul profesional şi tehnic şi a domeniilor prioritare pentru formarea profesională iniţială şi continuă;

c) corelarea ofertei educaţionale din învăţământul profesional şi tehnic cu comanda socială şi cu nevoile de dezvoltare personală şi profesională a beneficiarilor pregătirii profesionale;

d) creşterea capacităţii formării profesionale de a răspunde cerinţelor pieţei muncii, nevoilor de dezvoltare locală şi regională şi nevoilor individuale ale beneficiarilor;

e) optimizarea politicilor şi a strategiilor judeţene referitoare la resursele financiare, materiale şi umane necesare în educaţie şi formare profesională.

Art. 5. - (1) Atribuţiile CLDPS sunt:

a) oferă, la nivel judeţean, cadrul organizatoric pentru promovarea parteneriatului social în formarea profesională iniţială şi continuă, organizată prin unităţile de învăţământ;

b) monitorizează situaţia parteneriatului social la nivelul unităţilor de învăţământ, solicită şi propune soluţii de creştere a eficienţei acestuia;

c) elaborează/actualizează Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI) - document de planificare strategică a ofertei de educaţie şi formare profesională prin sistemul de ÎPT la nivel judeţean; după avizarea de către CLDPS a PLAI, acest document este transmis spre aprobare consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;

d) monitorizează implementarea planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) - documente de planificare strategică la nivelul unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic;

e) analizează şi avizează propunerile prezentate de inspectoratul şcolar privind proiectele planurilor de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic, pe unităţi de învăţământ, domenii de formare profesională şi calificări; avizul CLDPS este obligatoriu pentru documentaţia transmisă de inspectoratul şcolar spre aprobare ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, precum şi în cazul deciziilor care sunt în sfera lor de atribuţii;

f) furnizează inspectoratului şcolar judeţean/al Municipiului Bucureşti avizul consultativ privind oportunitatea autorizării unităţilor de învăţământ pentru un nou nivel de învăţământ/specializare/calificare profesională în vederea emiterii avizului conform al inspectorului şcolar general la cererea de evaluare externă;

g) participă, prin reprezentanţii desemnaţi, în cadrul comisiilor constituite cu ocazia desfăşurării examenelor de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, conform reglementărilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice;

h) propune, din propria iniţiativă sau la solicitarea inspectoratului şcolar, modificarea/completarea Registrului naţional al  calificărilor/nomenclatoarelor calificărilor profesionale, pentru calificări pentru care se organizează pregătirea prin învăţământul profesional şi tehnic;

i) facilitează încheierea de acorduri de colaborare pentru organizarea pregătirii practice a elevilor la operatorii economici;

j) se implică în realizarea consilierii, orientării şi informării privind cariera, în colaborare cu reprezentanţii instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu;

k) identifică şi promovează acţiuni ce vizează tranziţia de la şcoală la locul de muncă a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic, în vederea realizării integrării socio-profesionale a acestora;

l) colaborează cu alte structuri judeţene/locale pentru elaborarea/actualizarea, monitorizarea şi implementarea de documente strategice în domeniul resurselor umane;

m) contribuie la elaborarea şi implementarea de proiecte de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic la nivel naţional/regional/judeţean;

n) promovează proiectele iniţiate de unităţile de învăţământ ce vizează dezvoltarea resurselor umane şi colaborează cu unităţile de învăţământ în elaborarea şi implementarea acestora;

o) avizează curriculumul în dezvoltare locală (CDL) conform reglementărilor în vigoare;

p) alte atribuţii stabilite prin acorduri specifice.

(2) CLDPS are dreptul de a formula recomandări în domeniul educaţiei şi formării profesionale şi al dezvoltării resurselor umane, în relaţia cu autorităţile locale şi alte instituţii, în condiţiile prezentului cadru general de organizare şi funcţionare.

Art. 6. - Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) asigură coordonarea metodologică a activităţilor CLDPS.

 

CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social

 

SECŢIUNEA 1

Organizarea comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social

 

Art. 7. - (1) CLDPS se constituie şi funcţionează, la nivelul fiecărui judeţ, în baza unui acord de colaborare voluntară a partenerilor sociali, persoane juridice reprezentative pentru contribuţia la dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti.

(2) Acordul de colaborare voluntară a persoanelor juridice reprezentate în CLDPS se încheie pe o perioadă de minimum 6 ani şi se poate actualiza în funcţie de evoluţiile la nivelul reprezentativităţii structurilor parteneriale şi/sau schimbările în plan legislativ şi instituţional care influenţează organizarea administrativă şi politicile în domeniul educaţiei şi formării profesionale.

(3) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar decide asupra relevanţei în domeniul formării profesionale a partenerilor sociali (operatori economici, asociaţii profesionale, organizaţii sindicale, organizaţii neguvemamentale, asociaţii profesionale, asociaţii ale părinţilor).

(4) Inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti transmite în scris partenerilor sociali reprezentativi solicitarea de participare în CLDPS şi de încheiere a acordului de colaborare voluntară.

(5) Inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, în baza acceptului partenerilor sociali, încheie acordul de colaborare voluntară în cadrul CLDPS.

(6) După încheierea acordului de colaborare voluntară în cadrul CLDPS, inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti solicită partenerilor sociali nominalizarea persoanelor care vor reprezenta instituţia în CLDPS.

Art. 8. - (1) CLDPS are o structură multipartită care urmăreşte reprezentarea echilibrată numeric a principalelor categorii de parteneri sociali din fiecare judeţ/municipiul Bucureşti, astfel:

a) instituţii şi autorităţi publice, precum: inspectoratul şcolar, Instituţia prefectului, consiliul judeţean, consilii locale/primării, agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană/a Municipiului Bucureşti, Direcţia pentru agricultură a judeţului/Municipiului Bucureşti, inspectoratul teritorial de muncă, agenţia judeţeană de prestaţii sociale;

b) operatori economici: asociaţii patronale şi operatori economici reprezentativi pentru domeniile în care se organizează formare profesională iniţială, Camera de Comerţ şi Industrie;

c) organizaţii sindicale reprezentative pentru domeniile în care se organizează formare profesională iniţială şi organizaţii ale societăţii civile: organizaţii nonguvernamentale, asociaţii profesionale, asociaţii ale părinţilor.

(2) Numărul membrilor CLDPS este impar şi este cuprins între 13 şi 25 de membri,

Art. 9. - (1) La şedinţele CLDPS pot participa, cu statut de invitaţi, fără drept de vot, şi alţi reprezentanţi ai unor instituţii sau autorităţi publice, inclusiv personalităţi marcante ale vieţii culturale, ştiinţifice sau profesionale.

(2) La şedinţele CLDPS pot participa, fără drept de vot, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, precum şi ai CNDIPT

Art. 10, - (1) Nominalizarea membrilor CLDPS se realizează prin adresă scrisă din partea instituţiilor/organizaţiilor în cauză.

(2) Instituţiile/Organizaţiile din componenţa CLDPS pot nominaliza un reprezentant titular şi unul supleant

(3) în cazul indisponibilităţii reprezentantului titular sau supleant pentru o durată mai mare de 6 luni, instituţia/organizaţia în cauză va desemna un nou titular sau supleant.

Art. 11. - Calitatea de membru al CLDPS încetează prin demisie, prin revocarea reprezentantului desemnat de instituţia în cauză, după o absenţă fără motive întemeiate mai mare de 6 luni de la activităţile CLDPS sau de la trei întâlniri succesive, prin acordul părţilor sau prin retragerea calităţii de membru, la propunerea membrilor CLDPS, cu votul a două treimi din membrii acestuia,

Art. 12. - CLDPS este considerat statutar constituit conform prezentului cadru general de organizare şi funcţionare din momentul îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii:

a) reprezentarea în CLDPS a celor trei categorii de parteneri sociali menţionate la art. 8. alin. (1);

b) semnarea de către toţi partenerii sociali, persoane juridice reprezentative, a acordului de colaborare voluntară în cadrul CLDPS;

c) nominalizarea reprezentanţilor de către instituţiile/ organizaţiile din componenţa CLDPS;

d) asigurarea numărului de membri conform art. 8 alin. (2);

e) emiterea de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti a deciziei de funcţionare a CLDPS ca structură consultativă.

Art. 13. - CLDPS poate constitui grupuri de lucru sau structuri, formate din membrii săi şi/sau din reprezentanţi ai altor instituţii/organizaţii, care să contribuie tematic la realizarea obiectivelor propuse.

Art. 14. - (1) CLDPS este condus de un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, aleşi din rândul membrilor acestuia prin vot cu majoritatea simplă a membrilor CLDPS, fiind obligatorie reprezentarea a trei categorii de parteneri sociali.

(2) Secretariatul CLDPS este asigurat de către un reprezentant al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti desemnat de către inspectorul şcolar general.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Funcţionarea comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social

 

Art. 15. - (1) CLDPS funcţionează în baza regulamentului de organizare şi funcţionare, elaborat şi adoptat de către CLDPS în baza prezentului cadru general de organizare şi funcţionare.

(2) Pentru detalierea unor aspecte specifice activităţilor sale, CLDPS elaborează şi adoptă planul anual de activitate, precum şi proceduri specifice care devin operaţionale după aprobarea acestora în cadrul întâlnirilor statutare ale CLDPS.

Art. 16. - Activitatea CLDPS se desfăşoară în plen şi/sau pe grupuri de lucru.

Art. 17. - (1) Hotărârile CLDPS se adoptă prin consens, în plen, în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor, cu excepţia situaţiei menţionate la art. 11.

(2) în situaţia în care nu se poate obţine consensul în condiţiile prevăzute la alin. (1), hotărârile respective se consideră statutar adoptate dacă sunt votate în plen sau validate în scris de majoritatea simplă din numărul membrilor CLDPS şi cu condiţia ca fiecare categorie de parteneri sociali să fie reprezentată.

(3) Fiecare membru al CLDPS are dreptul la un singur vot. În cazul în care la adoptarea hotărârilor CLDPS participă atât reprezentantul titular, cât şi cel supleant, va fi luat în considerare doar votul exprimat de reprezentantul titular al instituţiei/organizaţiei respective.

Art. 18. - (1) Dezbaterile din şedinţele CLDPS se consemnează în registrul de procese-verbale, care se păstrează la secretariatul CLDPS. Conţinutul procesului-verbal este transmis spre informarea membrilor, până cel mai târziu la şedinţa următoare.

(2) Hotărârile adoptate în cadrul CLDPS se transmit, imediat după adoptarea acestora, instituţiilor interesate, prin grija secretariatului CLDPS.

(3) Hotărârile adoptate de CLDPS au caracter consultativ pentru instituţiile vizate

(4) Hotărârile CLDPS nu pot aduce atingere autonomiei instituţionale a instituţiilor/organizaţiilor care fac parte din structura CLDPS, în privinţa atribuţiilor ce le revin prin propriul statut.

(5) Inspectoratul şcolar are obligaţia să informeze CLDPS cu privire la măsurile luate de către acesta pentru aplicarea avizelor, recomandărilor şi punctelor de vedere formulate în cadrul şedinţelor CLDPS.

(6) Instituţiile/Organizaţiile membre ale CLDPS pot formula propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii şi hotărârilor CLDPS.

Art. 19. - CLDPS se convoacă în plen, semestrial sau oh de câte ori este nevoie, din iniţiativa inspectoratului şcolar, a preşedintelui CLDPS sau a cei puţin o treime din numărul total al membrilor săi. Convocarea se realizează de către secretariatul CLDPS prin invitaţie scrisă trimisă membrilor CLDPS cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de derularea şedinţei şi cu transmiterea materialelor şi a ordinii de zi.

Art. 26. - În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la art. 5, membrii CLDPS:

a) elaborează şi adoptă regulamentul de organizare şi funcţionare a CLDPS, precum şi planul anual de activitate şi proceduri specifice;

b) contribuie la elaborarea/actualizarea PLAI, monitorizarea PAS, precum şi alte acţiuni convenite prin planul anual de activitate şi planurile operaţionale;

c) contribuie la analizarea şi avizarea propunerilor prezentate de inspectoratul şcolar privind proiectele planurilor de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic, pe unităţi de învăţământ, domenii de formare profesională şi calificări profesionale;

d) contribuie la avizarea oportunităţii autorizării unităţilor de învăţământ pentru noi calificări profesionale;

e) contribuie la furnizarea de date şi informaţii relevante de care dispune instituţia/organizaţia pe care o reprezintă în scopul îndeplinirea atribuţiilor CLDPS;

f) participă, în urma desemnării de către CLDPS, în cadrul comisiilor constituite cu ocazia desfăşurării examenelor de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, conform reglementărilor în vigoare;

g) contribuie la avizarea CDL, conform reglementărilor în vigoare;

h) contribuie la facilitarea încheierii de acorduri de colaborare pentru organizarea pregătirii practice a elevilor la operatorii economici;

i) contribuie la facilitarea identificării reprezentanţilor instituţiilor/organizaţiilor cu atribuţii în realizarea consilierii, orientării şi informării privind cariera;

j) contribuie la identificarea şi promovarea acţiunilor ce vizează tranziţia de la şcoală la locul de muncă al absolvenţilor, în vederea realizării integrării socioprofesionale a acestora;

k) colaborează cu alte structuri judeţene/locale pentru elaborarea/actualizarea, monitorizarea şi implementarea altor documente strategice în domeniul resurselor umane, la solicitarea acestor instituţii;

l) contribuie la elaborarea şi implementarea de proiecte de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic la nivel naţional/regional/judeţean;

m) promovează proiectele iniţiate de unităţile de învăţământ ce vizează dezvoltarea resurselor umane;

n) contribuie la monitorizarea situaţiei parteneriatului social la nivelul unităţilor de învăţământ şi propune soluţii de creştere a eficienţei acestuia;

o) informează conducerea instituţiei pe care o reprezintă cu privire la sarcinile şi activităţile desfăşurate, precum şi cu privire la hotărârile, documentele dezbătute sau elaborate în cadrul CLDPS în vederea asigurării coerenţei cu punctul de vedere oficial al instituţiei/organizaţiei pe care o reprezintă în cadrul CLDPS;

p) diseminează către membrii CLDPS materiale şi informaţii de care dispune, relevante pentru obiectivele, rolul şi atribuţiile CLDPS;

q) participă la diseminarea către alte instituţii şi organizaţii cu care se află în raporturi instituţionale a informaţiilor relevante referitoare la activitatea CLDPS şi a priorităţilor şi măsurilor din PLAI.

Art. 21. - (1) Atribuţiile preşedintelui CLDPS sunt:

a) asigură conducerea operativă a CLDPS, prin consultare cu vicepreşedinţii;

b) asigură adoptarea şi respectarea regulamentului de organizare şi funcţionare a CLDPS;

c) solicită nominalizarea/actualizarea reprezentanţilor din partea instituţiilor membre ale CLDPS;

d) aprobă agenda întâlnirilor şi convoacă participanţii la activităţile CLDPS;

e) conduce întâlnirile în plen ale CLDPS;

f) reprezintă CLDPS în relaţiile cu alte instituţii;

g) urmăreşte îndeplinirea planului de activitate anual pentru activităţile CLDPS;

h) semnează minutele şi hotărârile adoptate în întâlnirile CLDPS;

i) stabileşte secretariatul întâlnirilor de lucru CLDPS;

j) asigură, în colaborare cu instituţiile membre, spaţiul şi condiţiile logistice necesare pentru întâlnirile CLDPS;

k) iniţiază şi coordonează atragerea de surse de finanţare în sprijinul activităţii CLDPS;

l) transmite, spre aprobare metodologică, reprezentantului regional al CNDIPT, PLAI, înainte de a fi supus adoptării prin hotărâre a CLDPS;

m) transmite, cu sprijinul secretariatului CLDPS, către membrii CLDPS documentele de lucru, PLAI şi alte documente supuse dezbaterii şi adoptării în cadrul CLDPS;

n) transmite, cu sprijinul secretariatului CLDPS, către alte instituţii/autorităţi interesate sinteza dezbaterilor, hotărârile adoptate, propunerile şi solicitările formulate în cadrul CLDPS.

(2) în situaţia de indisponibilitate temporară a preşedintelui CLDPS, atribuţiile acestuia vor fi preluate, prin delegare, de către unul dintre vicepreşedinţi.

Art. 22. - Atribuţiile secretariatului CLDPS sunt:

a) pregăteşte agenda întâlnirilor pe care o supune aprobării preşedintelui CLDPS;

b) asigură convocarea CLDPS în condiţiile stabilite prin prezentul cadru general; pregăteşte şi transmite invitaţiile şi documentele pentru întâlnirile CLDPS;

c) asigură multiplicarea materialelor, întocmeşte procesul-verbal al întâlnirilor, redactează hotărârile adoptate şi le transmite membrilor CLDPS şi instituţiilor vizate, după validarea de către preşedintele CLDPS;

d) gestionează datele şi informaţiile necesare grupurilor de lucru implicate în procesul de elaborare/actualizare PLAI şi în activităţile de monitorizare a PAS;

e) primeşte, sintetizează şi distribuie propunerile şi observaţiile transmise de membrii CLDPS sau de persoanele cu statut de invitat;

f) asigură primirea, păstrarea şi, după caz, distribuirea documentelor şi altor materiale primite de la membrii CLDPS sau, după caz, de la persoanele cu statut de invitat;

g) pregăteşte condiţiile logistice necesare pentru întâlnirile CLDPS;

h) asigură fluxul de informaţii în cadrul CLDPS, în conformitate cu planul anual de activitate şi procedurile specifice operaţionale;

i) asigură fluxul de informaţii cu instituţiile/organizaţiile reprezentate în CLDPS şi cu alţi actori sociali din afara CLDPS.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 23. - Răspunderea privind organizarea şi funcţionarea CLDPS aparţine inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti. Calitatea şi eficienţa parteneriatului social în formarea profesională constituie criteriu de evaluare instituţională pentru inspectoratul şcolar şi instituţiile subordonate acestuia.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

Cadrul general de organizare şi funcţionare a consorţiilor regionale

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Consorţiul regional este o structură partenerială consultativă, fără personalitate juridică, în sprijinul Centrului Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic şi al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti pentru creşterea contribuţiei educaţiei şi formării profesionale la dezvoltarea regională.

Art. 2. - Rolul consultativ al consorţiului regional se exercită prin acţiuni şi măsuri specifice de elaborare şi monitorizare a documentelor de planificare strategică a ofertei de educaţie şi formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic la nivel regional, precum şi prin formulare de recomandări şi puncte de vedere, asistenţă şi colaborare în plan regional şi judeţean vizând domeniul educaţiei, formării profesionale şi dezvoltării resurselor umane.

Art. 3. - Obiectivul general al activităţii consorţiului regional este de a contribui, prin dialog social şi prin antrenarea răspunderii publice a celor implicaţi, la armonizarea politicilor, strategiilor şi acţiunilor concrete în domeniul educaţiei şi formării profesionale cu cerinţele complexe, generale sau specifice ale mediului economic, social şi cultural, la nivel regional, judeţean şi local.

Art. 4. - Obiectivele specifice ale consorţiului regional sunt următoarele:

a) instituţionalizarea, diversificarea şi dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională;

b) identificarea comenzii sociale pentru învăţământul profesional şi tehnic şi a domeniilor prioritare pentru formarea profesională iniţială şi continuă;

c) corelarea ofertei educaţionale din învăţământul profesional şi tehnic cu comanda socială şi cu nevoile de dezvoltare personală şi profesională a beneficiarilor pregătirii profesionale;

d) creşterea capacităţii formării profesionale de a răspunde cerinţelor pieţei muncii, nevoilor de dezvoltare locală şi regională şi nevoilor individuale ale beneficiarilor;

e) optimizarea politicilor şi a strategiilor regionale şi judeţene referitoare la resursele financiare, materiale şi umane necesare în educaţie şi formare profesională;

f) creşterea contribuţiei învăţământului superior la dezvoltarea regională.

Art. 5. - (1) Atribuţiile consorţiului regional sunt:

a) elaborarea/actualizarea Planului regional de acţiune pentru învăţământ (PRAI) - document de planificare strategică a ofertei de educaţie şi formare profesională prin sistemul de învăţământ profesional şi tehnic (IPT) la nivel regional, cu integrarea componentei privind contribuţia specifică a învăţământului superior la dezvoltarea regională;

b) monitorizarea implementării PRAI;

c) asistarea/sprijinirea inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi a comitetelor locale de dezvoltare a parteneriatului social  (CLDPS) din judeţele regiunii de dezvoltare pentru elaborarea/actualizarea şi implementarea planurilor locale de acţiune pentru învăţământ (PLAI) - documente de planificare strategică a ofertei de educaţie şi formare profesională prin sistemul de IPT la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti;

d) monitorizarea implementării PLAI din judeţele regiunii de dezvoltare;

e) colaborarea cu alte structuri regionale/judeţene/locale pentru elaborarea/actualizarea, monitorizarea şi implementarea de documente strategice în domeniul resurselor umane, dezvoltării regionale etc.;

f) contribuie la elaborarea şi implementarea de proiecte de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic la nivel naţional/regional/judeţean;

g) alte atribuţii stabilite prin acorduri specifice.

(2) Consorţiul regional are drept de iniţiativă în domeniul educaţiei şi formării profesionale şi al dezvoltării resurselor umane, în relaţia cu autorităţile locale şi alte instituţii, în condiţiile prezentului cadru general de organizare şi funcţionare.

Art. 6. - Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) asigură coordonarea metodologică a activităţilor consorţiului regional.

 

CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea consorţiului regional

 

SECŢIUNEA 1

Organizarea consorţiului regional

 

Art. 7. - (1) Consorţiul regional se constituie şi funcţionează la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, în baza unui acord de colaborare voluntară a persoanelor juridice reprezentative pentru domeniul educaţiei, formării profesionale şi dezvoltării resurselor umane.

(2) Acordul de colaborare a persoanelor juridice reprezentate în consorţiul regional se încheie pe o perioadă de minimum 6 ani şi se poate actualiza în funcţie de evoluţiile la nivelul reprezentativităţii structurilor parteneriale şi/sau schimbările în plan legislativ şi instituţional care influenţează organizarea administrativă la nivel regional şi politicile în domeniul educaţiei şi formării profesionale, în contextul dezvoltării regionale.

Art. 8. - (1) Consorţiul regional are o structură multipartită care urmăreşte reprezentarea următoarelor categorii de parteneri sociali din fiecare judeţ component al regiunii de dezvoltare/din municipiul Bucureşti, astfel:

a) instituţii, autorităţi publice şi organisme neguvernamentale de utilitate publică, precum:

- 1 reprezentant al punctului de lucru regional al CNDIPT;

- 1 reprezentant al fiecărui inspectorat şcolar;

- 1 reprezentant al fiecărui consiliu judeţean;

- 1 reprezentant al fiecărei agenţii judeţene/a municipiului Bucureşti pentru ocuparea forţei de muncă (AJOFM/AMOFM);

- 1 reprezentant al agenţiei pentru dezvoltare regională (ADR);

b) operatori economici, patronate, sindicate, ONG-uri, precum:

- 1 membru din partea fiecărui CLDPS, ca reprezentant al operatorilor economici/asociaţiilor profesionale/organizaţiilor patronale;

- 1 membru din partea fiecărui CLDPS, ca reprezentant al organizaţiilor sindicale;

- 1 membru din partea fiecărei camere de comerţ şi industrie;

c) instituţii de învăţământ superior:

- 1 reprezentant al fiecărei instituţii de învăţământ superior reprezentative la nivel regional pentru profilul economic şi de piaţă a muncii al regiunii.

(2) Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti transmit la CNDIPT propunerile de membri ai consorţiului regional, din partea CLDPS, menţionaţi la alin. (1) lit. b).

(3) CNDIPT avizează, din punctul de vedere al reprezentării instituţionale, propunerile inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

(4) CNDIPT face demersurile necesare pentru semnarea acordului de colaborare voluntară în cadrul consorţiului regional şi nominalizarea membrilor de către instituţiile/organizaţiile reprezentate în consorţiul regional.

Art. 9. - (1) Nominalizarea membrilor consorţiului regional se realizează prin adresă scrisă din partea instituţiilor/ organizaţiilor din componenţa consorţiului regional menţionată la art. 8 alin. (1), transmisă la CNDIPT,

(2) Instituţiile/Organizaţiile din componenţa consorţiului regional, menţionate la art. 8 alin. (1), pot nominaliza câte un reprezentant titular şi unul supleant.

(3) în cazul indisponibilităţii reprezentantului titular sau supleant pentru o durată mai mare de 6 luni, instituţia/organizaţia în cauză va desemna un nou titular sau supleant.

Art. 10, - Calitatea de membru al consorţiului regional încetează prin demisie, prin revocarea reprezentantului desemnat de instituţia în cauză, după o absenţă fără motive întemeiate mai mare de 6 luni de la activităţile consorţiului regional sau de la trei întâlniri succesive, prin acordul părţilor sau prin retragerea calităţii de membru, la propunerea membrilor consorţiului regional, cu votul a două treimi din membrii acestuia.

Art. 11. - Consorţiul regional este considerat statutar constituit conform prezentului cadru general de organizare şi funcţionare din momentul îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii:

a) semnarea de către reprezentanţii legali ai instituţiilor/organizaţiilor din componenţa consorţiului regional în structura prevăzută la art. 8 alin. (1) a acordului de colaborare voluntară;

b) nominalizarea reprezentanţilor de către instituţiile/ organizaţiile din componenţa consorţiului regional, conform art. 8 şi art. 9 alin. (1);

c) aprobarea în plenul consorţiului regional, cu majoritatea prevăzută la art. 17, a regulamentului de organizare şi funcţionare a consorţiului regional şi a componenţei instituţionale a acestuia.

Art. 12. - Consorţiul regional poate constitui grupuri de lucru sau structuri, formate din membrii săi şi/sau din reprezentanţi ai altor instituţii/organizaţii, care să contribuie tematic la realizarea obiectivelor propuse.

Art. 13. - Consorţiul regional este condus de un colegiu de coordonare format din preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi A-6 membri aleşi din rândul membrilor consorţiului regional prin vot cu majoritatea simplă a membrilor consorţiului regional, fiind obligatorie reprezentarea tuturor categoriilor de parteneri sociali menţionate la art. 8 alin. (1) şi a tuturor judeţelor componente ale regiunii.

Art. 14. - Secretariatul consorţiului regional este asigurat de către CNDIPT printr-un reprezentant al său de la nivel regional.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Funcţionarea consorţiului regional

 

Art. 15 - (1) Consorţiul regional funcţionează în baza unui regulament de organizare şi funcţionare, elaborat de către consorţiul regional pe bază prezentului cadru general de organizare şi funcţionare, avizat de CNDIPT şi adoptat de către consorţiul regional.

(2) Pentru detalierea unor aspecte specifice activităţilor sale, consorţiul regional elaborează şi adoptă planul anual de activitate, precum şi proceduri specifice, care devin operaţionale după aprobarea acestora în cadrul întâlnirilor statutare ale consorţiului regional.

Art. 16. - Activitatea consorţiului regional se desfăşoară în plen şi/sau pe grupuri de lucru.

Art. 17. - (1) Hotărârile consorţiului regional se adoptă prin consens, în plen, în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor şi cu condiţia ca fiecare judeţ şi categorie instituţională să fie reprezentată.

(2) În situaţia în care nu se poate obţine consensul în condiţiile prevăzute la alin. (1), hotărârile respective se consideră statutar adoptate dacă sunt votate în plen sau validate în scris de majoritatea simplă din numărul membrilor consorţiului regional, cu condiţia participării directe sau exprimării în scris a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor, cu respectarea condiţiei de reprezentare a fiecărui judeţ şi fiecărei categorii instituţionale.

(3) Fiecare membru al consorţiului regional are dreptul la un singur vot. În cazul în care la adoptarea hotărârilor consorţiului regional participă atât reprezentantul titular, cât şi cel supleant, va fi luat în considerare doar votul exprimat de reprezentantul titular al instituţiei/organizaţiei respective.

Art. 18. - (1) Dezbaterile din şedinţele consorţiului regional se consemnează într-o minută/proces-verbal, care se păstrează la secretariatul consorţiului regional. Conţinutul minutei/ procesului-verbal este transmis membrilor, în cel mai scurt timp posibil, până cel mai târziu la şedinţa următoare când se adoptă forma finală a documentului cu eventuale completări/modificări semnalate şi transmise de participanţi.

(2) Hotărârile adoptate în cadrul consorţiului regional se transmit, imediat după adoptarea acestora, instituţiilor interesate, prin grija secretariatului consorţiului regional.

(3) Hotărârile adoptate de consorţiului regional au caracter consultativ pentru instituţiile vizate.

(4) Hotărârile consorţiului regional nu pot aduce atingere autonomiei instituţionale a instituţiilor care fac parte din structura consorţiului regional, în privinţa atribuţiilor ce le revin prin propriul statut.

(5) Instituţiile/organizaţiile membre ale consorţiului regional pot formula propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii şi hotărârilor consorţiului regional.

Art. 19. - (1) Consorţiul regional se convoacă în plen, semestrial sau ori de câte ori este nevoie, din iniţiativa preşedintelui consorţiului sau la solicitarea CNDIPT sau a cel puţin o treime din numărul total al membrilor săi.

(2) Locurile în care se desfăşoară şedinţele consorţiului regional sunt stabilite de CNDIPT, cu consultarea preşedintelui consorţiului regional şi a inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

Art. 20. - Atribuţiile membrilor consorţiului regional sunt:

a) contribuie la elaborarea/actualizarea PRAI, monitorizarea PRAI şi PLAI, sprijinirea CLDPS în actualizarea PLAI, precum şi alte acţiuni convenite prin planul anual de lucru şi planurile operaţionale;

b) aprobă PRAI la fiecare actualizare;

c) contribuie la asistarea inspectoratelor şcolare şi a CLDPS din judeţele regiunii pentru fundamentarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic şi elaborarea proiectului planului de şcolarizare;

d) colaborează cu alte structuri regionale/locale pentru elaborarea/actualizarea, monitorizarea şi implementarea de documente strategice în domeniul resurselor umane, dezvoltării regionale etc.;

e) participă şi furnizează puncte de vedere, propuneri şi observaţii în procesul de consultări iniţiate pe marginea unor proiecte de politici, strategii sau reglementări legale, relevante pentru obiectivele, rolul şi atribuţiile consorţiului regional;

f) acordă sprijin inspectoratelor şcolare pentru elaborarea şi implementarea de proiecte de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic;

g) furnizează date şi informaţii relevante de care dispune instituţia/organizaţia pe care o reprezintă în scopul îndeplinirii atribuţiilor consorţiului regional;

h) Informează conducerea instituţiei pe care o reprezintă cu privire la sarcinile şi activităţile desfăşurate în cadrul consorţiului regional şi se asigură că poziţia sa în raport cu hotărârile, documentele dezbătute sau elaborate în cadrul consorţiului regional este coerentă cu punctul de vedere oficial al instituţiei/organizaţiei pe care o reprezintă în cadrul consorţiului regional;

i) diseminează către membrii consorţiului regional materiale şi informaţii de care dispune, relevante pentru obiectivele, rolul şi atribuţiile consorţiului regional;

j) diseminează către alte instituţii şi organizaţii cu care se află în raporturi instituţionale informaţiile relevante referitoare la activitatea consorţiului regional, priorităţile şi măsurile din PRAI,

Art. 21. - Atribuţiile colegiului de coordonare sunt:

a) elaborează şi supune aprobării consorţiului regional planul anual de activitate şi procedurile specifice;

b) stabileşte componenţa grupurilor de lucru/structurilor constituite pentru a contribui la realizarea obiectivelor propuse şi o supune aprobării consorţiului regional;

c) diseminează către membrii consorţiului regional şi alte instituţii/organizaţii interesate informaţii relevante, referitoare la obiectivele strategiilor şi programelor în domeniul învăţământului profesional şi tehnic, al ocupării şi dezvoltării resurselor umane;

d) diseminează către alte instituţii şi organizaţii cu care se află în raporturi instituţionale şi în mass-media informaţiile relevante referitoare la activitatea consorţiului regional şi priorităţile şi măsurile din PRAI.

Art. 22. - Atribuţiile preşedintelui consorţiului regional sunt:

a) asigură conducerea operativă a consorţiului regional, prin consultare cu vicepreşedinţii şi membrii colegiului de coordonare;

b) asigură adoptarea şi respectarea regulamentului de organizare şi funcţionare a consorţiului regional;

c) solicită nominalizarea/actualizarea reprezentanţilor din partea instituţiilor membre ale consorţiului regional;

d) aprobă agenda întâlnirilor şi convoacă, prin invitaţii scrise, participanţii la activităţile consorţiului regional;

e) conduce întâlnirile în plen ale consorţiului regional;

f) reprezintă consorţiul regional în relaţiile cu alte instituţii;

g) urmăreşte îndeplinirea planului anual de activitate pentru activităţile consorţiului regional;

h) semnează minutele/procesele-verbale şi deciziile adoptate în întâlnirile consorţiului regional;

i) stabileşte pentru fiecare întâlnire de lucru a consorţiului regional un secretariat al întâlnirii, format din 2 membri ai consorţiului regional;

j) asigură, în colaborare cu instituţiile membre, spaţiul şi condiţiile logistice necesare pentru întâlnirile consorţiului regional;

k) iniţiază şi coordonează atragerea de surse de finanţare în sprijinul activităţii consorţiului regional;

l) transmite, spre aprobare metodologică, reprezentantului regional al CNDIPT PRAI, înainte de a fi supus adoptării prin hotărâre a consorţiului regional;

m) transmite, cu sprijinul secretariatului consorţiului regional, către membrii consorţiului documentele de lucru, PRAI şi alte documente supuse dezbaterii şi adoptării în cadrul consorţiului regional;

n) transmite, cu sprijinul secretariatului consorţiului regional, către inspectoratele şcolare şi/sau alte instituţii/autorităţi interesate sinteza dezbaterilor, hotărârile adoptate, propunerile şi solicitările formulate în cadrul consorţiului regional;

o) deleagă atribuţii specifice vicepreşedinţilor în funcţie de activităţile din planul anual de activitate;

р) deleagă unui vicepreşedinte atribuţiile preşedintelui în caz de indisponibilitate temporară.

Art. 23. - Atribuţiile secretariatului consorţiului regional sunt:

a) pregăteşte agenda întâlnirilor pe care o supune aprobării preşedintelui consorţiului regional;

b) asigură convocarea consorţiului regional în condiţiile stabilite prin prezentul cadru general de organizare şi funcţionare; pregăteşte şi transmite invitaţiile şi documentele pentru întâlnirile consorţiului regional;

с) asigură multiplicarea materialelor, întocmeşte minutele/ procesele-verbale ale întâlnirilor, redactează hotărârile adoptate şi le transmite membrilor consorţiului regional şi instituţiilor vizate, după validarea de către preşedintele consorţiului regional;

d) gestionează datele şi informaţiile necesare grupurilor de lucru implicate în procesul de elaborare/actualizare PRAI şi în activităţile de monitorizare a PRAI şi PLAI;

e) primeşte, sintetizează şi distribuie propunerile şi observaţiile transmise de membrii consorţiului regional sau de persoanele cu statut de invitat;

f) asigură primirea, păstrarea şi, după caz, distribuirea documentelor şi altor materiale primite de la membrii consorţiul regional sau, după caz, de la persoanele cu statut de invitat;

g) pregăteşte condiţiile logistice necesare pentru întâlnirile consorţiului regional;

h) asigură fluxul de informaţii în cadrul consorţiului regional, în conformitate cu planul anual de activitate şi procedurile specifice;

i) asigură fluxul de informaţii cu instituţiile/organizaţiile reprezentate în consorţiul regional şi cu alţi parteneri sociali din afara consorţiului regional.

Art. 24. - Cheltuielile ocazionate de participarea la activităţile consorţiului regional se suportă din bugetul instituţiilor/ organizaţiilor membre ale consorţiului regional, bugetul unor proiecte cofinanţate din fonduri europene şi/sau alte resurse care pot fi atrase în sprijinul activităţilor consorţiului regional.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 25. - Răspunderea privind organizarea şi funcţionarea consorţiului regional aparţine CNDIPT.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru modificarea Regulamentului privind regimul şi principiile remunerării membrilor Comitetului de reglementare şi salarizării personalului angajat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 139/2014

 

Având în vedere:

- dispoziţiile art. 14 şi ale art. 22 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Parlamentului României nr. 42/2012 privind numirea membrilor Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu nominalizarea funcţiilor,

în temeiul dispoziţiilor art. 4 alin. (17) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. I. - Regulamentul privind regimul şi principiile remunerării membrilor Comitetului de reglementare şi salarizării personalului angajat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 139/2014, publicat în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 876 din 3 decembrie 2014, se modifică după cum urmează:

- La articolul 6, alineatul (2) va următorul cuprins:

(2) Pentru activitatea desfăşurată în cadrul AN RE, membrii Comitetului de reglementare beneficiază de o remuneraţie lunară, după cum urmează:

a) preşedintele ANRE: o remuneraţie lunară egală cu valoarea brută a clasei 49 din grila de salarizare a personalului ANRE de înmulţit (x) cu 4,25;

b) vicepreşedinţii ANRE; o remuneraţie lunară egală cu valoarea brută a clasei 49 din grila de salarizare a personalului ANRE de înmulţit (x) cu 3,75;

c) ceilalţi membri ai Comitetului de reglementare al ANRE: o remuneraţie lunară egală cu valoarea brută a clasei 49 din grila de salarizare a personalului ANRE de înmulţit (x) cu 3,25.”

Art. II. - Direcţiile de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 13 august 2015.

Nr. 135.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.