MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 644         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 25 august 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 510 din 30 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011

 

Decizia nr. 538 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Decizia nr. 540 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

640. - Hotărâre privind stabilirea unor drepturi băneşti pentru experţii care participă la activităţile organizate de Biroul european de sprijin pentru azil

 

654. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 6/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnic de Securitate Aeronautică

 

655. - Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Kuwait privind cooperarea în domeniul sănătăţii, semnat la Kuwait City la 4 mai 2015

 

Memorandum de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Statului Kuwait privind cooperarea în domeniul sănătăţii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

864/942/1.583. - Ordin al ministrului economiei, comerţului şi turismului, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 pentru Societatea CERTEJ - S.A. - filiala Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului „MINVEST„ - S.A. Deva

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 510

din 30 iunie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b la aceasta, excepţie ridicată de Sindicatul Liber învăţământ Zona Caracal, în numele membrilor săi de sindicat Violeta Mincă şi alţii, în Dosarul nr. 1.791/104/2014 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 412D/2Q15.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 414D/2015, nr. 425-432D/2015 şi nr. 435D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Sindicatul Liber „Educaţia„ din Galaţi, în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat Mariana Mihaela Lupu, respectiv Mariana Blănaru şi alţii în Dosarul nr. 5.478/121/2014 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi în Dosarul nr. 5.074/121/2014/a1 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi de Liga Sindicatelor din învăţământ Botoşani, în numele membrilor săi Ionela Cristina Ignat şi alţii, Lucian Horbovanu şi alţii, Cătălina Simona Budai-Ungureanu şi alţii, Maria Sârbu şi Nicoleta Mihai, Emanuela Botezatu şi alţii, Mariana Agache şi alţii, Loredana Geanina Pantea şi alţii, respectiv Marcel Dupu şi alţii în dosarele nr. 2.727/40/2014, nr. 2,732/40/2014, nr. 2,773/40/2014, nr. 2.775/40/2014, nr. 2.778/40/2014, nr. 2.799/40/2014, nr. 2.803/40/2014 şi nr. 2.842/40/2014 ale Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 431D/2015, partea Şcoala Gimnazială nr. 2 din Botoşani a transmis un înscris intitulat „Întâmpinare„, prin care solicită „respingerea acţiunii„, precizând că a aplicat în mod corect prevederile legale în vigoare cu privire la calculul şi plata drepturilor salariale ale reclamanţilor.

6. Curtea, având în vedere obiectul şi motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 412D/2015, nr. 414D/2015, nr. 425-432/2015 şi nr. 435D/2015, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

8. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 414D/2015, nr. 425-432D/2015 şi nr. 435D/2015 la Dosarul nr. 412D/2015, care este primul înregistrat.

9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin încheierea din 18 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.791/104/2014, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea În anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Liber învăţământ Zona Caracal, în numele membrilor săi Violeta Mincă şi alţii, cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile având ca obiect drepturi băneşti.

11. Prin Sentinţa civilă nr. 144 din 6 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.478/121/2014, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Liber „Educaţia„ Galaţi, în numele membrei de sindicat Mariana Mihaela Lupu, cu prilejul soluţionării unei acţiuni având ca obiect drepturi băneşti.

12. Prin încheierile din 4 februarie 2015, pronunţate în dosarele nr. 2.727/40/2014, nr. 2.732/40/2014, nr. 2.773/40/2014, nr. 2.775/40/2014, nr. 2.778/40/2014, nr. 2.799/40/2014, nr. 2.803/40/2014 şi nr. 2.842/40/2014, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. Excepţia a fost ridicată de Liga Sindicatelor din învăţământ Botoşani, în numele membrilor săi Ionela Cristina Ignat şi alţii, Lucian Horbovanu şi alţii, Cătălina Simona Budai-Ungureanu şi alţii, Maria Sârbu şi Nicoleta Mihai, Emanuela Botezatu şi alţii, Mariana Agache şi alţii, Loredana Geanina Pantea şi alţii, respectiv Marcel Dupu şi alţii în cauze privind soluţionarea unor acţiuni având ca obiect drepturi băneşti.

13. Prin Decizia civilă nr. 30 din 19 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.074/121/2014/a1, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ. Excepţia a fost invocată de Sindicatul Liber „Educaţia„ din Galaţi, în numele membrilor de sindicat Mariana Blănaru şi alţii, cu prilejul soluţionării unei acţiuni având ca obiect drepturi băneşti în Dosarul nr. 5.074/121/2014/a1 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, instanţă care a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, prin încheierea din 19 noiembrie 2014, împotriva căreia, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. a fost formulat recurs, admis de Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată evoluţia cronologică a dispoziţiilor legale care prezintă relevanţă în cauza de faţă, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 şi nr. 1/2009 declarate neconstituţionale prin decizii succesive ale Curţii Constituţionale.

15. De asemenea, se face referire la Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3 din 4 aprilie 2011, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, în care s-a reţinut faptul că, urmare a deciziilor Curţii Constituţionale prin care au fost declarate neconstituţionale ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 şi nr. 1/2009, dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite funcţiilor didactice potrivit acestui act normativ şi drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 şi până la data de 31 decembrie 2009.

16. În continuare, se susţine că, începând cu data de 1 ianuarie 2010, în învăţământul de stat din România s-au aplicat, în paralel, două sisteme de salarizare, respectiv salarizarea conform coeficienţilor de ierarhizare şi valorilor rezultate din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 41/2009, impusă de art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, şi salarizarea conform coeficienţilor de salarizare şi valorilor rezultate din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.

17. Se arată că în data de 14 mai 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011 care a uniformizat salarizarea din învăţământ şi a eliminat coeficienţii de ierarhizare şi de multiplicare din grilele de salarizare, înlocuindu-i cu valori care rezultă din înmulţirea celor doi coeficienţi. În acest context, susţin că Guvernul, prin Legea nr. 63/2011, a uniformizat salariile personalului didactic din învăţământ, iar pentru a stabili valorile salariale a luat în calcul coeficienţii de multiplicare şi de ierarhizare din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, reducând astfel cu 25% valorile salariale în raport cu Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată şi modificată prin Legea nr. 221/2008, fără ca în expunerea de motive a actului normativ menţionat să fie prezentate argumente faţă de restrângerea drepturilor în raport cu dispoziţiile art. 53 din Constituţie.

18. Se invocă atât Decizia Curţii Constituţionale nr. 877 din 28 iunie 2011 prin care au fost supuse controlului de constituţionalitate dispoziţiile art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, cât şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 11 din 8 octombrie 2012, pronunţată într-un recurs în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 şi ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, şi arată că dreptul personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ la salarizarea conform Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, s-a perpetuat şi după data de 1 ianuarie 2010.

19. În concluzie, se susţine că prevederile art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011, precum şi anexele nr. 2 şi nr. 3b la lege contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), întrucât „perpetuează prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, neconstituţională, chiar dacă introduc în locul coeficienţilor de multiplicare şi de ierarhizare rezultatul înmulţirii acestora„. În opinia autorilor excepţiei soluţia constituţională era aceea a uniformizării salariilor din învăţământ prin raportare la valorile rezultate din prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.

20. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, invocate îh motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate.

21. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011, precum şi dispoziţiile anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. Curtea observă că în dosarele nr. 414D/2Q15 şi nr. 435D/2015, deşi în actele de sesizare se face referire la dispoziţiile Legii nr. 63/2011, în ansamblul său, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă, însă, că obiectul acesteia îl reprezintă, în realitate, aceleaşi prevederi criticate şi în celelalte dosare conexate, care au următoarea redactare:

- Art. 1: „(1) începând cu data intrării În vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2011, personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ beneficiază de drepturile de natură salariată stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege.

(2) Cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ este cel prevăzut în anexele nr. 1, 2, 3a şi 3b, după caz. [...]

(6) Prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă şi contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii ori alte drepturi băneşti sau în natură care excedează prevederilor prezentei legi.

- Art. 2: „(1) încadrarea personalului prevăzut la art. 1 se face potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Persoanele care au salariul de încadrare între limita minimă şi maximă a tranşei de vechime pentru funcţiile didactice din învăţământul universitar, respectiva gradului profesional sau a treptei profesionale pentru funcţiile didactice auxiliare îşi păstrează încadrarea avută dacă se situează între limitele prevăzute în anexele la prezenta lege.„

- Art. 6: „Orice alte dispoziţii contrare cu privire la stabilirea salariilor şi a celorlalte drepturi de natură salarială, în anul 2011, pentru personalul prevăzut la art. 1 alin. (1), se abrogă.„

25. Anexa nr. 2 la Legea nr. 63/2011 prevede salariile de încadrare pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar, iar anexa nr. 3b la aceeaşi lege stabileşte salariile de încadrare pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar.

26. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, referitoare la obligaţia de a respecta Constituţia, supremaţia sa şi legile.

27. Analizând dispoziţiile de lege criticate, Curtea constată că, deşi Legea nr. 63/2011 reglementează, după cum indică însuşi titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, având aplicabilitate limitată în timp, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acesteia, întrucât îşi produce efecte în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. Mai mult, aplicabilitatea Legii nr. 63/2011 a fost prelungită de legiuitor, succesiv, până la sfârşitul anului 2015.

28. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile criticate din Legea nr. 63/2011 sunt neconstituţionale, deoarece au eliminat coeficienţii de multiplicare (ierarhizare) astfel cum erau prevăzuţi în Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată prin Legea nr. 221/2008, instituind uniformizarea salariilor în învăţământ. În acest mod, s-a operat, în fapt, încă o reducere a salariilor personalului didactic cu 25% faţă de nivelul prevăzut prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie şi fără ca această reducere a salariilor din învăţământ să respecte condiţiile prevăzute în art. 53 din Legea fundamentală.

29. Analizând aceste susţineri, Curtea observă că, prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, a statuat că actul normativ criticat îndeplineşte condiţiile unei legislaţii previzibile, unitare şi coerente, câtă vreme legea a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii socioprofesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. Această lege temporară a fost promovată în scopul de a crea premisele necesare pentru ca statul să îşi îndeplinească obligaţiile constituţionale menţionate, prin aplicarea măsurilor preconizate urmând să se asigure existenţa fondurilor necesare pentru ca întreg personalul din învăţământ să îşi poată primi drepturile cuvenite, în aceleaşi condiţii, fără discriminări.

30. Totodată, în acord cu jurisprudenţa instanţei de contencios european al drepturilor omului, Curtea a subliniat distincţia dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată (a se vedea Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Eskeiinen împotriva Finlandei, paragraful 94).

31. De asemenea, prin Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, făcând referire la jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a statuat că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57).

32. Totodată, examinând excepţia de neconstituţionalitate prin prisma exigenţelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice şi protecţia aşteptărilor legitime ale cetăţenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reţinut că drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate.

33. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o, îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

34. Curtea a mai reţinut, în jurisprudenţa sa, că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011, legiuitorul a reglementat, prin art. 2 alin, (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, o majorare cu până la 10% a salariilor de bază şi a sporurilor care nu fac parte din salariul de bază, pentru anumite categorii de personal didactic din învăţământul preuniversitar, începând cu ianuarie 2014, iar prin art. 2 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, o majorare cu 5% a salariilor de bază şi a sporurilor personalului didactic şi didactic auxiliar, începând cu 1 martie 2015, şi cu 5% începând cu 1 septembrie 2015 (Decizia nr. 374 din 14 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 9 iulie 2015, paragraful 29).

35. Totodată, Curtea reaminteşte că, prin mai multe decizii, a subliniat că, deşi legiuitorul are dreptul, potrivit Legii fundamentale, să reglementeze salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar, iar Legea nr. 63/2011 a fost concepută ca o lege temporară (a cărei aplicabilitate a fost prelungită succesiv până la sfârşitul anului 2015), totuşi, în activitatea de legiferare în această materie, trebuie să ţină seama că învăţământul constituie prioritate naţională, iar salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar trebuie să fie în acord cu rolul şi importanţa activităţii prestate (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 202 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 18 mai 2015, paragraful 26, Decizia nr. 228 din 2 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 16 iunie 2015, paragraful 31, sau Decizia nr. 338 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 29 iunie 2015, paragraful 28).

36. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Liber învăţământ Zona Caracal, în numele membrilor săi Violeta Mincă şi alţii în Dosarul nr. 1.791/104/2014 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, de Sindicatul Liber „Educaţia„ din Galaţi, în numele membrilor de sindicat Mariana Mihaela Lupu şi, respectiv, Mariana Blănaru şi alţii, în dosarele nr. 5.478/121/2014 şi nr. 5.074/121/2014 ale Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, de Liga Sindicatelor din învăţământ Botoşani, în numele membrilor săi Ionela Cristina Ignat şi alţii, Lucian Horbovanu şi alţii, Cătălina Simona Budai-Ungureanu şi alţii, Maria Sârbu şi Nicoleta Mihai, Emanuela Botezatu şi alţii, Mariana Agache şi alţii, Loredana Geanina Pantea şi alţii, respectiv Marcel Dupu şi alţii în dosarele nr. 2.727/40/2014, nr. 2.732/40/2014, nr. 2.773/40/2014, nr. 2.775/40/2014, nr. 2.778/40/2014, nr. 2.799/40/2014, nr. 2.803/40/2014 şi nr. 2.842/40/2014 ale Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 30 iunie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 538

din 14 iulie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Valeria Gherman în Dosarul nr. 8.755/107/2010 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 727D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 3 martie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 8.755/107/2010, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepţia a fost ridicată de Valeria Gherman cu prilejul soluţionării recursului introdus de Casa Judeţeană de Pensii Alba împotriva Sentinţei civile nr. 529 din 16 februarie 2011, pronunţată de Tribunalul Alba în Dosarul nr. 8.755/107/2010 având ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei de stabilire a pensiei.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (5), art. 47 alin. (1) şi art. 20 din Constituţie, în acest sens, arată că există o discrepanţă enormă între motivele care au fost invocate de legiuitor cu prilejul adoptării Legii nr. 119/2010 şi rezultatele efective ale aplicării acestui act normativ, nefiind atinse obiectivele bugetare propuse. Din contră, recalcularea pensiilor speciale a reprezentat „o măsură profund pernicioasă pentru bugetul de stat, întrucât a accentuat într-un mod nerezonabil într-o societate democratică dezechilibrul preexistent în sistemul de pensii publice între venituri şi cheltuieli cu consecinţe implicite majore pe termen scurt, mediu şi lung asupra nivelului de trai a cărui finanţare de bază se asigură în principal din bugetul de stat.„ în continuare, susţine că, pentru aceleaşi motive arătate mai sus, se încalcă prevederile art. G pct. 2 din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite şi, în subsidiar, art. 12 pct. 2 din partea a două din aceeaşi cartă, raportat la art. 65 pct. 1 şi 2 din partea a IX-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, întrucât, în majoritatea cazurilor, în urma recalculării pensiilor personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor, personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi personalului Curţii de Conturi nu sunt cel puţin egale cu 40% din totalul câştigului anterior al beneficiarului pensiei. În sfârşit, susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât afectarea dreptului la pensie reprezintă o atingere adusă dreptului de proprietate.

6. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă arată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse analizei de constituţionalitate, dar consideră necesară sesizarea Curţii Constituţionale „spre a verifica dacă eventual dispoziţiile potrivit cărora pensia reclamantei a fost recalculată nu sunt contrarii dispoziţiilor constituţionale ce prevăd egalitatea cetăţenilor în faţa legii, în sensul intervenirii unui reviriment al practicii acestei Curţi.„

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. e) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cărora, „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: [...]

c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea\.„

12. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportat la dispoziţiile art. G pct. 2 din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite, în care se arată că restricţiile şi obligaţiile prevăzute în această cartă nu pot fi aplicate decât în scopul pentru care au fost prevăzute, art. 12 pct. 2 din partea a II-a din aceeaşi cartă referitor la dreptul la securitate socială şi

art. 65 pct. 1 şi 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, privind calculul plăţilor periodice. De asemenea, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul de proprietate.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, referindu-se la discrepanţa existentă între obiectivele propuse de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 119/2010 şi efectele aplicării acestui act normativ, Curtea, prin Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, a statuat că această problemă vizează, în realitate, o previzionare inexactă a efectelor Legii nr. 119/2010, fapt care nu reprezintă un aspect de neconstituţionalitate.

14. De asemenea, Curtea a reţinut că „Împrejurarea că în anul 2011 deficitul sistemului public de pensii a fost superior celui din anii precedenţi trebuie raportată la ansamblul măsurilor pe care statul le-a luat în această perioadă, precum şi la contextul social şi economic. Or, Curtea constată că Legea nr. 119/2010 nu a fost singurul act normativ adoptat în această perioadă în ceea ce priveşte materia dreptului la pensie, anul 2010 aducând după sine şi adoptarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. În acelaşi timp, contextul crizei economice pe care România a străbătut-o în această perioadă a produs efecte negative având multiple manifestări. Evoluţia socială, creşterea numărului de asiguraţi şi diminuarea numărului de contribuabili pot fi tot atâtea răspunsuri la problema creşterii deficitului sistemului de pensii publice.„

15. Referindu-se la prevederile internaţionale invocate şi de autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea, prin Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, a reţinut că în sistemul public de pensii cuantumul pensiei este raportat nu doar la veniturile obţinute imediat înainte de deschiderea dreptului la pensie, Ci şi la veniturile obţinute pe întreaga perioadă de contribuţie. Prevederile internaţionale invocate nu stabilesc nici ele Că veniturile în funcţie de care se apreciază cuantumul pensiei sunt aferente ultimilor ani de contribuţie.

16. Distinct faţă de cele reţinute în Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, Curtea precizează că procentajul prevăzut de art. 65 pct. 1 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei se raportează la veniturile avute de beneficiarul prestaţiei de bătrâneţe (al pensiei) anterior intervenirii riscului, respectiv anterior pensionării, şi nu la cuantumul pensiei anterioare.

17. Cât priveşte critica raportată la dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reţinut că „partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii„.

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Valeria Gherman în Dosarul nr. 8.755/107/2010 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 iulie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 540

din 14 iulie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Vladimir Toma în Dosarul nr. 39.413/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 962D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale - Comisia de contestaţii. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiata, în acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 24 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 39.413/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Excepţia a fost ridicată de Vladimir Toma cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de stabilirea a pensiei.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate au un caracter abuziv, îndreptat împotriva beneficiarilor repunerii în plată a cuantumului legal cuvenit al pensiei, interzicându-le dreptul la creşterea acestuia pe o perioadă incertă, fără a li se imputa nicio culpă. Mai arată că menţinerea în plată a cuantumului pensiei avut înainte de recalcularea pensiilor de serviciu „presupune continuitate şi majorare în perioada 01,01.2011-01.10.2013 şi nu este identică cu menţinerea statuată la alin. (4) din Legea nr. 241/2013, la care nu se poate valida un punctaj mediu anual viciat/decăzut din legalitate, care aşteaptă să sporească cuantumul viciat.„ în schimb consideră că „s-ar putea mai degrabă valida punctajul mediu anual rezultat în urma revizuirii, ca fiind favorabil, în scopul conservării drepturilor câştigate a marii majorităţi.„

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că nu se creează discriminări între pensionarii aflaţi în aceeaşi situaţie, iar legea nu poate prevedea cuantumul pensiei pentru o perioadă anterioară intrării ei în vigoare, ci numai pentru viitor.

8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile

procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. burtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, cu modificările ulterioare, dispoziţii potrivit cărora: „Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menţine în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.„

12. Deşi autorul excepţiei nu indică în motivarea acesteia care sunt prevederile constituţionale pretins a fi încălcate de textul de lege criticat, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII l-a conflicte de muncă şi asigurări sociale arată în încheierea de sesizare că se invocă un tratament juridic discriminator, fiind astfel incidente prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 au mai fost supuse analizei de neconstituţionalitate prin prisma unor critici asemănătoare. Astfel, prin Decizia nr. 479 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 12 noiembrie 2014, Decizia nr. 651 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015, ori Decizia nr. 711 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2015, Curtea a reţinut că, potrivit celor arătate în expunerea de motive a Legii nr. 241/2013, scopul acestui act normativ este acela de a înlătura o serie de inechităţi suferite de pensionarii proveniţi din sistemul de apărare,ordine publică şi siguranţă naţională, inechităţi cauzate de imposibilitatea identificării documentelor care dovedesc veniturile obţinute în activitatea profesională cu prilejul recalculării pensiei potrivit Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, respectiv a revizuirii pensiilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, pentru cei în cazul cărora nu s-au putut prezenta acte care să dovedească veniturile obţinute, în funcţie de care s-a recalculat pensia de serviciu, la stabilirea pensiei s-a luat în calcul salariul mediu brut pe economie sau cuantumul soldelor de grad şi al soldelor de funcţie minime, corespunzător gradului militar deţinut în acea perioadă, rezultând un cuantum al pensiei semnificativ redus în raport cu cel obţinut legal în baza legislaţiei anterioare privind pensiile militare de stat. Prin urmare, pentru aceste persoane legiuitorul a prevăzut revenirea la cuantumul pensiei avut înaintea recalculării, astfel încât să fie înlăturate aceste inechităţi, cauzate de motive obiective, independente de voinţa pensionărilor.

14. Dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 prevăd menţinerea în plată a cuantumului pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010 până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.

15. Referitor la invocarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiului egalităţii în faţa legii, deoarece acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. Or, având în vedere dispoziţiile speciale ale Legii nr. 241/2013, Curtea a considerat că situaţia acestor pensionari este diferită de cea a pensionarilor ale căror pensii au fost stabilite potrivit principiului contributivităţii, astfel încât instituirea unui tratament juridic diferenţiat nu reprezintă o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.

16. De asemenea, Curtea a mai reţinut că dispoziţiile de lege criticate nu au încălcat sau restrâns un drept sau o libertate fundamentală, iar conţinutul normativ al art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 este clar, accesibil şi previzibil.

17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vladimir Toma în Dosarul nr. 39.413/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 iulie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea unor drepturi băneşti pentru experţii care participă la activităţile organizate de Biroul european de sprijin pentru azil

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 3 alin. (8) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Experţii care participă la activităţile organizate de Biroul european de sprijin pentru azil, denumit în continuare BESA, beneficiază de diurnă şi cazare la nivelul, respectiv plafonul stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Cheltuielile de transport aferente deplasării din România către statul membru gazdă şi din statul membru gazdă către România a experţilor care participă în echipele de sprijin pentru azil se decontează în limita a 1.500 euro, iar pentru celelalte activităţi organizate de BESA se decontează în limita a 500 euro.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 19 august 2015.

Nr. 640.

 

ANEXĂ

 

            1. Nivelul drepturilor băneşti de care beneficiază experţii care participă la activităţile organizate de Biroul european de sprijin pentru azil în statele membre ale Uniunii Europene

 

Ţara	Valuta	A Diurnă	B Cazare
Germania	euro	93	115
Austria	euro	95	130
Belgia	euro	92	140
Bulgaria	euro	58	169
Cipru	euro	93	145
Cehia	euro	75	155
Danemarca	euro	120	150
Spania	euro	87	125
Estonia	euro	71	110
Finlanda	euro	104	140
Franţa	euro	95	150
Grecia	euro	82	140
Ungaria	euro	72	150
Irlanda	euro	104	150
Italia	euro	95	135
Letonia	euro	66	145
Lituania	euro	68	115
Luxemburg	euro	92	145
Malta	euro	90	115
Olanda	euro	93	170
Polonia	euro	72	145
Portugalia	euro	84	120
România	euro	52	170
Slovacia	euro	80	125
Slovenia	euro	70	110
Suedia	euro	97	160
Marea Britanie	euro	101	175
Croaţia	euro	60	120

 

            2. Nivelul drepturilor băneşti de care beneficiază experţii care participă la activităţile organizate de Biroul european de sprijin pentru azil în statele din afara Uniunii Europene

 

Ţara	Valuta	A Diurnă	B Cazare
Afganistan	euro	50	75
Africa de Sud	euro	50	145
Albania	euro	50	160
Algeria	euro	85	85
Andorra*)	euro	68,89	126,57
Angola	euro	105	175
Anguilla	euro	75	140
Antigua şi Barbuda	euro	85	140
Antilele Olandeze	euro	90	185
Arabia Saudită	euro	85	195
Argentina	euro	75	210
Armenia	euro	70	210
Aruba	euro	80	185
Australia	euro	75	135
Azerbaidjan	euro	70	200
Bahamas	euro	75	115
Bahrain	euro	80	195
Bangladesh	euro	50	140
Barbados	euro	75	140
Belarus	euro	90	135
Belize	euro	50	135
Benin	euro	50	100
Bermude	euro	70	140
Bhutan	euro	50	130
Bolivia	euro	50	100
Bonaire	euro	90	185
Bosnia şi Herţegovina	euro	65	135
Brazilia	euro	65	180
Brunei	euro	60	165
Burkina Faso	euro	55	90
Burundi	euro	50	115
Insulele Cayman	euro	60	135
Cambodgia	euro	50	115
Camerun	euro	55	105
Canada	euro	65	165
Insulele Capului Verde	euro	50	75
Republica Centrafricană	euro	60	80
Chile	euro	70	175
China	euro	55	155
Cisiordania şi Gaza	euro	60	110
Columbia	euro	50	120
Insulele Comore	euro	50	85
Republica Democratică Congo	euro	105	140
Congo	euro	70	115
Insulele Cook	euro	50	135
Coreea de Nord (RPD)	euro	50	180
Coreea de Sud	euro	100	200
Costa Rica	euro	50	140
Coasta de Fildeş	euro	60	130
Cuba	euro	75	150
Djibouti	euro	65	170
Republica Dominicană	euro	60	170
Dominica	euro	75	140
Egipt	euro	65	140
Salvador	euro	55	125
Emiratele Arabe Unite	auro	70	195
Ecuador	euro	50	140
Eritreea	euro	50	80
Statele Unite ale Americii (altele)	euro	80	200
Statele Unite ale Americii (New York)	euro	100	275
Etiopia	euro	50	145
Fiji	euro	50	120

 

Gabon	euro	75	115
Gambia	euro	50	120
Georgia	euro	80	215
Ghana	euro	70	140
Grenada	euro	75	140
Guadelupa	euro	65	115
Guam	euro	60	135
Guatemala	euro	50	125
Guineea Ecuatorială	euro	60	85
Republica Guineea	euro	50	135
Guineea-Bissau	euro	50	90
Guyana	euro	50	160
Guyana Franceză	euro	55	140
Haiti	euro	65	125
Honduras	euro	50	125
Hong Kong	euro	60	205
India	euro	50	195
Indonezia	euro	50	145
Indonezia -Timorul de Est	euro	50	110
Iran	euro	55	145
Irak	euro	60	85
Islanda	euro	85	160
Israel	euro	105	210
Jamaica	euro	60	170
Japonia	euro	130	275
Iordania	euro	60	135
Kazahstan	euro	70	175
Kenya	euro	60	165
Kîrgîzstan	euro	75	180
Kiribati	euro	60	145
Kuwait	euro	85	195
Laos	euro	50	145
Lesotho	euro	50	100
Liban	euro	70	190
Liberia	euro	85	150
Libia	euro	50	175
Liechtenstein	euro	80	95
Macao	euro	55	95
Macedonia (FYROM)	euro	50	160
Madagascar	euro	50	105
Malalezia	euro	50	160
Malawi	euro	50	165
Insulele Maldive	euro	50	135
Mali	euro	60	95
Insulele Mariane de Nord	euro	70	135
Maroc	euro	75	130
Insulele Marshall	euro	50	135
Martinica	euro	70	110
Mauritius	euro	60	140
Mauritania	euro	50	75
Mayotte	euro	50	110
Mexic	euro	70	185
Micronezia	euro	55	135
Moldova	euro	80	170

 

Monaco*)	euro	72,58	97,27
Mongolia	euro	70	90
Muntenegru	euro	80	140
Montserrat	euro	55	140
Mozambic	euro	60	140
Uniunea Myanmar	euro	50	75
Namibia	euro	50	85
Nauru	euro	50	135
Nepal	euro	50	135
Nicaragua	euro	50	135
Niger	euro	50	75
Nigeria	euro	50	185
Niue	euro	50	135
Norvegia	euro	80	140
Noua Caledonie	euro	55	135
Noua Zeelandă	euro	60	125
Oman	euro	70	135
Uganda	euro	55	180
Uzbekistan	euro	75	155
Pakistan	euro	50	130
Palau	euro	50	135
Panama	euro	50	160
Papua Noua Guinee	euro	55	135
Paraguay	euro	50	140
Peru	euro	75	135
Filipine	euro	60	150
Polinezia Franceză	euro	60	135
Puerto Rico	euro	65	140
Qatar	euro	65	135
Reunion	euro	60	90
Rusia	euro	90	275
Rwanda	euro	65	160
Saint Kitts şi Nevis	euro	85	185
Santa Lucia	euro	75	140
San Marino*)	euro	60,34	114,33
Saint Vincent şi Grenadine	euro	75	190
Insulele Solomon	euro	50	120
Samoa	euro	50	135
Samoa Americană	euro	70	135
Sao Tome şi Principe	euro	60	95
Senegal	euro	65	135

 

Serbia	euro	80	140
Seychelles	euro	85	140
Sierra Leone	euro	55	135
Singapore	euro	75	150
Somalia	euro	50	125
Sudan	euro	55	215
Sri Lanka	euro	50	105
Saint Martin	euro	90	185
Elveţia	euro	80	140
Surinam	euro	55	125
Swaziland	euro	50	90
Siria	euro	80	145
Tadjikistan	euro	75	110
Taiwan	euro	55	200
Tanzania	euro	50	200
Ciad	euro	65	145
Thailanda	euro	60	145
Timorul de Est	euro	50	110
Togo	euro	60	95
Insulele Tokelau	euro	50	135
Tonga	euro	50	105
Trinidad-Tobago	euro	60	115
Tunisia	euro	60	85
Turkmenistan	euro	80	150
Turks şi Caicos	euro	55	135
Turcia	euro	55	165
Tuvalu	euro	50	135
Ucraina	euro	80	190
Uruguay	euro	55	160
Vanuatu	euro	60	110
Vatican*)	euro	60,34	114,33
Venezuela	euro	85	125
Insulele Virgine (Americane)	euro	55	140
Insulele Virgine (Britanice)	euro	75	140
Vietnam	euro	50	205
Insulele Wallis şi Futuna	euro	50	135
Yemen	euro	60	165
Zambia	euro	50	135
Zimbabwe	euro	50	115
Alte ţări	euro	60	145

 

*) Alipite din punct de vedere geografic următoarelor ţări:

- Andorra: Spania;

- Monaco: Franţa;

- San Marino: Italia;

- Vatican: Italia.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 6/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnic de Securitate Aeronautica

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 6/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnic de Securitate Aeronautică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (1), literele a), b) şi f) vor avea următorul cuprins:

„a) secretarul de stat coordonator al activităţii în domeniul aviaţiei civile din Ministerul Transporturilor, autoritate competentă în domeniul securităţii aviaţiei civile - preşedinte;

b) directorul general al Autorităţii Aeronautice Civile Române - vicepreşedinte;

f) un reprezentant al structurii de aviaţie civilă din Ministerul Transporturilor-membru;„.

2. La articolul 4, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Secretariatul CTSA este asigurat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Ministrul transporturilor,

Iulian-Ghiocel Matache

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sevil Shhaideh

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

p. Directorul Serviciului Român de Informaţii,

Florian Coldea

 

Bucureşti, 19 august 2015.

Nr. 654.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Kuwait privind cooperarea în domeniul sănătăţii, semnat la Kuwait City la 4 mai 2015

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Kuwait privind cooperarea în domeniul sănătăţii, semnat la Kuwait City la 4 mai 2015.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

 

Bucureşti, 19 august 2015.

Nr. 655.

 

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE

între Guvernul României şi Guvernul Statului Kuwait privind cooperarea în domeniul sănătăţii

 

            Guvernul României şi Guvernul Statului Kuwait, denumite în continuare părţi, dorind să dezvolte şi să întărească cooperarea în domeniul sănătăţii între cele două ţări, au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

            Părţile vor consolida cooperarea în domeniul sănătăţii pe baza egalităţii şi a avantajului reciproc.

 

ARTICOLUL 2

Domeniile de cooperare

 

Cu respectarea legislaţiei interne a ambelor ţări şi a măsurilor de drept internaţional, părţile vor întări şi vor dezvolta cooperarea reciprocă în domeniul sănătăţii în următoarele zone de interes:

1 - schimb de experţi, pentru consultare şi studii;

2 - instruirea personalului din sănătate;

3 - cooperare în domeniul tehnologiei informaţiei;

4 - schimb de informaţii şi elaborarea politicii sanitare;

5 - alte domenii de interes reciproc decise de părţi de comun acord.

 

ARTICOLUL 3

Schimbul de informaţii

 

            Părţile vor face schimb, la cerere, de informaţii privind conferinţele, întâlnirile şi simpozioanele cu participare internaţională din domeniul sănătăţii care vor avea ioc în ţările lor.

 

ARTICOLUL 4

Obligaţii naţionale şi internaţionale

 

            Prevederile acestui memorandum de înţelegere se vor aplica fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din legislaţia naţională în vigoare în statele părţilor, din apartenenţa la organizaţii internaţionale sau apartenenţa României la Uniunea Europeană.

 

ARTICOLUL 5

Rezolvarea disputelor

 

            Orice dispute care decurg din aplicarea sau interpretarea acestui memorandum de înţelegere se vor rezolva prin negociere pe canale diplomatice.

 

ARTICOLUL 6

Obligaţiile financiare

 

            Părţile vor acoperi cheltuielile ce decurg din activităţile de cooperare derulate în cadrul acestui memorandum de înţelegere convenind de la caz la caz şi în conformitate cu reglementările legale în vigoare în fiecare ţară.

 

ARTICOLUL 7

Amendamente

 

            La prezentul memorandum de înţelegere se pot aduce amendamente reciproc consimţite, care vor fi considerate parte integrală a acestuia; amendamentul va intra în vigoare după îndeplinirea procedurilor menţionate în paragraful 1 al articolului 8.

 

ARTICOLUL 8

Intrarea în vigoare, durata şi denunţarea

 

1. Prezentul memorandum de înţelegere va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări scrise prin care părţile se vor informa reciproc pe canale diplomatice cu privire la îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea în vigoare.

2. Prezentul memorandum de înţelegere se încheie pentru o perioadă nedeterminată. Fiecare parte îl poate denunţa printr-o notificare scrisă, trimisă cu 3 luni înainte pe canele diplomatice.

3. Denunţarea prezentului memorandum de înţelegere nu va afecta derularea activităţilor de cooperare convenite înainte de data denunţării prezentului memorandum de înţelegere.

 

Semnat la Kuwait City la 4 mai 2015, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, arabă şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţă de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătăţii

Pentru Guvernul Statului Kuwait Ali Al-Obaidi, ministrul sănătăţii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI TURISMULUI Nr. 864 din 14 iulie 2015

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE Nr. 1.583 din 27 iulie 2015

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE Nr. 942 din 13 august 2015

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 pentru Societatea CERTEJ - S.A. - filiala Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului „MINVEST„ - S.A. Deva

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 47/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul economiei, comerţului şi turismului, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 pentru Societatea CERTEJ - S.A. - filiala Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului „MINVEST„ - S.A. Deva, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei, comerţului şi turismului, Mihai Tudose

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Rovana Plumb

p. Ministrul finanţelor publice, Enache Jiru, secretar de stat

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI TURISMULUI

Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „MINVEST - S.A. Deva Filiala: Societatea CERTEJ - S. A.

Str. Principală nr. 89, Certeju de Sus, judeţul Hunedoara

Cod unic de înregistrare: RO 14271549

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2015

						- mii lei -
			INDICATORI		Nr. rd.	Propuneri an curent 2015
0	1		2		3	4
I.			VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)		1	123
	1		Venituri totale din exploatare, din care:		2	121
			a)	subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare	3
			b)	transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare	4
	2		Venituri financiare		5	2
	3		Venituri extraordinare		6
II.			CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)		7	102
	1		Cheltuieli de exploatare, din care:		8	102
		A.	cheltuieli cu bunuri şi servicii		9	17
		B.	cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate		10
		C.	cheltuieli cu personalul, din care:		11	70
			C0	Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)	12	58
			C1	ch. cu salariile	13	51
			C2	bonusuri	14	7
			C3	alte cheltuieli cu personalul, din care:	15
				cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal	16
			C4	Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete	17
			C5	cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale	18	12
		D.	alte cheltuieli de exploatare		19	15
	2		Cheltuieli financiare		20
	3		Cheltuieli extraordinare		21
III.			REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)		22	21
IV.			IMPOZIT PE PROFIT		23	3
V.			PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:		24	18
	1		Rezerve legale		25	1
	2		Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege		26
	3		Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi		27	13
	4		Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi		28
	5		Alte repartizări prevăzute de lege		29
	6		Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29		30
	7		Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă		31
	8		Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:		32
		a)	- dividende cuvenite bugetului de stat		33
		b)	- dividende cuvenite bugetului local		33a
		c)	- dividende cuvenite altor acţionari		34
	9		Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare		35
VI.			VENITURI DIN FONDURI EUROPENE		36
VII.			CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:		37
		a)	cheltuieli materiale		38
		b)	cheltuieli cu salariile		39
		c)	cheltuieli privind prestările de servicii		40
		d)	cheltuieli cu reclama şi publicitate		41
		e)	alte cheltuieli		42
VIII.			SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:		43
	1		Alocaţii de la buget		44
			alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori		45
IX.			CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII		46
X.			DATE DE FUNDAMENTARE		47
	1		Nr. de personal prognozat la finele anului		48	3
	2		Nr. mediu de salariaţi total		49	3
	3		Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000		50	1.611
	4		Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000		51	1.424
	5		Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)		52	40
	6		Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)		53
	7		Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000		54	829
	8		Plăţi restante		55	7.876
	9		Creanţe restante		56	800