MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 899/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 899         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE        Joi, 3 decembrie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE SENATULUI

 

14. - Decizie privind asigurarea conducerii Senatului în perioada 3-6 decembrie 2015

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 612 din 6 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din capitolul II al anexei nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

 

Decizia nr. 620 din 8 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

Decizia nr. 644 din 13 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

5.557. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, sesiunea 2016

 

DECIZII ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

DECIZIE

privind asigurarea conducerii Senatului în perioada 3-6 decembrie 2015

 

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Preşedintele Senatului decide:

 

Articol unic. - În perioada 3-6 decembrie 2015, conducerea Senatului va fi asigurată de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 2 decembrie 2015.

Nr. 14.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 612

din 6 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din capitolul II al anexei nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din capitolul II al anexei nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată din oficiu de către Tribunalul Mureş - Secţia civilă în Dosarul nr. 1.270/102/2014 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 881D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că este dreptul legiuitorului de a stabili măsuri de politică economică şi socială, că acesta nu putea să prevadă două modalităţi cumulative de compensare a muncii prestate în zilele de repaus săptămânal sau în zilele de sărbători legale şi că Legea nr. 284/2010 este lege specială faţă de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 26 martie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.270/102/2014, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională  cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din capitolul li al anexei nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată din oficiu de către instanţa de judecată, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind plata zilelor libere cuvenite şi neacordate în perioada 2010-2012.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa de judecată susţine că dispoziţiile de lege criticate, şi anume teza privind munca prestată în repausul săptămânal şi care nu se compensează cu timp liber corespunzător, contravin prevederilor art. 41 alin,. (2) coroborate cu art. 53 alin. (2) teza a două din Constituţie. În acest sens, arată că, potrivit art. 2 alin. (2) din capitolul II al anexei nr. III la Legea nr. 284/2010, munca prestată de personalul unităţilor de asistenţă socială, în vederea asigurării continuităţii activităţii în zilele de repaus săptămânal, nu se compensează şi cu timp liber corespunzător, ci se acordă doar sporul de 100% din salariul de bază. Cu alte cuvinte, acestei categorii de personal (din care fac parte şi reclamanţii) nu i se acordă repausul săptămânal, adică timp liber în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica, astfel cum prevede art. 137 alin. (1) din Codul muncii. Or, repausul săptămânal este un drept constituţional, garantat de art. 41 alin. (2) din Legea fundamentală.

6. Instanţa de judecată mai arată că excluderea acestei categorii de personal de la exercitarea dreptului constituţional la repaus săptămânal contravine şi art. 41 alin. (2) şi art. 53 alin. (2) teza a două din Constituţie, deoarece această restrângere nu este proporţională cu situaţia care a determinat-o, este aplicată în mod discriminatoriu şi aduce atingere existenţei dreptului. Astfel, este adevărat că pentru unităţile de asistenţă socială (ca şi pentru cele sanitare şi de asistenţă medico-socială) interesul public impune asigurarea continuităţii activităţii şi în zilele de repaus săptămânal, sâmbăta şi duminica, însă, în această situaţie, pentru personalul care prestează munca în aceste zile, restrângerea trebuie să fie proporţională, iar nu totală, repausul săptămânal trebuind acordat proporţional în alte zile sau cumulat, în niciun caz salariaţii nu pot fi decăzuţi din dreptul constituţional la repausul săptămânal, o asemenea decădere totală nefiind proporţională cu situaţia care a determinat-o, efectele restrângerii neputând fi extinse şi asupra celorlalte zile din săptămână sau lună în care repausul săptămânal se poate acorda individual sau cumulat. O asemenea decădere echivalează cu golirea de orice substanţă a dreptului însuşi la repausul săptămânal. Acest drept constituţional reprezintă o măsură de protecţie socială, menită să garanteze refacerea resurselor biologice şi psihologice ce compun capacitatea de muncă a salariaţilor, prin instituirea perioadelor efective de odihnă şi recreere care să limiteze rezonabil durata muncii, în scopul salvgardării sănătăţii salariaţilor.

7. Mai arată instanţa de judecată că, în acest context, al obligativităţii acordării în natură, efectiv, a dreptului la repaus săptămânal, nu are absolut nicio relevanţă acordarea unui spor salarial de 100% în intenţia de a compensa neacordarea în natură a dreptului. Prevederile constituţionale garantează acordarea în natură a dreptului la repaus săptămânal, iar nu printr-un presupus echivalent bănesc (cum ar fi un spor salarial), întrucât numai exercitarea în natură asigură realizarea scopului pentru care acest drept a fost instituit prin Legea fundamentală, şi anume acela al refacerii capacităţii de muncă şi protejării sănătăţii salariaţilor. Mai mult, acordarea sporului salarial pentru personalul căruia i se acordă repausul săptămânal în alte zile decât sâmbăta şi duminica nu reprezintă (şi nici nu poate reprezenta) o măsură a legiuitorului ordinar de înlocuire, prin echivalent, a dreptului constituţional la repaus săptămânal, ci o compensaţie bănească cumulativă, menită doar să acopere prejudiciul cauzat prin acordarea repausului săptămânal în alte zile decât cele de sâmbătă şi duminică [în acest sens fiind şi prevederile art. 137 alin. (3) şi (5) din Codul muncii]. În plus, această măsură a fost aplicată şi discriminatoriu, contrar prevederilor art. 53 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, coroborate cu art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu Protocolul nr. 12 la Convenţie, deoarece personalul căruia i se aplică art. 137 alin. (2) şi (4) din Codul muncii, aflat într-o situaţie similară cu personalul căruia i se aplică art. 2 din capitolul II al anexei nr. III la Legea nr. 284/2010, nu este decăzut din exerciţiul dreptului constituţional la repaus săptămânal. Deci, chiar în situaţia în care interesul public, desfăşurarea normală a activităţii sau chiar situaţii de excepţie impun prestarea muncii şi îh zilele de repaus săptămânal (sâmbăta şi duminica), Codul muncii recunoaşte dreptul salariaţilor la repaus săptămânal, exercitat în alte zile. Sunt încălcate, aşadar, şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece personalul salariat aflat în situaţii identice cu cel prevăzut de textul de lege criticat este plătit cu un spor de 150% pentru munca depusă în zilele de repaus săptămânal, conform art. 137 alin. (5) din Codul muncii, prevedere care se aplică prin analogie şi în cazul art. 137 alin. (2) din acelaşi cod, ca nivel minim legal.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 2 din capitolul li al anexei nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare. Însă, din susţinerile instanţei de judecată care a invocat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate rezultă că obiectul excepţiei îl constituie doar alin. (2) al art. 2 din capitolul II al anexei nr. III la Legea nr. 284/2010, dispoziţii care au următorul cuprins: “Munca astfel prestată şi plătită nu se compensează şi cu timp liber corespunzător.” Potrivit art. 2 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010, “Munca prestată de personalul din unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, în vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normai de lucru, se plăteşte cu un spor de 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite.”

12. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) potrivit cărora “Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc [...] repausul săptămânal […]”, art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi Protocolului nr. 12 la aceasta, referitor la interzicerea generală a discriminării.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate fac parte din capitolul II “Reglementări specifice personalului din sănătate, din unităţile de asistenţă medico-socială şi din unităţile de asistentă socială/servicii sociale”, anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare “Sănătate” a Legii-cadru nr. 284/2010 şi instituie reglementări specifice personalului din sănătate, din unităţile de asistenţă medico-socială şi din unităţile de asistenţă socială/servicii sociale. Astfel, munca prestată de acest personal, în vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se plăteşte cu un spor de 100% din salariul de bază şi nu se compensează şi cu timp liber corespunzător.

14. Cât priveşte repausul săptămânal reglementat de art. 41 alin. (2) din Constituţie ca o măsură de protecţie socială, acesta este reglementat cu caracter general în titlul III “Timpul de muncă şi timpul de odihnă”, capitolul II “Repausuri periodice”, secţiunea a 2-a “Repausul săptămânal” din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi reprezintă perioada de odihnă constând în 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. Astfel, programul normal de lucru al unui angajat este de 5 zile lucrate şi 2 zile (48 de ore consecutive) de repaus care se acordă, de regulă, sâmbăta şi duminica. Insă aceste zile de repaus se pot acorda şi în alte zile ale săptămânii, respectându-se programul de lucru de 5 zile lucrate şi 2 zile de repaus. Zilele de repaus săptămânal nu sunt zile libere plătite, spre deosebire de orele suplimentare, care au reglementare separată, şi anume art. 123 alin. (2) din Codul muncii, potrivit căruia sporul pentru muncă suplimentară nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.

15. Referitor la zilele de sărbători legale sau alte zile în care, potrivit reglementărilor, nu se lucrează, acestea sunt reglementate în titlul III “Timpul de muncă şi timpul de odihnă”, capitolul II “Repausuri periodice”, secţiunea a 3-a “Sărbătorile legale”. Art. 142 stabileşte la alin. (1) regula potrivit căreia, în cazul prestării muncii în zilele de sărbătoare legală, se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile, iar la alin. (2) că, în cazul în care nu se pot acorda zile libere, salariaţii beneficiază de un spor ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază.

16. Curtea mai reţine că, în sectorul bugetar, potrivit art. 18 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se aplică prevederile Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii). Însă aceste prevederi ale legii-cadru de salarizare nu s-au aplicat în anii 2011-2015, întrucât au intervenit reglementări anuale potrivit cărora munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se compensează numai cu timp liber corespunzător.

17. Curtea constată că norma criticată reglementează condiţiile speciale de compensare a prestării muncii de către personalul din familia ocupaţională “Sănătate”, muncă prestată: pe de-o parte, în zilele de repaus săptămânal, iar, pe de altă parte, în zilele de sărbători legale sau în zilele în care nu se lucrează, potrivit reglementărilor în vigoare. Astfel, dispoziţia de lege criticată are caracter special, derogatoriu de la norma generală, prevăzând că, în cazul salariaţilor din familia ocupaţională “Sănătate”, munca prestată de acest personal, în vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se plăteşte cu un spor de 100% din salariul de bază şi nu se compensează şi cu timp liber corespunzător. Aceasta reprezintă o prevedere firească ce reglementează - în scopul asigurării continuităţii activităţii - o situaţie de excepţie, iar personalul care prestează munca în aceste condiţii beneficiază de un spor de 100% din salariul de bază. De altfel, şi Codul muncii prevede, în mod excepţional, derogări de la regula acordării de timp liber corespunzător în cazul prestării muncii în zilele de sărbători legale.

18. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora “Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc […] repausul săptămânal [...]”, Curtea reţine că aceste dispoziţii nu sunt încălcate prin norma criticată, deoarece reglementarea cuprinsă în art. 2 alin. (2) din capitolul II al anexei nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010 reprezintă o soluţie legislativă adoptată pentru situaţia specială a personalului din familia ocupaţională “Sănătate” care, în scopul asigurării continuităţii activităţii, în interes public, este necesar să desfăşoare munca şi în timpul zilelor de repaus săptămânal, beneficiind de protecţie adecvată, prin acordarea sporului de 100%. În aceste condiţii, Curtea constată că susţinerile instanţei de judecată - autoare a excepţiei de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate, deoarece reglementarea criticată nu interzice de plano acordarea repausului săptămânal, ci doar prevede că, în cazul în care munca este prestată în aceste zile, se acordă sporul de 100%, neacordându-se şi timp liber corespunzător.

19. Referitor la invocarea principiului egalităţii în faţa legii, Curtea reţine că, pentru personalul din sectorul bugetar, potrivit reglementărilor în vigoare în perioada 2010-2015, care derogă de la prevederile Codului muncii, munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se compensează numai cu timp liber corespunzător. Codul muncii, la art. 137 alin. (2) şi (3), prevede că “În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern”, iar, în această situaţie, “salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă”. Prevederea de lege criticată reprezintă o măsură de excepţie, adoptată pentru personalul din “Sănătate”, potrivit căreia munca prestată în aceste condiţii se compensează cu un spor de 100% din salariul de bază, fără a se acorda şi timp liber corespunzător Or, în aceste condiţii nu se poate susţine o discriminare a personalului din “Sănătate” faţă de personalul căruia i se aplică prevederile Codului muncii, aceste două categorii de personal aflându-se în situaţii diferite. Astfel, dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiului egalităţii în faţa legii, consacrat prin art. 16 din Constituţie, deoarece, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (A se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

20. În ce priveşte dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit faptul că acest articol din Convenţie nu are o existenţă autonomă şi nu poate fi invocat decât prin raportare la alte dispoziţii ale Convenţiei sau protocoalelor sale adiţionale [Decizia de inadmisibilitate din 3 aprilie 2012, pronunţată în Cauza Coriolan Gabriel Ioviţoni şi alţii împotriva României, paragraful 52)].

 21. Referitor la pretinsa discriminare între personalul bugetar, în general (personal din care face parte şi personalul din familia ocupaţională “Sănătate”), şi personalul din sectorul privat, căruia i se aplică exclusiv prevederile Codului muncii, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale constante, statul are deplina legitimitate constituţională de â acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcţie de veniturile bugetare pe care le realizează, acestea nefiind drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. În acest sens sunt şi Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, Decizia nr. 1.250 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, şi Decizia nr. 1.658 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. În acest sens sunt, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57.

22. Cu privire la invocarea dispoziţiilor art. 53 alin. (2) din Constituţie, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă, întrucât nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale.

23. În final, Curtea observă că, potrivit art. 17 alin. (2) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, publicată în Jurnalul Oficiat al Uniunii Europene nr. L 299 din 18 noiembrie 2003, pot fi admise derogări de la perioadele obligatorii de repaus, derogări ce “pot fi adoptate prin acte cu putere de lege şi acte administrative sau prin convenţii colective sau acorduri încheiate între partenerii sociali, cu condiţia ca lucrătorii în cauză să beneficieze de perioade de repaus echivalente compensatorii sau dacă, în cazuri excepţionale în care nu este posibil, din motive obiective, să se acorde asemenea perioade de repaus echivalente compensatorii, lucrătorii să beneficieze de protecţie adecvată”. O astfel de derogare se poate face, potrivit alin. (3) lit. c) pct. (i) ai aceluiaşi articol, “în cazul activităţilor care implică nevoia de continuitate a serviciilor sau producţiei, în special: servicii privind primirea, tratamentul şi îngrijirea oferite de spitale sau instituţii similare [...].

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată din oficiu de către Tribunalul Mureş - Secţia civilă în Dosarul nr. 1.270/102/2014 şi constată că dispoziţiile art. 2 alin. (2) din capitolul II al anexei nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 620

din 8 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Anca Manuela Moldovean în Dosarul nr. 1.302/111/2014* al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 400 D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, cu referire la Decizia nr. 351 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 17 iunie 2015, prin care Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt neconstituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 4 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.302/111/2014*, Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Anca Manuela Moldovan într-o cauză având ca obiect anulare act administrativ.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că normele criticate sunt neconstituţionale, deoarece actul normativ din care fac parte a fost adoptat “imediat şi într-o succesiune logică cu prevederile art. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 şi suferă de aceleaşi vicii, astfel cum au fost reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 55/2014 şi, totodată, lipsesc funcţionarul public de protecţia oferită de Legea nr. 188/1999 în reglementarea anterioară . Se încalcă limitele delegării legislative, sub aspectele formale ale nejustificării cazului excepţional şi urgent, precum şi a situaţiei extraordinare.

6. Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În opinia instanţei de judecată, “intervenţia executivului, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 [...] nu numai că nu era urgentă şi necesară, dar este de natură a produce inechităţi în contextul restructurărilor intervenite impuse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013”. Se încalcă astfel şi principiul separaţiei puterilor în stat, câtă vreme executivul interferează în activitatea legislativă, cât şi principiul egalităţii în faţa legii, câtă vreme se recunoaşte uri drept discreţionar conducătorului autorităţii ori instituţiei publice, de natură a discrimina funcţionarul public în raport cu alţi funcţionari publici ori cu alte persoane din afara corpului funcţionarilor publici. Se precizează şi faptul că, în cauză, “sunt incidente toate considerentele Deciziei Curţii Constituţionale enunţate prin Decizia nr. 55/2014”.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile articolului unic pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 29 august 2013. Din examinarea memoriului depus în motivarea excepţiei, se constată că textul punctual menţionat este criticat “atât în sine, cât şi raportat la întregul act normativ”, susţinându-se că “este evident că acest act normativ este neconstituţional” raportat la art. 115 alin. (4) din Constituţie. Astfel fiind, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în ansamblul ei.

11. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 115 alin. (4), potrivit cărora “Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, se constată că, ulterior sesizării sale în prezenta cauză, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 351 din 7 mai 2015, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 17 iunie 2015, prin care a admis o excepţie de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect, ridicată într-o altă cauză cu privire la care a fost sesizată, constatând că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt neconstituţionale. Curtea a reţinut, în esenţă, că, sub aspectele criticate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 afectează atât dreptul la muncă al funcţionarului public, cât şi statutul acestuia, astfel cum acesta este reglementat de Legea nr. 188/1999, lege care reprezintă o valorificare a prevederilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. j). În contextul unei anumite instabilităţi deja create prin organizări şi reorganizări instituţionale, operate tot prin ordonanţe de urgenţă, actul normativ supus controlului de constituţionalitate, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013, a eliminat, practic, o garanţie acordată de lege funcţionarului public eliberat din funcţie pentru motive neimputabile, şi anume aceea a reîncadrării sale într-o funcţie publică vacantă corespunzătoare pregătirii sale. Aceasta întrucât noua reglementare stabilea doar o posibilitate, aflată la latitudinea exclusivă a autorităţii sau instituţiei publice, de a reîncadra funcţionarul public eliberat din funcţie pentru motive neimputabile, fără stabilirea unor condiţii sau criterii care să realizeze o minimă circumstanţiere a deciziei acestei entităţi. Ca urmare, funcţionarul public rămânea la aprecierea discreţionară a autorităţii său instituţiei publice, fără opţiunea de a-şi valorifica prerogativa pe care legea i-o oferă. Curtea a concluzionat că “este afectat, în sens negativ, atât dreptul la muncă al funcţionarului public, cât şi regimul juridic al funcţiei publice şi, prin urmare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie”, fiind neconstituţională în ansamblul său.

13. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “nu pot face obiectul excepţiei prevederile constate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”, şi reţinând că acest caz de inadmisibilitate a intervenit între momentul sesizării Curţii Constituţionale şi momentul pronunţării instanţei de contencios constituţional prin decizia menţionată, excepţia urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

14. Curtea mai reţine că, deşi în cauza de faţă va pronunţa o soluţie de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în temeiul deciziei de admitere mai sus menţionate, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în condiţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.

15. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Anca Manuela Moldovan în Dosarul nr. 1.302/111/2014* al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 8 octombrie 2015,

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 644

din 13 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Gheorghe Coc în Dosarul nr. 8.616/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 258D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, personal şi asistat de avocat Ilie Drăgulin din Baroul Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care expune consideraţii cu privire la implicarea acestuia în desfăşurarea evenimentelor de la Revoluţia din Decembrie 1989. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate susţine admiterea acesteia. În acest sens arată, în esenţă, că în timp ce pentru toate categoriile sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor, este utilizat indicatorul “câştigul salarial mediu brut”, în cazul beneficiarilor Legii nr. 341/2004, pentru calculul indemnizaţiei este menţinut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010. De asemenea, arată că în timp ce absolut toate categoriile prevăzute de Legea nr. 118/2010 au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale şi asigurări sociale faţă de nivelul lor avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de Legea nr. 341/2004 au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, “prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 şi art. 5 din Legea nr. 341/2004, diminuarea cu 15% a drepturilor revoluţionarilor la indemnizaţia reparatorie a persistat şi persistă”. În continuare, mai arată că este încălcat şi dreptul la viaţă, întrucât rata de suicid în rândul revoluţionarilor a crescut având în vedere faptul că aceştia şi-au organizat viaţa după anumite paliere economico-financiare, respectiv şi în baza indemnizaţiei primite, indemnizaţie care, după o anumită perioadă de timp, a fost retrasă de Guvern, iar revoluţionarii au fost puşi în situaţia de a nu-şi mai putea achita datoriile.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 366 din 24 septembrie 2013 sau Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014,

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Sentinţa civilă nr. 390 din 14 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 8.616/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Gheorghe Coc într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare la recalcularea indemnizaţiei prevăzute de Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi plata diferenţelor dintre indemnizaţia recalculată şi cea efectiv plătită.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în timp ce absolut toate categoriile prevăzute de Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale şi asigurări sociale faţă de nivelul lor avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de Legea nr. 341/2004 au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, “prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, diminuarea cu 15% a drepturilor revoluţionarilor la indemnizaţia reparatorie a persistat şi persistă”. Mai arată că discriminarea a persistat şi persistă şi sub aspectul normei de drept instituite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011, privind egalitatea sub aspectul efectului juridic al celor două sintagme “salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi “câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Astfel, în timp ce pentru toate categoriile sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor, este utilizat indicatorul “câştigul salarial mediu brut”, în cazul beneficiarilor Legii nr. 341/2004, pentru calculul indemnizaţiei este menţinut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut prin dispozitivul actului de sesizare, îl constituie prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. În realitate, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ordonanţă de urgenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, care au următorul cuprins:

- Art. II: “Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează:

[...]

Art. 8. - (1) în anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d), alin. (4), art. 13 lit. b) şic) şi la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, se menţine la aceiaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011.”

12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014, Curtea a reţinut că textul de lege criticat - art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea nr. 283/2011 - stabileşte că, în anul 2012, indemnizaţia prevăzută de text se menţine la acelaşi nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorul excepţiei fiind nemulţumit de modul de calcul al acestora, şi anume de raportarea la indemnizaţia aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aşa cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinţă câştigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii şi protecţiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011.

14. În această materie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului şi a stabilit - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 - că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010.

15. Prin urmare, Curtea nu poate reţine criticile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa, aceste indemnizaţii au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens este şi Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 416 din 10 iulie 2013.

16. De asemenea nu poate fi reţinută nici critica privind pretinsa discriminare între beneficiarii Legii nr. 341/2004 şi celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, întrucât aceştia nu se află în situaţii juridice similare.

17. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

18. Distinct de cele reţinute în decizia amintită, Curtea apreciază că în ceea ce priveşte invocarea art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică din Constituţie aceste prevederi nu au legătură cu conţinutul normativ al dispoziţiilor legale criticate, iar cu privire la art. 53 din Constituţie, acesta nu are incidenţă în cauză deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau libertăţi.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Coc în Dosarul nr. 8.616/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, sesiunea 2016

 

În baza prevederilor art. 264 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia şi criteriile privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, sesiunea 2016, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4,893/2014 pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, sesiunea 2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2015.

Art. 3. - Direcţia generală management şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

 

p. Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 octombrie 2015.

Nr. 5.557.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIA şi CRITERIILE

privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, sesiunea 2016

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta metodologie reglementează procedura şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, sesiunea 2016.

(2) Gradaţia de merit se acordă personalului didactic definit de art. 88 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Prin unităţi de învăţământ, în sensul prezentei metodologii, se au în vedere unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat, cu personalitate juridică.

Art. 2. - (1) Numărul maxim de gradaţii care pot fi acordate se calculează astfel: din numărul stabilit prin aplicarea a 16% din totalul posturilor didactice auxiliare şi a 16% din totalul posturilor didactice de predare, de conducere, de îndrumare şi control existente la nivelul inspectoratului şcolar se scade numărul de gradaţii acordate personalului didactic aflate în plată la 1 septembrie 2016, având în vedere că gradaţia de merit se acordă pe o perioadă efectivă de 5 ani, fără a fi luate în calcul perioadele de suspendare a plăţii gradaţiei de merit din motive neimputabile angajatului sau ca urmare a rezervării postului didactic/catedrei în baza prevederilor art. 255 alin. (1)-(6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu încadrarea în numărul maxim de gradaţii de merit aprobate la momentul revenirii pe post.

(2) în situaţia în care personalului didactic i se modifică locul de muncă, cu păstrarea calităţii de personal didactic calificat, la nivelul aceluiaşi judeţ/al municipiului Bucureşti, acesta îşi păstrează gradaţia de merit.

(3) Personalul didactic beneficiar al gradaţiei de merit, detaşat în alt judeţ/municipiul Bucureşti îşi păstrează gradaţia de merit, în condiţiile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

(4) Cadrele didactice beneficiare ale gradaţiei de merit pretransferate/transferate în alt judeţ/municipiul Bucureşti îşi păstrează gradaţia de merit, cu încadrarea în numărul maxim de gradaţii de merit aprobate pentru anul respectiv la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti în care s-au pretransferat/ transferat.

(5) La solicitarea unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar în care cadrul didactic beneficiar al gradaţiei de merit s-a pretransferat prin schimb de posturi pe baza consimţământului scris în alt judeţ/municipiul Bucureşti în timpul anului şcolar, inspectoratul şcolar îi acordă gradaţie de merit, cu încadrarea în numărul maxim de gradaţii, cu respectarea prevederilor alin. (1).

Art. 3. - Gradaţia de merit se atribuie începând cu data de 1 septembrie 2016. Pentru fiecare candidat, gradaţia de merit se calculează conform art. 264 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la norma didactică de bază conform actului de numire/transfer/repartizare,

Art. 4. - (1) Personalul didactic din învăţământ care beneficiază de gradaţie de merit până la 31 august 2016 poate participa la un nou concurs.

(2) Personalul didactic pensionat nu mai beneficiază de gradaţie de merit de la încetarea, în vederea pensionării, a contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

(3) Personalul didactic titular menţinut în activitate, în funcţia didactică, peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2016, în condiţiile prevăzute la art. 284 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de gradaţie de merit, pe perioada menţinerii ca titular în învăţământul preuniversitar, până la încheierea perioadei de acordare a gradaţiei de merit.

 

CAPITOLUL II

Înscrierea la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit

 

Art. 5. - (1) La concursul pentru acordarea gradaţiei de merit poate participa:

a) personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar de stat, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime în învăţământul preuniversitar de cel puţin 4 ani, cu performanţe deosebite în inovarea didactică, în pregătirea preşcolarilor sau a elevilor, în pregătirea elevilor distinşi la concursuri şcolare, faza judeţeană şi a municipiului Bucureşti, interjudeţeană, faza naţională şi internaţională, în perioada 1 septembrie 2010 - 31 august 2015, şi calificativul “Foarte bine” în fiecare an şcolar din perioada evaluată;

b) personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime în învăţământul preuniversitar de cel puţin 4 ani, cu performanţe în activitate, în perioada 1 septembrie 2010 - 31 august 2015, şi calificativul “Foarte bine” în fiecare an şcolar din perioada evaluată.

(2) Cadrele didactice care în perioada 1 septembrie 2010 - 31 august 2015 au îndeplinit şi funcţii de conducere, de îndrumare şi control pot participa la concursul de acordare a gradaţiei de merit fie ca personal didactic de conducere, de îndrumare şi control, fie ca personal didactic de predare, iar evaluarea se realizează conform grilei specifice opţiunii exprimate în scris la depunerea dosarului. Cadrele didactice care optează pentru evaluare ca personal didactic de conducere, de îndrumare şi control depun calificativele primite în urma evaluării activităţii pe perioada în care au ocupat aceste funcţii şi sunt evaluate numai pentru activitatea desfăşurată în funcţia respectivă. Personalul didactic prevăzut la alin. (1) care, în perioada 1 septembrie 2010 - 31 august 2015, a avut contractul de muncă suspendat, este evaluat doar pentru perioada în care şi-a desfăşurat activitatea, din intervalul 1 septembrie 2010 - 31 august 2015.

(3) Cadrele didactice încadrate pe două sau mai multe specializări pe perioada evaluării pot participa la concursul de acordare a gradaţiei de merit la oricare dintre discipline, exprimându-şi opţiunea în scris odată cu depunerea dosarului. Cadrele didactice care au desfăşurat activitate metodică şi ştiinţifică pe două sau mai multe specializări sunt evaluate pentru întreaga activitate.

 

CAPITOLUL III

Criterii pentru acordarea gradaţiei de merit

 

Art. 6. - inspectoratul şcolar evaluează activitatea candidaţilor înscrişi pentru acordarea gradaţiei de merit, inclusă în raportul de autoevaluare, susţinută prin documente doveditoare, din perioada 1 septembrie 2010 - 31 august 2015. Fişa în baza căreia se realizează (auto)evaluarea se elaborează, ţinându-se seama de criteriile generale care trebuie îndeplinite de candidat, de către inspectoratul şcolar, respectiv de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice pentru personalul didactic de predare şi de conducere din învăţământul sportiv integrat şi suplimentar, palatele şi cluburile copiilor, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar.

1. Criteriul activităţilor complexe cu valoare instructiv-educativă - ponderea 80%:

a) rezultate deosebite obţinute în pregătirea preşcolarilor şi a elevilor în atingerea obiectivelor/competenţelor specifice impuse de curriculumul şcolar, materializate în progresul elevilor la clasă, îh rezultate ale elevilor la clasă, la testări şi examene naţionale de sfârşit de ciclu, rezultate obţinute cu clasa şi individual la disciplinele de specialitate din învăţământul vocaţional;

b) iniţierea şi aplicarea unor proiecte de predare a disciplinei prin utilizarea platformelor electronice de învăţare şi a softurilor educaţionale specifice disciplinei, existente în unitatea de învăţământ;

c) performanţe dovedite în pregătirea elevilor distinşi la olimpiade şcolare şi/sau concursuri de profil, materializate prin obţinerea premiilor I, II, III şi a premiilor speciale la faza judeţeană şi a municipiului Bucureşti/interjudeţeană/naţională/ internaţională, desfăşurate în coordonarea şi/sau finanţarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice;

d) performanţe dovedite în pregătirea elevilor distinşi la concursuri cultural-artistice, tehnico-ştiinţifice şi sportive incluse în Calendarul activităţilor educative naţionale/regionale elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, materializate prin obţinerea premiilor I, II, III şi a premiilor speciale;

e) pregătirea loturilor olimpice de elevi, participarea, în calitate de membru al comisiei de evaluare/organizare, la olimpiadele şi concursurile şcolare şi extraşcolare, fazele judeţene, interjudeţene şi naţionale şi internaţionale incluse îh programul de activităţi în calendarul inspectoratelor şcolare/Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice;

f) organizarea de concursuri şi festivaluri la nivel internaţional, naţional, sau regional/interjudeţean; organizarea de spectacole, expoziţii, concerte la nivel internaţional, naţional ori regional/interjudeţean incluse în programul de activităţi şi în calendarul inspectoratelor şcolare/Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, certificate prin diplome sau adeverinţe;

g) rezultatele obţinute în centrele de excelenţă, certificate de inspectorul de specialitate sau cu elevi cu cerinţe educaţionale speciale, certificate de centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, certificate de directorul centrului de excelenţă/inspectorul şcolar/directorul centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională;

h) activitate de coordonator de programe educative şcolare şi extraşcolare sau îndrumarea colectivelor redacţionale ale revistelor şcolare avizate de inspectoratul şcolar;

i) activitate dovedită în cadrul Strategiei naţionale de acţiune comunitară;

j) crearea de softuri educaţionale în specialitate, platforme de e-learning pentru susţinerea progresului şcolar, avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

2. Criteriul privind performanţe deosebite în inovarea didactică/managerială - ponderea 10%:

a) elaborarea de programe şcolare, regulamente, metodologii, îndrumătoare/ghiduri metodice, manuale şcolare, auxiliare didactice avizate de inspectoratul şcolar sau de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, după caz; cărţi în domeniul educaţional, înregistrate cu ISBN/ISSN; elaborarea de programe şcolare pentru discipline opţionale noi, însoţite de suportul de curs sau vizând curriculumul pentru opţional integrat în dezvoltare locală, avizate de inspectoratul şcolar;

b) elaborarea de cărţi şi lucrări ştiinţifice publicate în domeniul didacticii, specialităţii şi managementului educaţional, înregistrate cu ISBN/ISSN;

c) activitatea de evaluator de manuale, de mentorat, de formator în formarea continuă a personalului din învăţământ, activitate în cadrul comisiilor paritare/de dialog social, activitate în organismele de conducere ale organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar/semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, precum şi în cadrul asociaţiilor profesionale ale cadrelor didactice la nivel local/judeţean/naţional/internaţional, participarea cu comunicări la simpozioane naţionale şi/sau internaţionale, participarea la formarea personalului didactic prin casa corpului didactic, în calitate de formatori, contribuţia la cercetări ştiinţifice în specialitate sau în domeniul problematicii învăţământului şi educaţiei, atestată prin publicaţii înregistrate cu ISBN/ISSN;

d) activitatea de metodist, membru în consiliul consultativ de specialitate de la nivelul inspectoratului şcolar, membru în comisia naţională de specialitate, coordonator de cerc pedagogic;

e) activitatea desfăşurată, în urma solicitării Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, în cadrul unor comisii tehnice de elaborare a unor acte normative/administrative cu caracter normativ, şi în comisiile naţionale de specialitate/control.

3. Criteriul privind participarea la proiecte - ponderea 5%:

a) proiecte europene, proiecte internaţionale care au ca obiective performanţa şcolară, progresul şcolar, dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor preşcolarilor şi elevilor, educaţia civică, educaţia complementară, formarea personalităţii preşcolarilor şi elevilor, dezvoltarea capacităţii de adaptare la schimbare, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice;

b) proiecte elaborate şi implementate în baza prevederilor Metodologiei şi criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.486/20111, materializate prin raportul de activitate şi portofoliul personal.

4. Criteriul privind contribuţia la dezvoltarea instituţională - ponderea 5%:

a) atragerea de finanţări extrabugetare pentru unitatea de învăţământ, programe şi proiecte educaţionale, centre de documentare şi informare, laboratoare etc., având ca efect creşterea calităţii instituţiei şi a procesului de predare-învăţare-evaluare, a bazei didactico-materiale;

b) realizarea de proiecte extracurriculare, cu finanţare extrabugetară, având drept obiectiv creşterea calităţii procesului de învăţământ.

Art. 7. - (1) Punctajul se aplică în mod unitar pentru toate funcţiile didactice, ţinând seama de ponderea criteriilor prevăzute la art. 6, cu excepţia personalului de conducere, îndrumare şi control, pentru care ponderea criteriilor este următoarea:

1. criteriul activităţilor complexe cu valoare instructiv-educativă - ponderea 20%;

2. criteriul privind performanţe deosebite în inovarea didactică/managerială - ponderea 30%;

3. criteriul privind participarea la proiecte - ponderea 10%;

4. criteriul privind creşterea prestigiului unităţii de învăţământ/conexe/inspectoratului şcolar - ponderea 40%.

Documentele doveditoare se referă la propria activitate.

(2) în baza punctajelor, stabilite în mod unitar, se elaborează câte o grilă de evaluare specifică fiecărei categorii de candidaţi:

a) educatori/institutori/profesori pentru învăţământul preşcolar;

b) învăţători/institutori/profesori pentru învăţământul primar;

c) profesori;

d) maiştri-instructori/profesori pentru instruire practică;

e) cadre didactice din învăţământul vocaţional, din cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, din învăţământul special;

f) personal didactic auxiliar.

(3) Stabilirea punctajului şi elaborarea grilei specifice de evaluare sunt de competenţă comisiei paritare de la nivelul inspectoratului şcolar. În cadrul criteriilor şi ponderilor prevăzute la art. 6 şi la alin. (1) din prezentul articol, comisia paritară poate stabili şi alte subcriterii şi/sau activităţi (de exemplu: activitatea dovedită în calitate de coordonator al claselor bilingve, activitatea dovedită în calitate de profesor discipline nonlingvistice sau profesor documentarist în liceele cu secţii bilingve francofone).

(4) Pentru personalul didactic şi personalul de conducere din cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor, grilele specifice de evaluare, ţinând seama de ponderea criteriilor prevăzute la art. 6, se stabilesc potrivit precizărilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

(5) Pentru personalul didactic auxiliar, criteriile pentru acordarea gradaţiei de merit, altele decât cele din fişa postului, sunt stabilite în fişa de (auto)evaluare a activităţii pentru gradaţie de merit, elaborată de comisia paritară de la nivelul inspectoratului şcolar.

(6) Comisia paritară de la nivelul inspectoratului şcolar hotărăşte ponderea pe categorii de personal (didactic de predare/funcţii de conducere, îndrumare şi control/didactic auxiliar), precum şi pe discipline de învăţământ, raportat la numărul total de gradaţii, conform art. 2 alin. (1).

(7) Numărul de locuri repartizate pe posturi şi discipline se aprobă de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Consiliul de administraţie aprobă lista candidaţilor întocmită pe posturi şi discipline, în ordinea descrescătoare a punctajului, şi hotărăşte rezultatul concursului, cu condiţia respectării proporţiei numărului de locuri pe discipline/funcţii de conducere, de îndrumare şi control, domenii de activitate.

(8) Deplina responsabilitate privind calculul numărului de locuri pentru acordarea gradaţiei de merit şi încadrarea în numărul de locuri revine inspectorului şcolar general.

 

CAPITOLUL IV

Procedura de acordare a gradaţiei de merit

 

Art. 8. - (1) Inspectorul şcolar general numeşte, prin decizie, comisia de evaluare a dosarelor depuse în vederea acordării gradaţiei de merit, în următoarea componenţă:

a) preşedinte - un inspector şcolar general adjunct/ directorul casei corpului didactic/directorul centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională;

b) secretar - un referent/consilier de la compartimentul salarizare, normare;

c) membri - inspectori şcolari sau metodişti selectaţi din corpul de metodişti ai inspectoratului şcolar, reprezentanţi ai personalului didactic auxiliar din unităţi de învăţământ.

(2) Pentru Palatul Naţional al Copiilor, comisia de evaluare a dosarelor depuse în vederea acordării gradaţiei de merit, numită prin ordin de serviciu, are următoarea componenţă:

a) preşedinte - un inspector din Direcţia generală învăţământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice;

b) secretar - un inspector din Direcţia generală învăţământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice;

c) membri - inspectori şcolari din cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, reprezentanţi ai personalului didactic auxiliar din unităţi de învăţământ.

1 Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.486/2011 a fost abrogat prin art. 2 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.211/2013 pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământ preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 9 ianuarie 2013.

(3) Situaţiile excepţionale în care preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor nu poate fi inspectorul şcolar general/directorul casei corpului didactic se soluţionează cu informarea şi avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

(4) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate în învăţământ din judeţ/municipiul Bucureşti participă în calitate de observatori la toate lucrările, au drept de acces la toate documentele comisiei şi au dreptul să solicite consemnarea în procesul-verbal a propriilor observaţii. Neparticiparea observatorilor nu viciază procedura.

Art. 9. - (1) Candidatul întocmeşte şi depune dosarul întocmit în vederea participării la concursul pentru obţinerea gradaţiei de merit, la conducerea unităţii de învăţământ/ conexe/instituţiei de învăţământ în care este titular/ detaşat/angajat la data depunerii dosarului. Candidatul care, ulterior obţinerii gradaţiei de merit în alt judeţ decât cel în care este titular, revine la postul pe care este titular sau se detaşează în alt judeţ îşi păstrează gradaţia de merit, cu încadrarea în numărul maxim de gradaţii de merit pentru anul respectiv la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti în care a revenit sau s-a detaşat. Candidaţii care îşi desfăşoară activitatea în două sau mai multe unităţi de învăţământ depun documentele la conducerea uneia dintre aceste unităţi de învăţământ.

(2) Dosarul cuprinde:

a) opisul dosarului, în două exemplare, dintre care unul se restituie candidatului, cu semnătura sa şi a conducerii unităţii de învăţământ, în care sunt consemnate documentele existente, cu precizarea paginilor aferente:

b) adeverinţă/adeverinţe cu calificativele din anii şcolari evaluaţi;

c) adeverinţă de vechime;

d) fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit elaborată de inspectoratul şcolar, la categoria de personal didactic la care candidează, cu punctajul completat la rubrica (auto)evaluare;

e) raportul de activitate, pentru perioada evaluată;

f) declaraţia pe propria răspundere, prin care se confirmă că documentele depuse la dosar aparţin candidatului şi că prin acestea sunt certificate activităţile desfăşurate, conform anexei nr. 4.

g) documentele justificative, grupate pe criteriile şi subcriteriile din fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit elaborată de inspectoratul şcolar, la categoria de personal didactic la care candidează, certificate “conform cu originalul” de către conducerea unităţii de învăţământ la care candidatul depune dosarul.

Toate documentele din dosar sunt numerotate pe fiecare pagină şi consemnate în opis.

(3) Candidatul are obligaţia să respecte ordinea criteriilor şi subcriteriilor din fişa de (auto)evaluare la îndosarierea documentelor justificative şi paginaţia din opisul întocmit în numerotarea paginilor. Documentele justificative depuse la dosar care nu respectă condiţia mai sus menţionată nu vor fi luate în considerare în vederea evaluării şi punctării. Un document justificativ poate fi evaluat şi punctat numai o dată, la un criteriu, pentru un singur subcriteriu din fişa de (autoevaluare.

(4) Candidatul îşi prezintă raportul de autoevaluare în plenul consiliului profesoral. Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ/conexe, pe baza dezbaterilor asupra modului în care raportul reflectă realizările candidatului potrivit fişei de evaluare şi documentelor doveditoare, formulează o apreciere sintetică asupra activităţii candidatului, consemnată în procesul-verbal de şedinţă.

(5) Directorul unităţii de învăţământ/conexe depune la registratura inspectoratului şcolar dosarul candidatului, incluzând, pe lângă documentele enumerate la alin. (2), o copie a procesului-verbal din cadrul consiliului profesoral din care reiese aprecierea activităţii candidatului, certificate “conform cu originalul” şi declaraţia pe propria răspundere, conform anexei nr. 5.

(6) în urma consultării consiliului consultativ al disciplinei, consemnată în procesul-verbal al şedinţei, inspectorul şcolar care coordonează disciplina întocmeşte un raport motivat referitor la activitatea candidatului în specialitate, acordând punctajul ca sumă a punctelor pentru fiecare criteriu din fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit. Membrii consiliului consultativ îşi asumă, prin semnătură, în procesul-verbal al şedinţei şi în raportul motivat, evaluarea dosarelor. Modelul raportului motivat este prevăzut în anexa nr. 3. Inspectorul şcolar care coordonează disciplina completează punctajul pentru fiecare criteriu/subcriteriu, în fişa de (auto)evaluare a candidatului, asumat prin semnătură.

(7) Comisia de evaluare a dosarelor depuse în vederea acordării gradaţiei de merit primeşte documentaţia de la inspectorul şcolar care coordonează disciplina, pe care o examinează, întocmeşte raportul motivat şi stabileşte punctaje pe criterii/subcriterii şi punctajul final pe care le consemnează în fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit. Preşedintele comisiei de evaluare îşi asumă prin semnătură raportul motivat şi punctajul stabilit. Comisia de evaluare a dosarelor depuse îh vederea acordării gradaţiei de merit întocmeşte lista cuprinzând candidaţii în ordinea descrescătoare a punctajelor, pe posturi şi discipline. Lista astfel întocmită, asumată de toţi membrii comisiei, este înregistrată şi prezentată în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Modelul raportului motivat este prevăzut în anexa nr. 3.

(8) în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, preşedintele comisiei de evaluare a dosarelor depuse în vederea acordării gradaţiei de merit prezintă rezultatele evaluării dosarelor candidaţilor participanţi la concursul de acordare a gradaţiilor de merit.

(9) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar aprobă lista cu rezultatele candidaţilor participanţi la concurs, în ordinea descrescătoare a punctajului acordat. Lista se afişează la sediul inspectoratului şcolar, conform graficului prevăzut în anexa nr. 1. În cazul Palatului Naţional al Copiilor, comisia de evaluare a dosarelor depuse în vederea acordării gradaţiei de merit din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice aprobă lista cu rezultatele candidaţilor participanţi la concurs şi o afişează la sediul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, conform graficului prevăzut în anexa nr. 1.

(10) Pentru personalul didactic auxiliar, procedura de acordare a gradaţiei de merit se stabileşte la nivelul inspectoratului şcolar de către comisia paritară şi se aprobă în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar.

Art. 10. - (1) Candidaţii participanţi la concursul de acordare a gradaţiei de merit au drept de contestaţie asupra punctajului acordat, la inspectoratul şcolar, în conformitate cu graficul prevăzut în anexa nr. 1.

Comisia de soluţionare a contestaţiilor, numită prin decizie a inspectorului şcolar general/ordin de serviciu, este formată din:

a) preşedinte - inspectorul şcolar general/directorul casei corpului didactic; pentru Palatul Naţional al Copiilor - director în Direcţia generală învăţământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice;

b) secretar - un referent/consilier de la compartimentul salarizare, normare/reţea şcolară; pentru Palatul Naţional al Copiilor - un reprezentant al Direcţiei generale buget-finanţe, salarizare şi resurse umane din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice;

c) membri - consilierul juridic al inspectoratului şcolar, inspectori şcolari/metodişti ai inspectoratului şcolar, reprezentanţi ai personalului didactic auxiliar din unităţile de învăţământ, alţii decât cei care au evaluat iniţial dosarele; pentru Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti - inspectori din cadrul Direcţiei generale învăţământ preuniversitar şi un consilier juridic al Direcţiei generale juridic din Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, alţii decât cei care au făcut parte din comisia de evaluare a dosarelor.

Situaţiile excepţionale în care preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor nu poate fi inspectorul şcolar general/directorul casei corpului didactic se soluţionează cu informarea şi avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

(2) Contestaţiile se soluţionează, prin reevaluarea dosarelor, în termen de 3 zile lucrătoare de la data-limită de depunere a acestora. Punctajele rezultate în urma reevaluării sunt consemnate în raportul motivat întocmit conform anexei nr. 3 şi în fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit şi sunt asumate de către preşedintele comisiei de contestaţii. La finalul lucrărilor, comisia de contestaţii generează lista cuprinzând punctajele tuturor candidaţilor, asumată de toţi membrii comisiei, care va fi înregistrată şi prezentată în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor transmite răspunsul scris la contestaţii, argumentat din raportul motivat.

(3) Hotărârea comisiei de contestaţii este definitivă şi poate fi contestată numai prin procedura contenciosului administrativ, contestaţia reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 11. - Inspectorul şcolar general înaintează lista candidaţilor validaţi la Direcţia generală management şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice pentru emiterea ordinului ministrului, Lista transmisă la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, cu adresa de înaintare, conţine:

a) numărul total şi modul de calcul al numărului de gradaţii acordate la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti/Palatului Naţional al Copiilor din Bucureşti, conform anexei nr. 6;

b) observaţiile liderilor de sindicat desemnaţi de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar/semnatare ale contractului colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, care au participat la procedura de acordare a gradaţiei de merit, cu statut de observatori;

c) tabelul nominal şi punctajul pentru candidaţii aprobaţi, conform anexei nr. 2.

Art. 12. - (1) Direcţia generală management şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice verifică încadrarea în numărul de locuri, respectarea procedurii de acordare a gradaţiei de merit şi elaborează ordinul ministrului pentru aprobarea listelor cu personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat care beneficiază de gradaţie de merit.

(2) în situaţia constatării neîncadrării în numărul de locuri sau a nerespectării procedurii de acordare a gradaţiei de merit, conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice poate stabili reluarea procedurii de acordare a gradaţiei de merit de către inspectoratul şcolar sau reevaluarea dosarelor candidaţilor înscrişi la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti, de către comisii constituite la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice din inspectori generali, inspectori, consilieri, experţi din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi din inspectori şcolari, consilieri, experţi din cadrul inspectoratelor şcolare, cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate în învăţământ/semnatare ale contractului colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, cu statut de observatori. Aceste situaţii nu intră sub incidenţa perioadelor/termenelor prevăzute în Graficul desfăşurării concursului pentru acordarea gradaţiilor de merit - sesiunea 2016, prevăzut în anexa nr. 1.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 13. - (1) Candidaţii înscrişi la concursul de acordare a gradaţiei de merit, sesiunea 2016, au obligaţia de a completa o declaraţie pe propria răspundere prin care să confirme că documentele depuse la dosar le aparţin şi că prin acestea sunt certificate activităţile desfăşurate, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.

(2) Cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar care participă la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit nu pot face parte din nicio comisie implicată în concurs.

(3) Membrii comisiilor de evaluare a dosarelor depuse în vederea acordării gradaţiei de merit, respectiv ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor nu pot avea în rândul candidaţilor rude sau afini până la gradul IV inclusiv. Membrii comisiilor semnează, în acest sens, câte o declaraţie pe propria răspundere. Declaraţiile sunt predate preşedinţilor comisiilor implicate în concurs şi se păstrează la inspectoratul şcolar.

Art. 14. - (1) Personalul didactic militar/cu statut special din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, informaţii, ordine publică şi securitate naţională beneficiază de gradaţie de merit conform reglementărilor proprii.

(2) Propunerile pentru acordarea gradaţiei de merit personalului didactic civil din unităţi militare de învăţământ preuniversitar se evaluează şi se validează la nivelul inspectoratului şcolar pe raza căruia aceste unităţi îşi desfăşoară activitatea, excedând numărului de gradaţii calculat conform art. 2 alin. (1). Inspectoratele şcolare informează instituţiile de învăţământ preuniversitar asupra rezultatului concursului.

(3) Propunerile pentru acordarea gradaţiei de merit personalului didactic civil din unităţi militare de învăţământ preuniversitar se centralizează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, care le transmite Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 15. - Anexele nr. 1 - 6 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr.1

la metodologie

 

GRAFICUL

desfăşurării concursului pentru acordarea gradaţiilor de merit - sesiunea 2016

 

1. Detalierea punctajelor aferente criteriilor de către comisia paritară de la nivelul inspectoratului şcolar şi stabilirea ponderii gradaţiilor de merit pe categorii de personal şi pe discipline de învăţământ

Perioada: 8 februarie-19 februarie 2016

2. Comunicarea fişelor de evaluare şi a ponderii gradaţiilor de merit pe categorii de personal şi pe discipline de învăţământ de către inspectoratul şcolar, în teritoriu

Perioada: 22-26 februarie 2016

3. Întocmirea şi depunerea, de către candidaţi, a dosarelor şi obţinerea avizelor la nivelul unităţii de învăţământ

Perioada: 1-18 martie 2016

4. Depunerea dosarelor care conţin documentele justificative privind activitatea candidatului respectiv la secretariatul/registratura inspectoratului şcolar

Perioada: 21-30 martie 2016

5. Analiza dosarelor de către inspectorul şcolar care coordonează disciplina, cu consultarea consiliului consultativ şi elaborarea raportului referitor la activitatea candidatului în specialitate

Perioada: 1-22 aprilie 2016

6. Verificarea dosarelor şi acordarea punctajelor de către comisia de evaluare a dosarelor depuse în vederea acordării gradaţiei de merit

Perioada: 25 aprilie-13 mai 2016

7. Aprobarea listei cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării, de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar

Perioada: 16-17 mai 2016

8. Afişarea listei cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării la avizierul inspectoratului şcolar

Termen: 18 mai 2016

9. Depunerea contestaţiilor asupra punctajului acordat

Perioada: 19-20 mai 2016

10. Soluţionarea contestaţiilor de către comisia de contestaţii

Perioada: 23-25 mai 2016

11. Validarea rezultatelor finale ale concursului de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar şi afişarea acestora la inspectoratele şcolare

Termen: 26-27 mai 2016

12. Înaintarea la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a listelor cu personalul didactic din unităţile de învăţământ, validat în vederea acordării gradaţiei de merit

Perioada: 30-31 mai 2016

13. Emiterea ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice

Termen: 11 august 2016

 

NOTĂ:

Personalul didactic de la Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti depune dosarele pentru concursul de acordare a gradaţiei de merit la registratura Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, respectând graficul.

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

Nr. ………

Afişată astăzi,

………………….

TABEL NOMINAL

cuprinzând punctajele candidaţilor la concursul de acordare a gradaţiilor de merit aprobate în şedinţa consiliului de administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean   /Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti din data …….

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Funcţia didactică/didactică auxiliară

Specialitatea

Vechimea în învăţământ

Unitatea de învăţământ

Punctaj autoevaluare

Punctaj evaluare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comisia de evaluare a dosarelor pentru obţinerea a gradaţiilor de merit

Consiliul de administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean ……………… /Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti

Preşedinte …………..

Preşedinte ………………

Membri ………………

Membri ………………

………………

………………

………………

………………

………………

………………

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

RAPORT MOTIVAT

privind analiza dosarului candidatului ……………… specialitatea ……………… /personal didactic de conducere/personal didactic de îndrumare şi control/personal didactic auxiliar

 

Sesiunea ………………

 

Criteriu

Subcriteriu

Punctaj autoevaluare

Documente

Pagina

Punctaj

Justificare acordare punctaj

Observaţii

1   …..

1 …..

 

 

 

 

 

 

2  …..

 

 

 

 

 

 

2   …..

1  …..

 

 

 

 

 

 

2  …..

 

 

 

 

 

 

…..

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

X

 

 

X

 

 

 

Numele şi prenumele membrului consiliului consultativ/preşedintelui comisiei de evaluare/preşedintelui comisiei de soluţionare a contestaţiilor

Semnătură

 

 

 

 

 

Data …………….

 

ANEXA Nr. 4

la metodologie

 

Declaraţie pe propria răspundere

 

Subsemnatul/Subsemnata, …………………………., domiciliat(ă) în …………………………. str. …………………………., nr. …., bl. ……, sc. ….., ap. ……, judeţul/sectorul …………………………., legitimat(ă) cu …….. seria ………. nr. ………, CNP ……………….., încadrat(ă) la …………………………. pe funcţia de …………………………., declar pe propria răspundere că documentele depuse la dosar îmi aparţin şi că prin acestea sunt confirmate/certificate activităţile desfăşurate.

Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declaraţii este pedepsit conform legii.

 

Data …………….

Semnătura ………………….………….

 

ANEXA Nr. 5

la metodologie

 

Declaraţie pe propria răspundere

 

Subsemnatul/Subsemnata, …………………………., director la …………………………., declar pe propria răspundere că documentele depuse în copie în dosarul de înscriere la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit al candidatului ………………………….,  au fost certificate în data de …………., prin confruntare cu originalul.

Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declaraţii este pedepsit conform legii.

 

Data …………….

Semnătura ………………….………….

 

ANEXA Nr. 6

la metodologie

 

SITUAŢIA GRADAŢIILOR DE MERIT SESIUNEA 2015 - PERSONAL DIDACTIC DE PREDARE, CONDUCERE ÎNDRUMARE ŞI CONTROL

Judeţul

Nr. total de posturi didactice de predare EDUSAL1 octombrie 2015

16% din nr. total de posturi didactice de predare

Nr. gradaţiilor de merit pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control aflate în plată

Nr. gradaţii acordate în:

Nr. de gradaţii ieşite din plată ca urmare a pensionării, decesului, renunţării şi a altor situaţii în perioada 2012-2015

Nr. de gradaţii rezultate pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control

Nr. de gradaţii ce vor fi acordate în sesiunea 2016 pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control

2012

2013

2014

2015

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

 

 

SITUAŢIA GRADAŢIILOR DE MERIT SESIUNEA 2015 - PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR

Judeţul

Nr. total de posturi didactice auxiliare EDUSAL1 octombrie 2015

16% din nr. total de posturi didactice auxiliare

 

Nr. gradaţii acordate în:

Nr. de gradaţii ieşite din plată ca urmare a pensionării, decesului, renunţării şi a altor situaţii în perioada 2012-2015

Nr. de gradaţii rezultate pentru

personalul didactic auxiliar

Nr. de gradaţii ce vor fi acordate în sesiunea 2016 pentru personalul didactic auxiliar

Nr. gradaţiilor de merit aflate în plată pentru personalul didactic auxiliar

2012

2013

2014

2015

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

 

NOTĂ:

col. 2 = col. 1*16%

col. 3 - col. 4 + col. 5 + col. 6 + col. 7 - col. 8

col. 9 = col. 2 - col. 3

col. 10 < = col. 9


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.