MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 922/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 922         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 11 decembrie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

958. - Hotărâre privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „S.N.G.N. ROMGAZ - S.A. - Conducta de aducţiune a sondei 15 Bilciureşti”, judeţul Dâmboviţa

 

959. - Hotărâre privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „S.N.G.N. ROMGAZ - S.A. - Instalaţie tehnologică de suprafaţă la sonda 4 Bătrâneşti, judeţul Bacău”

 

960. - Hotărâre privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”

 

961. - Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

348. - Decizie privind numirea domnului Mihail Liseţchi în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.982. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, pentru modificarea şi înlocuirea anexei la Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 252/2015 privind alocarea unor sume pentru cofinanţarea lucrărilor de investiţii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor conform Programului „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 747

din 4 noiembrie 2015

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, obiecţie formulată de Preşedintele României.

2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 5.557/16 octombrie 2015 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.508A/2015.

3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt invocate atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, constând în încălcarea art. 61 şi art. 75 alin. (1) şi (5) coroborate cu cele ale art. 123 alin. (3) din Constituţie, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă, constând în încălcarea art. 1 alin. (5) şi art. 123 alin. (5) din Constituţie.

4. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, se apreciază că Legea nr. 215/2001 şi Legea nr. 340/2004, completate prin legea supusă controlului de constituţionalitate, fac parte din categoria legilor organice, în conformitate cu art. 73 alin. (3) lit. o) şi art. 123 alin. (3) din Constituţie. În consecinţă, pentru intervenţiile legislative ce vizează Legea nr. 215/2001, Camera decizională urma să fie Camera Deputaţilor, iar pentru cele referitoare la Legea nr. 340/2004, Camera decizională urma să fie Senatul. Luând în dezbatere propunerea legislativă, Camera Deputaţilor, în şedinţa din 3 iunie 2015, a respins-o în integralitate, iar, ulterior, Senatul, în şedinţa sa din 21 septembrie 2015, a hotărât adoptarea sa cu unele modificări şi transmiterea ei spre promulgare Preşedintelui României.

5. Se arată că reglementările prevăzute la art. 123 alin. (3) din Constituţie se dezbat şi se adoptă de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională; or, contrar dispoziţiilor de competenţă a Camerelor Parlamentului în materie de legiferare, art. li din legea criticată - prin care a fost completată Legea nr. 340/2004 - a fost adoptat de Senat în calitate de Cameră decizională. Întoarcerea legii la Camera Deputaţilor, cu privire la art. II, se impunea cu atât mai mult cu cât Camera Deputaţilor respinsese această iniţiativă legislativă. Aşadar, prin faptul că Senatul nu a dispus întoarcerea legii la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în ceea ce priveşte prevederile art. II din legea dedusă controlului de constituţionalitate, au fost încălcate prevederile art. 75 alin. (1) şi (5) din Constituţie.

6. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinseca, autorul obiecţiei de neconstituţionalitate arată că dispoziţiile art. I şi art. II pct. 1 din legea criticată reiau o normă deja existentă dintr-o altă lege distinctă, respectiv conţinutul normativ al art. 30 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Or, în ideea unei bune reglementări şi a unei legislaţii ce urmăreşte claritatea normelor, instituirea aceleiaşi norme în conţinutul a trei acte normative (Legea nr. 215/2001, Legea nr. 340/2004 şi Legea nr. 90/2001) nu poate fi primită, Ţinând cont de necesitatea existenţei unicităţii reglementării în materie şi pentru evitarea creării unui paralelism legislativ, este necesară concentrarea reglementărilor cu privire la acelaşi aspect într-un singur act normativ. Nerespectarea acestei cerinţe stabilite chiar prin art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa referitoare la calitatea legilor.

7. De asemenea, se susţine că dispoziţiile art. II pct. 1 din legea analizată referitoare la competenţa prefectului de a verifica legalitatea actelor emise de preşedinţii consiliilor judeţene încalcă art. 123 alin. (5) din Constituţie, întrucât textul constituţional invocat nu prevede în enumerarea limitativă a actelor care pot fi atacate de prefect la instanţele de contencios administrativ şi actele preşedintelui consiliului judeţean. Or, nu se poate adăuga prin lege un nou subiect de drept ale cărui acte să fie supuse controlului de legalitate exercitat de prefect, extinderea sferei de aplicare a prevederilor art. 123 alin. (5) din Constituţie putând fi realizată numai printr-o lege de revizuire a Constituţiei.

8. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a comunica punctul lor de vedere.

9. Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. 2/2.325/CP din 28 octombrie 2015, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.839 din 29 octombrie 2015, punctul său de vedere, prin care apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată. Se reţine că în punctul de vedere exprimat se răspunde numai la criticile de constituţionalitate intrinsecă, raportate la art. 1 alin. (5) şi art. 123 alin. (5) din Constituţie.

10. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituţie, se susţine că actul normativ analizat nu numai că nu încalcă normele de tehnică legislativă referitoare la evitarea paralelismelor legislative, ci, din contră, se integrează organic în sistemul legislaţiei, corelându-se cu celelalte acte normative în vigoare.

11. Cu privire la încălcarea art. 123 alin. (5) din Constituţie, se arată că prefectul este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local [art. 1 alin. (3) din Legea nr. 340/2004], reieşind astfel necesitatea reglementării posibilităţii acestuia de a verifica măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială, fapt care respectă art. 123 alin. (5) din Constituţie şi nu adaugă un nou subiect de drept ale cărui acte să fie supuse controlului de legalitate exercitat de prefect. O atare posibilitate - atacarea în contencios administrativ a actelor preşedintelui consiliului judeţean - se justifică cu atât mai mult cu cât, ca şi primarul, preşedintele consiliului judeţean este organ al administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală, ales direct, în condiţiile legii, dar pe care Constituţia nu l-a avut expres în vedere, deoarece, la data adoptării acesteia şi mai apoi a revizuirii sale, preşedintele consiliului judeţean nu era ales direct, ci indirect. De aceea, raţiunile care justifică posibilitatea prefectului de a ataca în contencios administrativ actele primarului se aplică mutatis mutandis şi în privinţa actelor preşedintelui consiliului judeţean. În consecinţă, soluţia normativă criticată este în spiritul prevederilor art. 123 alin. (5) din Constituţie, contribuind la respectarea şi aplicarea principiului legalităţii la nivel local.

12. Guvernul a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. 5/5.728/2015, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 5.949 din 3 noiembrie 2015, punctul său de vedere, prin care apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate formulată „ar putea fi întemeiată” în privinţa criticilor de neconstituţionalitate raportate la art. 61, art. 75 alin. (1) şi (5) şi art. 123 alin. (3) şi (5) din Constituţie, pe de o parte, şi neîntemeiată în privinţa criticilor de neconstituţionalitate raportate la art. 1 alin. (5) din Constituţie, pe de altă parte.

13. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 61, art. 75 alin. (1) şi (5) şi art. 123 alin. (3) din Constituţie, se susţine că acestea „ar putea fi întemeiate”. Se arată că legea organică ce reglementează atribuţiile prefectului nu face parte din cele prevăzute la art. 75 alin. (1) din Constituţie; aşadar, în cazul legilor care reglementează atribuţiile prefectului, prima Cameră sesizată ar fi trebuit să fie Senatul, iar Camera Deputaţilor, Cameră decizională. De aceea, Senatul nu putea adopta definitiv legea supusă controlului de constituţionalitate, ci trebuia să transmită propunerea legislativă Camerei Deputaţilor care urma să decidă definitiv în procedură de urgenţă asupra textului art. II al propunerii legislative [a se vedea, în acest sens, art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie].

14. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 1 alin. (5) din Constituţie, se apreciază că legea criticată nu instituie un paralelism legislativ, din contră, vizează corelarea textelor de lege în sensul art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, conform căruia „proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune”.

15. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 123 alin. (5) din Constituţie, se apreciază că textele legale criticate „ar putea veni în contradicţie” cu textul de referinţă anterior menţionat din moment ce acesta stabileşte, în mod neechivoc, sfera actelor ce sunt supuse controlului prefectului, respectiv actele consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale primarului, nu şi cele ale preşedintelui consiliului judeţean. Includerea şi a altor acte administrative în sfera tutelei administrative exercitate de prefect ar adăuga la textul constituţional antereferit. În sensul celor arătate, sunt invocate Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.353 din 10 decembrie 2008 şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 11 din 11 mai 2015.

16. Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, art. 10, art. 15 şi art. 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, care au următorul cuprins:

Art. I. - Alineatul (7) al articolului 115 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(7) Dispoziţiile primarului, dispoziţiile preşedintelui consiliului judeţean, hotărârile consiliului local şi hotărârile consiliului judeţean sunt supuse controlului de legalitate al prefectului în condiţiile legii care îi reglementează activitatea».

Art. II. - Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 225 din 24 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 19 alineatul (1), litera e) se modificaşi va avea următorul cuprins:

«e) verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local, ale preşedintelui consiliului judeţean sau ale primarului;».

2. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

«Art. 20 - Prefectul poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială, precum şi măsurile întreprinse în baza delegării respectivelor atribuţii ale acestora şi poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condiţiile legii»“

19. Textele constituţionale invocate în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 61 cu referire la principiul bicameralismului, art. 75 alin. (1) şi (5) privind sesizarea Camerelor, art. 123 alin. (3) şi (5) cu privire la reglementarea prin lege organică a atribuţiilor prefectului şi competenţa sa cu privire la atacarea, în faţa instanţei de contencios administrativ, a unui act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului.

(1) Admisibilitatea obiecţiei de neconstituţionalitate

20. Curtea constată că sesizarea formulată îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată şi nepromulgată încă, cât şi sub aspectul titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată de Preşedintele României.

(2) Analiza obiecţii de neconstituţionalitate

(2.1.) Procesul legislativ al Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi ai unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului

21. Propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul Andrei-Liviu Volosevici şi a fost înregistrată la Senat la data de 12 februarie 2015. Ca urmare a primirii avizului Consiliului Legislativ nr. 237/13 martie 2015, prin care s-a arătat că intervenţiile legislative operate asupra primei legi (Legea nr. 215/2001) impun ca prima Cameră sesizată să fie Camera Deputaţilor, iar asupra celei de-a două legi (Legea nr. 340/2004) prima Cameră sesizată să fie Senatul, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului a solicitat Biroului permanent al Senatului transmiterea propunerii legislative Camerei Deputaţilor, urmând ca Senatul să o ia în dezbatere în calitate de Cameră decizională conform art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie (a se vedea Avizul nr. 80/2015 al Comisiei). Plenul Senatului, în şedinţa sa din 20 aprilie 2015, a hotărât transmiterea propunerii legislative menţionate Camerei Deputaţilor pentru a o dezbate şi adopta ca primă Cameră sesizată (109 voturi pentru, 1 împotrivă şi 2 abţineri).

22. La 22 aprilie 2015 propunerea legislativă este prezentată în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care o ia în discuţie şi solicită Guvernului un punct de vedere. La 13 mai 2015 Biroul permanent propune sesizarea următoarelor comisii pentru întocmirea unui raport comun: Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, termenul stabilit pentru depunerea raportului fiind 21 mai 2015. Potrivit raportului comun transmis Biroului permanent la 2 iunie 2015, s-a constatat că legislaţia în domeniu este suficientă, clară şi acoperă situaţiile pe care iniţiativa legislativă doreşte să le reglementeze, astfel încât s-a propus plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative. La 3 iunie 2015, plenul Camerei Deputaţilor a respins propunerea legislativă (305 pentru, 2 împotrivă, 6 abţineri) şi, în aceeaşi zi, a înaintat-o Senatului.

23. După înaintarea propunerii legislative Senatului, aceasta a fost repartizată Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului şi Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări pentru întocmirea unui raport comun. Raportul comun al celor două comisii de specialitate, înregistrat cu nr. 296 din 30 iunie 2015, supune spre dezbatere şi adoptare Plenului Senatului propunerea legislativă cu un amendament admis (actualul art. I din lege), stabilindu-se, totodată, incidenţa art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţie, aşadar, a faptului că Senatul este Cameră decizională. Propunerea legislativă, în vederea dezbaterii şi adoptării sale, este înscrisă succesiv pe ordinea de zi a Senatului în 8 şi 21 septembrie 2015. Pe data de 8 septembrie 2015 a avut loc dezbaterea propunerii legislative, votul amânându-se pentru data de 15 septembrie 2015. De abia pe 21 septembrie 2015 are loc votul, propunerea legislativă fiind aprobată (107 voturi pentru, 9 împotrivă şi 1 abţinere).

24. La 28 septembrie 2015 legea adoptată este trimisă la promulgare, iar pe data de 16 octombrie 2015 Preşedintele României a sesizat Curtea Constituţională cu prezenta obiecţie de neconstituţionalitate.

(2.2.) Modificări legislative preconizate

25. În esenţă, legea supusă controlului de constituţionalitate urmăreşte introducerea, în conţinutul normativ al Legii nr. 215/2001 şi al Legii nr. 340/2004, a controlului de legalitate al prefectului cu privire la actele preşedintelui consiliului judeţean, în condiţiile în care o atare competenţă a prefectului era deja prevăzută de art. 30 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001. De asemenea, legea criticată acordă prefectului competenţa de a verifica măsurile întreprinse în baza delegării atribuţiilor primarului şi preşedintelui consiliului judeţean.

(2.3.) Analiza criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă

26. Examinând procesul legislativ, rezultă că dispoziţiile art. I din propunerea legislativă reglementau în forma iniţiatorului propunerii legislative obligaţia comunicării dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean prefectului; în acest sens, textul iniţial al propunerii legislative prevedea introducerea după alineatul (4) al art. 115 din Legea nr. 215/2001 a unui nou alineat, respectiv alin. (41), cu următorul conţinut normativ:

(41) Dispoziţiile preşedintelui consiliului judeţean se comunică în mod obligatoriu prefectului judeţului, în cei mult 5 zile lucrătoare de la semnarea lor”. Dispoziţiile art. II pct. 1 stabileau, atât în forma iniţială a propunerii legislative, cât şi în forma adoptată a legii, competenţa prefectului de a exercita tutela administrativă asupra dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean. În acest context normativ, în privinţa textului art. I erau aplicabile dispoziţiile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. o) coroborate cu art. 75 alin. (1) teza întâi (Camera Deputaţilor era Cameră de reflecţie, iar Senatul Cameră decizională), în timp ce în privinţa art. II urmau a-şi găsi aplicarea dispoziţiile constituţionale ale art. 123 alin. (3) coroborate cu art. 75 alin. (1) teza a două (Senatul era Cameră de reflecţie, Camera Deputaţilor Cameră decizională). Întrucât Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, urma ca aceasta să fie supusă dezbaterii şi aprobării Senatului. Senatul a adoptat cele două prevederi, modificând însă art. I din lege într-un sens ce transformă conţinutul său normativ într-unul circumscris art. 123 alin. (3) din Constituţie; În consecinţă, rezultă că atât pentru art. I, în noua sa configurare, cât şi pentru art. II din lege Camera decizională (Senatul) a adoptat o prevedere pentru care competenţa decizională aparţinea primei Camere sesizate - practic legea în întregime, dat fiind că aceasta era compusă din cele două articole. De aceea, legea trebuia întoarsă la prima Cameră sesizată, care urma să decidă definitiv în procedură de urgenţă conform art. 75 alin. (5) coroborat cu alin. (4) al aceluiaşi text constituţional.

27. Analizând conţinutul normativ al dispoziţiilor art. I şi II din legea supusă controlului de constituţionalitate, Curtea constată că acestea reglementează cu privire la tutela administrativă, cu alte cuvinte la competenţa prefectului de a ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administraţiei publice locale. Textele în discuţie individualizează sfera acestor acte la: dispoziţiile primarului, dispoziţiile preşedintelui consiliului judeţean, hotărârile consiliului local şi hotărârile consiliului judeţean. În consecinţă, textul constituţional aplicabil pentru modul de derulare a procedurii legislative în privinţa actelor normative referitoare la atribuţiile prefectului este art. 123, text care, la alin. (3), stabileşte că acestea se reglementează prin lege organică.

28. Cu alte cuvinte, aspectele referitoare la tutela administrativă, competenţă exclusivă a prefectului, trebuie reglementate prin lege organică adoptată potrivit art. 123 alin. (3) din Constituţie. Acest aspect se traduce, în ceea ce priveşte competenţa şi sesizarea Camerelor Parlamentului, prin stabilirea ca primă Cameră sesizată a Senatului, iar Camera Deputaţilor devine astfel Cameră decizională.

29. În ipoteza de faţă, Curtea constată că, din jocul respingerii/aprobării propunerii legislative şi al modificărilor aduse acesteia, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat prevederi care ţineau de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. În aceste condiţii, legea în întregime (art. I şi II) trebuia întoarsă la prima Cameră sesizată, respectiv Camera Deputaţilor, pentru a decide definitiv, ceea ce nu s-a întâmplat.

30. Aşadar, pe de o parte, conţinutul normativ al art. I din lege a fost sustras dezbaterii şi adoptării Camerei decizionale contrar art. 61 şi art. 75 alin. (1) şi (5) coroborate cu cele ale art. 123 alin. (3) din Constituţie, iar, pe de altă parte, în privinţa art. II, prevedere care intra în competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, nici măcar nu a fost adoptată de aceasta ca primă Cameră sesizată, fiind respinsă, astfel încât ea nu putea fi adoptată definitiv de a două Cameră (Senatul) decât cu încălcarea art. 75 alin. (1) şi (5) coroborate cu cele ale art. 123 alin. (3) din Constituţie.

31. Curtea constată că, în primul caz (art. I din lege), Camera Deputaţilor nu a avut ocazia/prilejul de a se pronunţa asupra soluţiei legislative introduse la Senat, soluţie care intra în competenţa sa decizională; numai una dintre Camerele Parlamentului a participat la configurarea acestui text de lege, cealaltă fiind, în mod evident, exclusă, deşi trebuia să fie ea însăşi Cameră decizională. Constituţia cuprinde un mecanism care este de natură să corecteze asemenea situaţii, cel al întoarcerii legii la Camera decizională, mecanism care a fost, însă, ignorat de către Senat (a se vedea şi Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010). Prin nerecurgerea la acest mecanism constituţional a fost încălcat principiul bicameralismului (cu privire la înţelesul acestui principiu, a se vedea Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011), iar Senatul s-a erijat în Cameră decizională, cu încălcarea competenţei celeilalte Camere.

32. În cel de-al doilea caz (art. II din lege), Camera Deputaţilor a avut ocazia/prilejul de a se pronunţa asupra soluţiei legislative ca primă Cameră sesizată, soluţie care intra însă în competenţa sa decizională. Dacă ar fi adoptat legea, prevederea respectivă era definitiv adoptată dacă şi Senatul era de acord; însă Camera Deputaţilor nu a adoptat legea, astfel încât, în condiţiile adoptării ei de către Senat, ea trebuia întoarsă Camerei Deputaţilor spre adoptare. Neprocedându-se în acest fel, Senatul s-a erijat în Cameră decizională, cu nesocotirea competenţei celeilalte Camere, încălcând prevederile art. 75 alin. (1) şi (5) coroborate cu cefe ale art. 123 alin. (3) din Constituţie.

33. De asemenea, Curtea reţine că, „întrucât criteriile de partajare a competenţelor celor două Camere, precum şi modalitatea de soluţionare a unor eventuale conflicte de competenţe sunt expres prevăzute în Legea fundamentală, [...] fiecare Cameră a Parlamentului este obligată să aplice întocmai dispoziţiile art. 75 din Constituţie” (Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010, precitată). Or, astfel cum s-a arătat mai sus, procesul legislativ care a condus la adoptarea legii analizate nu a respectat aceste exigenţe constituţionale, astfel încât întreaga lege este lovită de un viciu de neconstituţionalitate extrinsec, fiind încălcate, aşadar, prevederile art. 61 şi art. 75 alin. (1) şi (5) coroborate cu cele ale art. 123 alin. (3) din Constituţie.

34. Distinct de cele anterior menţionate, Curtea reţine faptul că intervenţia legislativă operată asupra Legii nr. 215/2001, deşi în sens larg poate viza regimul general privind autonomia locală [art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţie], în realitate, se constată că legiuitorul constituant a extras atribuţiile prefectului, printr-o normă specială, din această sferă largă de relaţii sociale, stabilind în mod expres că ele trebuie reglementate printr-o lege organică în condiţiile art. 123 alin. (3) din Constituţie. Faptul că art. 75 alin. (1) din Constituţie nu prevede în ipotezele reglementate de art. 73 alin. (3) lit. o) şi art. 123 alin. (3) din Constituţie aceeaşi primă Cameră ce trebuie sesizată înseamnă că, în mod evident, organizarea, funcţionarea şi competenţele prefectului şi ale instituţiei prefectului trebuie reglementate printr-o lege organică distinctă faţă de cea privind organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală. Aşadar, modificările aduse prin legea analizată trebuiau, de fapt, să vizeze numai Legea nr. 340/2004, aceasta reglementând atribuţiile prefectului.

(2.4 ) Analiza criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului

35. În raport cu cauza de neconstituţionalitate extrinsecă reţinută, Curtea constată că nu mai este cazul să se examineze şi motivele de constituţionalitate intrinsecă formulate de autorul obiecţiei de neconstituţionalitate raportate la art. 1 alin (5) şi art. 123 alin. (5) din Constituţie (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009, precum şi Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015).

36. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că dispoziţiile Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „S.N.G.N. ROMGAZ - S.A. - Conducta de aducţiune a sondei 15 Bilciureşti”, judeţul Dâmboviţa

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 2 alin. (3) lit. d) şi al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional, conform variantei finale a studiului de fezabilitate „S.N.G.N. ROMGAZ - S A. - Conducta de aducţiune a sondei 15 Bilciureşti”, judeţul Dâmboviţa, în suprafaţă de 29.020 mp, potrivit planurilor topografice prevăzute în anexa nr. 1*).

Art. 2. - Se aprobă declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „S.N.G.N. ROMGAZ - S.A. - Conducta de aducţiune a sondei 15 Bilciureşti”, judeţul Dâmboviţa, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Energiei, prin Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş.

Art. 3. - Se aprobă Lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii potrivit art. 2 situate pe raza comunei Butimanu, judeţul Dâmboviţa, proprietarii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 4. - Se aprobă sumele individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică prevăzut la art. 1, pe raza comunei Butimanu, judeţul Dâmboviţa, în cuantum total de 385 mii lei, ce vor fi asigurate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei, în limita prevederilor anuale aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014, cu modificările şi completările ulterioare, la capitolul 81.01 „Combustibili şi energie”, titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 01 „Transferuri interne”, alineatul 12 „Investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat”.

Art. 5. - Sumele individuale prevăzute la art. 4 se virează de către Ministerul Energiei, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş la dispoziţia proprietarilor de imobile, pentru lucrarea prevăzută la art. 1, în vederea efectuării plăţii despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. 6. - Ministerul Energiei, prin Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş, răspunde de realitatea datelor înscrise în Lista cuprinzând imobilele proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum şi de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 7. - Planul amplasamentului lucrării de utilitate publică de interes naţional se aduce la cunoştinţa publică prin afişarea la sediul consiliului local al comunei Butimanu, judeţul Dâmboviţa şi, respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului, potrivit legii.

Art. 8. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul energiei,

Victor Vlad Grigorescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 9 decembrie 2015.

Nr. 958.


*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş, care este depozitarul acestora, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a planurilor topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cuprinzând Imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Conducta de aducţiune a sondei 15 Bilciureşti”, situate pe raza comunei Butimanu, judeţul Dâmboviţa, proprietarii, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor

 

Nr. crt.

Judeţ

Unitatea

administrativ - teritorială

Numele şi prenumele

Tarlaua

Parcela

Categoria de folosinţă

Suprafaţa

totală

[mp]

Suprafaţa din coridor (mp)

Valoarea unitară a tarifelor, conform raportului de evaluare [RON/mp]

Suprafaţa

Valoarea

(lei)

Obiectul

Observaţii

teren

uzufruct/ masă lemnoasă + diferenţa de creştere

Total

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

1.

Dâmboviţa

Comuna Butimanu

S.C. Palo Construct - S.R.L

T5

A19

arabil

282400

16935

13,24

16935

224219,4

 

224.219,4

Conducta de aducţiune a sondei 15 Bilciureşti

definitiv

2.

Dâmboviţa

Comuna Butimanu

S.C. Palo Construct - S.R.L

T79

A518/3/4

arabil

188144

4830

13,24

4830

63949,2

 

63.949,2

Conducta de aducţiune a sondei 15 Bilciureşti

definitiv

3.

Dâmboviţa

Comuna Butimanu

S.C. Palo Construct - S.R.L

T79

A518/2/2

arabil

248674

7255

13,24

7255

96056,2

 

96.056,2

Conducta de aducţiune a sondei 15 Bilciureşti

definitiv

 

Total

 

 

 

 

 

 

29.020

 

 

 

 

384.225

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „S.N.G.N. ROMGAZ - S.A. - Instalaţie tehnologică de suprafaţă la sonda 4 Bătrâneşti, judeţul Bacău

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional, conform variantei finale a studiului de fezabilitate „S.N.G.N. ROMGAZ - S A. - Instalaţie tehnologică de suprafaţă la sonda 4 Bătrâneşti, judeţul Bacău”, în suprafaţă de 1.202 mp, potrivit planurilor topografice prevăzute în anexa nr. 1*).

Art. 2. - Se aprobă declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „S.N.G.N. ROMGAZ - S.A. - Instalaţie tehnologică de suprafaţă la sonda 4 Bătrâneşti, judeţul Bacău, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Energiei, prin Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş.

Art. 3. - Se aprobă Lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii potrivit art. 2 situate pe raza comunei Dămieneşti, judeţul Bacău, proprietarii, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 4. - Se aprobă sumele individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică prevăzut la art. 1, pe raza comunei Dămieneşti, judeţul Bacău, în cuantum total de 924,0 lei, ce vor fi asigurate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei, în limita prevederilor anuale aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014, cu modificările şt completările ulterioare, la Bacău”, al art. 2 alin. (3) lit. d) şi al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu capitolul 81.01 „Combustibili şi energie”, titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 01 „Transferuri interne”, alineatul 12 „Investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat”.

Art. 5. - Sumele individuale prevăzute la art. 4 se virează de către Ministerul Energiei în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş la dispoziţia proprietarilor de imobile, pentru lucrarea prevăzută la art. 1, în vederea efectuării plăţii despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. 6. - Ministerul Energiei, prin Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş, răspunde de realitatea datelor înscrise în Lista cuprinzând imobilele proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum şi de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 7. - Planul amplasamentului lucrării de utilitate publică de interes naţional se aduce la cunoştinţa publică prin afişarea la sediul consiliului local al comunei Dămieneşti, judeţul Bacău, şi, respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului, potrivit legii.

Art. 8. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul energiei,

Victor Vlad Grigorescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 9 decembrie 2015.

Nr. 959.


*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. - Mediaş, care este depozitarul acestora, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a planurilor topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cuprinzând imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional, „Instalaţie tehnologică de suprafaţă la sonda 4 Bătrâneşti”, situate pe raza comunei Dămieneşti, judeţul Bacău, proprietarii, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor

 

Nr. crt.

Judeţul

Unitatea administrativ - teritorială

Numele şi prenumele

Tarlaua

Parcela

Categoria de folosinţă

Suprafaţa totală

[mp]

Suprafaţa din coridor [mp]

Valoarea unitară a tarifelor, conform Raportului de evaluare [RON/mp]

Suprafaţa

Valoarea

(lei)

Obiectul

Observaţii

teren

uzufruct/ masă lemnoasă + diferenţa de creştere

Total

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11 =9*10

12

13

14

15

1.

Bacău

Comuna Dămieneşti

Savin Mihai, Savin Ileana

T35

A408/1

arabil

9962

389

0.768

389

299

 

299

Instalaţia tehnologică de suprafaţă la sonda 4 Bătrâneşti

definitiv

2.

Bacău

Comuna Dămieneşti

Savin Mihai, Savin Ileana

T35

A408/2

arabil

15946

811

0.768

811

623

 

623

Instalaţia tehnologică de suprafaţă la sonda 4 Bătrâneşti

definitiv

3.

Bacău

Comuna Dămieneşti

Moştenitorii defunctului Simon Augustin: Pitea Ana, Perca Iosif, Antoche Cereza, Antoche Genoveva, Bulai Verginia, Perca Petru

T16

A73/5

arabil

36900

2

0.768

2

1.54

 

1.54

Instalaţia tehnologică de suprafaţă la sonda 4 Bătrâneşti

definitiv

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

1.202

 

 

923.54

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 2 alin. (3) lit. d) şi al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2011, cu completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 777/2015 privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii de interes naţional „Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică şi de interes naţional, conform variantei finale a studiului de fezabilitate „Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”, potrivit planului de amplasament/documentaţiei topocadastrale prevăzute în anexa nr. 1*).

Art. 2. - Se aprobă declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică şi de interes naţional „Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”, prevăzute la art. 1, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Energiei, prin Societatea „Complexul Energetic Oltenia” -S.A.

Art. 3. - Se aprobă lista cuprinzând imobilele proprietate privată supuse exproprierii potrivit art. 2, situate pe coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică şi de interes naţional situate pe raza localităţii Mătăsari, judeţul Gorj, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor prevăzută în anexa nr. 2**).

Art. 4. - Se aprobă sumele individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică şi de interes naţional prevăzut la art. 1, pe raza localităţii Mătăsari, judeţul Gorj, în cuantum total de 15.488.828 lei, şi sunt alocate de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat pe anul 2015 Ministerului Energiei, la capitolul 81.01 „Combustibili şi energie”, titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 01 „Transferuri interne”, alineatul 12 „Investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat”.

Art. 5. - Suma de 15. 488.828 lei se virează de la bugetul de stat de către Ministerul Energiei, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acesteia, într-un cont bancar deschis pe numele Societăţii „Complexul Energetic Oltenia” - S.A. la dispoziţia proprietarilor de imobile, pentru lucrarea de utilitate publică şi de interes naţional, în vederea efectuării plăţii despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. 6. - “ Ministerul Energiei, prin Societatea „Complexul Energetic Oltenia” - S.A., răspunde de realitatea datelor înscrise în Lista cuprinzând imobilele proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum şi de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 7. - Planul amplasamentului lucrării de utilitate publică de interes naţional se aduce la cunoştinţa publică prin afişarea la sediile consiliilor locale implicate şi, respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului, potrivit legii.

Art. 8. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integranta din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul energiei,

Victor Vlad Grigorescu

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Iulian Jugan,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 9 decembrie 2015.

Nr. 960.


*) Anexa nr. 1 - Plan de situaţie a coridorului de expropriere se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Societatea „Complexul Energetic Oltenia” - S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărţii topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.

**) Anexa nr. 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2015 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale şi principalele funcţii şi atribuţii

 

Art. 1. - (1) Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, denumit în continuare ministerul, se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, în scopul constituirii şi promovării unui cadru riguros şi organizat de consultări publice cu societatea civilă.

(2) în vederea îndeplinirii scopului prevăzut la alin. (1), ministerul elaborează şi urmăreşte punerea în aplicare a politicilor naţionale în domeniul dialogului civic, consultării publice, transparenţei şi guvernării deschise.

(3) Ministerul asigură instituţionalizarea unor mecanisme eficiente pentru garantarea unei guvernări deschise, participative, responsabile şi eficiente prin promovarea transparenţei şi a dialogului constant cu societatea civilă organizată, cu cetăţenii şi cu toţi actorii publici interesaţi.

Art. 2. - Sediul ministerului este în municipiul Bucureşti, Piaţa Victoriei nr. 1, sectorul 1. Ministerul îşi poate desfăşura activitatea şi în alte sedii secundare deţinute sau utilizate în condiţiile legii.

Art. 3. - (1) Ministerul exercită, în condiţiile legii, următoarele funcţii:

a) de elaborare şi punere în aplicare a pianului de măsuri aferent Programului de guvernare în domeniul transparenţei decizionale, al guvernării deschise şi al colaborării cu societatea civilă;

b) de reglementare şi sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniile sale de responsabilitate;

c) de reprezentare, prin care se asigură, în condiţiile legii, în numele Guvernului României, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniile sale de activitate;

d) de autoritate de stat, prin care se asigură exercitarea controlului aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale în domeniul consultării publice şt al dialogului civic, în ceea ce priveşte implicarea societăţii civile şi a cetăţenilor în procesul de guvernare şi de elaborare a actelor normative.

(2) Principiile care stau la baza activităţii ministerului sunt următoarele:

a) stabilitatea şi predictibilitatea în domeniul consultării publice şi al dialogului civic;

b) folosirea eficientă a fondurilor publice;

c) transparenţa activităţii în toate domeniile sale de activitate;

d) colaborarea cu societatea civilă şi cetăţenii.

Art. 4. - Ministerul îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:

a) elaborează şi aplică, la nivelul Guvernului, instrumente de dialog şi participare civică în vederea identificării, elaborării, implementării şi evaluării politicilor guvernamentale sectoriale de către fiecare autoritate pe domeniul său de competenţă, prin dezbateri şi consultare activă cu societatea civilă organizată şi cetăţenii, în conformitate cu Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv planificarea, elaborarea, coordonarea, avizarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice;

b) contribuie la creşterea capacităţii Guvernului de a pune în practică politici publice pentru o guvernare deschisă, participativă, responsabilă şi performantă, inclusiv privitor la relaţia cu organizaţiile societăţii civile şi cu cetăţenii, în sensul Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată;

c) contribuie, alături de Cancelaria Primului-Ministru, la implementarea principiilor guvernării deschise, prin folosirea noilor tehnologii, şi a datelor deschise, în concordanţă cu angajamentele României în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă;

d) realizează, alături de Cancelaria Primului-Ministru, cadrul de dialog între prim-ministru şi societatea civilă, pe tema priorităţilor de politică publică asumate de Guvern;

e) coordonează, alături de Cancelaria Primului-Ministru, strategiile guvernamentale cu privire la formele asociative din cadrul societăţii civile, creşterea capacităţii acestuia de a contribui cu idei şi expertiză la procesul politicilor publice şi contribuie la comunicarea continuă cu cetăţenii, inclusiv pentru sincronizarea la nivel european a politicilor şi strategiilor de cooperare cu societatea civilă organizată şi cu cetăţenii;

f) coordonează metodologic, prin colaborarea cu ministerele de resort, şi în temeiul prevederilor legale privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, activitatea structurilor din cadrul ministerelor cu atribuţii legate de politicile publice pentru o guvernare deschisă, participativă, responsabilă şi performantă, inclusiv pe cele cu atribuţii privind relaţia cu organizaţiile societăţii civile şi cetăţenii;

g) colaborează cu Secretariatul General al Guvernului la pregătirea actelor normative, prin avizarea procedurilor de elaborare a politicilor publice guvernamentale prioritare, în privinţa respectării regulilor privind consultarea publică conform reglementărilor legale privind elaborarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice, concomitent cu sprijinirea procesului de creştere a capacităţii tehnice a iniţiatorilor, referitoare la realizarea analizelor de impact şi a consultării publice;

h) contribuie, alături de Secretariatul General al Guvernului, la pregătirea şedinţelor de Guvern, în vederea asigurării transparenţei actelor normative supuse aprobării în şedinţele de Guvern;

i) elaborează acte normative cu incidenţă în domeniul consultării publice şi al dialogului civic;

j) contribuie, alături de Cancelaria Primului-Ministru, la monitorizarea şi evaluarea aplicării de către autorităţile şi instituţiile publice a dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public, respectiv dispoziţiilor legale privind transparenţa decizională în administraţia publică;

k) elaborează sinteze cu privire la rapoartele anuale referitoare la implementarea de către administraţia centrală a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public şi a activităţii de petiţionare, oferind recomandări de îmbunătăţire a legislaţiei şi a practicilor în domeniu;

l) avizează procedurile de propunere a reprezentanţilor societăţii civile în structuri naţionale şi internaţionale;

m) reprezintă, alături de Cancelaria Primului-Ministru, interesele Guvernului la nivelul ţării şi în străinătate, în domeniul politicii privind guvernarea deschisă, participativă, responsabilă şi performantă;

n) exercită orice alte atribuţii din domeniul său de activitate stabilite prin acte normative sau dispuse de către prim-ministru.

Art. 5. - Ministerul exercită, în condiţiile legii, auditul intern asupra activităţilor desfăşurate potrivit competenţelor sale.

Art. 6. - (1 j Ministerul poate solicita autorităţilor şi instituţiilor publice din cadrul administraţiei publice centrale şi locale toate informaţiile necesare desfăşurării activităţii sale care îi sunt furnizate, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(2) Ministerul stabileşte, în condiţiile legii, raporturi de colaborare cu instituţiile şi autorităţile Uniunii Europene.

 

CAPITOLUL II

Conducerea Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic

 

Art. 7. - (1) Conducerea Ministerului se exercită de către ministrul pentru consultare publică şi dialog civic, denumit în continuare ministru, care îndeplineşte atribuţiile generale prevăzute la art. 53 din Legea nr. 90/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Ministrul este ajutat în activitatea sa de către 2 secretari de stat, numiţi prin decizie a prim-ministrului.

(3) Atribuţiile secretarilor de stat sunt stabilite prin ordin al ministrului, iar, în caz de imposibilitate de exercitare a atribuţiilor şi de concediu legal, ministrul va delega exercitarea atribuţiilor sale către unul dintre secretarii de stat, fixând şi limitele delegării.

(4) Ministrul are calitatea de ordonator principal de credite şi poate delega această calitate, în condiţiile legii.

(5) Ministrul reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte ministere, cu alte autorităţi publice şi instituţii publice, organizaţii interne şi internaţionale, precum şi cu persoane fizice şi juridice române şi străine. Prin ordin al ministrului, atribuţiile pot fi delegate, în condiţiile legii.

(6) Ministrul reprezintă şi angajează ministerul în raporturile în justiţie şi în raporturile cu celelalte organe jurisdicţionale. În acest scop, ministrul poate da mandat de reprezentare persoanelor din subordine.

(7) în exercitarea atribuţiilor sale, ministrul emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii, care pot avea caracter normativ sau individual.

Art. 8. - (1) Ministerul are un secretar general, înalt funcţionar public, numit în condiţiile legii.

(2) Secretarul general asigură realizarea activităţilor administrative ale ministerului, sprijinirea realizării atribuţiilor acestuia şi realizarea legăturilor funcţionale cu alte ministere şi autorităţi publice, în condiţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Secretarul general îndeplineşte şi alte atribuţii şi responsabilităţi prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare al ministerului sau încredinţate de ministru, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL III

Organizarea Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic

 

Art. 9. - (1) Structura organizatorică a ministerului este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. În cadrul structurii organizatorice pot fi înfiinţate, prin ordin al ministrului, birouri, în cadrul serviciilor din anexă.

(2) Atribuţiile şi răspunderile structurilor din cadrul ministerului se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului.

Art. 10. - (1) Numărul maxim de posturi pentru minister este de 35, exclusiv demnitarii şi cabinetul ministrului.

(2) Personalul necesar desfăşurării activităţii ministerului este alcătuit din funcţionari publici şi personal contractual, care sunt numiţi, respectiv angajaţi, cu respectarea dispoziţiilor legale, în limita numărului maxim de posturi aprobat.

(3) încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă ale personalului din cadrul ministerului se fac cu respectarea prevederilor legale aplicabile fiecărei categorii de personal.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 11. - (1) Ministerul asigură administrarea bunurilor proprietate publică şi/sau privată a statului din patrimoniul său, în condiţiile legii.

(2) Funcţiile publice din structura ministerului vor fi ocupate prin detaşarea unor funcţionari publici din cadrul altor autorităţi şi instituţii publice, în condiţiile art. 89 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, până la ocuparea prin concurs a acestor funcţii publice, în condiţiile legii.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul pentru consultare publică şi dialog civic,

Victoria-Violeta Alexandru

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Claudia-Ana Costea

 

Bucureşti, 9 decembrie 2015.

Nr. 961.

 

ANEXĂ

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic

 

 

 

 

Cabinet ministru

 

Ministru

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar de stat

 

Secretar de stat

 

Serviciul de politici publice şi comunicare

 

Compartimentul de audit intern

 

Secretar general

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cabinet secretar de stat

 

Cabinet secretar de stat

 

 

 

 

 

 

 

Serviciul juridic şi resurse umane

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Serviciul financiar-contabilitate, salarizare, administrativ şi achiziţii publice

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Mihail Liseţchi în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mihail Liseţchi se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 11 decembrie 2015.

Nr. 348.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea şi înlocuirea anexei la Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 252/2015 privind alocarea unor sume pentru cofinanţarea lucrărilor de investiţii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor conform Programului „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort” şi înfiinţarea Unităţii de management al proiectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 7 alin. (3) din Regulamentul privind implementarea programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort”, componenta de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 124/2012, ale Legii bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare aprobarea solicitărilor de finanţare de către Comisia interministerială de coordonare a Programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort “, conform Procesului-verbal nr. 21 încheiat la data de 4 noiembrie 2016,

în temeiul art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 252/2015 privind alocarea unor sume pentru cofinanţarea lucrărilor de investiţii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor, conform Programului „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 8 iulie 2015, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Mihai Busuioc,

secretar general adjunct

 

Bucureşti, 10 decembrie 2015.

Nr. 1.982.

 

ANEXĂ

(Anexa la Ordinul nr. 252/2015)

 

Sume alocate pentru cofinanţarea lucrărilor de investiţii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor conform Programului „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”

 

Nr. crt.

Judeţul

Unitatea administrativ-teritorială

Denumirea obiectivului de investiţii

Cofinanţare buget de stat

- lei -

1

Argeş

Piteşti

1. Reabilitarea SACET din municipiul Piteşti prin transformarea punctelor termice în centrale termice

2. Reabilitarea şi modernizarea reţelelor termice de distribuţie a agentului termic şi a unor reţele termice de transport din municipiul Piteşti

4.963.000

2

Bacău

Bacău

1. Dezvoltarea pieţei de energie termică - racordarea la SACET a instituţiilor publice din municipiul Bacău - 39 de obiective

1.706.000

3

Botoşani

Botoşani

1. Racord agent termic primar consumatori „Parc regional de agrement turistic şi sportiv Comisa”

2. Achiziţionare şi montare cazan abur saturat -1 buc., debit nominal Dn = 6t/h, presiune nominală Pn = 8 bar

971.278

4

Braşov

Braşov

1. Interconexiune reţea de transport apă fierbinte zona nord Braşov tronson II - CET Florilor

2. Reconfigurare reţea de transport apă caldă cartiere Gării - Centru Civic

5.996.557

5

Constanţa

Cernavodă

1. Circuite secundare şi puncte termice aferente extinderii reţelei de termoficare PT 7, PT 46 etapa II, racordarea la magistrala de termoficare urbană în vederea punerii în funcţiune

2. Racordarea la magistrala de termoficare urbană a PT 35 şi PT 45, inclusiv mărirea capacităţii de transport pe tronsonul 119-217 din oraşul Cernavodă

7.595.525

 

 

Mangalia

Racordarea, execuţie instalaţii de ardere şi adaptarea cazanelor pentru a utiliza drept combustibil gazele naturale la CT nr. 19, 20, 21, 22, 23, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39,40,41,42, 43, 44, 46, 47,48,49, 50, 51, respectiv modificare sistem de automatizare şi control pentru trecerea la gaz

1.367.697

6

Covasna

Întorsura Buzăului

Reabilitare sistem centralizat de încălzire cu combustibil biomasă

1.671.355

7

Galaţi

Galaţi

1. Reabilitare şi modernizare puncte termice în municipiul Galaţi

2. Reabilitare şi modernizare reţele termice (încălzire, a.c.m., recirculaţie)

1.300.000

8

Giurgiu

Giurgiu

1. Modernizare sistem de transport între F42 şi C13

2. Reţele de distribuţie PT 12

3. Reţele de distribuţie PT 15

4. Reţele de distribuţie PT 52

5. Reţele de distribuţie PT 54

6 Reţele de transport între cămin C1-C7

7. Reţele de transport între cămin C5 - PT82

8. Reţele de transport agent termic DN 500, între cămin C1 şi F56

9. Reţele de transport între cămin C20 - F220

10 Modernizare reţele de transport agent termic şi instalaţii de alimentare cu energie termică - reţea N. Titulescu - Liceul de Marină - Ramadan

11. Modernizare reţele de transport agent termic şi instalaţii de alimentare cu energie termică - reţea pod Bizetz - Westalpine

12. Modernizare reţele de transport agent termic şi instalaţii de alimentare cu energie termică - reţea C20-PT Digului

13. Modernizare reţele de transport agent termic şi instalaţii de alimentare cu energie termică - reţea C7-PT54

14. Modernizare reţele de transport agent termic şi instalaţii de alimentare cu energie termică - PT - Şcoala generală nr. 7

15. Modernizare reţele de transport agent termic şi instalaţii de alimentare cu energie termică - PT - Grădiniţa nr. 9

16. Modernizare reţele de transport agent termic şi instalaţii de alimentare cu energie termică - PT Liceul I. Maiorescu

17. Modernizare reţele de transport agent termic şi instalaţii de alimentare cu energie termică - sistem dispecerizat (SACET)

18. Modernizare reţele de transport agent termic şi instalaţii de alimentare cu energie termică - zona Parc Alei - zona Bulevardul 1907

5.743.399

9

Harghita

Miercurea-Ciuc

Reabilitarea întregului sistem de alimentare cu energie termică în municipiul Miercurea-Ciuc

6.370.000

 

 

Gheorgheni

Modernizare şi extindere SACET în municipiul Gheorgheni

615.000

 

 

Odorheiu Secuiesc

Îmbunătăţirea sistemului de încălzire centralizat din municipiul Odorheiu Secuiesc, etapa I - Amenajare centrale termice de cartier pe biomasă şi realocare cazane existente pe combustibil gazos

5.500.000

10

Hunedoara

Brad

1. Modernizarea punctelor termice PT 1, PT 5, PT 9 şi a reţelelor termice aferente în municipiul Brad, judeţul Hunedoara, obiectivul numărul I - modernizarea PT 1 şi a reţelelor termice aferente

2. Modernizare PT 2 şi a reţelelor termice aferente în municipiul Brad, judeţul Hunedoara

1.176.886

11

Tulcea

Tulcea

1. Reabilitarea reţelelor termice secundare etapa a VI-a - municipiul Tulcea

2. Reabilitare reţea termoficare agent primar între SIP şi cartier Vest, municipiul Tulcea

3. Modernizare şi monitorizare de la distanţă, funcţionarea modulelor, punctelor termice, centralelor termice, CAF-ului, SIP

9.216.000

12

Vâlcea

Râmnicu Vâlcea

Reabilitare reţele termice

1. PT1 ramura 3, bloc A1, A2, B0, B1, C1, C2, C3, C4, C16

2. PT 2 ramura 5, bloc A8/2, C18, C19, C20, C24, C26, C27

3. PT 13 ramura 2, bloc C, D, E, F, S1, S2, S3, A+B, O, P, R, V1, V2, V3, V6,1 Piaţă

1.297.791

13

Vrancea

Focşani

Modernizare şi reabilitare reţele de transport al energiei termice în zonele: Piaţa Victoriei, str. Longinescu, str. Războieni din municipiul Focşani

1.358.000

TOTAL

56.848.488

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.