MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 937/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 937         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 18 decembrie 2015

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

322. - Lege pentru modificarea art. 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

 

990. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

 

324. - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

 

992. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

 

325. - Lege pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

993. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

326. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2015 privind prorogarea unor termene prevăzute la art. XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri

 

994. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2015 privind prorogarea unor termene prevăzute la art. XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri

 

327. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal

 

995. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal

 

330. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

 

998. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 745 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

973. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2015 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. - Marfă” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

974. - Hotărâre privind aprobarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2016

 

975. - Hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Timiş de către domnul Marossy Zoltán Gheorghe

 

976. - Hotărâre privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Dogariu Eugen din funcţia publică de prefect al judeţului Timiş în funcţia publică de subprefect al judeţului Timiş

 

977. - Hotărâre privind numirea domnului Băcală Mircea în funcţia publică de prefect al judeţului Timiş

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea art. 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Articolul 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluării consumatorului şi de derularea programelor psihologice şi sociale sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Interne, în limita fondurilor aprobate Agenţiei Naţionale Antidrog.”

2. Alineatele (5) şi (6) se abrogă.

Art. II. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Regulamentul de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 860/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015,

Nr. 322.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea art. 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 15 decembrie 2015.

Nr. 990.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 46, după alineatul (15) se introduc trei noi alineate, alineatele (16-(18), cu următorul cuprins:

„(16) Actualizarea Planului urbanistic general reprezintă revizuirea reglementărilor urbanistice, a indicatorilor urbanistici propuşi şi a prevederilor planului iniţial prin aducerea acestora în acord cu legislaţia în vigoare, tendinţele de dezvoltare şi cerinţele de dezvoltare durabilă socioeconomice şi de mediu actuale, precum şi actualizarea listei de proiecte de investiţii necesare pentru implementarea viziunii de dezvoltare, în baza unor studii de specialitate şi a analizei gradului de implementare a planurilor urbanistice în vigoare şi a impactului acestora la nivelul localităţii, dacă este cazul.

(17) Iniţierea demersurilor de actualizare a Planului urbanistic general sau de prelungire a valabilităţii documentaţiei în vigoare se aprobă prin hotărâre a Consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, la propunerea primarului/primarului general al municipiului Bucureşti, pe baza referatului de specialitate al arhitectului-şef.

(18) Propunerea justificată de actualizare sau de prelungire a valabilităţii documentaţiei de urbanism se realizează în baza analizei informaţiilor statistice disponibile privind dinamica economică, socială şi teritorială, în baza studiilor de specialitate existente, precum şi în raport cu strategiile şi programele de dezvoltare de la nivel local, judeţean şi/sau naţional aprobate şi se avizează:

a) de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru municipii şi pentru unităţile administrativ-teritoriale din zonele funcţionale ale acestora;

b) de către consiliile judeţene, pentru oraşe şi comune, altele decât cele prevăzute la lit. a).

2. La articolul 48, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 48. - (1) Planul urbanistic de detaliu are caracter de reglementare specifică pentru o parcelă în relaţie cu parcelele învecinate. Planul urbanistic de detaliu nu poate modifica planurile de nivel superior.

(2) Planul urbanistic de detaliu este instrumentul de proiectare urbană care detaliază cel puţin:

a) modul specific de construire în raport cu funcţionarea zonei şi cu identitatea arhitecturală a acesteia, în baza unui studiu de specialitate;

b) retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;

c) procentul de ocupare a terenului şi modul de ocupare a terenului;

d) accesele auto şi pietonale;

e) conformarea arhitectural-volumetrică;

f) conformarea spaţiilor publice.”

3. La articolul 62, alineatul (11) se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României. republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 324.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 15 decembrie 2015.

Nr. 992.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Alineatul (2) al articolului 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Periodic, din 5 în 5 ani, locurile de muncă în condiţii speciale de muncă prevăzute la alin. (1) lit. e) sunt supuse procedurii de reevaluare a încadrării în condiţii speciale, stabilită prin hotărâre a Guvernului.”

Art. II. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, angajatorii

care, în urma procedurii de reevaluare, nu au mai obţinut avizul de încadrare în condiţii speciale de muncă datorează contribuţia de asigurări sociale în cota prevăzută de lege pentru condiţii normale de muncă, aceştia nemaiavând temei legal pentru încadrarea persoanelor în condiţii speciale de muncă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 325.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

În temeiul prevederilor art. 77 alin, (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 15 decembrie 2015.

Nr. 993.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2015 privind prorogarea unor termene prevăzute la art. XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 18 din 28 iulie 2015 privind prorogarea unor termene prevăzute la art. XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri, adoptată în temeiul art. 1 pct. X din Legea nr. 182/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 28 iulie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 326.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2015 privind prorogarea unor termene prevăzute la art. XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2015 privind prorogarea unor termene prevăzute la art. XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 15 decembrie 2015.

Nr. 994.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 39 din 26 august 2015 privind cazierul fiscal, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.5 din Legea nr. 182/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 31 august 2015, cu următoarea modificare:

- La articolul 5, alineatul (3) se modifica şi va avea următorul cuprins:

„(3) Organele competente să constate faptele prevăzute la art. 4 şi să aplice sancţiuni au obligaţia ca, în termen de 5 zile de la data rămânerii definitive a actelor care sancţionează fapte care, potrivit legii, se înscriu în cazierul fiscal, neatacate în termenele prevăzute de lege, să comunice aceste acte, în copie, organului fiscal competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal contribuabilul sancţionat.”

Art. II. - Faptele sancţionate contravenţional cu avertisment, care sunt înscrise în cazierul fiscal al contribuabililor la data intrării în vigoare a prezentei legi, se scot din evidenţă începând cu această dată.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 327.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 15 decembrie 2015.

Nr. 995.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37 din 9 septembrie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 15 septembrie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 330.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 15 decembrie 2015.

Nr. 998.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 745

din 3 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea În şedinţa publică din 27 octombrie 2015 a reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, „pentru teza care exceptează de la principiul neretroactivităţii art. 15 din lege”, excepţie ridicată de Volksbank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.454/211/2014 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 216D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 27 octombrie 2015, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 3 noiembrie 2015, când a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 19 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 15.454/211/2014, Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, „pentru teza care exceptează de la principiu/ neretroactivităţii art. 15 din lege”. Excepţia a fost ridicată de Volksbank România - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect constatarea ca fiind abuzive şi eliminarea unor clauze dintr-un contract de credit, precum şi restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de acordare şi comision de administrare şi plata dobânzii legale aplicate sumelor solicitate.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că Legea nr. 72/2013 transpune în dreptul intern Directiva 2011/7/UE, iar raportat la art. 12 din Directivă marja de opţiune lăsată legiuitorului naţional pentru incidenţa temporală a directivei nu poate fi interpretată ca o derogare de la principiul general de drept al neretroactivităţii legii, opţiunea referindu-se la situaţiile în care un stat membrii transpune în dreptul intern directiva anterior termenului-limită de 16 martie 2013 şi care are opţiunea să aplice transpunerea imediat, chiar şi înaintea datei de 16 martie 2013. Mai susţine că legiuitorul român trebuia să se raporteze în primul rând la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, şi nu să exercite opţiunea de derogare de la termenul stabilit de directivă prin instituirea unei retroactivităţi generale a art. 15 din Legea nr. 72/2013. Principiul neretroactivităţii legii este recunoscut în dreptul comunitar cu aceeaşi autoritate ca şi în dreptul intern, astfel că nu se poate susţine că directiva transpusă prin Legea nr. 72/2013 ar permite o astfel de abatere.

5. Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă opinează în sensul că art. 21 din Legea nr. 72/2013 aduce atingere principiului neretroactivităţii legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie dacă se interpretează că dispoziţiile privind sancţiunea nulităţii absolute a clauzelor abuzive prevăzute de art. 15 din lege s-ar aplica şi clauzelor inserate în contractele aflate în curs de desfăşurare la momentul intrării În vigoare a Legii nr. 72/2013, respectiv la data de 5 aprilie 2013, pentru încălcarea unor cerinţe neprevăzute de legea în vigoare la data încheierii contractelor, acestea trebuind să fie excluse din sfera de aplicare a Legii nr. 72/2013. Instanţa apreciază că, în realitate, este vorba de o eroare materială, legiuitorul prin trimiterea la art. 15 din cuprinsul art. 21 al Legii nr. 72/2013 a dorit să menţioneze posibilitatea creditorului de a recurge la procedura ordonanţei de plată inclusiv în cazul în care contractul a fost încheiat anterior intrării sale în vigoare (art. 16 din Legea nr. 72/2013), şi nu la posibilitatea aplicării sancţiunii nulităţii absolute clauzelor din contractele în desfăşurare la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 72/2013 (art. 15). Aceasta, întrucât art. 21 din Legea nr. 72/2013, în vigoare, are o formulare identică cu art. 20 din proiectul iniţial al legii, iar art. 15, la care trimitea art. 20 din proiectul de lege, corespunde cu art. 16 din legea în vigoare, care se referă la procedura ordonanţei de plată, aflată la dispoziţia creditorilor în cazul întârzierii debitorilor în efectuarea plăţilor, decalarea de articole rezultând din inserarea în textul legii publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, a unui nou articol, care nu exista în proiectul de lege.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea î, nr. 182 din 2 aprilie 2013, în ceea ce priveşte sintagma „cu excepţia prevederilor art. 15”. Dispoziţiile art. 21 au următorul cuprins: „Dispoziţiile prezentei legi, cu excepţia prevederilor art. 15, nu sunt aplicabile obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi.” Prevederile art. 15 (cu denumirea marginală „Sancţiuni”) au următorul cuprins:

„(1) Clauzele abuzive sunt lovite de nulitate absolută.

(2) Răspunderea patrimonială pentru prejudiciile cauzate de clauzele şi practicile abuzive este atrasă potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.”

10. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile.

11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Legea nr. 72/2013 reglementează măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de piaţă a unor Sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, transpunând în dreptul intern Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 48 din 23 februarie 2011, care prevede la art. 12 alin. (4) că „În transpunerea prezentei directive, statele membre decid dacă exclud contractele care au fost încheiate înainte de 16 martie 2013. “

12. Analizând procesul legislativ de adoptare a Legii nr. 72/2013, Curtea observă că. În temeiul art. 6 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Justiţiei a supus dezbaterii publice Proiectul de lege privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultate din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţile publice. Atât în forma iniţială a proiectului de lege afişată pe site-ul Ministerului Justiţiei, cât şi în forma revizuită în urma consultării publice, dispoziţia legală criticată se regăsea la art. 20, iar art. 15 la care făcea trimitere se referea la procedura ordonanţei de plată (având următorul conţinut: „Dacă debitorul întârzie în efectuarea plăţii, creditorul poate obţine un titlu executoriu prin procedura ordonanţei de plată, prevăzută de dispoziţiile art. 999-1010 din Codul de procedură civilă.”). Ulterior, la data de 3 ianuarie 2013 proiectul de lege a fost înregistrat pentru dezbatere la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi a fost publicat pe site-ul acestuia. Din examinarea formei iniţiatorului proiectului de lege afişat pe site-ul Senatului, Curtea observă că acesta, faţă de forma publicată pe site-ul Ministerului Justiţiei, cuprinde în plus un nou articol, art. 11, cu denumirea marginală Contracte cu avansuri, astfel încât art. 20 (care făcea trimitere la art. 15) din forma publicată pe site-ul Ministerului Justiţiei a devenit art. 21 (care ar fi trebuit să facă trimitere la art. 16) din proiectul de lege publicat pe site-ul Senatului.

13. Însă Curtea constată că trimiterea din cuprinsul art. 21 nu a fost corelată cu această renumerotare şi a rămas aceeaşi, adică la art. 15 din lege, astfel încât, şi în prezent, art. 21 din lege face trimitere la art. 15, respectiv la sancţionarea cu nulitatea absolută a clauzelor abuzive, iar nu la procedura ordonanţei de plată (care se regăseşte la art. 16 din lege). Chiar dacă această necorelare a intervenit în diferitele forme ale proiectului de lege, Curtea reţine că acesta a fost adoptat ca atare de către legiuitor, devenind Legea nr. 72/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 2 aprilie 2013, în cuprinsul căreia art. 21 face trimitere la dispoziţiile art. 15 din aceeaşi lege.

14.  În continuare, Curtea observă că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 72/2013, a fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 18 decembrie 2014, ordonanţă care prevede la art. 19 că „(1) Obligaţiile de plată a unor sume de bani rezultând din contractele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţile contractante au regimul stabilit potrivit clauzelor contractuale şi dispoziţiilor legale în vigoare la data încheierii sau, după caz, modificării acestora.

(2) Dacă debitorul întârzie în efectuarea plăţii, creditorul poate obţine un titlu executoriu prin procedura ordonanţei de plată, prevăzută de dispoziţiile art. 1.013-1.024 din cadrul titlului IX din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

15. Din Nota de fundamentare a Ordonanţei Guvernului nr. 29/2013, precum şi din Expunerea de motive care a însoţit proiectul Legii de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 29/2013 rezultă că legiuitorul a avut în vedere faptul că Legea nr. 72/2013 transpune Directiva 2011/7/UE şi a considerat că este necesar să se prevadă că „dispoziţiile normei de transpunere nu sunt incidente contractelor anterioare, singurele prevederi aplicabile imediat fiind cele referitoare la obţinerea unui titlu executoriu prin procedura ordonanţei de plată, prevăzută de dispoziţiile art. 1,013-1.024 din cadrul titlului IX al Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.” Aşadar, obligaţiile de plată rezultând din contractele încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi publice au regimul stabilit de norma în vigoare la data încheierii acestor contracte sau a modificării lor. în opinia legiuitorului, aşa cum se precizează atât în Nota de fundamentare a Ordonanţei Guvernului nr. 29/2013, cât şi în Expunerea de motive care a însoţit proiectul Legii de aprobare a acesteia, „nerealizarea acestei modificări este de natură a crea o practică neunitară în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 72/2013 în ceea ce priveşte contractele în derulare, cu consecinţa impunerii unor constrângeri suplimentare faţă de bugetul general consolidat, contrar angajamentelor asumate prin acordurile cu instituţiile financiare internaţionale,”

16. Având în vedere acestea, Curtea constată că este evidentă voinţa legiuitorului de a excepta - referitor la obligaţiile de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 72/2013 - prevederile art. 16 cu denumirea marginală „Ordonanţa de plată” (potrivit cărora „Dacă debitorul întârzie în efectuarea plăţii, creditorul poate obţine un titlu executoriu prin procedura ordonanţei de plată, prevăzută de dispoziţiile art. 1.013-1.024 din cadrul titlului IX al Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”), iar nu prevederile art. 15 care instituie, la alin. (1), sancţiunea nulităţii absolute a clauzelor abuzive, iar la alin. (2) răspunderea patrimonială pentru prejudiciile cauzate de clauzele şi practicile abuzive, potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. În acelaşi timp, Curtea reţine însă că, în contextul acestui ansamblu legislativ, exceptarea prevederilor art. 15 de la aplicarea Legii nr. 72/2013 cuprinsă îh art. 21 din această lege a rămas nemodificată. Astfel, deşi art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 prevede că obligaţiile de plată a unor sume de bani rezultând din contractele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 72/2013 au regimul stabilit potrivit clauzelor contractuale şi dispoziţiilor legale în vigoare la data încheierii sau, după caz, modificării acestora, Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 nu a modificat expres şi nici nu a abrogat exceptarea cuprinsă în art. 21 din Legea nr. 72/2013. De asemenea, Curtea observă că art. 19 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 are un conţinut identic cu art. 16 d n Legea nr. 72/2013, referindu-se la procedura ordonanţei de plată.

17. În aceste condiţii, Curtea reţine că, potrivit normei legale criticate - art. 21 din Legea nr. 72/2013 -, sunt sancţionate cu nulitate absolută şi clauzele abuzive cuprinse în contractele încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 72/2013 şi aflate în curs de derulare la data intrării în vigoare a acestei legi, ceea ce, în opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Legea dispune numai pentru viitor […]”.

18. Curtea constată că legea nouă - Legea nr. 72/2013 defineşte la art. 12 practica sau clauza contractuală abuzivă ca fiind aceea „prin care se stabileşte în mod vădit inechitabil, în raport cu creditorul, termenul de plată, nivelul dobânzii pentru plata întârziată sau al daunelor-interese suplimentare”. În acest sens art. 13 stabileşte, fără caracter exhaustiv, circumstanţele cauzei care sunt avute în vedere de instanţa judecătorească în determinarea caracterului abuziv al unei clauze sau practici, iar art. 14 stabileşte clauzele calificate de lege ca fiind abuzive, cum ar fi, de exemplu, cele care exclud posibilitatea aplicării de dobânzi penalizatoare [lit. a)] sau care elimină posibilitatea plăţii de daune-interese suplimentare [lit. e)]. Totodată, legea nouă stabileşte că sancţiunea în cazul constatării clauzelor abuzive este nulitatea absolută a acestora, iar dispoziţiile criticate prevăd că această sancţiune se aplică şi contractelor încheiate înainte de data intrării în vigoare a legii noi.

19. Astfel, Curtea constată că, în cazul unui contract încheiat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 72/2013, dispoziţiile de lege criticate ataşează alte consecinţe juridice decât cele existente la momentul încheierii lui, şi anume nulitatea absolută a clauzelor abuzive, pentru neîndeplinirea unor condiţii care nu erau prevăzute de legea în vigoare la acel moment, Legea nr. 72/2013 definind noţiunea de practică sau clauze abuzive (art. 12), criteriile de determinare a acestor clauze (art. 13) şi clauzele considerate de lege ca fiind abuzive (art. 14).

20. Potrivit principiului neretroactivităţii legii civile, consacrat constituţional prin art. 15 alin. (2) şi dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. În acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 409 din 4 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003, nr. 812 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 11 decembrie 2006, şi nr. 201 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007. Totodată, Curtea a statuat prin Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 19, că legea civilă se aplică tuturor situaţiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situaţiilor juridice trecute, consumate (facta praeterita).

21. Curtea reţine că sancţiunea nulităţii absolute a clauzelor abuzive prevăzută de art. 15 din Legea nr. 72/2013 a fost reglementată pentru neîndeplinirea unor cerinţe prevăzute de lege nouă, iar potrivit dispoziţiilor de lege criticate, această sancţiune se aplică şi clauzelor inserate în contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 72/2013, respectiv data de 5 aprilie 2013, pentru încălcarea unor cerinţe neprevăzute de legea în vigoare la data încheierii contractelor.

22. Or, Curtea constată că, potrivit principiului constituţional al neretroactivităţii legii, nulitatea unui act juridic trebuie să fie cârmuită de legea în vigoare la momentul încheierii acestuia. Astfel, contractele valabil încheiate sub imperiul unei legi nu pot desfiinţate de legea nouă. În acest sens sunt deciziile Curţii Constituţionale nr. 62 din 13 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 19 iunie 1995, şi nr. 18 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 18 martie 1999.

23. Curtea reţine că situaţia juridică generată de încheierea actului juridic al părţilor, ce cuprinde efectele voite de acestea, este, din perspectiva determinării legii aplicabile în cazul conflictului de legi în timp, o facta praeterita, fiind consumată la momentul încheierii contractului. Acestor contracte li se pot aplica, în ceea ce priveşte nulitatea, numai dispoziţiile de lege în vigoare la momentul încheierii lor, dispoziţii care supravieţuiesc chiar după intrarea în vigoare a legii noi. Aşadar, prin reglementarea nulităţii absolute a clauzelor abuzive cuprinse în contractele încheiate anterior intrării ei în vigoare, sancţiune care intervine pentru nerespectarea unor cerinţe prevăzute de noua lege, dispoziţiile criticate încalcă principiul neretroactivităţii legii, deoarece instituie alte consecinţe juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la momentul încheierii acestor contracte.

24. Prin urmare, Curtea constată că, pentru a respecta principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 72/2013 trebuie să fie excluse din sfera de aplicare a acesteia, în ceea ce priveşte sancţiunea nulităţii absolute. În consecinţă, Curtea va admite excepţia de neconstituţionalitate şi va constata că sintagma „cu excepţia prevederilor art. 15” cuprinsă în dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 72/2013 încalcă principiului neretroactivităţii legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Volksbank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.454/211/2014 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi constată că sintagma „cu excepţia prevederilor art. 15” cuprinsă în dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante este neconstituţională.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2015 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. - Marfă” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 4 şi 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2015 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. - Marfă” - S.A. aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Dan Marian Costescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Claudia-Ana Costea

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 973.

 

ANEXĂ

 

            MINISTERUL TRANSPORTURILOR

SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ C.F.R. - Marfă - S.A.

Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, Bucureşti

CIF: RO11054537

 

BUGETUL DE VENITURI şi CHELTUIELI RECTIFICAT

pe anul 2015

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri rectificare an curent (2015)

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

899.189,00

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

887.865,00

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

11.324,00

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

896.189,00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

881.532,00

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

489.400,00

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

7.409,00

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

293.414,00

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

220.161,00

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

210.954,00

 

 

 

C2

bonusuri

14

9.207,00

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

15.500,00

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

-60,00

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

535,00

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

57.218,00

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

91.309,00

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

14.657,00

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

3.000,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

 

 

1

 

Rezerve legale

25

150,00

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

2.850,00

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

73.000,00

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

 

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

73.000,00

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

6.623

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

6.523

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială*

50

2.798,30

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2.695,00

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

136,11

 

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

996,66

 

8

 

Plăţi restante

55

96.000,00

 

 

 

 

din care, principal

55 bis

56.440,00

 

9

 

Creanţe restante

56

350,000,00

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2016

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 16 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Bugetul Trezoreriei Statului pe anul 2016 se stabileşte la venituri în sumă de 112.449 mii lei, la cheltuieli în sumă de 47.133 mii lei, cu un excedent în sumă de 65.316 mii lei.

Art. 2. - Structura bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2016 este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 974.

 

ANEXĂ

 

BUGETUL TREZORERIEI STATULUI

pe anul 2016

 

 

 

 

 

 

 

 

- mii lei -

Capitol

Subcapitol/

Paragraf

Titlu/ Articol

Alineat

Denumire indicator

Program 2016

0

1

2

3

4

5

 

 

 

 

VENITURI

112.449

 

 

 

 

1. Venituri curente

112.449

 

 

 

 

C. VENITURI NEFISCALE

112.449

 

 

 

 

C1. Venituri din proprietate

53.994

31.09

 

 

 

Venituri din dobânzi

53.994

 

01

 

 

Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte bugete

31.820

 

02

 

 

Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte sectoare

27.174

 

03

 

 

Alte venituri din dobânzi

0

 

 

 

 

C2. Vânzări de bunuri şi servicii

53.455

35,09

 

 

 

Amenzi, penalităţi şi confiscări

50.000

 

04

 

 

Majorări de întârziere pentru venituri nevărsate la termen

50.000

36.09

 

 

 

Diverse venituri

3.455

 

50

 

 

Alte venituri

3.455

50.09

 

 

 

CHELTUIELI

47.133

 

 

 

 

a) Clasificaţi a funcţională

 

 

 

 

 

Partea a I a - Servicii publice generale

47.133

51.09

 

 

 

Autorităţi publice şi acţiuni externe

12.326

 

01

 

 

Autorităţi executive şi legislative

12.326

 

01.03

 

 

Autorităţi executive

12,326

55.09

 

 

 

Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi

34.807

 

 

 

 

b. Clasificaţia economică

 

50,09

 

 

 

CHELTUIELI

47.133

51.09

 

 

 

AUTORITĂŢI PUBLICE şi ACŢIUNI EXTERNE

12.326

 

 

01

 

CHELTUIELI CURENTE

12.326

 

 

20

 

Titlul II Bunuri şi servicii

12.026

 

 

20.01

 

Bunuri şi servicii

12.026

 

 

 

09

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

12.026

 

 

59

 

Titlul X Alte cheltuieli

300

 

 

59.17

 

Despăgubiri civile

300

55.09

 

 

 

TRANZACŢII PRIVIND DATORIA PUBLICĂ şi ÎMPRUMUTURI

34.807

 

 

01

 

CHELTUIELI CURENTE

34.807

 

 

30

 

Titlul III - Dobânzi

34.807

 

 

30.03

 

Alte dobânzi

34.807

 

 

 

04

Dobânzi la depozite şi disponibilităţi păstrate în contul trezoreriei statului

34.807

 

 

 

 

Excedent

65.316

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Timiş de către domnul Marossy Zoltán Gheorghe

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Timiş de către domnul Marossy Zoltán Gheorghe.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Petre Tobă

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 975.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Dogariu Eugen din funcţia publică de prefect al judeţului Timiş în funcţia publică de subprefect al judeţului Timiş

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 33 alin. (1) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, domnului Dogariu Eugen i se aplică mobilitatea din funcţia publică de prefect al judeţului Timiş în funcţia publică de subprefect al judeţului Timiş.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Petre Tobă

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 976.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind numirea domnului Băcală Mircea în funcţia publică de prefect al judeţului Timiş

 

Având în vedere dispoziţiile Deciziei civile nr. 10.363 din 31 octombrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 1.087/59/2012, precum şi prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, domnul Băcală Mircea se numeşte în funcţia publică de prefect al judeţului Timiş.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Petre Tobă

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 977.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.