MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 950/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 950         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 22 decembrie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 638 din 13 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului

 

Decizia nr. 684 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990

 

Decizia nr. 686 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

4.018/2.031. - Ordin al ministrului finanţelor publice şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. X alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative

 

4.075. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2015

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 638

din 13 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Daniel Soare în Dosarul nr. 470/121/2013 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 131D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Galaţi a transmis note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din 12 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 470/121/2013, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Daniel Soare într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care s-ar considera că aceste dispoziţii legale fac referire la acte normative sau administrative cu caracter normativ emise de puterea executivă, deci inferioare legii organice. Consideră, de asemenea, că sintagma „potrivit legislaţiei aplicabile personalului civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor* este una prea generală şi echivocă, fiind lipsită de predictibilitate, ceea ce contravine principiilor statului de drept în ceea ce priveşte calitatea legilor.

7. Autorul susţine că textul de lege criticat face o referire generală la legislaţia aplicabilă „personalului civil”, fără a preciza în concret dacă aceasta este cea specifică funcţionarilor publici sau angajaţilor civili pe bază de contract de muncă, ambele categorii putându-se include în sintagma „personal civil” în acelaşi timp, chiar referirea la „personal c/V/Teste una echivocă, din moment ce Legea nr. 360/2002 nu dă o definiţie exactă a noţiunii. În acest sens, se precizează că, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, poliţistul este funcţionar public civil. Referirea la „personal civil”, din conţinutul textului de lege criticat, este prea vagă, deoarece în cadrul Ministerului de Interne există atât funcţionari publici, cât şi persoane angajate pe baza contractului de muncă. Legislaţia specifică funcţionarului public civil este Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public, lege organică ca şi Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, iar legislaţia specifică angajaţilor pe bază de contract de muncă este reprezentată de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Cu toate acestea, textul de lege criticat nu stabileşte, în concret, la care dintre aceste acte normative face referire. Toate aceste inadvertenţe determină o lipsă de previzibilitate a textului de lege criticat, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie. De asemenea, arată că, profitând de lipsa de predictibilitate/previzibilitate a normei juridice criticate, practica administrativă generală în cadrul Ministerului de Interne este de a considera că norma juridică criticată face referire la Instrucţiunile ministrului administraţiei şi internelor nr. 830/1999, act administrativ cu caracter normativ, nepublicat însă în Monitorul Oficial al României, Partea I, deci, inopozabil. Nepublicarea acestor instrucţiuni, neaducerea la cunoştinţa publică a conţinutului acestora face iluzoriu dreptul la apărare, neputându-se determina, în concret, modalitatea de intrare în vigoare a acestui act normativ. În fine, susţine că, din moment ce răspunderea materială a poliţistului este reglementată prin lege organică, respectiv Legea nr. 360/2002, aceasta nu poate fi completată decât prin norme juridice, cuprinse tot într-o lege organică. În cazul de faţă, trimiterea nu poate fi făcută la un act normativ cu forţă juridică inferioară legii, act emis de puterea executivă, deoarece acest aspect ar fi în contradicţie cu dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie.

8. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014.

9. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul respingerii excepţiei ca neîntemeiată, dispoziţiile textului de lege criticat fiind dare şi previzibile. Instanţa judecătorească reţine că modul cum autorităţile statului înţeleg conţinutul noţiunii de „personal civil din Ministerul de Interne” reprezintă fie o problemă de necorelare legislativă, fie una de interpretare a unor dispoziţii legale, ambele nefiind posibil a fi soluţionate de Curtea Constituţională.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 63 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „Poliţistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii, potrivit legislaţiei aplicabile personalului civil din Ministerul de Interne.”

14. Referitor la denumirea actuală a autorităţii administraţiei publice centrale, la care textul de lege criticat face referire, Curtea precizează că, în prezent, funcţionează Ministerul Afacerilor Interne, înfiinţat prin reorganizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, publicată În Monitorul Oficiat al României, Partea I, nr. 171 din 29 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare

15. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin, (3),

(4) şi (5) privind trăsăturile statului român, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, şi art. 73 alin. (3) lit. j) şi p) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici şi a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate. Curtea reţine că autorul acesteia susţine neconstituţionalitatea prevederilor art. 63 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, care reglementează răspunderea poliţistului pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii, prin trimitere la legislaţia aplicabilă personalului civil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin prisma modului în care acestea pot fi interpretate şi aplicate. Astfel, pornind de la faptul că, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, îşi desfăşoară activitatea atât funcţionari publici, cât şi angajaţi pe baza unui contract de muncă, autorul excepţiei susţine că, în vederea angajării răspunderii poliţistului pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii, pot fi aplicate fie dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, fie ale Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, fie Instrucţiunile nr. 830/1999 privind răspunderea materială a militarilor pentru pagubele produse Ministerului Administraţiei şi Internelor (act nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I).

17. Referitor la cadrul normativ în materia răspunderii poliţiştilor şi personalului civil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii, Curtea observă că Instrucţiunile nr. 830/1999, la care autorul excepţiei face referire, au fost abrogate expres prin Instrucţiunile ministrului afacerilor interne nr. 114/2013 privind răspunderea materială a personalului pentru pagubele produse Ministerului Afacerilor Interne, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 29 iulie 2013.

18. De asemenea, Curtea observă că Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, aprobată prin Legea nr. 25/1999, stabileşte prin art. 9 că „Prevederile prezentei ordonanţe se aplică şi militarilor aflaţi în misiune în afara graniţelor ţării, precum şi salariaţilor civili din structura instituţiilor publice prevăzute la art. 2”, respectiv Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerului Justiţiei.

19. Sub acest aspect, Curtea constată că întreaga motivare a autorului excepţiei se circumscrie în sfera unei problematici care excedează controlului de constituţionalitate a dispoziţiei legale invocate. Astfel, pretinsa lipsă de precizie şi predictibilitate a prevederilor art. 63 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 vizează în realitate, aspecte referitoare la lămurirea înţelesului unei norme de trimitere şi selectarea dispoziţiei legale aplicabile în cauză, în vederea angajării răspunderii poliţistului pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii. Or, înţelegerea conţinutului normelor juridice criticate prin corelare cu alte dispoziţii legale vizează interpretarea şi aplicarea legilor în cauzele deduse judecăţii şi intră în competenţa instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzelor, fiind operaţiuni specifice şi inerente înfăptuirii justiţiei, iar nu realizării controlului de constituţionalitate ce vizează verificarea conformităţii legii cu Constituţia.

20 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Daniel Soare în Dosarul nr. 470/121/2013 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată îh şedinţa din data de 13 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 684

din 20 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990, excepţie ridicată de Estera Flegher în Dosarul nr. 20.285/245/2012 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 415/2015.

2. La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepţiei de neconstituţionalitate şi se constată lipsa celeilalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă Cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care prezintă situaţia de fapt a cauzei, astfel cum se regăseşte pe rolul instanţei de judecată, cu referire la unele aspecte legate de participarea la adunările generale ale societăţii împotriva căreia este formulată acţiunea. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea prevederilor art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990, susţine că acestea nu reflectă dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (2) din Constituţie, precum şi din alte acte normative internaţionale referitoare la dreptul de proprietate şi de moştenire, întrucât acestea protejează societăţile în detrimentul acţionarilor şi, mai cu seamă, a acelora care sunt în minoritate. Totodată, precizează că nu a fost anunţată niciodată cu privire la data când a avut loc adunarea generală, precum şi faptul că a întreprins toate demersurile pentru retragerea din societate, însă nu a primit niciun răspuns din partea societăţii. În final, solicită „aprobarea pentru rejudecarea cauzei” şi menţionează că prin notele scrise a arătat care a fost întreg demersul cauzei.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 10 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 20.285/245/2012, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990, excepţie ridicată de Estera Flegher într-o cauză având ca obiect pretenţii, respectiv obligarea la plata unei sume reprezentând contravaloarea unor acţiuni.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Constituţie, deoarece stabilesc condiţii draconice de retragere din societate, practic instituind „o închisoare” a acţionarilor. Astfel, se creează un dezechilibru major în defavoarea acţionarilor, în special a celor minoritari, care sunt grav prejudiciaţi, întrucât nu îşi pot exercita prerogativele dreptului de proprietate, creându-se o situaţie de inferioritate a acestora în raport cu drepturile pe care societatea şi acţionarii le au în virtutea prevederilor art. 134 din Legea nr. 31/1990. Totodată, arată că nu a putut îndeplini procedura prevăzută de art. 134 din Legea nr. 31/1990, deoarece nu a fost notificată niciodată cu privire la data ţinerii adunării generale, iar practica de a publica convocările adunării generale în diferite publicaţii pe care le alege administratorul societăţii este de natură să ascundă data la care au loc aceste adunări generale, cât şi obiectul acestora.

7. Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal arată că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, întrucât acestea conferă acţionarilor minoritari mijlocul de a se apăra împotriva hotărârilor adunării generale legal adoptate cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului societăţii în străinătate, schimbarea formei societăţii şi fuziunea sau divizarea societăţii, care le-ar afecta unele drepturi. Art. 134 din Legea nr. 31/1990 nu înfrânge principiul conform căruia transferul acţiunilor este liber, acţionarii nemulţumiţi de funcţionarea societăţii putând să o părăsească îh orice moment doresc, prin înstrăinarea acţiunilor pe care le posedă.

8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şt Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Acţionarii caro nu au votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale au dreptul de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către societate, numai dacă respectiva hotărâre a adunării generale are ca obiect:

a) schimbarea obiectului principal de activitate;

b) mutarea sediului societăţii în străinătate;

c) schimbarea formei societăţii;

d) fuziunea sau divizarea societăţii.

(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), şi de la data adoptării hotărârii adunării generale, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. d).

(21) în cazurile prevăzute de ari. 2461 şi 2462, acţionarii care nu sunt în favoarea fuziunii/divizării îşi pot exercita dreptul de retragere în termen de 30 de zile de la data publicării proiectului de fuziune/divizare în condiţiile ari. 242 alin. (2) sau, după caz, art. 242 alin. (21).

(3) Acţionarii vor depune la sediul societăţii, alături de declaraţia scrisă de retragere, acţiunile pe care le posedă sau, după caz, certificatele de acţionar emise potrivit art. 97.

(4) Preţul plătit de societate pentru acţiunile celui ce exercită dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezultă din aplicarea a cel puţin două metode de evaluare recunoscute de legislaţia în vigoare la data evaluării. Expertul este numit de judecătorul delegat în conformitate cu dispoziţiile art. 38 şi 39, la cererea consiliului de administraţie, respectiv a directoratului.

(5) Costurile de evaluare vor fi suportate de societate.”

12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (2) referitor la garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietăţii private, indiferent de titular.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate prevăd, pe de o parte, dreptul acţionarilor care nu au votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către societate, numai dacă respectiva hotărâre a adunării generale are ca obiect schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului societăţii în străinătate, schimbarea formei societăţii sau fuziunea ori divizarea societăţii şi, pe de altă parte, condiţiile în care poate avea loc o asemenea operaţiune.

14. Prin Decizia nr. 247 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 27 iunie 2005, Curtea a reţinut că obiectul principal de activitate, sediul sau forma societăţii reprezintă elemente esenţiale ale actului constitutiv al acesteia, pentru care acţionarii şi-au exprimat consimţământul, acesta fiind expresia voinţei concordante a acestora. În cazul în care vreunul dintre elementele esenţiale ale actului constitutiv al societăţii urmează să fie modificat, este necesar să existe un nou acord de voinţă al tuturor acţionarilor, prin dispoziţiile de lege criticate conferindu-se acţionarilor minoritari mijlocul de a se apăra împotriva hotărârilor adunării generale, care afectează unele elemente esenţiale ale societăţii.

15. Astfel, acţionarii care nu sunt de acord cu hotărârile adunării generale se pot retrage din societate. Acţionarul nu are dreptul să se retragă ori de câte ori adunarea generală adoptă o hotărâre cu care acesta nu este de acord, ci numai atunci când se iau hotărâri privind identificarea societăţii, şi anume schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului sau schimbarea formei societăţii, acestea fiind elemente esenţiale determinante pentru intrarea acţionarului în societate, aşa încât schimbarea lor, fără acordul său expres, îl îndreptăţeşte să se retragă. Dreptul de retragere al acţionarilor din societate reprezintă o excepţie de la regula potrivit căreia voinţa socială este rezultanta voinţei majorităţii acţionarilor şi se conferă acţionarilor minoritari care au votat împotrivă ori s-au abţinut.

16. Totodată, Curtea observă că, potrivit art. 117 din Legea nr. 31/1990, adunarea generală este convocată de consiliul de administraţie, respectiv de directorat, ori de câte ori este necesar, iar convocarea se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate. Dacă toate acţiunile societăţii sunt nominative, convocarea poate fi făcută şi numai prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisă pe cale electronică, având încorporată, ataşată sau logic asociată semnătura electronică extinsă, expediată cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii adunării, la adresa acţionarului, înscrisă în registrul acţionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusă societăţii, dacă nu i-a fost comunicată în scris de acţionar. Aceste moduri de convocare nu pot fi folosite dacă sunt interzise prin actul constitutiv al societăţii sau prin dispoziţii legale. Pentru societăţile listate se aplică dispoziţiile relevante din legislaţia specifică pieţei de capital.

17. Faţă de cele prezentate, Curtea constată că prevederile art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990 dau posibilitatea acţionarilor care nu au votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale să se retragă din societate, în condiţiile prevăzute de textul criticat; or, astfel cum reiese din dosarul cauzei, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu a participat la adunarea generală şi nu a votat împotriva unei hotărâri a adunării generale, astfel că nu se regăseşte în ipoteza acestei norme. Tocmai pentru acest motiv, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate deduce pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor criticate prin prisma unei aplicări a acestora şi acţionarului care nu a participat la adunările generale şi care nu a avut posibilitatea de a-şi exprima votul, sens în care doreşte completarea normelor legale. În ceea ce priveşte completarea dispoziţiilor de lege, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, motiv pentru care excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

18. În ceea ce priveşte invocarea, prin notele scrise depuse la dosarul cauzei, precum şi prin susţinerile în faţa instanţei de contencios constituţional, şi a altor temeiuri constituţionale în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv art. 46 din Constituţie referitor la dreptul la moştenire, Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei sale constante, spre exemplu, Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Prin urmare, invocarea în faţa Curţii şi a altor temeiuri de neconstituţionalitate decât cele arătate prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată, în speţă, invocarea art. 46 din Constituţie, temei care nu a fost reţinut în încheierea de sesizare pronunţată de instanţa judecătorească, este inadmisibilă.

19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990, excepţie ridicată de Estera Flegher în Dosarul nr. 20.285/245/2012 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 20 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 686

din 20 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Ioana Precup în Dosarul nr. 34.445/4/2014 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 490D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită,

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 23 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 34.445/4/2014, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civili a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Ioana Precup într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare art. 56 alin. (2) din Constituţie, deoarece, prin stabilirea unei obligaţii de plată anticipată a unor sume cu titlu de impozit la bugetul de stat asupra unor venituri ce nu au fost realizate, contribuabilul care realizează venituri din activităţi independente este practic obligat să acorde credit/finanţare nejustificată şi nelegitimă statului. Astfel, această obligaţie, instituită prin prevederile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, este de natură să îngreuneze, să stopeze dezvoltarea economică a activităţilor contribuabilului şi să îl priveze de un nivel de trai decent. De asemenea, consideră că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul unei restrângeri nejustificate a drepturilor şi libertăţilor unui cetăţean care desfăşoară activităţi independente, fiind, totodată, şi discriminatorii prin prisma art. 53 alin. (2) din Constituţie, deoarece stabilesc această obligaţie de plată a impozitului anticipat numai pentru o categorie de contribuabili profesionişti care desfăşoară activităţi economice.

6. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă nu îşi exprimă opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin, (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, sens în care face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. Ł>71/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:

- Art. 53: „Plăţi anticipate ale impozitului pe veniturile din activităţi independente

(1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente au obligaţia să efectueze plăţi anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art. 82, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 52, pentru care plata anticipată se efectuează prin reţinere la sursă sau pentru care impozitul este final, potrivit prevederilor art. 521.”

12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 45 privind libertatea economică, art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 56 alin. (2) referitor la aşezarea justă a sarcinilor fiscale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 1.432 din 25 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 15 februarie 2012, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate.

14. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate dau expresie prevederilor art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora cetăţenii au obligaţia să contribuie la cheltuielile publice, prin impozite şi taxe, fiind dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, modalităţile de plată, precum şi cuantumul acestora.

15. De asemenea, Curtea a constatat că impunerea unei astfel de obligaţii este Justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului, iar încasarea impozitelor şi taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naţionale pe plan financiar, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 158 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 24 februarie 1999.

16. Totodată, Curtea, în jurisprudenţa sa, a constatat că legiuitorul a reglementat plata obligaţiilor fiscale în aşa fel încât să existe posibilitatea regularizării în ce priveşte plata impozitului pe venit. Astfel, contribuabilul care realizează venituri din activităţi independente va depune, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului o declaraţie rectificativă cu privire la venitul realizat efectiv, astfel cum prevede art. 83 din Codul fiscal. Consecutiv, organul fiscal va proceda la o recalculare a impozitului datorat corespunzător venitului efectiv realizat, emiţând o nouă decizie de plată în care sunt evidenţiate diferenţele, stabilite în plus sau în minus, în plata impozitului pe venit (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 447 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 10 noiembrie 2014).

17. Faţă de cele prezentate, Curtea nu poate reţine pretinsa contrarietate a prevederilor criticate cu cele ale art. 56 alin. (2) din Constituţie.

18. Referitor la pretinsa discriminare invocată În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 1.432 din 25 octombrie 2011 (precitată), a reţinut că prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi, deoarece se adresează, în mod egal, fără privilegii şi fără discriminări, tuturor contribuabililor care desfăşoară o activitate independentă. Faptul că dispoziţiile de lege criticate exceptează de la plata anticipată în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat anumite venituri se datorează specificităţii activităţilor care stau la baza obţinerii acestora, aspecte care justifică, în mod obiectiv şi raţional, tratamentul diferit pe care textele criticate îl reglementează.

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

20. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 45 privind libertatea economică şi art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai, Curtea observă că acestea nu au incidenţă în cauză, întrucât, pe de o parte, astfel cum reiese din prevederile constituţionale, libertatea economică presupune accesul liberal persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii [art. 45] şi obligaţia statului de a lua măsuri economice şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un trai decent [art. 47 alin. (1)], iar, pe de altă parte, prevederile criticate stabilesc o obligaţie în sarcina contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente.

21. Având în vedere că nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituţionale care consacră drepturi sau libertăţi fundamentale, Curtea nu poate reţine nici critica referitoare la înfrângerea art. 53 din Constituţie.

22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi ai art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioana Precup în Dosarul nr. 34.445/4/2014 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civila şi constată că dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 20 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 814

din 24 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Goodmills - S A. din localitatea Pantelimon, judeţul Ilfov (fostă Titan - S.A.) în Dosarul nr. 39.828/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.268D/2015.

2. La apelul nominal răspunde avocatul Marius Eftimie, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, pentru Societatea Goodmills - S.A. (fostă Titan - S.A.), precum şi partea Ştefan Blacioti. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, susţinând, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate reglementează o interdicţie absolută a concedierii salariaţilor cu funcţii eligibile într-un sindicat, indiferent de motivul concedierii, ceea ce constituie un privilegiu nejustificat al salariatului lider sindical faţă de ceilalţi salariaţi şi încalcă, astfel, art. 16 din Constituţie. Pe de altă parte, şi reprezentanţii salariaţilor au acelaşi rol, dar ei nu beneficiază de aceeaşi protecţie legală ca persoanele cu funcţii eligibile într-un sindicat, ceea ce constituie discriminare, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 383 din 23 martie 2011. Mai mult, în Expunerea de motive a Legii nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii s-a menţionat că se doreşte eliminarea protecţiei absolute a liderilor sindicali. Arată că, în cazul desfiinţării postului şi când salariatul refuză alt post oferit, angajatorul este obligat să plătească salariatul care este şi lider sindical, fără ca acesta să presteze muncă, ceea ce afectează dreptul de proprietate al angajatorului, în aceiaşi sens fiind şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.276 din 12 octombrie 2010. În final, arată că, în speţă, imediat ce s-a aflat despre desfiinţarea posturilor, salariaţii au intrat în concediu medical, timp în care au constituit un sindicat şi s-au ales în diferite funcţii de conducere, ceea ce pune angajatorul în imposibilitate de a-i concedia. Depune la dosar o copie a Expunerii de motive a Legii nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 383 din 23 martie 2011.

4. Preşedintele întreabă pe reprezentantul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dacă în practica instanţelor judecătoreşti referitoare la interpretarea art. 60 alin. (1) lit. g) din Codul muncii s-a reţinut că interdicţia concedierii se referă atât la motive care ţin de persoana angajatului, cât şi la motive care nu ţin de persoana acestuia. Răspunzând acestei întrebări, reprezentantul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate arată că, printr-o singură decizie, Curtea de Apel Timişoara a constatat că protecţia oferită liderilor sindicali se referă doar la activitatea sindicală şi, interpretând coroborat textele din Codul muncii, a decis că, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, concedierea este admisibilă, decizie ce a generat practică neunitară. Curtea de Apel Bucureşti are jurisprudenţă constantă în sensul că interdicţia prevăzută de art. 60 alin. (1) lit. g) din Codul muncii se referă la toate motivele de concediere, atât la cele care ţin de persoana salariatului, cât şi la cele care nu ţin de persoana acestuia, cu excepţia concedierii pentru motive disciplinare. Mai mult, prin Decizia nr. 19/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată, deoarece există deja practică neunitară. Însă, în opinia judecătorilor-raportori, concedierea aplicabilă categoriei de salariaţi care deţin o funcţie eligibilă într-un organism sindical nu este posibilă, pe durata exercitării mandatului, nici pentru motive care ţin de îndeplinirea mandatului şi nici pentru alte motive, reglementate de lege (care ţin sau nu de persoana salariatului), cu excepţia concedierii pentru motive disciplinare în sensul art. 61 lit. a) din Codul muncii şi pentru motive care intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului, în condiţiile legii.

5. Având cuvântul, partea Ştefan Blacioti solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Invocă aspecte ale situaţiei de fapt din dosar, referitoare la data intrării în concediu medical şi la data desfiinţării locului de muncă.

6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situaţiile diferite impun diferenţa de tratament juridic.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 2 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 39.828/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de intimata Societatea Goodmills - S.A. din localitatea Pantelimon, judeţul Ilfov (fostă Titan - S.A.) într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei la decizia de concediere, formulată de Ştefan Blacioti.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că textul de lege criticat contravine art. 16 din Constituţie, deoarece instituie un privilegiu pentru liderii sindicali, în condiţiile în care aceştia se află în aceeaşi situaţie ca şi alţi salariaţi ale căror posturi sunt desfiinţate şi care urmează a fi disponibilizaţi. Deşi liderii sindicali au un statut special, în sensul că sunt aleşi îh vederea apărării intereselor salariaţilor, în ceea ce priveşte situaţia obiectivă a desfiinţării postului ocupat, ei se află într-o situaţie analogă cu ceilalţi salariaţi care nu ocupă funcţii sindicale, deoarece concedierea nu are nicio legătură cu activitatea sindicală. Mai mult, tot aceeaşi calitate de apărători ai angajaţilor o au şi reprezentanţii salariaţilor, aleşi în condiţiile art. 221 şi următoarele din Codul muncii, care însă nu beneficiază de acest privilegiu, singura interdicţie la concedierea acestora fiind cea prevăzută de art. 226 din Codul muncii, respectiv faptul că nu pot fi concediaţi „pentru motive ce ţin de mandatul pe care l-au primit de la salariaţi”. De altfel, însăşi Curtea Constituţională a reţinut prin Decizia nr. 383 din 23 martie 2011 că diferenţa de tratament între protecţia conferită liderilor de sindicat şi cea conferită reprezentanţilor aleşi ai salariaţilor creează o situaţie cu efecte discriminatorii. Deşi Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa că protecţia sporită acordată liderilor de sindicat are caracterul unei garanţii legale împotriva eventualelor acţiuni de constrângere, de şantaj sau de reprimare, de natură să împiedice exercitarea mandatului, aceasta a vizat concedierea dispusă pentru motive ce au legătură cu exercitarea mandatului de către liderii sindicali. Or, dispoziţiile de lege criticate instituie o interdicţie absolută la concediere, pentru orice ipoteză dintre cele prevăzute la art. 61 şi 65 din Codul muncii, singura excepţie fiind concedierea disciplinară pentru abateri grave sau repetate. Susţine că, în cazul de faţă, este vorba despre o situaţie obiectivă, respectiv desfiinţarea locului de muncă ocupat de către salariatul care în acelaşi timp ocupă şi o funcţie sindicală, fără a avea nicio legătură cu exercitarea mandatului de lider sindical, aceasta cu atât mai mult cu cât, în speţă, desfiinţarea postului a avut loc anterior înfiinţării sindicatului şi dobândirii calităţii de lider sindical de către reclamant. Ca mijloc de protecţie şi ca o garanţie suficientă legea reglementează posibilitatea salariatului de a contesta decizia de concediere în faţa instanţei judecătoreşti, iar dacă se va proba că adevăratul motiv al concedierii îl reprezintă activitatea sindicală, atunci instanţa va putea anula decizia în temeiul altor prevederi legale, cum ar fi: art. 59 din Codul muncii, art. 220 alin. (2) din Codul muncii şi art. 10 alin, (1) din Legea dialogului social nr. 62/2011. De altfel, însăşi Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii din 1971 instituie o protecţie a liderilor sindicali care să aibă în vedere exercitarea mandatului, iar nu o protecţie absolută. În acelaşi sens este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.276 din 12 octombrie 2010, prin care s-a arătat că este neconstituţională „o măsură care nu instituie un raport just de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul legitim urmărit”. Caracterul absolut al protecţiei prevăzute de art. 60 alin. (1) lit. g) din Codul muncii are în vedere toate tipurile de concediere (cu excepţia celei disciplinare) prevăzute la art. 61 şi 65 din Codul muncii, cum sunt: cazul în care salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, cazul în care se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat, cazul desfiinţării locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. Or, toate aceste situaţii au caracter obiectiv, unele fiind constatate de alte organe ale statului, caracter ce poate fi verificat de instanţele judecătoreşti în cadrul contestării deciziei de concediere. Însă, din modul de redactare a dispoziţiilor de lege criticate, rezultă că nu se poate dispune concedierea unui lider de sindicat în niciuna din ipotezele menţionate.

9. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate mai susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor constituţionale ale art. 41 referitoare la dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii, deoarece prin instituirea imunităţii la concediere a liderilor sindicali este afectat dreptul la protecţie în caz de concediere al celorlalţi salariaţi care se află în aceeaşi situaţie obiectivă. Prin privilegiul instituit de art. 60 alin. (1) lit. g) din Codul muncii se afectează în esenţa sa dreptul salariatului la protecţie împotriva concedierii, deoarece pot exista situaţii în care, potrivit criteriilor obiective, un anumit salariat nu ar trebui selectat în vederea concedierii, ci liderul sindical.

10. Totodată, autoarea excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 44 din Constituţie privind protecţia proprietăţii private, deoarece, în situaţia obiectivă în care locul de muncă ocupat de salariatul lider sindical este desfiinţat, în mod automat dispar şi atribuţiile aferente acelui post, astfel încât salariatul nu mai are cum să presteze activitate pentru angajator, lipsind obiectul muncii. În condiţiile în care salariatul nu acceptă un alt post vacant compatibil cu pregătirea sa profesională sau dacă un astfel de post nu există în cadrul unităţii, prin interdicţia de concediere prevăzută de art. 60 alin. (1) lit. g) din Codul muncii angajatorul nu poate înceta contractul de muncă, rămânând în continuare obligat să îi plătească salariul respectivului angajat. Mai gravă este situaţia în care salariatul este declarat inapt fizic sau psihic, situaţie în care îi este interzis angajatorului să îl folosească pentru vreo activitate. Or, prin obligarea angajatorului de a menţine un salariat care nu mai prestează munca, dar faţă de care este obligat să îi plătească salariul, în virtutea unui contract de muncă activ, este afectat în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie. Invocă, în acest sens, considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.276 din 12 octombrie 2010.

11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

13. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În privinţa pretinsei încălcări a art. 16 din Constituţie arată că salariaţii se află într-o situaţie diferită faţă de salariaţii-lideri sindicali, întrucât numai aceştia din urmă contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor. Astfel, salariaţii-lideri sindicali pot întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiuni în justiţie, în numele membrilor de sindicat, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Aşadar, prin specificul atribuţiilor lor, aceştia constituie un puternic factor de echilibru economic şi social, capabil să asigure îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale membrilor de sindicat. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale (deciziile nr. 107 din i noiembrie 1995 şi nr. 14 din 22 ianuarie 2013) şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (hotărârile din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, din 3 iunie 1976, pronunţată în Cauza Engel şi alţii împotriva Olandei, sau din 28 noiembrie 1984, pronunţată în Cauza Rasmussen împotriva Danemarcei). În aceste condiţii nu se poate susţine nici încălcarea art. 41 din Constituţie, cu atât mai mult cu cât Codul muncii prevede numeroase garanţii, menite să împiedice comportamentul abuziv al angajatorilor, printre care foarte importantă este stricta reglementare a condiţiilor de încetare a contractului individual de muncă în urma manifestării unilaterale de voinţă a angajatorului. Prevederile de lege criticate trebuie coroborate cu art. 220 alin. (2) din Codul muncii şi cu cele ale art. 10 din Legea dialogului social nr. 62/2011 şl, ca urmare, protecţia liderilor sindicali nu este absolută, concedierea acestora fiind posibilă în toate celelalte cazuri prevăzute de Codul muncii (pentru motive care ţin de persoana salariatului sau pentru motive care nu ţin de această persoană-art. 61 şi 65).

De altfel, în art. 24 lit. a) din Carta socială europeană revizuită se prevede posibilitatea concedierii salariaţilor pentru „un motiv întemeiat, legat de aptitudinea sau conduita acestora ori de cerinţele de funcţionare a întreprinderii, a instituţiei sau a serviciului”. Totodată, persoanele care exercită funcţii eligibile într-un organism sindical sunt remunerate pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, prevăzute la art. 223 din Codul muncii, şi anume apărarea şi promovarea intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale salariaţilor.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului autoarei excepţiei şi ale părţii prezenţi la dezbateri, actele depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 60 alin, (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, având următorul cuprins: „(1) Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă: [...] g) pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat;

17. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii şi ale art. 44 alin. (1) privind protecţia proprietăţii private.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, cu privire la cadrul legislativ referitor la protecţia persoanelor care ocupă funcţii eligibile într-un organism sindical, că Legea nr. 53/2003 - Codul muncii prevede în titlul VII: „Dialogul social”, cap. II: „Sindicatele”, art. 220 alin. (2), următoarele: „Pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate.1 Reglementări referitoare la protecţia persoanelor alese în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale sunt cuprinse şi în Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, titlul II, cap. II, secţiunea a 2-a: „Conducerea organizaţiilor sindicale1. Astfel, potrivit art. 9, „Membrilor organelor de conducere alese ale organizaţiilor sindicale li se asigură protecţia legii contra oricăror forme de condiţionare, constrângere sau limitare în exercitarea funcţiilor lor”, iar, în conformitate cu art. 10 alin. (1), „Sunt interzise modificarea şi/sau desfacerea contractelor individuale de muncă ale membrilor organizaţiilor sindicale pentru motive care privesc apartenenţa la sindicat şi activitatea sindicală

19. Curtea reţine că dispoziţia de lege criticată face parte din titlul II: „Contractul individual de muncă”, cap. V: „încetarea contractului individual de muncă”, secţiunea a 2-a: „Concedierea” (art. 58-60) din Codul muncii. Potrivit art. 58, concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului şi poate fi dispusă pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, şi anume pentru motive care ţin de persoana salariatului (prevăzute la art. 61) sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului (prevăzute la art. 65). Art. 59 instituie interdicţii generale de concediere, stabilind că este interzisă concedierea pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală [lit. a)] şi pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale [lit. b)], iar art. 60 alin. (1) reglementează interdicţii temporare de concediere, şi anume: „a) pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii; b) pe durata suspendării activităţii ca urmare a instituirii carantinei; c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere; d) pe durata concediului de maternitate; e) pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în căzui copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani; g) pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat; h) pe durata efectuării concediului de odihnă iar art. 60 alin. (2) stabileşte că prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului, în condiţiile legii.

20. Curtea constată că, în reglementarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată îh Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 31 martie 2011, şi republicării Legii nr. 53/2003 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, dispoziţia de lege criticată se regăsea la art. 60 alin. (1) lit. h) şi avea acelaşi conţinut. Însă dispoziţiile art. 220 alin. (2), care, înainte de republicare se regăseau la art. 223 alin. (2), prevedeau că „Pe toată durata exercitării mandatului, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate”. Totodată, art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, lege abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011, prevedeau următoarele: „(1) în timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor; pe care legea le lasă la aprecierea celui care angajează, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale. (2) Sunt interzise modificarea şi/sau desfacerea contractelor individuale de muncă, atât ale reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cât şi ale membrilor acestora, din iniţiativa angajatorului, pentru motive care privesc activitatea sindicală.”

21. De asemenea, referitor la protecţia reprezentanţilor sindicali, Curtea reţine că, potrivit art. 1 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind protecţia reprezentanţilor lucrătorilor în întreprinderi şi înlesnirile ce se acordă acestora nr. 135/1971, ratificată de România prin Decretul nr. 83/1975, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 86 din 2 august 1975, „Reprezentanţii lucrătorilor din întreprinderi trebuie să beneficieze de o protecţie eficace împotriva oricăror măsuri care i-ar putea prejudicia, inclusiv desfacerea contractului de muncă, şi care ar avea drept cauză calitatea sau activităţile lor de reprezentanţi ai lucrătorilor, apartenenţa sindicală sau participarea la activităţi sindicale, în măsura în care acţionează potrivit legilor, convenţiilor colective sau altor aranjamente convenţionale în vigoare”, iar potrivit art. 2, „1. În întreprinderi trebuie să se acorde înlesniri reprezentanţilor lucrătorilor, pentru a putea să-şi îndeplinească repede şi eficace funcţiile lor. 2. Din acest punct de vedere, trebuie să se ţină seama de caracteristicile sistemului de relaţii profesionale aplicate în ţara respectivă, precum şi de nevoile, importanţa şi posibilităţile întreprinderii interesate. 3. Acordarea înlesnirilor nu trebuie să împiedice buna funcţionare a întreprinderii interesate.”

22. Totodată, Curtea constată că art. 7 (cu denumirea marginală „Protecţia reprezentanţilor lucrătorilor”) din Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare şi consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană, publicată în Jurnalul Oficial seria L, nr. 80/2002, prevede că „Statele membre se asigură că reprezentanţii salariaţilor, în exerciţiul funcţiunii, beneficiază de protecţie şi garanţii suficiente pentru a le permite să îşi îndeplinească corespunzător obligaţiile care le-au fost încredinţate”. Prin Hotărârea din 11 februarie 2010, în Cauza C - 405/08, Ingenierforeningen i Danmark împotriva Dansk Arbejdsgiverforening, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit, răspunzând unei întrebări preliminare, că art. 7 din Directiva 2002/14/CE trebuie interpretat în sensul că nu impune ca reprezentanţilor lucrătorilor să le fie acordată o protecţie sporită împotriva concedierii, dar a precizat că orice măsură luată pentru transpunerea directivei, indiferent dacă este prevăzuta de o lege sau de o convenţie colectivă, trebuie să respecte limita minimă de protecţie prevăzută la art. 7 din Directiva 2002/14/CE. S-a subliniat totodată, în cuprinsul considerentelor, că directiva face referire la un cadru general care stabileşte cerinţe minime, astfel că, „în ceea ce priveşte măsurile de protecţie şi garanţiile care trebuie acordate în privinţa reprezentanţilor lucrătorilor, legiuitorul Uniunii a lăsat o largă libertate de apreciere statelor membre, sub rezerva Obligaţiei acestora din urmă de a garanta atingerea rezultatelor impuse de această directivă”.

23. Având în vedere acest cadru legislativ intern şi internaţional, Curtea Constituţională constată că protecţia persoanelor alese într-un organism sindical este expresia libertăţii sindicale, prevăzute de art. 9 din Constituţie, potrivit căruia sindicatele „contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor”. În acest sens, o protecţie eficace şi garanţii suficiente pentru a le permite reprezentanţilor sindicali să îşi îndeplinească corespunzător obligaţiile care le-au fost încredinţate sunt prevăzute de art. 1 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 135/1971 şi de art. 7 din Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2002. În plan legislativ intern, această protecţie este prevăzuta de dispoziţiile art. 220 alin. (2) din Codul muncii, care interzic concedierea persoanelor alese în funcţii de conducere într-un organism sindical pentru motive ce privesc activitatea sindicală desfăşurată, şi de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 care interzice modificarea şi/sau desfacerea contractelor individuale de muncă ale membrilor organizaţiilor sindicale pentru motive care privesc apartenenţa la sindicat şi activitatea sindicală. Pe de altă parte, însă, dispoziţiile de lege criticate interzic absolut concedierea salariaţilor cu funcţii eligibile într-un organism sindical (cu cele două excepţii permise de lege, şi anume concedierea pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate şi concedierea pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului, îh condiţiile legii), indiferent dacă există sau nu o legătură între activitatea sindicală desfăşurată şi motivele de concediere, astfel cum sunt prevăzute la art. 61 (motive care ţin de persoana salariatului) şi art. 65 (motive care nu ţin de persoana salariatului) din Codul muncii.

24. Referitor la dispoziţiile art. 220 alin. (2) din Codul muncii şi ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, ce instituie protecţia împotriva concedierii din motive ce ţin de activitatea sindicală, Curtea s-a pronunţat în numeroase rânduri asupra excepţiei de neconstituţionalitate a acestora, raportată la art. 16 din Constituţie, statuând că aceste dispoziţii, atât în forma anterioară republicării Codului muncii, cât şi în forma ulterioară, sunt constituţionale. Astfel, Curtea a reţinut că liderii sindicali se află într-o situaţie diferită de cea a celorlalţi salariaţi, iar protecţia lor legală este nu numai justificată, dar şi necesară. Angajaţii cu funcţii eligibile într-un organism sindical sunt în situaţii diferite faţă de ceilalţi angajaţi, astfel încât tratamentul juridic aplicabil cu privire la concediere este justificat obiectiv. Măsura de protecţie a mandatului exercitat de reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor are caracterul unei garanţii legale împotriva eventualelor acţiuni de constrângere, de şantaj sau de reprimare, de natură să împiedice exercitarea mandatului. Este evident că liderii sindicali nu şi-ar putea îndeplini mandatul încredinţat de salariaţi de a le apăra drepturile şi de a promova interesele profesionale, economice şi sociale ale acestora, dacă ar fi expuşi unor represalii, ameninţări sau şantajări din partea angajatorilor. Situaţia deosebită în care se află salariaţii membri ai organelor de conducere ale sindicatelor este determinată de atribuţiile lor în asigurarea îndeplinirii rolului sindicatelor, prevăzut în teza a două a art. 9 din Constituţie, potrivit căreia sindicatele „contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor”. De asemenea, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate reprezintă o măsură de protecţie a liderilor sindicali, pentru ca aceştia să poată îndeplini în bune condiţii atribuţiile cu care au fost însărcinaţi de salariaţii membri de sindicat care i-au ales. Măsura de protecţie se justifică prin necesitatea de a se contracara eventualele măsuri abuzive, cu caracter represiv sau de intimidare, din partea angajatorului. În acest sens sunt deciziile nr. 104 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 26 februarie 1996, nr. 24 din 22 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, nr. 194 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 2 iunie 2005, nr. 124 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 29 martie 2007. Prin Decizia nr. 104 din 31 octombrie 1995, Curtea a mai stabilit că art. 11 din Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate nu are însă semnificaţia unui privilegiu, ci a unei măsuri de protecţie spre a se asigura egalitatea de tratament între sindicat, pe de o parte, şi societatea comercială, pe de altă parte, ca părţi în contractul colectiv de muncă. În lipsa unei asemenea măsuri de protecţie, societatea comercială ar avea un puternic mijloc de presiune asupra reprezentantului sindicatului, care ar afecta poziţia de egalitate a sindicatului faţă de societatea comercială, precum şi îndeplinirea de către sindicat a rolului său constituţional, consfinţit de art. 9 din Constituţie, de a apăra interesele profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor. Prin Decizia nr. 124 din 15 februarie 2007, Curtea a reţinut că organizaţiile sindicale, şi mai ales liderii acestora, în calitatea lor de reprezentare, promovare şi apărare a drepturilor şi intereselor profesionale şi economice ale salariaţilor, vin mai des în contact direct cu reprezentanţii angajatorului, adesea în stări conflictuale, situaţii în care nu ar mai putea acţiona eficient dacă ar fi expuşi eventualelor măsuri represive din partea angajatorului. Aceste circumstanţe îi plasează pe liderii sindicali într-o situaţie obiectiv diferită faţă de cea a celorlalţi salariaţi, ceea ce justifică şi tratamentul juridic diferenţiat, prin reglementarea unor măsuri speciale şi mai eficiente de apărare a stabilităţii raporturilor de muncă.

25. Ţinând cont de această jurisprudenţă, Curtea constată că protecţia de care beneficiază persoanele cu funcţii eligibile într-un organism sindical, prevăzută de art. 220 alin. (2) din Codul muncii, este o protecţie necesară, adecvată, eficace şi care corespunde cerinţelor constituţionale şi celor prevăzute de actele internaţionale, instituită în scopul respectării libertăţii sindicale. Curtea reţine că protecţia legală a persoanelor cu funcţii eligibile într-un organism sindical se impune şi trebuie să funcţioneze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfăşurată, fiind asigurată, aşa cum s-a arătat, de prevederile art. 220 alin. (2) din Codul muncii.

26. Analizând dispoziţiile art. 60 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, Curtea reţine, însă, că acestea reglementează o interdicţie absolută, generală, de concediere a persoanelor cu funcţii eligibile într-un organism sindical, atât pentru motive care ţin de persoana salariatului, cât şi pentru motive care nu ţin de persoana acestuia, singurele excepţii fiind concedierea pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate şi concedierea pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului. Potrivit textului de lege criticat, persoanele cu funcţii eligibile într-un organism sindical nu pot fi concediate nici pentru celelalte motive care ţin de persoana salariatului, prevăzute de art. 61 din Codul muncii [şi anume lit. b) - „în cazul în care salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedură penală lit. c) - „în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat”-, lit. d) - „în cazul în cam salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în cam este încadrat], nici pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, prevăzute de art. 65 din Codul muncii (şi anume „desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia). Aşadar, Curtea constată că, indiferent dacă măsura concedierii are sau nu legătură cu activitatea sindicală desfăşurată, concedierea angajaţilor cu funcţii eligibile într-un organism sindical este interzisă. Totodată, Curtea constată, pe de-o parte, că dispoziţiile de lege criticate prevăd că interdicţia concedierii se aplică pe toată durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, durată care nu este limitată, iar, pe de altă parte, că nu există nicio prevedere de lege care să precizeze categoriile de funcţii eligibile care pot beneficia de această protecţie, persoanele protejate fiind aşadar hotărâte exclusiv de organismul sindical.

27. În aceste condiţii, Curtea constată că textul de lege criticat nu distinge între situaţiile în care concedierea pentru unul din motivele prevăzute de art. 61 şi 65 din Codul muncii ar avea legătură cu activitatea sindicală şi situaţiile în care nu există această legătură, doar în aceste din urmă situaţii concedierea pentru unul din motivele de la art. 61 şi 65 putând fi justificată. Astfel, textul de lege criticat instituie o prezumţie absolută a existenţei legăturii între activitatea sindicală şi unul din motivele de concediere prevăzute de art. 61 şi 65 din Codul muncii. Or, protecţia persoanelor alese în funcţii de conducere ale organismului sindical trebuie să funcţioneze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfăşurată [astfel cum este prevăzută de art. 220 alin. (2) din Codul muncii], iar nu şi în ceea ce priveşte activitatea profesională - de bază - a angajatului.

28. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (A se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Curtea constată că reglementarea motivelor expres şi limitativ prevăzute de Codul muncii pentru încetarea raportului de muncă din iniţiativa angajatorului reprezintă o garanţie a tuturor salariaţilor pentru neîngrădirea dreptului la muncă, prevăzut de art. 41 din Constituţie. Potrivit dispoziţiilor de lege criticate, salariaţii care ocupă şi o funcţie eligibilă într-un organism sindical nu pot fi concediaţi, beneficiind astfel de un tratament juridic diferit faţă de ceilalţi salariaţi.

29. Curtea constată că, în situaţiile în care motivele de concediere prevăzute de art. 61 şi 65 din Codul muncii au legătură cu motivul ce priveşte îndeplinirea mandatului în cadrul organismului sindical, tratamentul juridic diferenţiat al persoanelor ce ocupă funcţii eligibile într-un organism sindical, prin reglementarea unor măsuri speciale şi mai eficiente de apărare a stabilităţii raporturilor de muncă, instituit prin dispoziţiile de lege criticate, este justificat în mod obiectiv şi rezonabil, aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţă sa constantă, menţionată la paragraful 24.

30. Însă, în ipotezele în care nu există o legătură între activitatea sindicală şi concedierea pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 61 şi 65 din Codul muncii, Curtea constată că instituirea tratamentului juridic diferit al persoanelor cu funcţii eligibile într-un organism sindical, şi anume interdicţia de concediere a acestora, nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, protecţia acestor persoane trebuind să funcţioneze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfăşurată. Prin urmare, textul de lege criticat, interzicând concedierea salariaţilor cu funcţii eligibile într-un organism sindical, în cazurile în care aceasta nu are legătură cu activitatea sindicală desfăşurată, instituie un privilegiu al acestor persoane faţă de ceilalţi salariaţi, sub aspectul garanţiilor pentru neîngrădirea dreptului la muncă, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.

31. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 44 din Constituţie, Curtea reţine că prevederile de lege criticate obligă angajatorul la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de situaţia concretă şi obiectivă a salariatului care ocupă şi o funcţie eligibilă într-un organism sindical şi care este, de exemplu, arestat preventiv sau arestat la domiciliu pe o perioadă mai mare de 30 zile sau faţă de care s-a constatat inaptitudinea fizică şi/sau psihică, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare tocului de muncă ocupat, sau faţă de care s-a constatat că nu corespunde profesional sau căruia i s-a desfiinţat locul de muncă. Or, în lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de aceste situaţii concrete şi obiective. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 1.276 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 9 noiembrie 2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (potrivit căruia „Membrii aleşi în organele de conducem ale organizaţiilor sindicale, cam lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului lunar cu 3-5 zile pentru activităţi sindicale, fără afectarea drepturilor salariate*), prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că textul de lege criticat afectează în esenţa să dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie, deoarece, „în lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de această situaţie concretă şi obiectivă.” Având în vedere acestea, şi în cauza de faţă, Curtea constată că scopul reglementării, acela de a proteja activitatea sindicală, vine într-o evidentă coliziune cu interesele angajatorului, care este pus în situaţia de a suporta o sarcină excesivă, de natură a-i afecta esenţa dreptului de proprietate, şi, în consecinţă, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 44 din Constituţie.

32. În continuare, Curtea reţine că interzicerea absolută a concedierii, atât pentru motive care ţin de persoana salariatului (şi anume arestarea preventivă sau arestarea la domiciliu pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, constatarea inaptitudinii fizice şi/sau psihice a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat; necorespunderea profesională cu locul de muncă în care este încadrat), cât şi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului (şi anume desfiinţarea locului de muncă), îngrădeşte dreptul angajatorului de a-şi organiza în plan intern activitatea, prin limitarea dreptului de a concedia - chiar şi în condiţiile stricte prevăzute de lege. Astfel, imposibilitatea absolută a angajatorului de a concedia persoanele care ocupă funcţii eligibile într-un organism sindical (cu cele două excepţii prevăzute de lege) reprezintă o limitare a activităţii economice, prin îngrădirea prerogativei angajatorului de a hotărî cu privire la organizarea activităţii sale în unitate, limitare evidentă, de exemplu, în cazul desfiinţării locului de muncă. Potrivit art. 45 din Constituţie, accesul liber ai persoanei la o activitate economică şi exercitarea acesteia în condiţiile legii sunt garantate, iar legiuitorul are, astfel, posibilitatea de a stabili condicile şi limitele exercitării activităţii economice.

33. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, concretizate, cu titlu de exemplu, prin Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, şi Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014, Curtea va analiza, prin prisma unui test de proporţionalitate, dacă o astfel de limitare este justificată, dacă obiectivul urmărit califică scopul reglementării ca fiind unul legitim şi dacă limitarea este rezonabilă în raport cu obiectivul urmărit şi nu tinde la transformarea acestui drept în unul iluzoriu/teoretic. Conform principiului proporţionalităţii, astfel cum a reţinut Curtea prin Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, paragraful 28, orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului şi proporţională - justul echilibru între interesele concurente pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.

34. Aplicând aceste considerente de principiu la speţa de faţă, Curtea constată că limitarea activităţii economice a angajatorului, prin interdicţia de a concedia persoanele care ocupă funcţii eligibile într-un organism sindical, este justificată de interesul asigurării libertăţii sindicale prin protejarea acelor salariaţi care au rol de reprezentare, promovare şi apărare a drepturilor şi intereselor profesionale şi economice ale salariaţilor, scopul reglementării prevăzute de art. 60 alin. (1) lit. g) fiind unul legitim. Măsura de limitare este adecvată, fiind capabilă să ducă la îndeplinirea scopului protejării activităţii sindicale şi este necesară pentru îndeplinirea acestui scop. Însă, întrucât dispoziţiile criticate prezumă absolut existenţa unei legături între motivul de concediere şi activitatea sindicală, fără a lăsa posibilitatea angajatorului de a concedia salariatul care ocupă şi o funcţie eligibilă într-un organism sindical, pentru motive care nu ţin de activitatea sindicală, această soluţie legislativă impune angajatorului o sarcină nerezonabilă şi excesivă în raport cu obiectivul care trebuie atins - protecţia libertăţii sindicale, neexistând astfel un just echilibru între interesele concurente. Prin urmare, Curtea constată că soluţia legislativă criticată nu este proporţională cu obiectivul urmărit prin limitarea activităţii economice a angajatorului.

35. Curtea reţine că în acelaşi sens este şi art. 2 pct. 3 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 135/1971, potrivit căruia acordarea unor înlesniri în favoarea membrilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu trebuie să împiedice buna funcţionare a unităţii. Or, interzicerea absolută a concedierii liderilor sindicali, indiferent dacă măsura concedierii are sau nu legătură cu activitatea sindicală, poate să conducă la afectarea bunei desfăşurări a activităţii angajatorului, fără de care nu s-ar mai justifica nici existenţa organismului sindical.

36. În acelaşi sens s-a pronunţat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 12 septembrie 2011, pronunţată în Cauza Palomo Sanchez şi alţii împotriva Spaniei, paragraful 27, a reţinut că, dintr-o cercetare de drept comparat, reiese că există o convergenţă a sistemelor juridice între cele 35 de state membre examinate: acestea prevăd şi organizează libertatea de exprimare şi libertatea sindicală a salariaţilor, cel mai adesea prin prevederi constituţionale sau, atunci când nu este cazul, prin norme legislative. Salariaţii care au responsabilităţi reprezentative beneficiază de o protecţie sporită care le facilitează exercitarea mandatului. În toate statele, reglementarea, în vederea concilierii exercitării acestui drept cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale altor persoane, stabileşte norme care permit sancţionarea unui abuz în exercitarea acestui drept. Prerogativele de care dispune angajatorul îi permit, în caz de necesitate, să exercite o acţiune disciplinară împotriva salariatului care a avut un comportament abuziv. Jurisprudenţa în materie este concordantă şi se caracterizează printr-un demers de examinare sistematică a proporţionalităţii dintre măsura concedierii şi faptele care au determinat-o. Prin aceeaşi hotărâre, paragraful 29, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că „deţinerea unei competenţe disciplinare constituie una dintre prerogativele fundamentale ale oricărei persoane cu funcţie de conducere, fie că este din sectorul privat sau din sectorul public. Aceasta are, în materie, o amplă marjă de apreciere care îi permite să pronunţe sancţiunea pe care o consideră cea mai potrivită pentru faptele imputate salariatului; gama de sancţiuni posibile include capacitatea de a se dispensa de persoana care a compromis grav interesele întreprinderii sau ale serviciului public. În paralel, competenţa de a concedia este însoţită de interdicţia impusă persoanei cu funcţie de conducere de a se dispensa de salariat pentru motive legate de sindicat. Greşeala sau motivul legitim pot justifica măsura concedierii. Primul concept se referă la un comportament specific, identificat. Cel de al doilea se referă la un comportament considerat în ansamblu.” La paragraful 30, instanţa de contencios al drepturilor omului a reţinut că „proporţionalitatea măsurii concedierii în raport cu comportamentul salariatului stă la baza tuturor legislaţiilor studiate.”

37. În concluzie, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate, prin interzicerea de a concedia persoanele care ocupă funcţii eligibile într-un organism sindical, în cazurile în care concedierea nu are legătură cu activitatea sindicală, contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 45jsrivind activitatea economică.

38. În consecinţă, instanţele judecătoreşti, în cadrul analizării legalităţii deciziei de concediere a unui salariat care are şi o funcţie eligibilă într-un organism sindical, sunt cele care examinează dacă există vreo legătură între motivul de concediere avut în vedere (prevăzut la art. 61 - motive care ţin de persoana salariatului sau art. 65 - motive care nu ţin de persoana salariatului, din Codul muncii) şi îndeplinirea mandatului pe care salariatul care ocupă o funcţie eligibilă în cadrul organismului sindical l-a primit de la salariaţii din unitate, angajatorului revenindu-i, potrivit art. 272 din Codul muncii, sarcina de a dovedi legalitatea deciziei de concediere. În cazul în care se constată vreo legătură între motivul de concediere şi activitatea de îndeplinire a mandatului pe care salariatul care ocupă o funcţie eligibilă într-un organism sindical l-a primit de la salariaţii din unitate, decizia de concediere a acestuia este nelegală, în baza art. 220 alin. (2) din Codul muncii, potrivit căruia, „Pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate

39. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Goodmills - S.A. din localitatea Pantelimon, judeţul Ilfov (fostă Titan - S.A.) în Dosarul nr. 39.828/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTE

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Nr. 4.018 din 10 decembrie 2015

Nr. 2.031 din 17 decembrie 2015

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. X alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative

În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. X alin. (9) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative,

ministrul finanţelor publice şi viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. X alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Anca Dana Dragu

Vasile Dîncu

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a prevederilor art. X alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative

 

Art. 1. - Dobânda acumulată aferentă Programului de cooperare transfrontalieră România-Serbia 2007-20013 şi Programului de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, rămasă neutilizată, inclusiv dobânda acumulată la sumele de prefinanţare primite de la Comisia Europeană, aferente Programului de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, se face venit la bugetul de stat, în contul 20.A.31.09.00 „Venituri din dobânzi aferente sumelor aferente programelor operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă al Politicii de coeziune 2007-2013, precum şi programelor de cooperare transfrontalieră”, codificat cu codul de identificare fiscală al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, denumit în continuare MDRAP.

Art. 2. - MDRAP solicită Ministerului Finanţelor Publice introducerea modificărilor în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi în volumul şi structura bugetului MDRAP, în baza copiei extrasului contului de venituri bugetare deschis la Trezoreria Statului în care sunt reflectate sumele virate la bugetul de stat.

Art. 3. - (1) Ministerul Finanţelor Publice, pe baza solicitării MDRAP, însoţită de copia extrasului de cont prevăzut la art. 2, introduce modificările corespunzătoare în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi în volumul şi structura bugetului acestuia.

(2) Sumele introduse în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat vor fi prevăzute distinct atât la partea de venituri, cât şi la partea de cheltuieli, după cum urmează:

a) la partea de venituri ale bugetului de stat vor fi prevăzute la capitolul 31.01 „Venituri din dobânzi”, la o poziţie distinctă, respectiv subcapitolul 31.01.09 „Venituri din dobânzi aferente sumelor aferente programelor operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă al Politicii de coeziune 2007-2013, precum şi programelor de cooperare transfrontalieră”;

b) la partea de cheltuieli, în bugetul MDRAP vor fi prevăzute la titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, la articolul 56.45 „Transferuri din sume din dobânzi destinate cofinanţării programelor operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă al Politicii de coeziune 2007-2013, precum şi programelor de cooperare transfrontalieră”.

Art. 4. - MDRAP poate deschide şi utiliza creditele bugetare suplimentate conform art. 3 numai pentru destinaţiile aprobate conform art. X alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Art. 5. - (1) MDRAP, până la data de 23 decembrie a fiecărui an, poate solicita Ministerului Finanţelor Publice deschiderea creditelor bugetare aprobate la titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, la articolul prevăzut la art. 3 alin. (2) lit. b).

(2) Ministerul Finanţelor Publice aprobă solicitarea menţionată la alin. (1), formulată de MDRAP, în termen de maximum două zile lucrătoare.

(3) Până la data de 24 decembrie a fiecărui an, MDRAP virează în contul de disponibil 50.01.51 „Disponibil din sume primite în conformitate cu prevederile art. X din OG nr. 17/2015”, codificat cu codul de identificare fiscală al MDRAP, sumele reprezentând dobânda acumulată aferentă Programului de cooperare transfrontalieră România-Serbia 2007-2013 şi Programului de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, rămasă neutilizată, inclusiv dobânda acumulată la sumele de prefinanţare primite de la Comisia Europeană, aferente Programului de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, care nu mai pot fi utilizate până la finele anului bugetar, determinate ca diferenţă între veniturile bugetare încasate în contul de venituri bugetare prevăzut la art. 3 alin. (2) lit. a) şi totalul plăţilor care au fost dispuse de la subdiviziunea de cheltuieli bugetare prevăzută la art. 3 alin. (2) lit. b).

(4) Până la data de 24 decembrie a fiecărui an, MDRAP va efectua retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate de la subdiviziunea de cheltuieli bugetare prevăzută la art. 3 alin. (2) lit. b). Până la aceeaşi dată, acesta va solicita Ministerului Finanţelor Publice introducerea modificărilor corespunzătoare în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi în volumul şi structura bugetului acestuia, constând în diminuarea bugetului respectiv cu sumele transferate în contul de disponibil potrivit prevederilor alin. (3).

(5) Sumele existente la finele anului în contul de disponibil 50.01.51 „Disponibil din sume primite în conformitate cu prevederile art. X din O.G. nr. 17/2015” se transferă în primele 5 zile lucrătoare ale anului următor de către MDRAP în contul de venituri ale bugetului de stat prevăzut la art. 3 alin. (2) lit. a). Utilizarea cu aceeaşi destinaţie a sumelor astfel transferate se efectuează numai după majorarea cu sumele respective a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a bugetului MDRAP, prin introducerea modificărilor corespunzătoare în aceste bugete conform procedurii prevăzute la art. 2 şi 3.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2015

 

În baza prevederilor art. 19 lit. d) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 80 alin. (2) şi ale art. 84 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 39 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2015, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţiile care au atribuţii în execuţia bugetară din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, precum şi unităţile lor subordonate vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 18 decembrie 2015.

Nr. 4.075.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2015

 

CAPITOLUL I

Încasarea veniturilor bugetare

 

1.1. (1) Sumele aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor obligaţii către bugetul general consolidat, cu termene de plată scadente până la finele anului 2015, se achită de către persoanele juridice şi fizice prin virament potrivit programului stabilit de instituţiile de credit sau unităţile Trezoreriei Statului, după caz, la care au conturile deschise, astfel încât sumele respective să fie încasate în contul curent general al Trezoreriei Statului, până la data de 31 decembrie 2015.

(2) Instituţiile de credit vor lua măsuri pentru asigurarea decontării tuturor ordinelor de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv a sumelor în numerar achitate de persoanele fizice către bugete, potrivit convenţiilor încheiate în acest scop cu unităţile subordonate ale Ministerului Finanţelor Publice, cu autorităţile administraţiei publice locale sau cu alte instituţii publice, după caz, prezentate de către clienţi astfel încât, până la data de 31 decembrie 2015, sumele respective să fie încasate în contul curent general al Trezoreriei Statului.

1.2. Impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat de către contribuabili, cu termene scadente până la finele anului 2015, pot fi achitate în numerar la casieriile unităţilor Trezoreriei Statului sau ale instituţiilor publice beneficiare, după caz, până la data de 31 decembrie 2015, inclusiv.

1.3. Sumele încasate în numerar de către instituţiile publice sau de către agenţii fiscali, reprezentând venituri ale bugetelor componente ale bugetului general consolidat, vor fi depuse în conturile de venituri bugetare cărora acestea li se cuvin, până la data de 31 decembrie 2015, inclusiv. Eventualele venituri încasate în numerar de către instituţiile publice în data de 31 decembrie 2015 se depun în conturile corespunzătoare de venituri bugetare deschise la unităţile Trezoreriei Statului, în data de 4 ianuarie 2016, şi se înregistrează ca venituri ale anului 2015, cu data de 31 decembrie 2015.

1.4. (1) Instituţiile publice care încasează venituri datorate bugetului de stat, bugetelor locale şi bugetului asigurărilor sociale de stat, după caz, în conturile 50.32 „Disponibil din sume colectate pentru bugetul de stat”, 50.33 „Disponibil din sume colectate pentru bugetele locale”, 50.34 „Disponibil din sume colectate pentru bugetul asigurărilor sociale de stat” şi 50.42 „Disponibil din sume colectate de unităţile administrativ-teritoriale pentru alte bugete” au obligaţia să vireze veniturile respective la subdiviziunile de venituri ale bugetelor cărora acestea se cuvin, până la data de 31 decembrie 2015, inclusiv.

(2) Eventualele sume încasate în conturile prevăzute la alin. (1) în data de 31 decembrie 2015 se virează în conturile corespunzătoare de venituri bugetare pe data de 4 ianuarie 2016 şi reprezintă venituri ale bugetelor cărora se cuvin pe anul 2015. În ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31.12.2015.

(3) Instituţiile publice care gestionează sume prin conturile de disponibilităţi prevăzute la art. 78 şi 781 din Normele metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice autonome, instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii, inclusiv a bugetelor creditelor interne, bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe nerambursabile, bugetelor fondului de risc şi bugetelor privind activitatea de privatizare, gestionate de instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare a acestora, aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să vireze sumele aflate în soldurile conturilor respective în conturile corespunzătoare de venituri bugetare deschise pe numele instituţiilor publice cu personalitate juridică ierarhic superioare, până la data de 30 decembrie 2015, inclusiv.

(4) Eventualele sume încasate în conturile prevăzute la alin. (3) în perioada 30-31 decembrie 2015 se virează în conturile corespunzătoare de venituri bugetare deschise pe numele instituţiilor publice cu personalitate juridică ierarhic superioare pe data de 4 ianuarie 2016 şi reprezintă venituri ale bugetelor cărora se cuvin pe anul 2015. În ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31.12.2015.

(5) Instituţiile publice care desfăşoară, pe lângă activitatea curentă, şi activităţi economice pentru care le-au fost atribuite coduri de identificare fiscală în calitate de plătitori de TVA şi care gestionează sumele aferente acestor activităţi prin conturile prevăzute la art. 77 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să vireze sumele aflate în soldurile conturilor respective în conturile corespunzătoare de venituri bugetare cărora sumele respective se cuvin, până la data de 31 decembrie 2015 inclusiv.

(6) Eventualele sume încasate în conturile prevăzute la alin. (5) în data de 31 decembrie 2015 se virează în conturile corespunzătoare de venituri bugetare pe data de 4 ianuarie 2016 şi reprezintă venituri ale bugetelor cărora se cuvin pe anul 2015. În ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31.12.2015.

1.5. La nivelul unităţilor Trezoreriei Statului care nu funcţionează cu casierii-tezaur nu pot rămâne sume în numerar la finele anului 2015. Sumele în numerar încasate la data de 31 decembrie 2015 se depun integral la finele zilei la instituţiile de credit la care acestea îşi au deschise conturile de disponibil.

1.6. (1) în cursul lunii decembrie 2015, organele fiscale competente vor lua măsurile necesare pentru clarificarea şi distribuirea, până la finele anului, în conturile corespunzătoare de venituri bugetare, a tuturor sumelor încasate în conturile unice reprezentând obligaţii fiscale prevăzute prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.294/2007 privind impozitele, contribuţiile şi alte sume reprezentând creanţe fiscale, care se plătesc de contribuabili într-un cont unic, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Sumele încasate în data de 31 decembrie 2015 în contul 20.A.47.01.00 „Venituri ale bugetului de stat - Sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic, în curs de distribuire” şi în contul 55.02 „Disponibil al bugetelor asigurărilor sociale şi fondurilor speciale, în curs de distribuire” se distribuie de către organele fiscale competente, în data de 4 ianuarie 2016, şi se transferă în aceeaşi zi de către unităţile Trezoreriei Statului în conturile corespunzătoare de venituri bugetare, ca operaţiuni aleanului 2015, cu data de 31 decembrie 2015.

(3) Eventualele sume încasate în conturile unice, rămase neclarificate la finele anului 2015, pot fi distribuite/compensate din oficiu de către organele fiscale competente în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. Î.314/2007 pentru aprobarea Metodologiei de distribuire a sumelor plătite de contribuabili în contul unic şi de stingere a obligaţiilor fiscale înregistrate de către aceştia, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 8 ianuarie 2016, cu data operaţiunii 31 decembrie 2015. La data de 8 ianuarie 2016, după efectuarea distribuirilor/ compensărilor din oficiu, eventualele sume rămase în soldul contului 55.02 „Disponibil al bugetelor asigurărilor sociale şi fondurilor speciale, în curs de distribuire” vor fi transferate de organele fiscale în contul 22.A.47.02.00 „Venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat - Contribuţii către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate încasate în contul unic, în curs de distribuire”. După efectuarea acestei operaţiuni, contul 55.02 „Disponibil al bugetelor asigurărilor sociale şi fondurilor speciale, în curs de distribuire” nu poate prezenta sold.

(4) Pentru operaţiunile prevăzute la alin. (3) organele fiscale competente vor transmite unităţilor Trezoreriei Statului fişiere distincte, purtând data de 31 decembrie 2015, care vor fi înregistrate de unităţile Trezoreriei Statului ca operaţiuni ale anului 2015.

(5) La finele anului 2015, în contul 20.A.47.01.00 „Venituri ale bugetului de stat - Sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic, în curs de distribuire” şi în contul 22.A.47.02.00 „Venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat - Contribuţii către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate încasate în contul unic, în curs de distribuire” pot rămâne numai sumele virate în cuantum mai mare decât suma obligaţiilor fiscale datorate, după efectuarea tuturor operaţiunilor de distribuire, inclusiv de compensare din oficiu.

1.7. (1) Pe data de 4 ianuarie 2016, cotele defalcate din impozitul pe venit sistate în condiţiile legii, aflate în soldul contului 20.A.04.02.00 „Veniturile bugetului de stat - Cote defalcate din impozitul pe venit în curs de distribuire” se transferă de unităţile Trezoreriei Statului, pe bază de notă contabilă, în contul 20.A.04.01.00 „Veniturile bugetului de stat - Cote defalcate din impozitul pe venit”, deschis pe codul de identificare fiscală al unităţilor administrativ-teritoriale pentru care a fost sistată alimentarea bugetului local, ca operaţiune a anului 2015, efectuată cu data de 31 decembrie 2015.

(2) Cotele defalcate din impozitul pe venit transferate la finele anului 2015 în condiţiile alin. (1) se repun la data de 4 ianuarie 2016 în contul 20.A.04.02.00 „Veniturile bugetului de stat - Cote defalcate din impozitul pe venit în curs de distribuire” din contul 20.A.04.01.00 „Veniturile bugetului de stat - Cote defalcate din impozitul pe venit”, ambele conturi fiind deschise pe codul de identificare fiscală al unităţilor administrativ-teritoriale pentru care a fost sistată alimentarea bugetului local, ca operaţiuni ale anului 2016. Cotele defalcate din impozitul pe venit repuse în contul 20.A.04.02.00 „Veniturile bugetului de stat - Cote defalcate din impozitul pe venit în curs de distribuire vor fi alocate bugetelor locale în condiţiile actelor normative care au stat la baza sistării acestora.

1.8. Cotele defalcate din eventualele sume reprezentând impozit pe venit distribuit de către organele fiscale în conformitate cu prevederile pct. 1.6 alin. (3) se calculează şi se virează în conturile cărora se cuvin pe data de 11 ianuarie 2016 ca operaţiune a anului 2016.

1.9. (1) Veniturile bugetare încasate în numerar de către unităţile vamale în perioada 31 decembrie 2015 - 3 ianuarie 2016 se depun la unităţile Trezoreriei Statului pe data de 4 ianuarie 2016, pe bază de chitanţe pentru încasarea de impozite, taxe şi contribuţii întocmite distinct pentru data de 31 decembrie 2015 si, respectiv, pentru perioada 1-3 ianuarie 2016.

(2) Sumele depuse în numerar pentru data de 31 decembrie 2015 se înregistrează ca venituri bugetare ale anului 2015, cu data de 31 decembrie 2015, iar sumele depuse pentru perioada 1-3 ianuarie 2016 se înregistrează ca venituri bugetare ale anului 2016, cu data de 4 ianuarie 2016.

1.10. Garanţiile în valută depuse la unităţile vamale, aflate în conturi deschise la instituţii de credit, se reportează în anul următor pentru a fi utilizate în scopul pentru care au fost constituite.

1.11. (1) Organele fiscale vor lua măsuri pentru distribuirea, potrivit legii, până la finele anului 2015, a sumelor încasate în conturile 50.59 „Disponibil din sume încasate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile în procesul de executare silită de unităţile administrativ-teritoriale”, 50.67 „Disponibil din sume încasate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile în procesul de executare silită”, 50.86.01 „Disponibil din executarea silită a creanţelor stabilite în alte state membre ale Uniunii Europene”, 50.86.02 „Disponibil din executarea silită a creanţelor stabilite în România şi recuperate în alte state membre ale Uniunii Europene”, 50.86.03 „Disponibil din executarea silită a creanţelor aferente plăţilor efectuate din fonduri comunitare şi din fonduri de cofinanţare aferente acestora”, 50.86.04 „Disponibil din executări/restituiri fond de risc”, 50.86.06 „Disponibil din recuperarea sumelor plătite de la bugetul de stat în baza prevederilor art. 11 din O.U.G. nr. 135/2007, individualizate în titluri de creanţă”, 50.86.07 „Disponibil din executarea silită a debitelor reprezentând prejudicii aduse pădurii, conform Legii nr. 46/2008”, 50.86.09 „Disponibil din sume încasate reprezentând prejudiciul cauzat şi recuperat în condiţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005” şi 50.86.14 „Disponibil din executarea silită a creanţelor stabilite de instanţele penale”.

(2) Eventualele disponibilităţi rămase nedistribuite la finele anului 2015 în conturile prevăzute la alin. (1) se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

(3) Eventualele sume rămase nedistribuite în conturile 50.86.10 „Disponibil pentru stingerea creanţelor fiscale, conform art. 7 din OG nr. 13/2012”, 50.86.11 „Disponibil pentru stingerea creanţelor fiscale conform art. 35 alin. (12) din OUG nr. 61/2012”, 50.86.12 „Disponibil pentru stingerea creanţelor fiscale conform art. 37 din OUG nr. 99/2013”, 50.86.13 „Disponibil pentru stingerea creanţelor fiscale conform art. 65 alin. (4) din OG nr. 9/2014” se restituie de unităţile Trezoreriei Statului la data de 31 decembrie 2015 în contul de venituri ale bugetului de stat 20.A.11.08.00 „Restituiri din sume defalcate din TVA acordate în anul precedent” codificat cu codul de identificare fiscală al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.

1.12. (1) Sumele reprezentând contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate colectate, în condiţiile pct. 2 alin. (6) din Normele de aplicare a prevederilor titlului XI - „Finanţarea unor cheltuieli de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului finanţelor publice nr. 577/909/2006, aflate în soldul conturilor 51 .E. 14.03.00 „Disponibil din accize încasate din vânzarea produselor din tutun”, 51 .E.14.13.00 „Disponibil din accize încasate în vamă din importul de produse din tutun”, 51 E. 14.02.00 „Disponibil din accize încasate din vânzarea de alcool etilic, produse intermediare, vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi bere”, 51.E.14.12.00 „Disponibil din accize încasate în vamă din importul de alcool etilic, produse intermediare, vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi bere, inclusiv sume datorate până la data de 31 decembrie 2006”, 51.E.16.05.00 „Disponibil din taxa asupra unor activităţi dăunătoare sănătăţii şi din publicitatea lor” se transferă la data de 30 decembrie 2015 de către unităţile Trezoreriei Statului în contul 50.03.20 „Disponibil din venituri proprii ale ministerelor şi instituţiilor de subordonare centrală, pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate conform Legii nr. 95/2006”, deschis pe numele direcţiilor de sănătate publică judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti.

(2) La data de 31 decembrie 2015, direcţiile de sănătate publică judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti virează sumele colectate în contul 50.03.20 „Disponibil din venituri proprii ale ministerelor şi instituţiilor de subordonare centrală, pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate conform Legii nr. 95/2006” în conturile corespunzătoare de venituri bugetare aferente activităţii finanţate integral din venituri proprii, deschise pe numele Ministerului Sănătăţii, la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

(3) Eventualele sume încasate în perioada 30- 31 decembrie 2015, după efectuarea operaţiunii de la alin. (1), în conturile 51.E.14.03.00 „Disponibil din accize încasate din vânzarea produselor din tutun”, 51.E.14.13.00 „Disponibil din accize încasate în vamă din importul de produse din tutun”, 51.E.14.02.00 „Disponibil din accize încasate din vânzarea de alcool etilic, produse intermediare, vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi bere”, 51.E.14.12.00 „Disponibil din accize încasate în vamă din importul de alcool etilic, produse intermediare, vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi bere inclusiv sume datorate până la data de 31 decembrie 2006”, 51.E.16.05.00 „Disponibil din taxa asupra unor activităţi dăunătoare sănătăţii şi din publicitatea lor” se transferă de către unităţile Trezoreriei Statului în contul 50.03.20 „Disponibil din venituri proprii ale ministerelor şi instituţiilor de subordonare centrală, pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate conform Legii nr. 95/2006”, deschis pe numele direcţiilor de sănătate publică judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, la data de 11 ianuarie 2016, şi se înregistrează ca operaţiuni ale anului 2015, cu data de 31 decembrie 2015.

(4) Sumele încasate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti în contul 50.03.20 „Disponibil din venituri proprii ale ministerelor şi instituţiilor de subordonare centrală, pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate conform Legii nr. 95/2006”, în conformitate cu prevederile alin. (3), se virează în conturile corespunzătoare de venituri bugetare aferente activităţii finanţate integral din venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii, la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, odată cu virarea contribuţiilor colectate pentru perioada 1-15 ianuarie 2016, ca operaţiuni ale anului 2016.

 

CAPITOLUL II

Precizări privind deschiderea creditelor bugetare

 

A. Deschiderea de credite bugetare din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale

2.1. (1) Ordonatorii principali de credite finanţaţi din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale pot prezenta la Ministerul Finanţelor Publice cereri pentru deschiderea de credite bugetare, până cel târziu la data de 24 decembrie 2015 inclusiv, asigurându-se astfel timpul necesar efectuării cheltuielilor până la finele anului. Retragerea creditelor bugetare deschise poate fi efectuată de către ordonatorii principali şi secundari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale, până cel târziu la data de 24 decembrie 2015 inclusiv.

(2) începând cu data de 28 decembrie 2015 inclusiv, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale pot prezenta la Ministerul Finanţelor Publice cereri pentru deschiderea de credite bugetare astfel:

- în data de 28 decembrie 2015 - din sumele retrase potrivit prevederilor alin. (1);

- în perioada 28 decembrie 2015 - 31 decembrie 2015 - pentru operaţiuni privind serviciul datoriei publice, precum şi pentru operaţiuni finanţate prin suplimentarea creditelor bugetare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, Fondul naţional de dezvoltare şi din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pe bază de hotărâri ale Guvernului sau pentru acţiuni urgente aprobate de ministrul finanţelor publice pe baza fundamentărilor justificate ale ordonatorilor principali de credite.

- în perioada 28 decembrie 2015 - 30 decembrie 2015 - pentru operaţiunile finanţate din titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare” şi din titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”.

2.2. Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale pot prezenta Ministerului Finanţelor Publice cererile pentru deschiderea de credite bugetare aferente lunii ianuarie 2016, începând cu data de 29 decembrie 2015 inclusiv. În cazul neaprobării Legii bugetului de stat pe anul 2016 şi, respectiv, a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar al anului 2015, deschiderea creditelor bugetare din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale se efectuează în conformitate cu prevederile art. 37 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

2.3. (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale vor lua măsurile necesare pentru aprobarea bugetelor proprii şi ale ordonatorilor de credite subordonaţi în termenul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prezentarea la unităţile Trezoreriei Statului a bugetelor prevăzute la alin. (1) se efectuează, în conformitate cu prevederile art. 70 alin. (3) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 10 zile de la aprobare.

(3) în cazul nedepunerii bugetelor aprobate în termenul prevăzut la alin. (2) se aplică prevederile art. 70 alin. (4)-(6) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

B. Deschiderea de credite bugetare din bugetele locale

2.4. (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot prezenta unităţilor Trezoreriei Statului cererile pentru deschiderea creditelor bugetare până la data de 24 decembrie 2015 inclusiv. Retragerea creditelor bugetare deschise poate fi efectuată de către ordonatorii principali şi secundari de credite ai bugetelor locale, până cel târziu la data de 24 decembrie 2015 inclusiv.

(2) începând cu data de 28 decembrie 2015 inclusiv, ordonatorii principali de credite ai bugetului local pot prezenta cereri pentru deschiderea de credite bugetare astfel:

- la data de 28 decembrie 2015 - din sumele retrase potrivit prevederilor alin. (1);

- în perioada 28 decembrie 2015-31 decembrie 2015 - pentru sumele pentru care în luna decembrie 2015 au fost aprobate acte normative care prevăd acordarea acestora şi efectuarea de plăţi din bugetul local aprobat pe anul 2015, precum şi pentru alte sume, pe bază de fundamentări justificate, semnate de ordonatorul principal de credite, cu aprobarea conducătorului unităţii Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile de venituri şi cheltuieli ale bugetului local şi a trezorierilor-şefi ai activităţilor de trezorerie şi contabilitate publică sau a persoanelor care exercită atribuţii de trezorier-şef.

(3) Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare din bugetul local aferente lunii ianuarie 2016 pot fi prezentate unităţilor Trezoreriei Statului începând cu data de 29 decembrie 2015 inclusiv. În cazul neaprobării Legii bugetului de stat pe anul 2016 cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar al anului 2015, deschiderea creditelor din bugetele locale se efectuează în conformitate cu prevederile art. 40 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Până la expirarea perioadei de 45 de zile de la data publicării Legii bugetului de stat pe anul 2016 în Monitorul Oficial al României, Partea I, cererile privind deschiderea de credite bugetare din bugetele locale se întocmesc la nivelul necesităţilor de finanţare aferente perioadei pentru care se solicită creditele respective.

(5) în cazul în care bugetele locale nu se aprobă în intervalul de 45 de zile de la data publicării Legii bugetului de stat pe anul 2016 în Monitorul Oficial al României, Partea I, după expirarea acestui interval, finanţarea cheltuielilor unităţilor administrativ-teritoriale şi unităţilor din subordinea acestora se efectuează în condiţiile prevederilor art. 39 alin. (7), (71) şi (72) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

C. Deschiderea de credite din bugetele de venituri şi cheltuieli ale Instituţiilor publice autonome, cu excepţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Instituţiilor publice finanţate Integral sau parţial din venituri proprii, precum şi din bugetele creditelor Interne, bugetele creditelor externe, bugetele fondurilor externe nerambursabile şi bugetele privind activitatea de privatizare gestionate de Instituţiile publice, Indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare a acestora

2.5. (1) Ordonatorii de credite ai bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice autonome, cu excepţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, inclusiv ai bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă unele instituţii publice, bugetelor creditelor interne, bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe nerambursabile şi bugetelor privind activitatea de privatizare ale instituţiilor publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare a acestora, pot prezenta unităţilor Trezoreriei Statului cererile pentru deschiderea creditelor bugetare până la data de 24 decembrie 2015 inclusiv, asigurându-se astfel timpul necesar efectuării cheltuielilor până la finele anului.

(2) începând cu data de 28 decembrie 2015 inclusiv, ordonatorii de credite ai bugetelor prevăzute la alin. (1) pot prezenta unităţilor teritoriale ale Trezoreriei Statului cereri pentru deschiderea de credite bugetare pe bază de fundamentări justificate, semnate de ordonatorul de credite şi avizate de către ordonatorul de credite ierarhic superior, în cazul în care acesta există. Deschiderea creditelor bugetare se efectuează cu aprobarea conducătorului unităţii Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile de venituri şi cheltuieli ale bugetelor respective şi a trezorierilor-şefi ai activităţilor de trezorerie şi contabilitate publică sau a persoanelor care exercită atribuţii de trezorier-şef.

(3) Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare din bugetele prevăzute la alin. (1) aferente trimestrului I 2016 pot fi prezentate unităţilor Trezoreriei Statului începând cu data de 29 decembrie 2015 inclusiv.

(4) Instituţiile publice autonome, cu excepţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ale căror bugete de venituri şi cheltuieli nu sunt aprobate până la finele anului 2015, pot efectua cheltuieli în anul 2016 până la aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli, în cadrul limitelor lunare de cheltuieli care nu pot depăşi, de regulă, 1/12 din prevederile bugetului anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorul de credite şi avizate de către ordonatorul de credite ierarhic superior, în cazul în care acesta există în cazul în care creditele bugetare propuse în proiectele de buget pe anul 2016 sunt mai mici decât cele din anul precedent, limitele lunare de cheltuieli se stabilesc la nivelul a 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget.

(5) în cazul neaprobării Legii bugetului de stat pe anul 2016 cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar al anului 2015, deschiderea creditelor bugetare din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, bugetele creditelor interne, bugetele creditelor externe, bugetele fondurilor externe nerambursabile, după caz, gestionate de instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare a acestora, se efectuează în conformitate cu prevederile art. 37 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sau, respectiv, ale art. 40 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, în funcţie de subordonarea instituţiilor publice respective.

(6) Depunerea la unităţile Trezoreriei Statului a bugetelor prevăzute la alin. (1) se efectuează la termenele prevăzute la art. 70 alin. (3) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sau la art. 39 alin. (8) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, în funcţie de subordonarea instituţiilor publice respective.

(7) în cazul nedepunerii bugetelor aprobate în termenul prevăzut la alin. (6) se aplică prevederile art. 70 alin. (4)-(6) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale art. 39 alin. (7) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, în funcţie de subordonarea instituţiilor publice respective.

 

CAPITOLUL III

Precizări cu caracter general aplicabile instituţiilor publice

 

3.1. (1) Redistribuirile de sume potrivit prevederilor art. 181 alin. (1)-(4). art. 182 alin. (1)-(3). art. 42* alin. (1)-(4), art. 422 alin. (1)-(3), art. 561 alin. (1)-(4) şi art. 562 alin. (1>-(3) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi efectuate de instituţiile publice în luna decembrie 2015, până la data de 22 decembrie 2015 inclusiv, asigurându-se astfel timpul necesar efectuării cheltuielilor până la finele anului.

(2) Operaţiunile prevăzute la art. 181 alin. (5), art. 182 alin. (4), art. 421 alin. (5), art. 422 alin. (4), art. 561 alin. (5) şi art. 562alin. (4) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi efectuate de instituţiile publice În luna decembrie 2015 până la data de 24 decembrie 2015 inclusiv.

3.2. Instituţiile publice care au acordat avansuri pentru realizarea unor acţiuni şi categorii de cheltuieli finanţate din fonduri publice vor lua măsuri pentru recuperarea sau justificarea acestora de către contractori ori alţi beneficiari de avansuri, în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (8)-(12) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 21 din Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 54 alin. (8)-(11) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 35 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi ale Hotărârii Guvernului nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

3.3. Sumele de mandat primite de instituţiile publice de la alte instituţii publice sau de la operatori economici vor fi lichidate până cel mai târziu la data de 29 decembrie 2015 inclusiv, iar sumele rămase neutilizate vor fi restituite unităţilor de la care au fost primite. În conturile 50.05 „Sume de mandat şi în depozit” şi 50.06 „Sume de mandat şi în depozit ale instituţiilor publice de subordonare locală” pot fi menţinute sume, la finele anului 2015, numai pentru cazurile prevăzute în anexa nr. 2 „Lista cuprinzând operaţiunile pentru care unele instituţii publice pot păstra sume la finele anului 2015 în contul «Sume de mandat şi în depozit» deschis la Trezoreria Statului”, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice; menţinerea acestor sume nu este obligatorie.

3.4. (1) La finele anului 2015, instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare, pot reţine sume numai în conturile de disponibilităţi prevăzute în „Lista conturilor care rămân deschise pe numele instituţiilor publice după efectuarea operaţiunilor de regularizare prevăzute de Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice autonome, instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii, inclusiv a bugetelor creditelor interne, bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe nerambursabile, bugetelor fondului de risc şi bugetelor privind activitatea de privatizare, gestionate de instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare a acestora, cu modificările şi completările ulterioare”, publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pentru care legislaţia în vigoare prevede raportarea sumelor respective.

(2) Instituţiile publice prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a analiza dacă în soldurile conturilor de disponibilităţi respective sunt încasate sume necuvenite sau care trebuie restituite instituţiilor publice de la care au fost primite şi, în cazul în care constată astfel de situaţii, au obligaţia de a restitui sumele respective până la data de 29 decembrie 2015 în conturile din care acestea au fost încasate sau în conturile stabilite prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.199/2008 privind normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după caz.

(3) Răspunderea pentru aplicarea prevederilor prezentului punct revine ordonatorilor de credite ai instituţiilor publice.

3.5. (1) Disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile postaderare, precum şi fondurile publice destinate finanţării/ cofinanţării/prefinanţării acestora, după caz, aferente perioadei de programare 2007-2013, rămase la sfârşitul anului bugetar în conturile Autorităţii de certificare şi plată, unităţilor de plată, precum şi ale beneficiarilor de proiecte aprobate spre finanţare, se reportează în anul 2016 şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind gestionarea acestora.

(2) în categoria disponibilităţilor prevăzute Sa alin. (1) nu se includ creditele bugetare deschise şi neutilizate de către beneficiarii finanţaţi integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale.

(3) Beneficiarii prevăzuţi la art. 17* alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, care au fost notificaţi potrivit alin. (17) şi (171), vor lua măsurile care se impun pentru regularizarea până la data de 31 decembrie 2015 a conturilor de venituri ale bugetelor proprii, prin reflectarea tuturor sumelor primite de la autorităţile de management/Autoritatea de certificare şi plată în baza cererilor de plată la subdiviziunile de venituri specifice programelor respective, concomitent cu diminuarea sumelor evidenţiate la subdiviziunea de venituri bugetare 40.16.00 „Sume primite în cadrul mecanismului decontării cererilor de plată”.

(4) La întocmirea documentelor de plată prin care beneficiarii achită obligaţii aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, precum şi din fondurile publice destinate finanţării/cofinanţării/prefinanţării acestora, după caz, aferente perioadei de programare 2007-2013, aceştia vor lua măsuri pentru verificarea informaţiilor din rubricile destinate beneficiarilor sumelor plătite, pentru a se evita returul acestora în anul 2016.

3.6. Disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile postaderare, precum şi fondurile publice destinate finanţării/ cofinanţării/prefinanţării acestora, după caz, aferente perioadei de programare 2014-2020, se reportează în anul următor în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare aferente acestei perioade de programare.

3.7. Sumele aferente prefinanţării, precum şi cele aferente rambursării cheltuielilor eligibile şi restituirii contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite, aferente proiectelor derulate în parteneriat, se virează în conturile deschise pe numele liderilor de parteneriat până cel târziu la data de 29 decembrie 2015, astfel încât, până la finele anului 2015, sumele respective să poată fi virate de către liderii de parteneriat în conturile corespunzătoare de venituri bugetare sau de disponibilităţi cărora se cuvin, după caz.

3.8. (1) Ordonatorii principali de credite cu rol de autorităţi de management, precum şi ordonatorii principali de credite prevăzuţi la art. 1 alin. (4) lit. a) şi c) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 141 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, şi al ministrului afacerilor europene nr. 1.022/851/2012, cu modificările şi completările ulterioare, care au beneficiat de sume în cadrul mecanismului top-up, vor lua măsurile necesare pentru virarea corespunzătoare a sumelor rămase neutilizate la finele anului 2015, în condiţiile şi la termenele stabilite la art. 6 din aceleaşi norme metodologice, în contul 50.01.46 „Disponibil din sume aferente mecanismului top-up”.

(2) Ordonatorii principali de credite cu rol de agenţie de implementare/unitate de implementare care au beneficiat de sume conform prevederilor art. 37 din Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014, cu modificările şi completările ulterioare, vor lua măsurile necesare pentru virarea corespunzătoare a sumelor rămase neutilizate la finele anului 2015, în condiţiile şi la termenele stabilite la art. 37 alin. (7) din acelaşi act normativ, în contul 50.01.52 „Disponibil din sume primite în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (7) din Legea nr. 186/2014”.

3.9. Promotorii de proiecte/Beneficiarii instituţii publice şi partenerii/liderii instituţii publice care au gestionat în anul 2015 fonduri potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2013 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2009-2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 242/2013, cu modificările şi completările ulterioare, restituie sumele reprezentând cofinanţarea publică rămasă neutilizată la sfârşitul anului 2015, potrivit prevederilor art. 10 alin. (1)-(3) din acelaşi act normativ.

3.10. Disponibilităţile din fonduri destinate proiectelor finanţate prin Programul NATO de investiţii în securitate rămase în contul 50.48 „Disponibil pentru proiecte NSIP” se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind gestionarea acestora.

3.11. (1) Instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare, care au primit în anul 2015 donaţiile şi sponsorizările în lei cu care au fost majorate, în cursul anului, bugetele de venituri şi cheltuieli şi în limita cărora nu au fost dispuse plăţi le transferă în contul 50.07 „Disponibil din donaţii şi sponsorizări rămase neutilizate la finele anului” până la data de 30 decembrie 2015. La ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se face transferul donaţiilor/ sponsorizărilor în contul 50.07 „Disponibil din donaţii şi sponsorizări rămase neutilizate la finele anului”, deschis la Trezoreria Statului, instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare, vor anexa contul de execuţie a donaţiilor/sponsorizărilor primite şi utilizate în anul 2015, întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Normele metodologice privind modul de încasare şi utilizare a fondurilor băneşti primite sub forma donaţiilor şi sponsorizărilor de către instituţiile publice, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.661 bis/2003.

(2) Utilizarea în anul 2016 a donaţiilor/sponsorizărilor rămase neutilizate la finele anului 2015 se efectuează din contul 50.07 „Disponibil din donaţii şi sponsorizări rămase neutilizate la finele anului”, pe destinaţiile stabilite de transmiţător, şi se evidenţiază la subdiviziunile de cheltuieli bugetare înscrise la nr. crt. 3 „Soldul donaţiilor şi/sau sponsorizărilor rămase neutilizate la finele anului” din anexa nr. 3 la Normele metodologice privind modul de încasare şi utilizare a fondurilor băneşti primite sub forma donaţiilor şi sponsorizărilor de către instituţiile publice, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.661 bis/2003, întocmită la transferarea soldului.

(3) Donaţiile şi/sau sponsorizările primite în cursul lunii decembrie 2015, cu care nu mai pot fi majorate bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice şi în consecinţă nu mai pot fi utilizate până la finele anului bugetar, se încasează de către instituţiile publice beneficiare în contul 50.05 „Sume de mandat şi în depozit” sau 50.06 „Sume de mandat şi în depozit ale instituţiilor publice de subordonare locală”, după caz, deschis la unităţile Trezoreriei Statului sau în contul de valută deschis la bancă, urmând ca virarea sumelor respective în contul de venituri bugetare corespunzător şi majorarea creditelor bugetare, în scopul efectuării de cheltuieli, să se realizeze în primele 10 zile ale anului 2016.

(4) Donaţiile şi sponsorizările rămase neutilizate la finele anului în conturile în valută sau în conturile prevăzute la alin. (1) şi (2) se reportează în anul următor şi se utilizează conform prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.661 bis/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de încasare şi utilizare a fondurilor băneşti primite sub forma donaţiilor şi sponsorizărilor de către instituţiile publice.

3.12. Soldurile conturilor 50.72 „Disponibil din Fondul naţional pentru dezvoltare regională” şi 50.73 „Disponibil din fonduri publice ale agenţiilor de dezvoltare regională şi birourilor regionale pentru cooperare transfrontalieră” rămase la finele anului 2015 se reportează în anul următor şi se utilizează în anul 2016, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind gestionarea acestora.

3.13. Instituţiile publice fără personalitate juridică care gestionează sume prin conturile de disponibilităţi prevăzute la art. 79 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014, cu modificările şi completările ulterioare, virează eventualele sume aflate în soldurile conturilor respective în conturile corespunzătoare de cheltuieli bugetare din care au fost încasate, până la data de 30 decembrie 2015 inclusiv.

3.14. (1) Instituţiile publice vor lua măsurile necesare pentru restituirea, până la data de 30 decembrie 2015, în conturile din care au fost acordate, a acreditivelor în lei deschise pentru achiziţii de bunuri, rămase neutilizate. Cu sumele restituite vor fi reconstituite plăţile de casă, la subdiviziunile de cheltuieli bugetare de la care acestea au fost constituite.

(2) Acreditivele în valută deschise de către instituţiile publice pentru decontarea achiziţiilor intracomunitare sau altor achiziţii externe de bunuri, în curs de derulare, şi comisioanele în valută aferente acestora se menţin în continuare până la lichidarea contractelor încheiate. Sumele în valută rămase nefolosite după terminarea contractelor se schimbă în lei prin instituţiile de credit de la care acestea au fost procurate, în termen de 5 zile de la încheierea achiziţiilor, iar contravaloarea în lei se restituie la bugetele din care acestea s-au constituit, în conturile corespunzătoare de venituri bugetare deschise la unităţile Trezoreriei Statului.

(3) Prin excepţie de la alin. (1) şi (2), acreditivele în lei sau valută destinate achiziţiilor prevăzute la art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, constituite de ordonatorii de credite din Ministerul Apărării Naţionale, se menţin în continuare până la lichidarea acestora conform destinaţiei stabilite prin documentele de angajare.

3.15. (1) Valuta achiziţionată de către instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare, pentru efectuarea de cheltuieli, rămasă neutilizată, se schimbă în lei până la data de 30 decembrie 2015, prin instituţiile de credit prin care aceasta a fost achiziţionată, iar cu contravaloarea în lei se reconstituie plăţile de casă, la subdiviziunile corespunzătoare de cheltuieli bugetare.

(2) Până la acelaşi termen, instituţiile publice prevăzute la alin. (1) vor schimba în lei sumele reprezentând venituri bugetare încasate în valută, prin instituţiile de credit, dacă prevederile legale în vigoare sau acordurile de finanţare nu prevăd altfel, iar sumele în lei rezultate vor fi virate în conturile bugetelor cărora se cuvin, deschise la unităţile Trezoreriei Statului.

(3) Instituţiile publice prevăzute la alin. (1) pot păstra, la finele anului 2015, în conturile deschise la instituţii de credit, numai valuta procurată pentru: rambursarea la extern a ratelor la împrumuturi externe guvernamentale care nu au fost preluate spre administrare de Ministerul Finanţelor Publice, potrivit prevederilor art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi plata dobânzilor sau comisioanelor aferente acestora, cu termene scadente până la data de 8 ianuarie 2016, şi avansurile cuvenite personalului pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, precum şi pentru personalul forţelor armate care participă la misiuni în afara teritoriului statului român, cu plecare până la data de 8 ianuarie 2016.

3.16. Instituţiile publice pot păstra, la finele anului, în conturi deschise la instituţii de credit, donaţiile şi sponsorizările încasate în valută, care se schimbă în lei la termenele stabilite de ordonatorii de credite sau în acordurile de finanţare, după caz.

3.17. (1) Disponibilităţile în valută procurate din credite bugetare rămase la finele anului 2015 în conturile reprezentanţelor diplomatice, militare şi comerciale ale României din străinătate, precum şi în conturile oficiale ale personalului militar încadrat în structurile comandamentelor, operaţiilor şi instituţiilor NATO sau ale UE ori alte organisme internaţionale la care România a aderat se reportează în anul următor şi se regularizează cu bugetul de stat de către Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale şi de către celelalte ministere care finanţează cheltuieli de această natură, în termen de 45 de zile, atât pentru reprezentanţele din Europa, cât şi pentru reprezentanţele de pe celelalte continente. Contravaloarea în lei a sumelor în valută existente la data de 31 decembrie 2015, calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru data efectuării operaţiunii de regularizare, se virează de către Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale şi de către celelalte ministere, din creditele bugetare aprobate pentru anul 2016, în conturile corespunzătoare de venituri bugetare deschise la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

(2) Taxele consulare încasate în valută pentru serviciile prestate în străinătate rămase, la finele anului 2015, în conturile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare se virează, până la data de 20 ianuarie 2016, în contul de valută deschis pe seama Ministerului Afacerilor Externe la instituţii de credit. În termen de 5 zile lucrătoare de la încasarea sumelor în valută aferente taxelor consulare, Ministerul Afacerilor Externe virează echivalentul în lei al acestora la bugetul de stat, în contul „Venituri ale bugetului de stat - Taxe consulare”.

(3) Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe vor lua măsuri pentru restituirea ca venit la bugetul de stat, la termenele prevăzute la art. 8 alin. (3) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, a sumelor aferente garanţiilor pentru contracte de închiriere privind spaţiile de lucru şi locuinţele de serviciu din străinătate, aflate la finele anului 2015 în conturile de disponibil deschise potrivit legii.

3.18. Autorităţile deliberative pot hotărî, în condiţiile art. 70 alin. (3) şi art. 71 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, preluarea ca venit la bugetul local, în contul 21.A.36.05.00 „Venituri ale bugetelor locale - Vărsăminte din veniturile şi/sau disponibilităţile instituţiilor publice”, a excedentelor rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice subordonate, finanţate integral din venituri proprii, existente, la finele anului 2015, în soldul contului 82.F.98.00.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii”, precum şi a excedentelor rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii, existente în soldul contului 82.E.98.00.00 „Excedent al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală”.

3.19. Sumele primite în conformitate cu prevederile art. 98 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi rămase neutilizate la finele anului 2015 se restituie de către Asociaţia Nevăzătorilor din România, Asociaţia Invalizilor de Război Nevăzători din România, Asociaţia Naţională a Surzilor din România, Liga Naţională a Organizaţiilor cu Personal Handicapat din Cooperaţia Meşteşugărească şi Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România în conturile din care au fost încasate, până la data de 30 decembrie 2015.

3.20. Disponibilităţile înregistrate la finele anului 2015 în contul în lei 50,05.15 „Disponibil pentru conferinţe anuale ECRF” şi în contul în valută ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, prevăzute la art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2012 privind aderarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului la Forumul European al Registrelor Comerţului, stabilirea unor măsuri privind derularea fondurilor financiare pentru desfăşurarea conferinţelor anuale ale Forumului European al Registrelor Comerţului organizate de România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 120/2013, se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie.

3.21. (1) Spitalele publice reportează în anul următor excedentele rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, cu excepţia sumelor alocate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii rămase neutilizate la finele anului 2015, care se regularizează cu bugetele din care acestea au fost încasate.

(2) Instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, altele decât cele prevăzute la alin. (1), reportează în anul următor excedentele rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, cu excepţia sumelor pentru care prevederile legale în vigoare reglementează regularizarea acestora cu bugetele din care sumele respective au fost încasate.

(3) Operaţiunile de regularizare prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) din contul de venituri bugetare în care sumele respective au fost încasate în contul de cheltuieli bugetare din care acestea au fost virate, până la data de 30 decembrie 2015.

3.22. Eventualele sume aflate în soldul contului 50.24 „Disponibil al Fondului de dezvoltare al spitalului” la finele anului 2015, se virează de către spitalele publice cu ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la data de 31 decembrie 2015, inclusiv, în contul de excedent bugetar 80.F.98.00.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate integral din venituri proprii” sau 82.F.98.97.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de dezvoltare”, după caz, şi se utilizează pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute de lege.

3.23. (1) Ordonatorii de credite au obligaţia de a lua măsurile necesare pentru achitarea creanţelor stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor publice pe care le conduc din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în cazul în care unităţile Trezoreriei Statului, în calitate de terţ poprit, au efectuat plata sumelor aferente creanţelor stabilite prin titluri executorii de la alte subdiviziuni de cheltuieli bugetare decât cele la care se încadrează obligaţiile de plată respective, ordonatorii de credite bugetare vor dispune efectuarea regularizărilor corespunzătoare, pe bază de ordine de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), până la data de 30 decembrie 2015.

(3) Sumele indisponibilizate din creditele bugetare deschise conform Procedurii de punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicită înfiinţarea popririi conturilor autorităţilor şi instituţiilor publice deschise la nivelul unităţilor Trezoreriei Statului, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.336/2011, cu completările ulterioare, pentru care perioada de indisponibilizare prevăzută de lege expiră în anul 2016, se transferă de unităţile Trezoreriei Statului la data de 31 decembrie 2015, astfel:

- în contul 50.63.01 „Disponibil al instituţiilor publice de subordonare centrală finanţate integral de la bugetul de stat sau de la celelalte bugete, din sume indisponibilizate pe bază de titluri executorii”, în cazul creditelor bugetare deschise de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului pentru mediu şi bugetul aferent activităţii de privatizare, inclusiv de la bugetul activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă unele instituţii publice;

- în contul 50.63.02 „Disponibil al instituţiilor publice de subordonare centrală finanţate integral sau parţial din venituri proprii, din sume indisponibilizate pe bază de titluri executorii1, în cazul creditelor bugetare deschise din bugetele instituţiilor publice de subordonare centrală, finanţate integral sau parţial din venituri proprii inclusiv din bugetele activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă unele instituţii publice;

- în contul 50.64.01 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul local, din sume indisponibilizate pe bază de titluri executorii”, în cazul creditelor bugetare deschise de la bugetul local, inclusiv de la bugetul activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale;

- în contul 50.64.02 „Disponibil al instituţiilor publice de subordonare locală finanţate integral sau parţial din venituri proprii, din sume indisponibilizate pe bază de titluri executorii”, în cazul creditelor bugetare deschise din bugetele instituţiilor publice de subordonare locală finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

(4) în scopul efectuării operaţiunii de transfer prevăzute la alin. (3), sumele indisponibilizate în conturile de credite bugetare deschise indisponibilizate vor fi repuse de unităţile Trezoreriei Statului în conturile de credite bugetare deschise de la care a fost efectuată indisponibilizarea acestora. La expirarea perioadei de indisponibilizare, sumele se virează din conturile prevăzute la alin. (3) în contul indicat de executorul judecătoresc sau executorul fiscal, după caz.

3.24. Până la data de 22 decembrie 2015, ministerele beneficiare virează sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului bugetar, determinate ca diferenţa dintre veniturile bugetare încasate potrivit art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, aprobată prin Legea nr. 163/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi plăţile efectuate din contul 20.A.30.13.00 „Sume din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate proiectelor de investiţii” în contul 50.05.21 „Disponibil din sume realizate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011, aprobată prin Legea nr. 163/2012, cu modificările şi completările ulterioare, alocate pentru realizarea unor proiecte reportate în condiţiile legii” deschis pe numele acestora la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

3.25. (1) Pentru operaţiunile înregistrate de unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în contul 61.99 „Operaţiuni în curs de lămurire” în perioada 30-31 decembrie 2015, pentru care au fost epuizate toate posibilităţile de înregistrare în conturile corecte, se întocmesc retururi la încasare pe data de 4 ianuarie 2016. Retururile la încasare se înregistrează ca operaţiuni ale anului 2016.

(2) Eventualele plăţi dispuse de instituţiile publice, la finele anului 2015, aferente unor cheltuieli angajate, lichidate, ordonanţate şi plătite în limita creditelor bugetare aprobate în bugetul anului 2015 şi care sunt returnate în anul 2016 ca urmare a unor erori de completare a ordinelor de plată, pot fi reiniţiate la plată, până la data de 6 ianuarie 2016, inclusiv, din conturile în care sumele respective au fost încasate, fără afectarea bugetului anului 2016.

 

CAPITOLUL IV

Regularizări financiare cu bugetul de stat şi bugetele locale de către regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale şi societăţile comerciale

 

4.1. (1) Regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale şi societăţile comerciale care au beneficiat în anul 2015 de subvenţii ori transferuri de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz, au obligaţia de a verifica, pe baza deconturilor anuale, dacă alocaţiile bugetare primite sunt justificate şi, în cazul în care se constată că s-au primit sume în plus, acestea vor fi restituite bugetului de stat sau bugetelor locale pe anul 2016, după caz, în conturile corespunzătoare de venituri bugetare, până la data de 31 ianuarie 2016, dacă legislaţia specifică acordării acestora nu prevede altfel. Ordonatorii de credite au obligaţia de a comunica operatorilor economici cărora le-au acordat subvenţii sau transferuri conturile de venituri bugetare în care se restituie sumele alocate în plus.

(2) Ordonatorii principali de credite din bugetele cărora s-au acordat, în anul 2015, subvenţii sau transferuri regiilor autonome, societăţilor sau companiilor naţionale şi societăţilor comerciale, după caz, au obligaţia să verifice până la data de 31 ianuarie 2016, pe baza deconturilor anuale, dacă subvenţiile sau transferurile acordate sunt justificate, şi să dispună restituirea eventualelor sume încasate în plus, în conformitate cu legislaţia specifică acordării alocaţiilor bugetare respective.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi societăţilor şi companiilor naţionale care au primit în cursul anului 2015 sume aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentele lucrărilor de utilitate publică şi de interes naţional în baza Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare. Societăţile sau companiile naţionale vor restitui până la data de 31 ianuarie 2016 bugetului din care au fost acordate, în conturile corespunzătoare de venituri bugetare, sumele care nu au fost consemnate într-un cont bancar deschis pe numele expropriatului.

(4) Regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale şi societăţile comerciale care au beneficiat în anul 2015 de subvenţii sau transferuri de la bugetul de stat şi nu restituie sumele primite în plus în termenul prevăzut la alin. (1) sau în termenul prevăzut de legislaţia specifică acordării acestora, după caz, au obligaţia de a declara la organul fiscal competent subvenţiile sau transferurile primite de la bugetul de stat, neregularizate şi nerestituite în termenul legal, în conformitate cu prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

4.2. (1) în aplicarea prevederilor art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare, taxa pe valoarea adăugată dedusă potrivit legii pentru realizarea obiectivelor proprii de investiţii finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale şi neutilizată până la data de 31 decembrie 2015 se virează de către operatorii economici la bugetul de stat sau la bugetele locale, după caz, în conturile corespunzătoare de venituri bugetare, până la data de 31 ianuarie 2016.

(2) Ordonatorii de credite au obligaţia de a comunica operatorilor economici cărora le-au acordat sume de la bugetul de stat sau bugetele locale aferente obiectivelor de investiţii proprii conturile de venituri bugetare în care se restituie taxa pe valoarea adăugată.

4.3. Regiile autonome, societăţile comerciale sau companiile naţionale, după caz, cărora li s-au preluat credite neperformante pentru investiţii, în baza Legii nr. 7/1992 privind acoperirea financiară a obligaţiilor statului rămase ne regularizate la 31 decembrie 1990 şi preluarea de către stat şi băncile comerciale a pierderilor înregistrate în anii 1969 şi 1990 de agenţii economici cu capital de stat, precum şi a creditelor bancare neperformante, au obligaţia să ramburseze creditele respective, din resursele financiare destinate finanţării investiţiilor râmase disponibile la finele anului 2015.

Rambursarea sumelor cuvenite statului se efectuează în contul 50.18 „Disponibil din sumele încasate din reactivarea şi rambursarea obligaţiilor rezultate din aplicarea Legii nr. 7/1992”, deschis la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, pe numele Ministerului Finanţelor Publice.

Instituţiile de credit în a căror evidenţă sunt înregistrate credite neperformante, precum şi organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice vor verifica la operatorii economici neradiaţi din registrul comerţului, în termen de 90 de zile de la data încheierii şi depunerii bilanţului contabil pe anul 2015, posibilităţile de reactivare a debitelor prin identificarea şi preluarea unor noi surse disponibile în contul creditelor neperformante.

 

CAPITOLUL V

Încheierea execuţiei bugetelor locale şi operaţiuni specifice unităţilor administrativ-teritoriale

 

5.1. (1) Primăriile sectoarelor municipiului Bucureşti vor lua măsuri pentru virarea soldului contului 50.83 „Disponibil din venituri încasate pentru bugetul Capitalei”, până la data de 30 decembrie 2015 inclusiv, în conturile corespunzătoare de venituri ale bugetului Consiliului General al Municipiului Bucureşti, deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

(2) Veniturile bugetare încasate în contul 50.83 „Disponibil din venituri încasate pentru bugetul Capitalei” în perioada 30- 31 decembrie 2015, după efectuarea operaţiunii prevăzute la alin. (1), se virează de primăriile sectoarelor municipiului Bucureşti;, cu ordine de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), în contul bugetului Consiliului General al Municipiului Bucureşti

 

 

 

21.A „Veniturile bugetului local”, la subcapitolele corespunzătoare de venituri bugetare, deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, pe data de 4 ianuarie 2016, şi se înregistrează în conturile bugetelor [ocale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti ca operaţiuni ale anului 2015, cu data de 31 decembrie 2015.

5.2. Unităţile de învăţământ special şi alte instituţii publice care au încasat în anul 2015 sume din bugetul propriu al judeţului şi al municipiului Bucureşti potrivit prevederilor art. 75 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014, cu modificările şi completările ulterioare, vor solicita unităţilor Trezoreriei Statului la care au deschise conturile, pe bază de adresă scrisă, transferul în contul de excedent/deficit al bugetului consiliilor judeţene şi, respectiv, al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, a sumelor încasate de la acestea şi a plăţilor de casă efectuate în limita sumelor respective. Operaţiunile de transfer se efectuează de către unităţile Trezoreriei Statului, astfel:

1. la unitatea Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile unităţilor de învăţământ special sau altor instituţii publice care au încasat în anul 2015 sume din bugetul propriu al judeţului şi al municipiului Bucureşti:

a) închiderea, pe bază de notă contabilă, a conturilor de venituri şi cheltuieli bugetare:

 

61.99.80 „Cont corespondent al Trezoreriei Statului - transferuri de sume efectuate de unităţile trezoreriei statului pentru entităţile publice”

= 24.A.99.99.96/99.99.97 „Cheltuielile bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică locală” - secţiunea de funcţionare sau de dezvoltare, după caz - CUI şcoala specială/instituţia publică ce a primit sume de la consiliul judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz

 

21 .A.41.05.00 „Veniturile bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică locală - Disponibilităţi rezervate pentru plăţi ale unităţilor de învăţământ special şi a altor instituţii publice de pe raza altor unităţi administrativ-teritoriale decât cea pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea consiliul judeţean/ Consiliul General al Municipiului Bucureşti” (21 .A.41.05.01-pentru secţiunea de funcţionare/ 21 .A.41.05.02 - pentru secţiunea de dezvoltare, după caz)

= 61.99.80 „Cont corespondent al Trezoreriei Statului - transferuri de sume efectuate de unităţile trezoreriei statului pentru entităţile”

 

Nota contabilă se întocmeşte în două exemplare, dintre care exemplarul nr. 2 se transmite la unitatea Trezoreriei Statului la care au deschise conturile consiliile judeţene şi, respectiv, Consiliul General al Municipiului Bucureşti;

 

b) transferul soldului creditor al contului 61.99.80 „Cont corespondent al Trezoreriei Statului - transferuri de sume efectuate de unităţile trezoreriei statului pentru entităţile publice”, rezultat ca urmare a operaţiunilor de la lit. a), pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului, în contul 61.99.80 „Cont corespondent al Trezoreriei Statului - transferuri de sume efectuate de unităţile trezoreriei statului pentru entităţile publice” deschis la unitatea Trezoreriei Statului la care au deschise conturile consiliile judeţene şi, respectiv, Consiliul General al Municipiului Bucureşti;

2. la unitatea Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile consiliilor judeţene şi, respectiv, al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza exemplarului nr. 2 al notei contabile primite;

a) preluarea în contul de venituri/cheltuieli al bugetului consiliului judeţean şi, respectiv, al Consiliului General al Municipiului Bucureşti a veniturilor/cheltuielilor transferate de unitatea Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile unităţilor de învăţământ special sau altor instituţii publice:

 

61.99.80 „Cont corespondent al Trezoreriei Statului - transferuri de sume efectuate de unităţile trezoreriei statului pentru entităţile publice”

= 21.A,41.05.00 „Veniturile bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică locală - Disponibilităţi rezervate pentru plăţi ale unităţilor de învăţământ special şi a altor instituţii publice de pe raza altor unităţi administrativ-teritoriale decât cea pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea consiliul  judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti (21 .A.41.05.01 - pentru secţiunea de funcţionare/ 21 .A.41.05.02 - pentru secţiunea de dezvoltare, după caz)

 

24.A.99.99.96/99.99.97 „Cheltuielile bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică locală” - secţiunea de funcţionare sau de dezvoltare, după caz - CUI consiliul judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz

= m61.99.80 „Cont corespondent al Trezoreriei Statului - transferuri de sume efectuate de unităţile trezoreriei statului pentru entităţile publice”

 

b) preluarea în contul de excedent/deficit al bugetului consiliului judeţean şi, respectiv, al Consiliului General al Municipiului Bucureşti a cheltuielilor efectuate la nivelul unităţilor de învăţământ special sau al altor instituţii publice se efectuează odată cu închiderea conturilor de cheltuieli bugetare ale consiliului judeţean şi, respectiv, al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, potrivit operaţiunilor prevăzute la pct. 5.13.

5.3. Disponibilităţile rămase, la finele anului 2015, în soldul contului 50.58 „Disponibil al fondului de risc” se reportează în anul următor şi se utilizează potrivit prevederilor legale în vigoare.

5.4. (1) în conturile 50.75.01 „Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale”, 50.75.02 „Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale destinate pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală” şi respectiv 50.75.03 „Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale destinate pentru susţinerea programelor cu finanţare externă, care necesită cofinanţare locală” deschise la unităţile Trezoreriei Statului pot rămâne, la finele anului 2015, următoarele sume:

a) cotele defalcate din impozitul pe venit încasate în plus şi nerepartizate prin hotărâre a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz;

b) cotele defalcate din impozitul pe venit cu care nu au mai fost alimentate bugetele unităţilor administrativ-teritoriala care nu au respectat încadrarea în numărul maxim de posturi conform prevederilor art. III alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

c) cotele defalcate din impozitul pe venit cu care nu au fost alimentate bugetele unităţilor administrativ-teritoriale ca urmare a sistării temporare determinate de nerespectarea prevederilor art. 49 alin. (131) şi (132) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi a altor acte normative în vigoare.

(2) Sumele rămase la finele anului 2015 în soldul conturilor prevăzute la alin. (1) se reportează în anul următor şi vor fi alocate bugetelor locale, astfel:

a) sumele prevăzute la alin. (1) lit. a) vor fi alocate în anul 2016, în conformitate cu hotărârile consiliului judeţean sau ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, şi în limita sumelor care vor fi aprobate în bugetele locale pe anul 2016;

b) sumele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) vor fi alocate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile stabilite prin actele normative care au stat la baza sistării cotelor respective.

5.5. (1) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor încasate în bugetele locale, în anul 2015, peste nivelul plăţilor de

casă efectuate potrivit legii din acestea, se restituie la bugetul de stat în contul 20.A. 11.01.00 „Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor din care aceste sume au fost încasate, pe bază de ordine de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), până la data de 30 decembrie 2015. La ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se efectuează regularizarea, autorităţile administraţiei publice locale vor anexa conturile de execuţie ale cheltuielilor suportate, potrivit legii, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor pe anul 2015 întocmite astfel:

a) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor privind susţinerea sistemului de protecţie a copilului;

b) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor privind susţinerea centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap;

c) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie;

d) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor privind învăţământul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională la care vor fi anexate conturi de execuţie distincte întocmite pentru:

- salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;

- cheltuieli cu bunuri şi servicii pentru întreţinerea curentă a unităţilor de învăţământ special şi a centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională;

- hotărâri judecătoreşti pentru plata salariilor învăţământului special şi a centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională;

- plata diferenţelor la contribuţiile sociale care sunt în sarcina angajatorului aferente sumelor plătite prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială personalului din unităţile de învăţământ special şi CJRAE;

e) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată aferente finanţării cheltuielilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. c) şi e)-g) din Legea nr. 186/2014, cu modificările şi completările ulterioare;

(2) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, încasate în bugetele tocate în anul 2015 peste nivelul plăţilor de casă efectuate potrivit legii din acestea, se restituie la bugetul de stat în contul 20.A.11.02.00 „Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti” din care aceste sume au fost încasate, pe bază de ordine de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), până la data de 30 decembrie 2015. La ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se efectuează regularizarea, autorităţile administraţiei publice locale vor anexa conturile de execuţie ale cheltuielilor suportate, potrivit legii, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2015, întocmite astfel:

a) un cont de execuţie pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, la care vor fi anexate conturi de execuţie distincte întocmite pentru:

- plată salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat;

- cheltuielile prevăzute la art. 104 alin. (2) lit. b)-d) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor rezultate din hotărâri judecătoreşti pentru plata salariilor în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat;

c) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată aferente plăţii diferenţelor la contribuţiile sociale ce sunt în sarcina angajatorului, aferente sumelor plătite prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat;

d) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor cu drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare;

e) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată aferente finanţării cheltuielilor

prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. d)-f) din Legea nr. 186/2014, cu modificările şi completările ulterioare;

(3) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul municipiului Bucureşti şi al sectoarelor acestuia, încasate în bugetele locale în anul 2015, peste nivelul plăţilor de casă efectuate, potrivit legii, din acestea, se restituie la bugetul de stat în contul 20.A. 11.02.00 „Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate )a nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti” din care aceste sume au fost încasate, pe bază de ordine de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), până la data de 30 decembrie 2015. La ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se efectuează regularizarea vor fi anexate conturile de execuţie ale cheltuielilor suportate, potrivit legii, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2015, întocmite astfel:

a) un cont de execuţie pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, la care vor fi anexate conturi de execuţie distincte întocmite pentru:

- plată salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;

- cheltuieli prevăzute la art. 104 alin. (2) lit. b)-d) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor rezultate din hotărâri judecătoreşti pentru plata salariilor în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat;

c) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată aferente plăţii diferenţelor la contribuţiile sociale ce sunt în sarcina angajatorului, aferente sumelor plătite prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat;

d) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor cu drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare;

e) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor privind susţinerea sistemului de protecţie a copilului;

f) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor privind susţinerea centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap;

g) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie;

h) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor pentru încurajarea consumului de fructe proaspete în şcoli;

i) un cont de execuţie distinct pentru sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată aferente celorlalte cheltuieli prevăzute la art. 5 alin. (3) din Legea nr. 186/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată destinate finanţării cheltuielilor pentru drumuri judeţene şi comunale alocate prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015, cu modificările ulterioare, şi încasate în bugetele locale în anul 2015 peste nivelul plăţilor de casă efectuate potrivit legii din acestea se restituie la bugetul de stat în contul 20.A. 11.05.00 „Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri” din care aceste sume au fost încasate, pe bază de ordine de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), până la data de 30 decembrie 2015. La ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se efectuează regularizarea, autorităţile administraţiei publice locale vor anexa conturile de execuţie a cheltuielilor suportate, potrivit legii, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2015.

5.6. Nu se supun operaţiunilor de regularizare, la finele anului, cu bugetul de stat următoarele categorii de sume:

a) sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, alocate potrivit art. 4 lit. c) din Legea nr. 186/2014, cu modificările şi completările ulterioare;

b) sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale suplimentate pe bază de hotărâri ale Guvernului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, dacă prin hotărârile Guvernului nu se prevede altfel;

c) sumele alocate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, potrivit art. 51 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015, cu modificările ulterioare, şi unele măsuri bugetare, cu modificările ulterioare, şi rămase neutilizate la finele anului 2015.

5.7. Unităţile administrativ-teritoriale care nu se încadrează în numărul maxim de posturi conform prevederilor art. III alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2015, nu mai beneficiază de sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale care au fost sistate în condicile legii în cursul anului 2015.

5.8. (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale care au primit în cursul anului 2015 subvenţii de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj sau alte bugete, restituie, până la data de 30 decembrie 2015, inclusiv, sumele rămase neutilizate, în conturile ordonatorilor principali de credite ai bugetelor din care acestea au fost încasate, dacă prin legislaţia specifică acordării subvenţiilor respective nu se prevăd termene de rambursare anterioare acestei date.

(2) Sumele care se restituie potrivit prevederilor alin. (1) se determină ca diferenţă între subvenţiile primite, înregistrate la subdiviziunile de venituri:

a) aferente secţiunii de funcţionare: 42.21.00 „Finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap”, 42.34.00 „Subvenţii pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri”, 42.35.00 „Subvenţii din bugetul de stat pentru finanţarea unităţilor de asistenţă medico-sociale”, 42.41.00 „Subvenţii din bugetul de stat pentru finanţarea sănătăţii”, 42.44.00 „Subvenţii din bugetul de stat pentru finanţarea camerelor agricole”, 42.51.01 „Subvenţii primite de la bugetul de stat pentru finanţarea unor programe de interes naţional, destinate secţiunii de funcţionare a bugetului local”, 42.54.00 „Subvenţii pentru sprijinirea construirii de locuinţe”, 42.66.00 „Subvenţii din bugetul de stat alocate conform contractelor încheiate cu direcţiile de sănătate publică”, 43.01.00 „Subvenţii primite de la bugetele consiliilor judeţene pentru protecţia copilului”, 43.04.00 „Subvenţii de la bugetul asigurărilor pentru şomaj către bugetele locale, pentru finanţarea programelor pentru ocuparea temporară a forţei de muncă şi subvenţionarea locurilor de muncă”, 43.07.00 „Subvenţii primite de la alte bugete locale pentru instituţiile de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap”, 43.08.00 „Subvenţii primite de la bugetele consiliilor locale şi judeţene pentru ajutoare în situaţii de extremă dificultate”, 43.20.00 Alte subvenţii primite de la administraţia centrală pentru finanţarea unor activităţi”, 43.21.00 „Sume primite de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară”;

b) aferente secţiunii de dezvoltare: 42.01.00

„Retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare”, 42,05.00 „Planuri şi regulamente de urbanism”, 42.10.00 „Finanţarea acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente cu destinaţie ele locuinţă”, 42.12.00 „Subvenţii pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit”, 42.13.00 „Subvenţii pentru finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor”, 42.14.00 „Finanţarea unor cheltuieli de capital ale unităţilor de învăţământ preuniversitar”, 42.16.01 „Subvenţii de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea aparaturii medicale şi echipamentelor de comunicaţii în urgenţă în sănătate”, 42.16.02 „Subvenţii de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea reparaţiilor capitale în sănătate”, 42.16.03 „Subvenţii de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea altor investiţii în sănătate”, 42.18.01 „Subvenţii din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii către bugetele locale pentru finanţarea aparaturii medicale şi echipamentelor de comunicaţii În urgenţă în sănătate”, 42.18.02 „Subvenţii din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii către bugetele locale pentru finanţarea reparaţiilor capitale în sănătate”, 42.18.03 „Subvenţii din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii către bugetele locale pentru finanţarea altor investiţii în sănătate”, 42.29.00 „Finanţarea lucrărilor de cadastru imobiliar”, 42.51.02 „Subvenţii primite de la bugetul de stat pentru finanţarea unor programe de interes naţional, destinate secţiunii de dezvoltare a bugetului local”, 42.52.00 „Subvenţii primite de la bugetul de stat pentru finanţarea investiţiilor pentru instituţii publice de asistenţă socială şi unităţi de asistenţă medico-sociale”, 42.55.00 „Subvenţii pentru finanţarea locuinţelor sociale”, 42.65.00 „Finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală”, 43.29.00 „Sume primite de la bugetele proprii ale judeţelor în vederea asigurării fondurilor necesare implementării proiectelor finanţate din FEN” şi plăţile de casă efectuate în limita acestora.

(3) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale care au primit în cursul anului 2015 subvenţii în conturile 43.23.00 „Subvenţii primite din bugetul judeţului pentru clasele de învăţământ special organizate în cadrul unităţilor de învăţământ de masă”, 43.24.00 „Subvenţii primite din bugetele locale pentru clasele de învăţământ de masă organizate în unităţile de învăţământ special” şi 43.30.00 „Sume primite de la bugetul judeţului pentru plata drepturilor de care beneficiază copiii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă” restituie, până la data de 29 decembrie 2015, inclusiv, sumele rămase neutilizate, determinate ca diferenţa dintre sumele încasate şi plăţile de casă efectuate în limita acestora, în conturile ordonatorilor principali de credite ai bugetelor din care acestea au fost încasate.

(4) în acest scop, unităţile administrativ-teritoriale prezintă unităţilor Trezoreriei Statului la care au conturile deschise ordine de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) întocmite distinct pentru restituirea către bugetele respective a fiecărui tip de subvenţie primită, la care se anexează contul de execuţie al cheltuielilor efectuate din subvenţiile primite în anul 2015 pe baza căruia are loc operaţiunea de regularizare. Restituirea sumelor se efectuează din conturile corespunzătoare de venituri ale bugetului local în conturile din care subvenţiile respective au fost primite.

5.9. Unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia de a dispune măsurile necesare pentru achitarea integrală până la finele anului a obligaţiilor restante, astfel încât acestea să nu influenţeze excedentul bugetului local, răspunderea pentru neachitarea acestor obligaţii revenind ordonatorilor de credite ai bugetului local.

5.10. Subvenţiile de la bugetul de stat către bugetele locale, necesare susţinerii derulării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, evidenţiate la subcapitolele de venituri: 42.20.00 „Subvenţii de la bugetul de stat către bugetele locale necesare susţinerii derulării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, 42.42.00 „Sume primite de administraţiile locale în cadrul programelor FEGA implementate de APIA”, 42.45.00 „Sume primite de administraţiile locale în cadrul programelor finanţate din Fondul Social European”, 42.62.00 „Sume alocate din bugetul de stat aferente corecţiilor financiare”, 42.69.00 „Subvenţii de la bugetul de stat către bugetele locale necesare susţinerii derulării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare, aferente perioadei de programare 2014-2020”, 43.31.00 „Sume alocate din bugetul AFIR, pentru susţinerea proiectelor din PNDR 2014-2020” rămase neutilizate la finele exerciţiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local şi se utilizează în anul 2016 cu aceeaşi destinaţie pentru care aceste fonduri au fost acordate, în cadrul secţiunii de dezvoltare, până la finalizarea proiectelor respective.

5.11. Subvenţiile primite de la administraţia centrală de către bugetele locale, reprezentând sume primite din Fondul pentru mediu, evidenţiate la subcapitolul de venituri 43.20.00 „Alte subvenţii primite de la administraţia centrală pentru finanţarea unor activităţi”, râmase neutilizate la finele exerciţiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local şi se utilizează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

5.12. În cazul în care operaţiunile de regularizare prevăzute la pct. 5.5 şi 5.8 determină gol temporar de casă al bugetului local, unităţile Trezoreriei Statului, pe baza ordinelor de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) întocmite de către unităţile administrativ-teritoriale, vor transfera suma corespunzătoare golului de casă astfel creat, din contul 82.A.98.00.00 „Excedent” în contul de venituri ale bugetului local 21 .A.40.11.00 „Venituri ale bugetelor locale - Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă ale secţiunii de funcţionare” sau 21 .A.40,13.00 „Venituri ale bugetelor locale - Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă ale secţiunii de dezvoltare”, după caz.

5.13. Stabilirea rezultatului execuţiei bugetului local

După efectuarea operaţiunilor de regularizare cu bugetul de stat şi cu celelalte bugete, prevăzute de prezentele norme metodologice, autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile Trezoreriei Statului vor proceda la stabilirea rezultatului execuţiei bugetelor locale la finele anului, pe secţiuni.

5.13.1. Închiderea execuţiei secţiunii de funcţionare:

5.13.1.1. Conturile de venituri şi de cheltuieli ale secţiunii de funcţionare se închid prin contul de excedent al secţiunii de funcţionare sau prin contul de deficit al secţiunii de funcţionare, după caz, astfel:

- prin contul 82.A.98.96.00 „Excedent al secţiunii de funcţionare”, în situaţia în care totalul veniturilor secţiunii de funcţionare, după deducerea sumelor evidenţiate în contul de venituri ale bugetului local 21 .A.40.11.00 „Venituri ale bugetelor locale - Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă ale secţiunii de funcţionare”, este mai mare decât cheltuielile secţiunii de funcţionare;

- prin contul 82.A.99.96.00 „Deficit al secţiunii de funcţionare”, în situaţia în care totalul veniturilor secţiunii de funcţionare, după deducerea sumelor evidenţiate în contul de venituri ale bugetului local 21 .A.40.11.00 „Venituri ale bugetelor locale - Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă ale secţiunii de funcţionare”, este mai mic decât cheltuielile secţiunii de funcţionare.

5.13.1.2. Operaţiunile privind închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale secţiunii de funcţionare:

a) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de cheltuieli ale secţiunii de funcţionare:

 

82,A.98.96.00

Excedent ai secţiunii de funcţionare”

= 24.A „Cheltuielile bugetelor locale” (analitice corespunzătoare secţiunii de funcţionare)

 

sau, după caz,

 

82.A.99.96.00 Deficit al secţiunii de funcţionare”

= 24.A „Cheltuielile bugetelor locale” (analitice corespunzătoare secţiunii de funcţionare)

 

b) reîntregirea excedentului anului precedent cu sumele repartizate din acesta, în cursul anului 2015, pentru acoperirea golurilor temporare de casă ale secţiunii de funcţionare. Această operaţiune se efectuează de ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), prin care se virează suma corespunzătoare din contul de venituri ale bugetului local 21 .A.40.11.00 „Venituri ale bugetelor locale - Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă ale secţiunii de funcţionare” în contul 82.A.98.00.00 „Excedent al bugetului local”;

c) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de venituri ale bugetelor locale (exclusiv contul 21.A.40.11.00 „Venituri ale bugetelor locale - Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă ale secţiunii de funcţionare”):

 

21.A „Veniturile bugetelor locale” (analitice corespunzătoare secţiunii de funcţionare)

= 82.A.98.96.00 „Excedent al secţiunii de funcţionare”

 

sau, după caz,

 

21 .A „Veniturile bugetelor locale” (analitice corespunzătoare secţiunii de funcţionare)

= 82.A.99.96.00 „Deficit al secţiunii de funcţionare”

 

5.13.2. Închiderea execuţiei secţiunii de dezvoltare:

5.13.2.1. Conturile de venituri şi de cheltuieli ale secţiunii de dezvoltare se închid prin contul de excedent al secţiunii de dezvoltare sau prin contul de deficit al secţiunii de dezvoltare, după caz, astfel:

- prin contul 82.A.98.97.00 „Excedent al secţiunii de dezvoltare”, în situaţia în care totalul veniturilor secţiunii de dezvoltare, după deducerea sumelor evidenţiate în conturile de venituri ale bugetului local 21 .A.40.13.00 „Venituri ale bugetelor locale - Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă ale secţiunii de dezvoltare” şi 21 .A.40.14.00 „Venituri ale bugetelor locale - Sume din excedentul bugetului local utilizate pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare”, este mai mare decât cheltuielile secţiunii de dezvoltare;

- prin contul 82.A.99.97.00 „Deficit al secţiunii de dezvoltare”, în situaţia în care totalul veniturilor secţiunii de dezvoltare, după deducerea sumelor evidenţiate în conturile de venituri ale bugetului local 21 .A.40.13.00 „Venituri ale bugetelor locale - Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă ale secţiunii de dezvoltare” şi 21 A.40.14,00 „Venituri ale bugetelor locale - Sume din excedentul bugetului local utilizate pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare”, este mai mic decât cheltuielile secţiunii de dezvoltare.

5.13.2.2. Operaţiunile privind închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale secţiunii de dezvoltare:

a) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de cheltuieli ale secţiunii de dezvoltare:

 

82.A.98.97.00 „Excedent al secţiunii de dezvoltare”

24.A „Cheltuielile bugetelor locale” (analitice corespunzătoare secţiunii de dezvoltare)

 

sau, după caz,

 

82. A.99.97.00 „Deficit al secţiunii de dezvoltare”

24 .A „Cheltuielile bugetelor locale” (analitice corespunzătoare secţiunii de dezvoltare)

 

b) reîntregirea excedentului anului precedent cu sumele repartizate din acesta, în cursul anului 2015, pentru acoperirea golurilor temporare de casă ale secţiunii de dezvoltare şi pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare. Această operaţiune se efectuează de ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), prin care se virează suma corespunzătoare din conturile de venituri ale bugetului local 21 .A.40.13.00 „Venituri ale bugetelor locale - Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă ale secţiunii de dezvoltare” şi 21.A.40.14.00 „Venituri ale bugetelor locale - Sume din excedentul bugetului local utilizate pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare” în contul 82.A.98.00.00 „Excedent al bugetului local”;

c) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de venituri ale bugetelor locale (exclusiv conturile 21.A.40.13.00 „Venituri ale bugetelor locale - Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă ale secţiunii de dezvoltare” şi 21 .A.40.14.00 „Venituri ale bugetelor locale - Sume din excedentul bugetului local utilizate pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare”):

 

21 .A „Veniturile bugetelor locale” (analitice corespunzătoare secţiunii de dezvoltare)

= 82.A.98.97.00 „Excedent al secţiunii de dezvoltare”

 

sau, după caz,

 

21 .A „Veniturile bugetelor locale” (analitice corespunzătoare secţiunii de dezvoltare)

= 82.A.99.97.00 „Deficit al secţiunii de dezvoltare”

 

5.13.3. (1) Stabilirea excedentului/deficitului anual al bugetului local

a) în situaţia în care secţiunea de funcţionare şi/sau secţiunea de dezvoltare înregistrează excedent, acesta se preia în contul de excedent al bugetului local, pe bază de notă contabilă, astfel:

 

%

82.A.98.96.00 „Excedent al secţiunii de funcţionare” 82 .A.98.97.00 „Excedent al secţiunii de dezvoltare”

= 82. A.98.00.00 „Excedent al bugetului local

 

b) În situaţia în care secţiunea de funcţionare şi/sau secţiunea de dezvoltare înregistrează deficit, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, au obligaţia de a aproba prin hotărâre a consiliului acoperirea definitivă din excedentul bugetului local a deficitului secţiunii de funcţionare şi/sau dezvoltare, după caz, până la data de 8 ianuarie 2016 inclusiv.

(2) Pe baza hotărârilor consiliilor locale, judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, unităţile Trezoreriei Statului înregistrează operaţiunea de acoperire definitivă a deficitelor secţiunilor respective, pe bază de notă contabilă, astfel:

 

82.A.98.00.00

„Excedent al bugetului local”

%

82.A.99.96.00 „Deficit al secţiunii de funcţionare”

82A.9997.00 „Deficit al secţiunii de dezvoltare”

 

5.14. Înregistrarea în sistem informatic a operaţiunilor prevăzute la pct. 5.13 se efectuează de către unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului care eliberează titularilor extrase de cont. Titularii conturilor au obligaţia de a verifica extrasele conturilor de excedent/deficit şi de a sesiza unităţile Trezoreriei Statului asupra eventualelor iregularităţi, în termen de o zi lucrătoare de la primirea acestora, în scopul efectuării corecţiilor care se impun.

5.15. Operaţiunile de încheiere a execuţiei bugetelor locale prevăzute la pct. 6.13 se efectuează în primele 5 zile lucrătoare ale lunii ianuarie 2016, cu data de 31 decembrie 2015.

 

CAPITOLUL VI

Încheierea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat şi sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

 

Unităţile din subordinea caselor judeţene de pensii pe seama cărora a fost deschis contul 25.A „Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat” la nivelul unităţilor Trezoreriei

Statului din cadrul serviciilor/birourilor fiscale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor transferă, până la data de 28 decembrie 2015, plăţile de casă înregistrate în acest cont, cu ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), în contul 25.A „Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat” deschis pe seama casei judeţene de pensii. La ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) se anexează contul de execuţie bugetară pe subdiviziunile clasificaţiei bugetului asigurărilor sociale de stat pe baza căruia se vor înregistra plăţile de casă în contabilitatea casei judeţene de pensii.

6.1. Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

6.1.1. (1) La data de 11 ianuarie 2016, unităţile Trezoreriei Statului închid conturile de venituri şi cheltuieli ale sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, operaţiune efectuată cu data de 31 decembrie 2015.

(2) Conturile de venituri şi cheltuieli ale sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se închid prin debitul/creditul contului 81.01.A „Excedent/Deficit al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale”, după caz, care se codifică astfel: simbol cont

81.01.A; cod capitol 98.04.00 pentru excedent şi, respectiv, 99.04.00 pentru deficit.

(3) în cazul Activităţii de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, conturile de venituri şi cheltuieli deschise pe numele Casei Naţionale de Pensii Publice se închid prin contul 81.01A.00.00.00 „Excedent/Deficit curent al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pe anul 2015”.

(4) Operaţiunile contabile ce se efectuează în contabilitatea unităţilor Trezoreriei Statului sunt următoarele:

- pentru închiderea conturilor de venituri ale sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale:

 

%

= 81.01.A „Excedent/Deficit al sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale”

22.A.20.04.01 „Contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorate de angajatori”

 

22A20.04.02 „Contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pentru şomeri pe durata practicii profesionale”

 

22.A.21 06.00 „Contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorate de alte persoane fizice care încheie asigurare”

 

22.A.30.07.00 Alte venituri pentru asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale”

 

22.A.31.06.00 „Venituri din dobânzi ale sistemului de asigurări de accidente de muncă şi boli profesionale”

 

 

- pentru închiderea conturilor de cheltuieli ale sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale:

 

81.01 .A „Excedent/Deficit al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale”

= 25.A.69 „Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat - asigurări şi asistenţă socială pentru accidente de muncă şi boli profesionale” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

NOTE:

- Operaţiunile de mai sus se efectuează pe bază de notă contabilă.

- Contul 81.01.A „Excedent/Deficit al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale” se deschide la nivelul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului.

La Trezoreria Statului Sector 5, contul 81.01.A „Excedent/Deficit al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale” codificat potrivit prevederilor alin. (2) se deschide atât pe numele Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti, cât şi pe numele Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

6.1.2. Pentru operaţiunile efectuate la pct. 6.1.1, în contul 81.01.A „Excedent/Deficit al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale”, unităţile Trezoreriei Statului eliberează titularilor extrase de cont împreună cu documentele justificative,

6.2. Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat

6.2.1. (1) La data de 11 ianuarie 2016, unităţile operative ale Trezoreriei Statului, inclusiv Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti şi trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, încheie, în contabilitatea proprie, execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat reflectată în conturile 25.A „Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat” şi conturile 22.A „Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat” şi care nu au făcut obiectul operaţiunilor de închidere prevăzute la pct. 6.1.1 şi 6.2.4, inclusiv contul 22.A.47.02.00 „Venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat - contribuţii către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate încasate în contul unic, în curs de distribuire”.

(2) Conturile de venituri şi cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat se închid prin debitul/creditul contului 81.02.A „Excedent/Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat”, după caz, care se deschide la nivelul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului pe numele caselor de pensii şi se codifică astfel: simbol cont 81.02.A; cod capitol 98.03.00 pentru excedent şi, respectiv, 99,03.00 pentru deficit.

(3) La Trezoreria Statului Sector 5, contul 81.02.A „Excedent/Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat” codificat potrivit prevederilor alin. (2) se deschide atât pe numele Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti, cât şi pe numele Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

(4) La data de 11 ianuarie 2016, unităţile Trezoreriei Statului închid şi conturile de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat gestionate de casele de pensii sectoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii şi Ministerului Apărării Naţionale, prin contul 81.02.A.99.03.00 „Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat” care se deschide pe numele acestora. La aceeaşi dată se închide şi contul de venituri al bugetului asigurărilor sociale de stat 22A21.07.00 „Venituri

ale bugetului asigurărilor sociale de stat - Contribuţia la fondul de pensii, administrat privat” al Casei de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale prin contul 81.02.A.99.03.00 „Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat” deschis pe numele acesteia.

6.2.2. Operaţiunile contabile ce se efectuează în contabilitatea unităţilor Trezoreriei Statului pentru închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat care nu au făcut obiectul operaţiunilor de închidere prevăzute la pct. 6.1.1 sunt următoarele:

- pentru închiderea conturilor de venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat:

 

22.A „Veniturile bugetului = asigurărilor sociale de stat” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 81.02.A „Excedent/Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat”

 

- pentru închiderea conturilor de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat:

 

81.02.A „Excedent/Deficit = al bugetului asigurărilor sociale de stat”

= 25.A „Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

6.2.3. Pentru operaţiunile înregistrate în contul 81.02.A „Excedent/Deficit ai bugetului asigurărilor sociale de stat” unităţile Trezoreriei Statului eliberează titularilor extrase de cont împreună cu documentele justificative.

6.2.4. În cazul Activităţii de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, conturile de venituri şi cheltuieli deschise pe numele Casei Naţionale de Pensii Publice se închid, la data de 15 ianuarie 2016, prin contul 81.02.A.00.00.00 „Excedent/Deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 “.

6.3. Dispoziţii comune pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi bugetul asigurărilor sociale de stat

6.3.1. (1) La data de 12 ianuarie 2016, unităţile operative ale Trezoreriei Statului virează/încasează soldul conturilor 81.01.A „Excedent/Deficit al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale” şi, respectiv, 81.02.A „Excedent/Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat” în/din contul 81.01.A „Excedent/Deficit al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale” şi, respectiv, 81.02.A „Excedent/Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat” deschise la unitatea Trezoreriei Statului cu rol de municipiu reşedinţă de judeţ, pe numele casei judeţene de pensii din subordinea Casei Naţionale de Pensii Publice. Această operaţiune se efectuează cu data de 31 decembrie 2015, iar la ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se virează/transferă excedentul sau deficitul, după caz, se anexează în copie extrasele contului 81.01 .A.98.04.00 sau 81.01. A.9904.00 şi, respectiv, 81.02. A.98.03.00 sau 81.02. A.99.03.00, deschise la nivelul trezoreriilor operative, care constituie document justificativ pentru închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat în contabilitatea proprie a caselor judeţene de pensii din subordinea Casei Naţionale de Pensii Publice.

(2) Casele judeţene de pensii au obligaţia de a verifica extrasele conturilor 81.01 .A.98.04.00. 81.01.A.99.04.00. 81.02. A.98.03.00 şi 81.02.A.99.03.00, deschise la nivelul trezoreriilor operative, şi de a sesiza activităţile de trezorerie şi contabilitate publică asupra eventualelor iregularităţi, până la data de 13 ianuarie 2016, în scopul efectuării regularizărilor care se impun.

6.3.2. Până la data de 12 ianuarie 2016, Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti îşi transferă rezultatul execuţiei sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 în contul propriu deschis la Trezoreria Statului Sector 3, prin virarea/încasarea în/din contul respectiv a tuturor soldurilor conturilor 81.01 .A „Excedent/Deficit al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale” şi 81.02.A „Excedent/Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat”, pe care le are deschise la sectoarele municipiului Bucureşti. În ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31 decembrie 2015.

6.3.3. Transferarea rezultatului execuţiei sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 în contul Casei Naţionale de Pensii Publice.

6.3.3. Î. La data de 14 ianuarie 2016, casele judeţene de pensii, Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti şi Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă transferă rezultatul execuţiei sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi bugetului asigurărilor sociale de stat înregistrat la finele anului 2015 în contul 81.01.A.00.00.00 „Excedent/Deficit curent al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pe anul 2015” şi, respectiv, 81 02 A.00.00.00 „Excedent/Deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015” deschis pe numele Casei Naţionale de Pensii Publice la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, astfel:

- soldul creditor al contului 81.01.A „Excedent/Deficit al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale” şi, respectiv, 81.02. A „Excedent/Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat” se virează în contul Casei Naţionale de Pensii Publice, cu ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT);

- soldul debitor al contului 81.01.A „Excedent/Deficit al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale” şi, respectiv, 81.02.A „Excedent/Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat” se transferă, cu ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), din contul Casei Naţionale de Pensii Publice.

În ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31 decembrie 2015.

6.3 3.2. La data de 12 ianuarie 2016, casele de pensii sectoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii şi Ministerului Apărării Naţionale transferă rezultatul execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat în contul 81 02.A.00.00.00 „Excedent/Deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015” deschis pe numele Casei Naţionale de Pensii Publice la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti astfel:

- soldul debitor al contului 81 02.A „Excedent/Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat” se transferă, cu ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), din contul Casei Naţionale de Pensii Publice.

În ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31 decembrie 2015.

6.4. (1) Casa Naţională de Pensii Publice centralizează până la data de 13 ianuarie 2016 soldul execuţiei de casă a bugetului asigurărilor sociale de stat, înregistrat la unităţile Trezoreriei Statului, iar în cazul în care se înregistrează excedent, acesta se regularizează cu bugetul de stat în limita subvenţiilor primite în anul 2015 de la bugetul de stat. Operaţiunea se efectuează de către Casa Naţională de Pensii Publice cu ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la data de 14 ianuarie 2016, ca operaţiune a anului 2015, prin virarea sumei corespunzătoare din contul 22.A.42.24.00 „Subvenţii primite de bugetul asigurărilor sociale de stat” în contul 23.A.56.02.00.51.01.07 „Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administraţiei - Transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat - Transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat” deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

(2) în cazul în care se înregistrează deficit, acesta se preia la data de 15 ianuarie 2016 de către Casa Naţională de Pensii Publice, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), în contul propriu 81.02.A.99.03.00 „Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat”.

(3) în ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se efectuează operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2), la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31 decembrie 2015.

6.5. La data de 15 ianuarie 2016 excedentul sau deficitul sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale înregistrat în contul 81.01.A.00.00.00 „Excedent/Deficit curent al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pe anul 2015” se virează/se preia de către Casa Naţională de Pensii Publice, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), în/din contul propriu 81.01 A.98.04.00 „Excedent al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale”, în ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31 decembrie 2015.

 

CAPITOLUL VII

Încheierea execuţiei sistemului asigurărilor pentru şomaj şi a Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariate

 

7.1. Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale

7.1.1. (1) La data de 11 ianuarie 2016, unităţile Trezoreriei Statului închid conturile de venituri şi cheltuieli ale Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, operaţiune efectuată cu data de 31 decembrie 2015.

(2) Conturile de venituri şi cheltuieli ale Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale se închid prin debitul/creditul contului 86.01.A „Excedent/Deficit al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale”, după caz, şi se codifică astfel: simbol cont 86.01.A; cod capitol 98.11.00 pentru excedent şi, respectiv, 99.11.00 pentru deficit.

(3) în cazul Activităţii de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, conturile de venituri şi cheltuieli deschise pe numele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă se închid prin contul 86.01.A.00.00.00 „Excedent/Deficit curent al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale pe anul 2015”.

(4) Operaţiunile contabile ce se efectuează în contabilitatea unităţilor Trezoreriei Statului sunt următoarele:

- pentru închiderea conturilor de venituri ale Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale:

 

%

= 86.01 .A „Excedent/Deficit al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale”

28.A.20.06.00 „Contribuţia angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale”

 

28.A.31.04.00 „Venituri din dobânzi la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale”

 

28.A.36.12.00 „Alte venituri la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale”

 

 

- pentru închiderea conturilor de cheltuieli ale Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale:

 

86.01 .A „Excedent/Deficit al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale”

= 29.A.64 „Cheltuielile Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

NOTE:

- Operaţiunile de mai sus se efectuează pe bază de notă contabilă.

- Contul 86.01 .A „Excedent/Deficit al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale” se deschide la nivelul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului.

7.1.2. Pentru operaţiunile efectuate la pct. 7.1.1 în contul 86.01 .A „Excedent/Deficit al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale”, unităţile Trezoreriei Statului eliberează titularilor extrase de cont împreună cu documentele justificative.

7.2, închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale sistemului asigurărilor pentru şomaj

7.2.1. (1) La data de 11 ianuarie 2016, unităţile operative ale Trezoreriei Statului, inclusiv Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti şi trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, încheie în contabilitatea proprie execuţia bugetului sistemului asigurărilor pentru şomaj reflectată în conturile 29.A „Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj” şi conturile 28.A „Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj” şi care nu au făcut obiectul operaţiunilor de închidere prevăzute la pct. 7.1.1 şi 7.2.4.

(2) Conturile de venituri şi cheltuieli ale sistemului asigurărilor pentru şomaj se închid prin debitul/creditul contului 86.02.A „Excedent/Deficit al sistemului asigurărilor pentru şomaj”, după caz, care se deschide la nivelul trezoreriilor operative, pe numele agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, şi se codifică astfel: simbol cont 86.02.A; cod capitol 98.10.00 pentru excedent şi, respectiv, 99.10.00 pentru deficit,

7.2.2. Operaţiunile contabile care se efectuează în contabilitatea unităţilor Trezoreriei Statului pentru închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale sistemului asigurărilor pentru şomaj care nu au făcut obiectul operaţiunilor de închidere prevăzute la pct. 7.1.1 sunt următoarele:

- pentru închiderea conturilor de venituri ale sistemului asigurărilor pentru şomaj:

 

28.A „Veniturile bugetului = asigurărilor pentru şomaj” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 86.02.A „Excedent/Deficit al sistemului asigurărilor pentru şomaj”

 

- pentru închiderea conturilor de cheltuieli ale sistemului asigurărilor pentru şomaj:

 

86.02.A „Excedent/Deficit - al sistemului asigurărilor pentru şomaj”

= 29.A „Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

7.2.3. Pentru operaţiunile înregistrate în contul 86.02.A .Excedent/Deficit al bugetului sistemului asigurărilor pentru şomaj” unităţile Trezoreriei Statului eliberează titularilor extrase de cont împreună cu documentele justificative.

7.2.4. În cazul Activităţii de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, conturile de venituri şi cheltuieli deschise pe numele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă se închid, la data de 15 ianuarie 2016, prin contul 86.02.A.00.00.00 „Excedent/Deficit curent al sistemului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015”.

7.3. Dispoziţii comune sistemului asigurărilor pentru şomaj şi Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale

7.3.1. (1) La data de 12 ianuarie 2016 unităţile operative ale Trezoreriei Statului virează/încasează soldul conturilor 86.01 .A „Excedent/Deficit al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale” şi, respectiv, 86.02.A „Excedent/Deficit al sistemului asigurărilor pentru şomaj” în/din contul 86.01 .A „Excedent/Deficit al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale” şi, respectiv, 86.02.A „Excedent/Deficit al sistemului asigurărilor pentru şomaj” deschise la unităţile Trezoreriei Statului cu rol de municipiu reşedinţă de judeţ pe numele agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă. Această operaţiune se efectuează cu data de 31 decembrie 2015, iar la ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se virează/transferă excedentul sau deficitul, după caz, se anexează în copie extrasele contului 86.01.A.98.11.00 sau 86.01. A.99.11.00 şi, respectiv, 86.02.A.98.10.00 sau 86.02. A.99.10.00, deschise la nivelul trezoreriilor operative, care constituie document justificativ pentru închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale bugetului asigurărilor pentru şomaj în contabilitatea proprie a agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, (2) Agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a verifica extrasele conturilor 86.01.A.98.11.00. 86.01. A.99 11.00 şi, respectiv, 86.02.A.98.10.00. 86.02. A.99.10.00, deschise la nivelul trezoreriilor operative, şi de a sesiza activităţile de trezorerie şi contabilitate publică judeţene asupra eventualelor iregularităţi, până la data de 13 ianuarie 2016, în scopul efectuării regularizărilor care se impun.

7.3.2. Transferarea rezultatului execuţiei sistemului asigurărilor pentru şomaj şi a Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale pe anul 2015 în contul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă

7.3.2.1. (1) Până la data de 12 ianuarie 2016, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a Municipiului Bucureşti îşi transferă rezultatul execuţiei sistemului asigurărilor pentru şomaj şi, respectiv, Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale pe anul 2015 în conturile proprii deschise la Trezoreria Statului Sector 5 prin virarea/încasarea în/din conturile 86.01.A „Excedent/Deficit al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale” şi, respectiv, 86.02.A „Excedent/Deficit al sistemului asigurărilor pentru şomaj” a tuturor soldurilor conturilor 86 pe care le are deschise la sectoarele municipiului Bucureşti şi, respectiv, la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

(2) în ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la rubrica „Data emiterii” se înscrie 31 decembrie 2015.

7.3.2.2. La data de 14 ianuarie 2016, agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă transferă rezultatul execuţiei sistemului asigurărilor pentru şomaj şi, respectiv, rezultatul execuţiei Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale înregistrate, la finele anului 2015, în conturile 86.01 .A.00.00.00 „Excedent/Deficit al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale pe anul 2015” şi, respectiv, 86.02.A.00.00.00 „Excedent/Deficit al sistemului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015”, deschise pe numele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, astfel:

- soldul creditor al conturilor 86.01 .A „Excedent/Deficit al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale” şi/sau 86.02. A „Excedent/Deficit al sistemului asigurărilor pentru şomaj” se virează în contul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cu ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT);

- soldul debitor al conturilor 86.01 .A „Excedent/Deficit al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale” şi, respectiv, 86.02.A „Excedent/Deficit al sistemului asigurărilor pentru şomaj” se transferă cu ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) din contul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Foitei de Muncă.

În ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la rubrica „Data emiterii” se înscrie 31 decembrie 2015.

7.4 (1) Rezultatul execuţiei sistemului asigurărilor pentru şomaj la finele anului 2015 se preia/se virează la data de 15 ianuarie 2016 de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), în contul propriu 86.02.A.99.10.00 „Deficit al sistemului asigurărilor pentru şomaj” în cazul în care acesta înregistrează deficit sau în contul 86.02.A.98.10.00 „Excedent al sistemului asigurărilor pentru şomaj” în cazul în care acesta înregistrează excedent.

(2) în ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se efectuează operaţiunile prevăzute la alin. (1), la rubrica

„Data emiterii” se va înscrie 31 decembrie 2015.

7.5. La data de 15 ianuarie 2016, excedentul sau deficitul Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale înregistrat în contul 86.01 .A.00.00.00 „Excedent/Deficit curent al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale pe anul 2015” se virează/se preia de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), în/din contul propriu 86.01 .A.98.11.00 „Excedent al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale”. În ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31 decembrie 2015.

 

CAPITOLUL VIII

Încheierea execuţiei bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

 

8.1. (1) Subvenţiile primite de bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de la bugetul de stat rămase neutilizate se restituie, până la data de 6 ianuarie 2016, în contul de cheltuieli al bugetului de stat din care acestea au fost încasate.

(2) Sumele care se restituie se determină ca diferenţă între subvenţiile primite în contul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 26.A.42.53.00 „Sume alocate din bugetul de stat, altele decât cele de echilibrare, prin bugetul Ministerului Sănătăţii” şi plăţile efectuate pe destinaţiile pentru care acestea au fost aprobate.

(3) Restituirea se efectuează din contul 26.A.42.53.00 „Sume alocate din bugetul de stat, altele decât cele de echilibrare, prin bugetul Ministerului Sănătăţii” în contul de cheltuieli bugetare corespunzător din care sumele au fost încasate, deschis pe numele Ministerului Sănătăţii la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), în care la „Data emiterii” se va înscrie data de 31 decembrie 2015.

8.2. (1) Subvenţiile primite de bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii rămase neutilizate se restituie până la data de 6 ianuarie 2016 în contul din care acestea au fost încasate, în ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la rubrica „Data emiterii” se va înscrie data de 31 decembrie 2015.

(2) Sumele care se restituie se determină ca diferenţă între sumele primite în contul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 26.A.43.12.00 „Sume alocate din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii” şi plăţile efectuate pe destinaţiile pentru care acestea au fost aprobate.

8.3. În conformitate cu prevederile art. 265 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2015 nu se constituie fond de rezervă din veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

8.4. (1) La data de 11 ianuarie 2016 unităţile Trezoreriei Statului încheie în contabilitatea proprie execuţia bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate reflectată în conturile 26.A „Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” şi 27.A „Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” prin debitul/creditul contului 87.A „Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, după caz, care se deschide pe numele caselor de asigurări sociale de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti şi Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, după caz.

(2) Contul 87.A „Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” se codifică astfel: simbol cont sintetic 87.A; cod capitol 98.00.00 pentru excedent şi, respectiv, 99.00.00 pentru deficit; codul fiscal al casei de asigurări sociale de sănătate judeţene sau a municipiului Bucureşti şi Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, după caz.

(3) închiderea conturilor de venituri şi de cheltuieli ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate deschise pe numele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, se efectuează la data de 14 ianuarie 2016, prin debitul/creditul contului 87.A.00.00.00 „Excedent/Deficit curent al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2015” deschis pe numele acesteia.

8.5. La data de 12 ianuarie 2016 unităţile operative ale Trezoreriei Statului virează/încasează soldul contului 87.A „Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” în/din contul 87.A „Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate deschis la unitatea Trezoreriei Statului cu rol de municipiu reşedinţă de judeţ, pe numele casei de asigurări sociale de sănătate judeţene. Această operaţiune se efectuează cu data de 31 decembrie 2015, iar la ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se virează/transferă excedentul sau deficitul, după caz, se anexează, în copie, extrasele contului 87,A.98.00.00 sau 87.A,99.00.00, după caz, deschis la nivelul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului, care constituie document justificativ pentru închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în contabilitatea proprie a caselor de asigurări sociale de sănătate judeţene.

8.6. (1) Conturile de venituri ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate deschise la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti şi, respectiv, al Activităţii de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti pentru marii contribuabili şi pentru contribuabilii mijlocii se închid prin creditul contului 87.A „Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” deschis pe numele Casei de Asigurări Sociale de Sănătate a municipiului Bucureşti. Fac excepţie de la aceste prevederi veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate colectate de către Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, care se închid prin creditul contului 87.A „Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” deschis pe numele acesteia.

(2) Până la data de 12 ianuarie 2016, Casa de Asigurări Sociale de Sănătate a Municipiului Bucureşti îşi transferă rezultatul execuţiei bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2015 în contul propriu deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, prin virarea/încasarea în/din contul respectiv a tuturor soldurilor conturilor 87. A „Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” pe care le are deschise la sectoarele municipiului Bucureşti sau la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti. În ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31 decembrie 2015.

8.7. Operaţiunile contabile ce se efectuează în contabilitatea unităţilor Trezoreriei Statului pentru închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:

- pentru închiderea conturilor de venituri ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate:

 

26.A „Veniturile bugetului = Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 87.A „Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

 

- pentru închiderea conturilor de cheltuieli ale bugetului

 

Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate: 87.A „Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

= 27.A „Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

8.8. La data de 14 ianuarie 2016, casele de asigurări sociale de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti transferă rezultatul execuţiei bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate înregistrat, la finele anului 2015, în contul 87.A.00.00.00 „Excedent/Deficit curent al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2015” deschis pe numele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, astfel:

- soldul creditor al contului 87.A „Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” se virează în contul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT);

- soldul debitor al contului 87.A „Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” se transferă cu ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) din contul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

8.9. (1) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate centralizează până la data de 13 ianuarie 2016 soldul execuţiei de casă a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, înregistrat la unităţile Trezoreriei Statului, iar în cazul în care se înregistrează excedent, acesta se regularizează cu bugetul de stat în limita subvenţiilor primite în anul 2015 de la bugetul de stat. Operaţiunea se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la data de 14 ianuarie 2016, ca operaţiune a anului 2015, prin virarea sumei corespunzătoare din contul 26.A.42.26.00 „Subvenţii primite de bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru echilibrare” în contul 23.A.56.04.00.51.01.11 „Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administraţiei - Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate - Transferuri din bugetul de stat către bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, deschis la

Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

(2) Sumele încasate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, aprobată prin Legea nr. 184/2015, precum şi sumele încasate potrivit art. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2013, şi neutilizate până la finele anului 2015 nu se iau în calcul la regularizarea subvenţiilor primite de bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru echilibrare prevăzute la alin. (1) şi se reflectă în rezultatul execuţiei acestui buget la finele anului 2015, urmând a fi utilizate potrivit prevederilor legii bugetului de stat pe anul 2016.

(3) Rezultatul execuţiei bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate la finele anului 2015 se preia/se virează la data de 15 ianuarie 2016 de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), în contul propriu 87.A.99.00.00 „Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” în cazul în care acesta înregistrează deficit sau în contul 87.A 98.00.00 „Excedent al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” în cazul în care acesta înregistrează excedent.

(4) în ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se efectuează operaţiunile prevăzute la alin. (1) - (3), la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31 decembrie 2015.

 

CAPITOLUL IX

Încheierea execuţiei bugetului Fondului pentru mediu şi alte operaţiuni specifice bugetului Fondului pentru mediu

 

9.1. (1) Sumele reprezentând timbru de mediu pentru autovehicule, înregistrate în soldul creditor al contului sintetic 51.1.16.09.00 „Disponibil din timbrul de mediu pentru autovehicule”, se virează la data de 30 decembrie 2015 de către unităţile Trezoreriei Statului în contul 20.1.16.09.00 „Veniturile Fondului pentru mediu - Timbrul de mediu pentru autovehicule”, deschis pe numele Administraţiei Fondului pentru Mediu la Trezoreria Statului a Sectorului 6.

(2) Eventualele sume încasate în contul 51.1.16.09.00 „Disponibil din timbrul de mediu pentru autovehicule” în perioada 30 - 31 decembrie 2015, după efectuarea operaţiunii de la alin. (1), se virează la data de 4 ianuarie 2016 în contul 20.1.16.00. 00 „Veniturile Fondului pentru mediu - Timbrul de mediu pentru autovehicule”, deschis pe numele Administraţiei Fondului pentru Mediu, şi se înregistrează ca operaţiuni ale anului 2015, cu data de 31 decembrie 2015,

9.2. Cota din veniturile Fondului pentru mediu prevăzută la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, aferentă veniturilor Fondului pentru mediu încasate în luna decembrie se transferă de Administraţia Fondului pentru Mediu din conturile corespunzătoare de venituri ale bugetului Fondului pentru mediu în conturile corespunzătoare de venituri ale bugetului propriu al Administraţiei Fondului pentru Mediu până la data de 5 ianuarie 2016. În ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se efectuează această operaţiune, la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31 decembrie 2015.

9.3. În situaţia în care în cursul anului 2015, prin decizie a ordonatorului de credite au fost transferate sume din contul 80.1.98.00. 00 „Excedent al bugetului Fondului pentru mediu” în contul de venituri al Fondului pentru mediu 20.1.40.15.03

„Veniturile Fondului pentru mediu - Sume utilizate de alte instituţii din excedentul anului precedent”, acestea se restituie la data de 6 ianuarie 2016 în contul din care au fost transferate, în ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se efectuează această operaţiune, la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31 decembrie 2015.

9.4. La data de 6 ianuarie 2016, Trezoreria Statului a Sectorului 6 încheie în contabilitatea proprie execuţia bugetului Fondului pentru mediu pe anul 2015 reflectată în conturile 20.1. „Venituri ale Fondului pentru mediu” şi 23.1. „Cheltuieli ale Fondului pentru mediu” prin debitul/creditul contului 80.1.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului Fondului pentru mediu pe anul 2015”, după caz, care se deschide pe numele Administraţiei Fondului pentru Mediu.

9.5. Operaţiunile contabile ce se efectuează în contabilitatea Trezoreriei Statului a Sectorului 6 pentru închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale bugetului Fondului pentru mediu sunt următoarele:

- pentru închiderea conturilor de cheltuieli ale bugetului Fondului pentru mediu:

 

80.I.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului Fondului pentru mediu”

= 23.I „Cheltuielile bugetului Fondului pentru mediu” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

- pentru închiderea conturilor de venituri ale bugetului Fondului pentru mediu:

 

20.I*) „Veniturile bugetului Fondului pentru mediu” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 80.I.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului Fondului pentru mediu”

 

*) În operaţiunea de închidere a conturilor de venituri bugetar® nu S6 include contul 20.1.40.15.03 „Veniturile Fondului pentru mediu - Sume utilizate de alte instituţii din excedentul anului precedent”.

 

9.6. (1) Excedentul bugetului Fondului pentru mediu pe anul 2015 înregistrat în contul 80.1.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului Fondului pentru Mediu pe anul 2015” se virează de Administraţia Fondului pentru Mediu cu ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) în contul 80.1.98.00.00 „Excedent al bugetului Fondului pentru mediu” deschis pe codul de identificare fiscală al Administraţiei Fondului pentru Mediu.

(2) Operaţiunea de la alin. (1) se efectuează până la data de 8 ianuarie 2016, la rubrica „Data emiterii” din ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) înscriindu-se data de 31 decembrie 2015.

9.7. Eventualul deficit al bugetului Fondului pentru mediu pe anul 2015 rezultat ca urmare a operaţiunilor prevăzute la pct. 9.2 şi 9.3 se acoperă definitiv din excedentul anilor precedenţi, prin decizie a ordonatorului de credite, emisă în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea exerciţiului bugetar al anului 2015, potrivit următoarei operaţiuni contabile:

 

80.1.98.00.00 „Excedent al = bugetului Fondului pentru mediu”

= 80.1.99.00.00 „Deficit al bugetului Fondului pentru mediu”

 

În ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se dispune acoperirea se va înscrie data de 31 decembrie 2015.

 

CAPITOLUL X

Încheierea execuţiei bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, a bugetelor instituţiilor publice autonome, exclusiv al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, inclusiv a bugetelor privind activităţile finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice şi a bugetelor privind activitatea de privatizare gestionate de instituţiile publice

 

10.1. Sumele primite de Administraţia Naţională a Penitenciarelor în anul 2015 de la Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii şi rămase neutilizate la finele exerciţiului bugetar se reflectă în excedentul bugetului acestei instituţii publice şi vor fi utilizate în anul 2016 cu aceeaşi destinaţie, potrivit prevederilor art. 6 alin. (4) din Legea nr. 374/2013 privind utilizarea sistemelor destinate blocării şi întreruperii radiocomunicaţiilor în perimetrele unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

10.2. În situaţia în care până la data de 30 decembrie 2015 instituţiile publice finanţate parţial sau integral din venituri proprii şi instituţiile publice autonome, exclusiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, precum şi instituţiile publice care gestionează bugetele activităţilor finanţate integral din venituri proprii, beneficiare nu au angajat în întregime sumele primite ca redistribuiri de disponibilităţi, vor proceda la restituirea acestora, cu diminuarea corespunzătoare a bugetului de venituri şi cheltuieli, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), din contul de venituri bugetare în care au fost încasate în contul de venituri bugetare ai instituţiei publice ierarhic superioare de la care au fost primite.

10.3. (1) Ordonatorii secundari şi/sau terţiari de credite ai bugetelor instituţiilor finanţate parţial din venituri proprii care au primit în cursul anului 2015 subvenţii din bugetele ordonatorilor de credite ierarhic superiori regularizează până la data de 30 decembrie 2015 excedentele rezultate din execuţia bugetelor respective, în limita sumelor primite de la aceştia, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Sumele care fac obiectul regularizării prevăzute la alin. (1) se restituie din contul de venituri bugetare în care acestea au fost încasate, în contul ordonatorului de credite ierarhic superior din care au fost primite.

(3) La stabilirea excedentelor care fac obiectul regularizării prevăzute la alin. (1) nu se iau în calcul sumele rezervate în conturile prevăzute în Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.661 bis/2003, aferente donaţiilor şi sponsorizărilor neutilizate la finele anului 2015, sumele reprezentând prefinanţări şi avansuri acordate pentru derularea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare în anul 2015 rămase neutilizate latinele anului, sumele din excedentul anului precedent utilizate în anul 2015 pentru acoperirea golurilor temporare de casă şi/sau pentru efectuarea de cheltuieli, precum şi sumele primite ca redistribuiri de disponibilităţi ce se restituie în contul instituţiei publice ierarhic superioare.

10.4. Stabilirea rezultatului execuţiei bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi a bugetelor instituţiilor publice autonome din sectorul administraţiei publice centrale, exclusiv al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, inclusiv a bugetelor privind activitatea de privatizare gestionate de instituţiile publice şi a bugetelor privind activităţile finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice din sectorul administraţiei publice centrale

După efectuarea operaţiunilor de regularizare prevăzute în prezentul capitol, inclusiv a transferului sumelor aferente donaţiilor şi sponsorizărilor rămase neutilizate în contul 50.07 „Disponibil din donaţii şi sponsorizări rămase neutilizate la finele anului”, instituţiile publice şi unităţile Trezoreriei Statului vor proceda la stabilirea rezultatului execuţiei bugetelor instituţiilor publice respective la finele anului.

10.4.1. (1) în vederea determinării excedentului/deficitului anului 2015 al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, al instituţiilor publice autonome, exclusiv al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, inclusiv al instituţiilor publice care gestionează bugetele privind activitatea de privatizare şi bugetele privind activităţile finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice din sectorul administraţiei publice centrale, pe numele acestora se deschid următoarele conturi de excedente/deficite: 80.F.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate integral din venituri proprii pe anul 2015”, 80.G.O0.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate din venituri proprii şi subvenţii pe anul 2015”, 80.H.00.00.00

„Excedent/Deficit al bugetului privind activitatea de privatizare al instituţiilor publice din administraţia publică centrală pe anul 2015”, 80.E.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice din administraţia publică centrală pe anul 2015” şi 86.02.G.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015”.

(2) Conturile de venituri şi de cheltuieli bugetare se închid prin conturile prevăzute la alin. (1) după deducerea sumelor evidenţiate în conturile de venituri ale bugetelor respective aferente subdiviziunilor de venituri bugetare 41.06.00 „Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă” şi 40.15,03 „Sume utilizate de alte instituţii din excedentul anului precedent”.

10.4.2. Operaţiunile privind închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli bugetare:

a) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de cheltuieli

 

80.F 00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate integral din venituri proprii pe anul 2015”

= 23. F „Cheltuieli ale bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate integral din venituri proprii” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

80 G.00 00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate din venituri proprii şi subvenţii pe anul 2015”

= 23 G „Cheltuieli ale bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală, finanţate din venituri proprii şi subvenţii” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

86.02.G.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015”

= 29.G „Cheltuieli ale bugetelor instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj, finanţate din venituri proprii şi subvenţii” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

80.H.00.00.00 Excedent/Deficit al bugetului privind activitatea de privatizare al instituţiilor publice din administraţia publică centrală pe anul 2015”

= 23.H „Cheltuieli ale bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate din bugetul privind activitatea de privatizare” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare

 

80.E.00.00.00 „Excedent al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice din administraţia publică centrală pe anul 2015”

23.E „Cheltuieli ale bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri proprii ale instituţiilor publice din administraţia publică centrală” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

b) reîntregirea excedentului anului precedent cu sumele repartizate din acesta, în cursul anului 2015, pentru acoperirea golurilor temporare de casă şi pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor respective. Această operaţiune se efectuează de ordonatorii de credite ai bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, ai bugetelor instituţiilor publice autonome, exclusiv al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ai instituţiilor publice din sectorul administraţiei publice centrale care gestionează bugete privind activitatea de privatizare sau care au înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), prin care se virează suma corespunzătoare din conturile de venituri aferente subdiviziunilor de venituri bugetare 41.06.00 „Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă” şi 40.15.03 „Sume utilizate de alte instituţii din excedentul anului precedent” în conturile corespunzătoare de excedente bugetare;

c) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de venituri ale bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, ale bugetelor instituţiilor publice autonome, exclusiv al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, inclusiv a instituţiilor care gestionează bugetele privind activitatea de privatizare sau care au înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii (exclusiv conturile aferente subdiviziunilor de venituri bugetare 41.06.00 „Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă” şi 40.15.03 „Sume utilizate de alte instituţii din excedentul anului precedent”):

 

20. F „Veniturile bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică centrală, finanţate integral din venituri proprii” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

= 80.F.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate integral din venituri proprii pe anul 2015”

20.G „Veniturile bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală, finanţate din venituri proprii si subvenţii” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

= 80.G.00.00.00

„Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate din venituri proprii si subvenţii pe anul 2015”

28.G „Veniturile bugetelor instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj, finanţate din venituri proprii şi subvenţii” ” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 86.02.G.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015”

 

20.H „Veniturile bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică centrală, finanţate din bugetul privind activitatea de privatizare” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 80.H.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului privind activitatea de privatizare al instituţiilor publice din administraţia publică centrală pe anul 2015”

20.E „Veniturile bugetelor activităţilor finanţate integrai din venituri proprii ale instituţiilor publice din administraţia publică centrală” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 80.E.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice din administraţia publică centrală pe anul 2015”

 

d) în situaţia în care, după efectuarea operaţiunilor de închidere, bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, bugetul instituţiilor publice autonome, exclusiv al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, bugetul privind activitatea de privatizare sau bugetul privind activităţile finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din sectorul administraţiei publice centrale pe anul 2015, înregistrat în conturile 80.F.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate integral din venituri proprii pe anul 2015”, 80.G.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate din venituri proprii şi subvenţii pe anul 2015”, 86.02.G.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015”, 80.H.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului privind activitatea de privatizare al instituţiilor publice din administraţia publică centrală pe anul 2015” şi 80. E.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice din administraţia publică centrală pe anul 2015”, prezintă excedent, acesta se transferă pe bază de notă contabilă de unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în conturile 80.F.98.00.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate integral din venituri proprii”, 80.G.98.00.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate din venituri proprii şi subvenţii”, 80.H.98.00.00 „Excedent al bugetului privind activitatea de privatizare al instituţiilor publice din administraţia publică centrală”, 80.E.98.00.00 „Excedent al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice din administraţia publică centrală” şi 86.02.G.98.00.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj”, după caz;

e) în situaţia în care după efectuarea operaţiunilor de închidere, bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, bugetul instituţiilor publice autonome, exclusiv al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, bugetul privind activitatea de privatizare sau bugetul privind activităţile finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice din sectorul administraţiei publice centrale, înregistrat în conturile 80.F.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate integral din venituri proprii pe anul 2015”, 80.G.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate din venituri proprii şi subvenţii pe anul 2015”, 86.02.G.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2O15”,80.H.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului privind activitatea de privatizare al instituţiilor publice din administraţia publică centrală pe anul 2015” şi 80.E.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice din administraţia publică centrală pe anul 2015”, prezintă deficit, acesta se acoperă definitiv din excedentul anilor precedenţi, prin decizie a ordonatorului de credite, emisă până la data de 8 ianuarie 2016 inclusiv, la care va fi anexat ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se virează suma aprobată, astfel:

- din contul 80.F.98.00.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate integral din venituri proprii” în contul 80.F.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate integral din venituri proprii pe anul 2015” - în cazul instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii din sectorul administraţiei publice centrale:

- din contul 80.G.98.00.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate din venituri proprii şi subvenţii” în contul 80.G.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică centrală finanţate din venituri proprii şi subvenţii pe anul 2015” - în cazul instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii din sectorul administraţiei publice centrale;

- din contul 86.02.G.98.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015” în contul 86.02. G. 00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015” - în cazul instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj;

- din contul 80.H.98.00.00 „Excedent al bugetului privind activitatea de privatizare al instituţiilor publice din administraţia publică centrală” în contul 80.H.00 00.00 „Excedent/Deficit al bugetului privind activitatea de privatizare al instituţiilor publice din administraţia publică centrală pe anul 2015”, în cazul instituţiilor publice care gestionează bugetul privind activitatea de privatizare;

- din contul 80.E.98.00.00 „Excedent al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice din administraţia publică centrală” în contul 80.E.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice din administraţia publică centrată pe anul 2015”, în cazul instituţiilor publice din sectorul administraţiei publice centrale care gestionează bugetul activităţilor finanţate integral din venituri proprii.

10.4.3. (1) în cazul bugetului privind activitatea de privatizare gestionat în anul 2015 de către Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie care s-a desfiinţat şi a cărui execuţie bugetară pe anul 2015 a rămas evidenţiată pe codul său de identificare fiscală, închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli bugetare se efectuează de către Trezoreria Statului Sector 1 la solicitarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri potrivit precizărilor de la pct. 10.4.2 lit. a) şi c).

(2) Operaţiunea prevăzută la pct. 10.4.2 lit. b) privind reîntregirea excedentului anului precedent al bugetului privind activitatea de privatizare cu sumele utilizate de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie din excedentul anului precedent se efectuează de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri cu ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se virează suma corespunzătoare din contul 20.H.40.15.03 „Sume utilizate de alte instituţii din excedentul anului precedent”, codificat cu codul de identificare fiscală al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie în contul corespunzător de excedent bugetar 80.H.98.00.00 „Excedent al bugetului privind activitatea de privatizare al instituţiilor publice din administraţia publică centrală”, codificat cu codul de identificare fiscală al Departamentului pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului.

(3) Deficitul curent al bugetului privind activitatea de privatizare gestionat de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, după efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1) şi (2), se acoperă din excedentul anilor precedenţi preluat de Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, prin decizie a ordonatorului principal de credite, emisă până la data de 8 ianuarie 2016 inclusiv, la care va fi anexat ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se virează suma aprobată, astfel: din contul 80.H.98.00.00 „Excedent al bugetului privind activitatea de privatizare al instituţiilor publice din administraţia publică centrală” (cod de identificare fiscală D.P.A.P.S.) în contul 80.H.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului privind activitatea de privatizare al instituţiilor publice din administraţia publică centrală pe anul 2015” (cod de identificare fiscală al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie).

10.4.4. Operaţiunile de încheiere a execuţiei bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi bugetelor instituţiilor publice autonome din sectorul administraţiei publice centrale, exclusiv al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, bugetul privind activitatea de privatizare sau bugetul privind activităţile finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice din sectorul administraţiei publice centrale se efectuează în primele 5 zile lucrătoare ale lunii ianuarie 2016, cu data de 31 decembrie 2015.

10.4.5. Titularii conturilor au obligaţia de a verifica extrasele conturilor de excedent/deficit şi de a sesiza unităţile Trezoreriei Statului asupra eventualelor iregularităţi, în termen de o zi lucrătoare de la primirea acestora, în scopul efectuării corecţiilor care se impun.

10.5. Stabilirea rezultatului execuţiei bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii din sectorul administraţiei publice locale şi a bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice din sectorul administraţiei publice locale

După efectuarea operaţiunilor de regularizare prevăzute în prezentul capitol, inclusiv a transferului sumelor aferente donaţiilor şi sponsorizărilor rămase neutilizate în contul 50.07 „Disponibil din donaţii şi sponsorizări rămase neutilizate latinele anului”, instituţiile publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi unităţile Trezoreriei Statului vor proceda la stabilirea rezultatului execuţiei bugetelor instituţiilor respective la finele anului.

10.5.1, închiderea execuţiei secţiunii de funcţionare:

10.5.1.1. Conturile de venituri şi de cheltuieli se închid prin contul de excedent sau prin contul de deficit al secţiunii de funcţionare, după caz, astfel:

- prin conturile 82.E.98.96.00 „Excedent al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice din administraţia publică locală - secţiunea de funcţionare”, 82.F.98.96.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de funcţionare” şi 82.G.98.96.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de funcţionare”, după caz, în situaţia în care totalul veniturilor bugetare aferente secţiunii de funcţionare, după deducerea sumelor evidenţiate în conturile de venituri ale bugetelor respective aferente subdiviziunilor de venituri bugetare 41.06.00 „Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă” şi 40.15.01 „Sume utilizate de administraţiile locale din excedentul anului precedent pentru secţiunea de funcţionare”, este mai mare decât cheltuielile bugetare ale secţiunii de funcţionare;

- prin conturile 82.E.99.96.00 „Deficit al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de funcţionare”, 82.F.99.96.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de funcţionare” şi 82.G.99.96.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de funcţionare”, după caz, în situaţia în care totalul veniturilor bugetare aferente secţiunii de funcţionare, după deducerea sumelor evidenţiate în conturile de venituri ale bugetelor respective aferente subdiviziunilor de venituri bugetare 41.06.00 „Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă” şi 40.15.01 „Sume utilizate de administraţiile locale din excedentul anului precedent pentru secţiunea de funcţionare”, este mai mic decât cheltuielile bugetare ale secţiunii de funcţionare.

10.5.1.2. Operaţiunile privind închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli bugetare ale secţiunii de funcţionare:

a) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de cheltuieli ale secţiunii de funcţionare:

 

82.E.98.96.00 „Excedent al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de funcţionare”/

82.E.99.96.00 „Deficit al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de funcţionare”

= 24. E

„Cheltuieli ale bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri proprii ale instituţiilor publice din administraţia publică locală” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

82.F.98.96.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de funcţionare”/

82.F.99.96.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de funcţionare”

= 24. F „Cheltuieli ale bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică locală, finanţate integral din venituri proprii” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

82.G.98.96.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de funcţionare”/

82.G.99.96.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de funcţionare”

= 24.G „Cheltuieli ale bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică locală, finanţate din venituri proprii şi subvenţii” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

b) reîntregirea excedentului secţiunii de funcţionare a anului precedent cu sumele repartizate din acesta, în cursul anului 2015, pentru acoperirea golurilor temporare de casă şi pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de funcţionare. Această operaţiune se efectuează de ordonatorii de credite ai bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), prin care se virează suma corespunzătoare din contul de venituri aferente subdiviziunilor de venituri bugetare 41.06.00 „Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă” şi 40.15.01 „Sume utilizate de administraţiile locale din excedentul anului precedent pentru secţiunea de funcţionare” în conturile corespunzătoare de excedente bugetare ale secţiunii de funcţionare;

c) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de venituri ale bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii (exclusiv conturile aferente subdiviziunilor de venituri bugetare 41.06.00 „Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă” şi 40.15.01 „Sume utilizate de administraţiile locale din excedentul anului precedent pentru secţiunea de funcţionare”.):

 

21.E „Veniturile bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri proprii ale instituţiilor publice din administraţia publică locală” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 82.E.98.96.00 „Excedent al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de funcţionare”/

82.E.99.96.00 „Deficit al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de funcţionare”

 

 

21 .F „Veniturile bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică locală, finanţate integral din venituri proprii” (analitice potrivit

clasificaţiei bugetare)

= 82.F.98.96.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de funcţionare”/

82.F.99.96.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de funcţionare”

 

21 .G „Veniturile bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică locală, finanţate din venituri proprii şi subvenţii” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 82.G.98.96.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de funcţionare”/

82.G.99.96.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de funcţionare”

 

10.5.2. Închiderea execuţiei secţiunii de dezvoltare:

10.5.2.1. Conturile de venituri şi de cheltuieli se închid prin contul de excedent sau prin contul de deficit al secţiunii de dezvoltare, după caz, astfel:

- prin contul 82.E.98.97.00 „Excedent al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”, 82.F.98.97.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de dezvoltare” şi 82.G.98.97.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de dezvoltare”, după caz, în situaţia în care totalul veniturilor bugetare aferente secţiunii de dezvoltare, după deducerea sumelor evidenţiate în contul de venituri ale bugetelor respective aferente subdiviziunii de venituri bugetare 40.15.02 „Sume utilizate de administraţiile locale din excedentul anului precedent pentru secţiunea de dezvoltare”, este mai mare decât cheltuielile bugetare ale secţiunii de dezvoltare;

- prin contul 82.E.99.97.00 „Deficit al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”, 82.F.99.97.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de dezvoltare” şi 82.G.99.97.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de dezvoltare”, după caz, în situaţia în care totalul veniturilor bugetare aferente secţiunii de dezvoltare, după deducerea sumelor evidenţiate în contul de venituri ale bugetelor respective aferente subdiviziunii de venituri bugetare 40.15.02 „Sume utilizate de administraţiile locale din excedentul anului precedent pentru secţiunea de dezvoltare”, este mai mic decât cheltuielile bugetare ale secţiunii de dezvoltare.

10.5.2.2. Operaţiunile privind închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale secţiunii de dezvoltare:

a) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de cheltuieli ale secţiunii de dezvoltare:

 

82.E.98.97.00 „Excedent al bugetului activităţilor finanţate integrai din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”/

82.E.99.97.00 „Deficit al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”

= 24.E „Cheltuieli ale bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri proprii ale instituţiilor publice din administraţia publică locală” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

82.F.98.97.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de dezvoltare”

/ 82.F.99.97.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de dezvoltare”

= 24. F „Cheltuieli ale bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică locală, finanţate integral din venituri proprii” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

82.G.98.97.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de dezvoltare”/

82.G.99.97.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de dezvoltare”

= 24.G „Cheltuieli ale bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică locală, finanţate din venituri proprii şi subvenţii” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

b) reîntregirea excedentului secţiunii de dezvoltare a anului precedent cu sumele repartizate din acesta, în cursul anului 2015, pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare. Această operaţiune se efectuează de ordonatorii de credite ai bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi de ordonatorii de credite ai instituţiilor publice care gestionează bugete ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă acestea, din sectorul administraţiei publice locale, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), prin care se virează suma corespunzătoare din contul de venituri aferente subdiviziunii de venituri bugetare 40.15.02 „Sume utilizate de administraţiile locale din excedentul anului precedent pentru secţiunea de dezvoltare”, în contul de excedent bugetar al secţiunii de dezvoltare;

c) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de venituri ale bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi a conturilor de venituri ale bugetelor privind activităţile finanţate integral din venituri proprii din sectorul administraţiei publice locale (exclusiv contul de venituri bugetare aferent subdiviziunii de venituri bugetare 40.15.02 „Sume utilizate de administraţiile locale din excedentul anului precedent pentru secţiunea de dezvoltare”):

 

21 .E „Veniturile bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri proprii ale instituţiilor publice din administraţia publică locală” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 82.E.98.97.00 „Excedent al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”/

82.E.99.97.00 „Deficit al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”

 

21. F „Veniturile bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică locală, finanţate integral din venituri proprii” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 82.F.98.97.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de dezvoltare”/

82.F.99.97.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de dezvoltare”

 

21.G „Veniturile bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică locală, finanţate din venituri proprii şi subvenţii” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 82.G.98.97.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de dezvoltare”/

82.G.99.97.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de dezvoltare”

 

10.5.3. Stabilirea excedentului/deficitului anual al bugetului instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii de subordonare locală şi a bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din sectorul administraţiei publice locale

a) în situaţia în care secţiunea de funcţionare şi/sau secţiunea de dezvoltare înregistrează excedent, acesta se preia în contul de excedent al bugetului instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii/al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din sectorul administraţiei publice locale pe bază de notă contabilă, astfel:

 

82.E.98.96.00 „Excedent al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de funcţionare”/

 82.E.98.97.00 „Excedent al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”

= 82.E.98.00.00 „Excedent al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală”

 

82.F.98.96.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de funcţionare”/

82.F.98.97.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de dezvoltare”

= 82.F.98.00.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii”

 

82.G.98.96.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de funcţionare”/

 82.G.98 97.00 „Excedent ai bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de dezvoltare”

= 82.G.98.00.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii”

 

b) în situaţia în care secţiunea de funcţionare şi/sau secţiunea de dezvoltare a bugetului instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi a bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din sectorul administraţiei publice locale înregistrează deficit, acesta se acoperă definitiv din excedentul anilor precedenţi, prin decizie a ordonatorului de credite, emisă până la data de 8 ianuarie 2016 inclusiv, la care va fi anexat ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se virează suma aprobată, astfel:

- din contul 82.E.98.00.00 „Excedent al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe

lângă instituţii publice din administraţia publică locală” în contul 82.E.99.96.00 „Deficit al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de funcţionare782.E.99.97.00 „Deficit al bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”, în cazul instituţiilor publice din administraţia publică locală care au înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii;

- din contul 82.F.98.00.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii” în contul 82.F.99.96.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de funcţionare782.F.99.97.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii - secţiunea de dezvoltare”, în cazul instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii din sectorul administraţiei publice locale;

- din contul 82.G.98.00.00 „Excedent al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii” în contul 82.G.99,96.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de funcţionare782.G.99.97.00 „Deficit al bugetului instituţiilor publice din administraţia publică locală finanţate din venituri proprii şi subvenţii - secţiunea de dezvoltare”, în cazul instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii din sectorul administraţiei publice locale.

10.5.4. Operaţiunile de încheiere a execuţiei bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii din sectorul administraţiei publice locale şi a bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţii publice din sectorul administraţiei publice locale se efectuează în primele 5 zile lucrătoare ale lunii ianuarie 2016, cu data de 31 decembrie 2015.

10.5.5. Titularii conturilor au obligaţia de a verifica extrasele conturilor de excedent/deficit şi de a sesiza unităţile Trezoreriei Statului asupra eventualelor iregularităţi, în termen de o zi lucrătoare de la primirea acestora, în scopul efectuării corecţiilor care se impun.

 

CAPITOLUL XI

Încheierea execuţiei bugetelor fondurilor externe nerambursabile, bugetelor creditelor interne şi bugetelor creditelor externe ale instituţiilor publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare a acestora

 

11.1. Stabilirea rezultatului execuţiei bugetelor fondurilor externe nerambursabile gestionate de instituţiile publice, altele decât cele din sectorul administraţiei publice locale

11.1.1. Conturile de venituri şi de cheltuieli ale bugetului fondurilor externe nerambursabile se închid, în funcţie de modul de aprobare a bugetelor respective, astfel:

a) prin contul de excedent/deficit, în situaţia în care bugetul fondurilor externe nerambursabile este aprobat cu venituri, potrivit prevederilor de la pct. 11.1.2;

b) prin contul 50.71.04 „Disponibil al bugetului fondurilor externe nerambursabile din sume neutilizate în anul curent şi reportate în anul următor - sectorul administraţie publică centrală”, în situaţia în care bugetul fondurilor externe nerambursabile nu este aprobat cu venituri, iar sursele de finanţare a cheltuielilor au fost evidenţiate în contul de venituri bugetare corespunzător subdiviziunii 41.04.00 „Sume aferente fondurilor externe nerambursabile”;

c) prin conturile prevăzute la lit. a) şi b), în situaţia în care în bugetul fondurilor externe nerambursabile sunt aprobate venituri bugetare numai pentru anumite fonduri externe nerambursabile.

11.1.2. (1) în vederea determinării excedentului/deficitului anului 2015 al bugetului fondurilor externe nerambursabile, pe numele instituţiilor publice se deschid următoarele conturi de excedente/deficite 80.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile al instituţiilor publice din administraţia publică centrală pe anul 2015”, 81.02.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015” şi 86.02.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015”; 87.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2015”.

(2) Conturile de venituri şi de cheltuieli bugetare se închid prin contul de excedent/deficit prevăzut la alin. (1), după deducerea sumelor evidenţiate în contul de venituri ale bugetelor respective aferente subdiviziunii de venituri bugetare

40.15.03 „Sume utilizate de alte instituţii din excedentul anului precedent”.

11.1.3. Operaţiunile privind închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli bugetare:

a) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de cheltuieli

 

80.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile al instituţiilor publice din administraţia publică centrală pe anul 2015”

= 23. D „Cheltuieli din fondurile externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică centrală” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

81.02.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015”

= 25.D „Cheltuieli din fonduri externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor sociale de stat” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

86.02.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015”

= 29.D „Cheltuieli din fonduri externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

87.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2015”

= 27.D „Cheltuieli din fondurile externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

b) Reîntregirea excedentului anului precedent cu sumele repartizate din acesta, în cursul anului 2015, pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor respective. Această operaţiune se efectuează de ordonatorii de credite ai bugetelor instituţiilor publice pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), prin care se virează suma corespunzătoare din contul de venituri aferente subdiviziunii de venituri bugetare 40.15.03 „Sume utilizate de alte instituţii din excedentul anului precedent” în conturile corespunzătoare de excedente bugetare.

c) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de venituri ale bugetelor fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice (exclusiv contul aferent subdiviziunii de venituri bugetare 40.15.03 „Sume utilizate de alte instituţii din excedentul anului precedent”):

 

20. D „Veniturile fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică centrală” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 80.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile al instituţiilor publice din administraţia publică centrală pe anul 2015”

 

22.D „Veniturile fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor sociale de stat” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 81.02.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015”

 

28.D „Veniturile fondurilor externe ne ram bursa bile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 86.02.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015”

 

26.D „Veniturile fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 87.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2015”

 

d) în situaţia În care după efectuarea operaţiunilor de închidere bugetul fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice pe anul 2015 înregistrat în conturile 80.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile al instituţiilor publice din administraţia publică centrală pe anul 2015”, 81.02,D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015” şi 86.02.D.O0.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015” şi 87.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2015” prezintă excedent, acesta se transferă pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) întocmit de titularii conturilor, în conturile 80.D.98.00.00 „Excedent al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică centrală”, 81.02.D.98.00.00 „Excedent al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor sociale de stat”, 86.02.D.98.00.00 „Excedent al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj” şi 87.D.98.00.00 „Excedent al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, după caz. În ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se efectuează aceste operaţiuni, la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31 decembrie 2015.

e) în situaţia în care după efectuarea operaţiunilor de închidere bugetul fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice pe anul 2015 înregistrat în conturile 80. D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile al instituţiilor publice din administraţia publică centrală pe anul 2015”, 81.02.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015”, 86.02.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015” şi 87.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2015” prezintă deficit, acesta se acoperă definitiv din excedentul anilor precedenţi, prin decizie a ordonatorului de credite, emisă până la data de 8 ianuarie 2016 inclusiv, la care va fi anexat ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) întocmit de titularul contului, prin care se virează astfel:

- din contul 80.D.98.00.00 „Excedent al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică centrală” în contul 80.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile al instituţiilor publice din administraţia publică centrală pe anul 2015”, în cazul instituţiilor publice din sectorul administraţiei publice centrale;

- din contul 81,02,0,98,00.00 „Excedent al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor sociale de stat” în contul 81.02.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015”, în cazul instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor sociale de stat;

- din contul 86.02.D.98.00.00 „Excedent al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj” în contul 86.02.D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015”, în cazul instituţiilor publice din sectorul bugetului asigurărilor pentru şomaj;

- din contul 87.D.98.00.00 „Excedent al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” în contul 87 D.00.00.00 „Excedent/Deficit al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2015”, îh cazul instituţiilor publice din sectorul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. În ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se efectuează aceste operaţiuni, la rubrica „Data emiterii” se va înscrie 31 decembrie 2015.

11.1.4. Operaţiunile de încheiere a execuţiei bugetelor fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice se efectuează pe baza ordinelor de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) întocmite de către titularii conturilor, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii ianuarie 2016, cu data de 31 decembrie 2015.

11.1.5. Titularii conturilor au obligaţia de a verifica extrasele conturilor de excedent/deficit şi de a sesiza unităţile Trezoreriei Statului asupra eventualelor iregularităţi, în termen de o zi lucrătoare de la primirea acestora, în scopul efectuării corecţiilor care se impun.

11.2. Stabilirea rezultatului execuţiei bugetelor fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din sectorul administraţiei publice locale

11.2.1. Conturile de venituri şi de cheltuieli ale bugetului fondurilor externe nerambursabile se închid prin contul de excedent sau prin contul de deficit, codificate astfel:

- contul de excedent: 82.D.98.97.00 „Excedent al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”. Acest cont se utilizează în situaţia în care totalul veniturilor bugetare aferente acestei surse, după deducerea sumelor evidenţiate în contul de venituri aferent subdiviziunii de venituri bugetare 40.15.02 „Sume utilizate de administraţiile locale din excedentul anului precedent pentru secţiunea de dezvoltare”, este mai mare decât cheltuielile aferente acestei surse;

- contul de deficit: 82.D.99.97.00 „Deficit al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”. Acest cont se utilizează În situaţia în care totalul veniturilor bugetare aferente acestei surse, după deducerea sumelor evidenţiate în contul de venituri aferent subdiviziunii de venituri bugetare 40.15.02 „Sume utilizate de administraţiile locale din excedentul anului precedent pentru secţiunea de dezvoltare”, este mai mic decât cheltuielile aferente acestei surse;

11.2.2. Operaţiunile privind închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale secţiunii de dezvoltare:

a) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de cheltuieli ale secţiunii de dezvoltare:

 

82.D.98.97.00 „Excedent al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”/

82.D.99.97.00 „Deficit al fondurilor externe ne rambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”

= 24. D „Cheltuieli ale fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

b) reîntregirea excedentului secţiunii de dezvoltare a anului precedent cu sumele repartizate din acesta în cursul anului 2015 pentru acoperirea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare Această operaţiune se efectuează de către ordonatorii de credite din administraţia publică locală pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), prin care se virează suma corespunzătoare din contul de venituri aferent subdiviziunii de venituri bugetare 40,15,02 „Sume utilizate de administraţiile locale din excedentul anului precedent pentru secţiunea de dezvoltare”, în conturile corespunzătoare de excedente bugetare ale secţiunii de dezvoltare;

c) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de venituri ale bugetelor fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală (exclusiv contul aferent subdiviziunii de venituri bugetare 40.15.02 „Sume utilizate de administraţiile locale din excedentul anului precedent pentru secţiunea de dezvoltare”):

 

21 .D „Veniturile fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 82.D.98.97.00 „Excedent al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”/

82.D.99.97.00 „Deficit al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”

 

11.2.3. Stabilirea excedentului/deficitului anual al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală

a) în situaţia în care secţiunea de dezvoltare înregistrează excedent, acesta se preia în contul de excedent al bugetului fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) întocmit de către titularul contului, astfel:

 

82.D.98.97.00 „Excedent al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”

= 82.D.98.00.00 „Excedent al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală”

 

b) În situaţia în care secţiunea de dezvoltare înregistrează deficit, acesta se acoperă definitiv din excedentul anilor precedenţi, prin decizie a ordonatorului de credite emisă până la data de 8 ianuarie 2016 inclusiv, la care se anexează ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) prin care se virează suma aprobată astfel:

- din contul 82.D.98.00.00 „Excedent ai fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală” în contul 82.D.99.97.00 „Deficit al fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală - secţiunea de dezvoltare”

11.2.4. Operaţiunile de încheiere a execuţiei bugetelor fondurilor externe nerambursabile ale instituţiilor publice din administraţia publică locală se efectuează pe baza ordinelor de plată pentru Trezorerie Statului (OPT) întocmite de titularii conturilor, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii ianuarie 2016, cu data de 31 decembrie 2015.

11.2.5. Titularii conturilor au obligaţia de a verifica extrasele conturilor de excedent/deficit şi de a sesiza unităţile Trezoreriei Statului asupra eventualelor iregularităţi, în termen de o zi lucrătoare de la primirea acestora, în scopul efectuării corecţiilor care se impun.

11.3. Instituţiile publice din sectorul administraţiei publice locale închid conturile de venituri şi de cheltuieli ale bugetului creditelor interne şi bugetului creditelor externe, astfel:

- prin contul 50.71.02 „Disponibil al bugetului creditelor interne din sume neutilizate în anul curent şi reportate în anul următor - sectorul administraţia publică locală”;

- prin contul 50.71.03 „Disponibil al bugetului creditelor externe din sume neutilizate în anul curent şi reportate în anul următor - sectorul administraţia publică locală”.

11.3.1. Operaţiunile privind închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli bugetare:

a) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de cheltuieli ale bugetului creditelor interne şi bugetului creditelor externe ale instituţiilor publice din sectorul administraţia publică locală

 

50.71.03 „Disponibil al bugetului creditelor externe din sume neutilizate în anul curent şi reportate în anul următor - sectorul administraţia publică locală”

= 24.B „Cheltuieli din credite externe ale instituţiilor publice din administraţia publică locală” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

50.71.02 „Disponibil al bugetului creditelor interne din sume neutilizate în anul curent şi reportate în anul următor - sectorul administraţia publică locală”

= 24.C „Cheltuieli din credite interne ale instituţiilor publice din administraţia publică locală” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

 

b) închiderea de către unităţile Trezoreriei Statului a conturilor de venituri ale bugetului creditelor interne şi bugetului creditelor externe ale instituţiilor publice din sectorul administraţia publică locală

 

21.B „Veniturile bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică locală - credite externe” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 50.71.03 „Disponibil al bugetului creditelor externe din sume neutilizate în anul curent şi reportate în anul următor - sectorul administraţia publică locală”

 

21. C „Veniturile bugetelor instituţiilor publice din administraţia publică locală - credite interne” (analitice potrivit clasificaţiei bugetare)

= 50.71.02 „Disponibil al bugetului creditelor interne din sume neutilizate în anul curent şi reportate în anul următor - sectorul administraţia publică locală”

 

11.3.2. Operaţiunile de încheiere a execuţiei bugetului creditelor interne şi bugetului creditelor externe ale instituţiilor publice din sectorul administraţia publică locală se efectuează pe baza ordinelor de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) întocmite de titularii conturilor, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii ianuarie 2016, cu data de 31 decembrie 2015.

 

11.3.3. Titularii conturilor au obligaţia de a verifica extrasele conturilor de excedent/deficit şi de a sesiza unităţile Trezoreriei Statului asupra eventualelor iregularităţi, în termen de o zi lucrătoare de la primirea acestora, în scopul efectuării corecţiilor care se impun.

 

CAPITOLUL XII

Dispoziţii finale

 

12.1. Unităţile Trezoreriei Statului vor elibera instituţiilor publice cu conturi deschise la acestea extrase de cont cu operaţiunile efectuate până la data de 31 decembrie 2015 şi vor solicita acestora confirmarea scrisă a concordanţei soldurilor conturilor de credite bugetare deschise şi repartizate, de cheltuieli bugetare şi de disponibilităţi, după caz, cu cele din evidenţa proprie, până la data de 8 ianuarie 2016. În cazul în care nu se respectă acest termen, unităţile Trezoreriei Statului nu vor efectua plăţi din conturile instituţiilor publice respective.

12.2. Instituţiile publice au obligaţia ca în primele 5 zile lucrătoare ale lunii ianuarie a anului 2016 să confirme unităţilor Trezoreriei Statului la care au conturile deschise soldurile conturilor de credite bugetare deschise şi repartizate, de cheltuieli bugetare şi de disponibilităţi. Eventualele diferenţe între soldurile conturilor din contabilitatea instituţiilor publice şi cea a unităţilor Trezoreriei Statului vor fi clarificate operativ, fiind interzisă încheierea execuţiei bugetare, la finele anului 2015, cu diferenţe.

12.3. Este interzis instituţiilor publice să păstreze la finele anului sume în conturi deschise la instituţii de credit, cu excepţia sumelor prevăzute în prezentele norme metodologice sau a celor pentru care se prevede astfel prin acte normative în vigoare sau acorduri de finanţare în vigoare.

12.4. Codurile IBAN aferente subdiviziunilor de venituri

bugetare prevăzute la art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice la adresa: www.mfinante.ro/Portal

ANAF/Asistenţă contribuabili/Conturile IBAN.

12.5. Nerespectarea prevederilor prezentelor norme metodologice, în cazul în care nu are caracter de infracţiune, se sancţionează cu amendă contravenţională, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, care se aplică de organele abilitate în acest scop.

12.6. Programul calendaristic pentru efectuarea prin unităţile Trezoreriei Statului a principalelor operaţiuni de încheiere a exerciţiului bugetar al anului 2015 este prevăzut în anexa nr. 1 „Program calendaristic pentru efectuarea prin unităţile Trezoreriei Statului a principalelor operaţiuni de încheiere a exerciţiului bugetar al anului 2015”, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

Program calendaristic pentru efectuarea prin unităţile Trezoreriei Statului a principalelor operaţiuni de încheiere a exerciţiului bugetar ai anului 2015

 

Nr. crt.

Denumirea operaţiunilor

Data-limită pentru efectuarea operaţiunilor

0

1

2

I. Operaţiuni în numerar

1

Ridicarea sumelor în numerar din conturile instituţiilor publice deschise la unităţile Trezoreriei Statului pentru achitarea drepturilor salariale şi a drepturilor de asigurări şi asistenţă socială

până la 30 decembrie 2015

2

Ridicarea de sume în numerar din conturile instituţiilor publice pentru plăţi de volum redus şi urgenţe necesare bunei funcţionări a acestora

până la 30 decembrie 2015

3

Depunerea încasărilor în numerar ale unităţilor vamale - din perioada 31 decembrie 2015-3 ianuarie 2016

4 ianuarie 2016

4

Depunerea la casieriile unităţilor Trezoreriei Statului a sumelor în numerar aflate în casieriile proprii ale instituţiilor publice

până la 31 decembrie 2015, ora 10,30

5

Achitarea la casieriile unităţilor Trezoreriei Statului a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor venituri în numerar

până la 31 decembrie 2015, ora 10,30

6

Restituiri de sume în numerar către contribuabili (inclusiv restituiri aferente timbrului de mediu pentru autovehicule)

până la 31 decembrie 2015, ora 10,30

II. Operaţiuni de încasări şi plăţi prin virament

1

Prezentarea la Trezoreria Statului a documentelor prin care instituţiile publice dispun plăţi către beneficiari cu conturi deschise la unităţi ale Trezoreriei Statului din alte judeţe, inclusiv pentru plăţi Intre trezorerii ale municipiului Bucureşti

până la 31 decembrie 2015, ora 10,00

2

Prezentarea la Trezoreria Statului a documentelor prin care instituţiile publice dispun plăţi către beneficiari cu conturi deschise la instituţii de credit

până la 31 decembrie 2015, ora 10,00

3

Prezentarea la Trezoreria Statului a documentelor prin care operatorii economici dispun plăţi către beneficiari cu conturi deschise la unităţi ale Trezoreriei Statului din alte judeţe sau la trezorerii diferite din municipiul Bucureşti

până la 31 decembrie 2015, ora 10,00

4

Prezentarea la Trezoreria Statului a documentelor prin care instituţiile publice sau operatorii economici dispun plăţi către beneficiari cu conturi deschise la aceeaşi unitate a Trezoreriei Statului sau la unităţi ale Trezoreriei Statului din cadrul aceluiaşi judeţ

până la 31 decembrie 2015, ora 10,00

5

Prezentarea de către instituţiile publice sau operatorii economici a documentelor de virare a veniturilor bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri, care se achită la unitatea Trezoreriei Statului la care îşi au contul deschis sau la unităţi ale Trezoreriei Statului din cadrul aceluiaşi judeţ

până la 31 decembrie 2015, ora 10,00

6

Prezentarea de către operatorii economici, la unităţile Trezoreriei Statului, a documentelor de transferare a disponibilităţilor în conturi deschise la instituţii de credit

până la 31 decembrie 2015, ora 10,00 (pentru plăţi de mică/mare valoare)

7

Prezentarea la Trezoreria operativă centrală a documentelor privind operaţiuni privind serviciul datoriei publice guvernamentale

până la 31 decembrie 2015, ora 10,00

III. Închiderea execuţiei bugetelor locale

1

a) Regularizarea subvenţiilor prevăzute la pct. 5.8 alin. (1) şi (2) din normele metodologice, primite de bugetele locale de la bugetul de stat şi de la alte bugete b) Regularizarea subvenţiilor prevăzute la pct. 5.8 alin. (3) din normele metodologice primite de bugetele locale

30 decembrie 2015 29 decembrie 2015

2

Stabilirea şi repartizarea excedentelor bugetelor locale şi acoperirea eventualelor deficite ale acestora

în primele 5 zile lucrătoare ale lunii ianuarie 2016

IV. Închiderea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat şi sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

1

Virarea/încasarea de către unităţile operative ale Trezoreriei Statului a soldului contului 81.01 .A. „Excedent/deficit al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale” şi 81.02.A. „Excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat” în/din contul 81.01 .Â. „Excedent/deficit al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale” şi, respectiv, 81.02.A. „Excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat” deschis pe numele caselor judeţene de pensii

12 ianuarie 2016 (ca operaţiune a anului 2015)

2

Virarea/încasarea de către casele de pensii judeţene/a municipiului Bucureşti a rezultatului execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat şi sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale în contul Casei Naţionale de Pensii Publice

14 ianuarie 2016 (ca operaţiune a anului 2015)

V. Închiderea execuţiei sistemului asigurărilor pentru şomaj şi a Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale

1

Virarea/încasarea de către unităţile operative ale Trezoreriei Statului a soldului conturilor 86.01 .A. „Excedent/Deficit al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale” şi, respectiv, 86.02.A. „Excedent/Deficit al sistemului asigurărilor pentru şomaj” în/din conturile 86.01 .A. „Excedent/Deficit al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale” şi, respectiv, 86.02.A. „Excedent/Deficit al sistemului asigurărilor pentru şomaj” deschise pe numele agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene

12 ianuarie 2016 (ca operaţiune a anului 2015)

2

Virarea/încasarea de către agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă a rezultatului execuţiei bugetului asigurărilor pentru şomaj şi, respectiv, a rezultatului execuţiei Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale în contul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă

14 ianuarie 2016 (ca operaţiune a anului 2015)

VI. Închiderea execuţiei bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

1

Virarea/încasarea de către unităţile operative ale Trezoreriei Statului a soldului contului 87.A. „Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” în/din contul 87.A. „Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” deschis pe numele casei de asigurări sociale de sănătate judeţene

12 ianuarie 2016 (ca operaţiune a anului 2015)

2

Virarea/încasarea de către casele de asigurări sociale de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti a rezultatului execuţiei bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în contul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

14 ianuarie 2016 (ca operaţiune a anului 2015)

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

LI STA

cuprinzând operaţiunile pentru care unele instituţii publice pot păstra sume la finele anului 2015 în contul „Sume de mandat şi în depozit” deschis la Trezoreria Statului

 

Nr. crt.

Denumirea operaţiunilor

Instituţiile care efectuează operaţiunile

0

1

2

1

Cotizaţii pentru sport reţinute de la personal, contribuţii ale cadrelor pentru hrană şi acţiuni social-culturale

unităţile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională

2

Drepturi băneşti ale persoanelor lipsite de libertate păstrate de penitenciare

penitenciare

3

Drepturi de personal, burse şi pensii, beneficii de asistenţă socială, alocaţii pentru şomaj, ajutoare la trecerea în rezervă, retragere sau pensionare, ordonanţate, dar neridicate în cursul anului de către persoanele beneficiare

instituţii publice

4

Sume încasate de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în conturile 50.05.12 şi 50.05.13, neridicate de beneficiari

Casa Naţională de Pensii Publice, casele teritoriale de pensii, casele de pensii sectoriale

5

Sume depuse în numerar de angajaţi reprezentând contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru personalul aflat în misiune permanentă în străinătate

ordonatorii principali de credite

6

Garanţii depuse de operatorii economici la instituţiile publice pentru participarea la licitaţii, inclusiv taxa de participare şi contravaloarea caietelor de sarcini, garanţii de bună execuţie încasate în numerar de către instituţiile publice şi depuse în contul deschis la unităţile Trezoreriei Statului, alte garanţii constituite conform legii

instituţii publice

7

Operaţiuni de mandat efectuate din sumele puse la dispoziţie de către operatorii economici care nu pot fi restituite până la finele anului

instituţii publice

8

Donaţii şi sponsorizări primite de instituţiile publice, în luna decembrie 2015, cu care nu s-au mai putut majora bugetele de venituri şi cheltuieli şi nu au mai putut fi utilizate în anul 2015

instituţii publice

9

A. Taxe pentru Monitorul Oficial al României şi fondul de lichidare

B. Echivalentul în lei al sumelor provenite din fondurile financiare aferente conferinţelor anuale ale Forumului European al Registrelor Comerţului (ECRF) organizate de România

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi unităţile subordonate

10

Sume încasate de la personal reprezentând cotizaţii pentru sindicat

instituţii publice

11

Suma egală cu amenda achitată de cei cărora li s-a aplicat sancţiunea contravenţională pentru încălcarea prevederilor legale în domeniul transporturilor rutiere

Titularul contului 50.05 „Sume de mandat şi în depozit”

12

Subvenţii reţinute în condiţiile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată

Autoritatea Electorală Permanentă

13

Sume reţinute de la angajaţi reprezentând popriri asigurătorii

instituţii publice

14

Sume alocate şi rămase neutilizate conform art. 3 alin. (54) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru eliberarea benzilor de frecvenţe radio 830-862 MHz, 1747,5-1785 MHz, 1842,5-1880 MHz şi 2500-2690 MHz, aprobată prin Legea nr. 165/2012, cu modificările şi completările ulterioare

Ministerul Apărării Naţionale

15

Sumele aflate la finele anului bugetar în soldurile conturilor 50.05.24 şi 50.06.05 reprezentând sume datorate de a treia persona ori de cel păgubit indisponibilizate conform prevederilor art. 249 şi 254 din Codul de procedură penală

instituţii publice

16

Sumele aflate la finele anului bugetar în soldul conturilor 50.06.03 „Sume de mandat şi sume în depozit aferente despăgubirilor” şi 50.06.04 „Disponibil din sume de mandat şi în depozit - sume colectate de consiliile judeţene conform OUG nr. 53/2006”

instituţii publice locale

 

NOTĂ:

Păstrarea de către instituţiile publice prevăzute în anexă de sume în contul „Sume de mandat şi în depozit” la finele anului nu este obligatorie.

 

RECTIFICĂRI

 

La Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2014, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul Democrat Liberal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 26 martie 2015, se face următoarea rectificare:

- la punctul 1, la „alte venituri”, în loc de: „201,597 lei” se va citi: „213.474,20 lei”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.