MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 111/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 111         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 11 februarie 2015

 

SUMAR

 

DECRETE

 

            273. - Decret pentru numirea unui consilier prezidenţial

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

65. - Ordin al ministrului transporturilor pentru aprobarea Programului naţional de siguranţă în aviaţia civilă şi pentru numirea directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române ca manager responsabil pentru implementarea şi monitorizarea funcţionării Programului naţional de siguranţă în aviaţia civilă

 

Rectificări la:

 - Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului finanţelor publice nr. 2.396/2014/103/2015

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru numirea unui consilier prezidenţial

 

 

În temeiul art. 94 lit. c) şi al art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 3 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Începând cu data de 16 februarie 2015, domnul Lazăr Comănescu se numeşte în funcţia de consilier prezidenţial.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 10 februarie 2015.

Nr. 273.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Programului naţional de siguranţă în aviaţia civilă şi pentru numirea directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române ca manager responsabil pentru implementarea şi monitorizarea funcţionării Programului naţional de siguranţă în aviaţia civilă

 

Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Ministerului Transporturilor, ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,

având în vedere cerinţa, prevăzută în anexa nr. 11 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, deschisă pentru semnare la Chicago la 7 decembrie 1944, privind elaborarea de către statele membre ale Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale a programelor naţionale de siguranţă în aviaţia civilă, ca documente de bază pentru stabilirea şi asigurarea implementării reglementărilor, obiectivelor şi nivelurilor de siguranţă cerute sau minim acceptabile la nivel naţional, precum şi cerinţa prevăzută în documentul Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale - Doc 9859 referitoare la numirea unui manager responsabil pentru implementarea şi monitorizarea funcţionării unui program naţional de siguranţă în aviaţia civilă,

ţinând cont de prevederile Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.185/2006 privind desemnarea Regiei Autonome “Autoritatea Aeronautică Civilă Română” ca autoritate naţională de supervizare, organism tehnic specializat pentru îndeplinirea funcţiei de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă, la nivel naţional,

în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Programul naţional de siguranţă în aviaţia civilă, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se numeşte directorul general al Autorităţii Aeronautice Civile Române ca manager responsabil pentru implementarea şi monitorizarea funcţionării Programului naţional de siguranţă în aviaţia civilă.

Art. 3. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin prevederile Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 64/2012*) pentru aprobarea Programului naţional de siguranţă în aviaţia civilă şi pentru numirea directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române ca manager responsabil pentru implementarea şi monitorizarea funcţionării Programului naţional de siguranţă în aviaţia civilă îşi încetează aplicabilitatea.

 

p. Ministrul transporturilor,

Virgil Dragoş Titea,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 ianuarie 2015.

Nr. 65.


*) Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 64/2012 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 

ANEXĂ

 

PROGRAMUL NAŢIONAL

de siguranţă în aviaţia civilă

 

CUPRINS

 

1. Scop

2. Aplicabilitate

3. Referinţe

4. Definiţii şi abrevieri

4.1. Definiţii

4.2. Abrevieri

5. Sistemul aviaţiei din România

5.1. Sistemul aviaţiei civile din România

5.2. Sistemul aviaţiei militare din România

6. Obiectivele şi politica de siguranţa în aviaţia civilă

6.1. Cadrul legislativ naţional privind siguranţa în aviaţia civilă (fig. 4)

6.2. Cadrul legislativ internaţional privind siguranţa în aviaţia civilă

6.3. Revizuirea cadrului legislativ

6.4. Aprobarea PNSAC

6.5. Atribuţiile şi responsabilităţile în dezvoltarea şi implementarea PNSAC

6.6. Investigarea accidentelor şi incidentelor grave din aviaţia civilă

6.7. Politica naţională de impunere în domeniul siguranţei în aviaţia civilă

6.8. Biblioteca electronică

7. Managementul riscului la nivel naţional

7.1. Cerinţele de implementare a SMS în organizaţiile de aviaţie civilă

7.2. Performanţele organizaţiilor de aviaţie civilă în domeniul siguranţei

8. Asigurarea siguranţei în aviaţia civilă la nivel naţional

8.1. Monitorizarea siguranţei

8.2. Colectarea, analiza şi schimbul datelor privind siguranţa în aviaţia civilă

8.3. Monitorizarea zonelor de risc identificate în urma analizei datelor privind siguranţa în aviaţia civilă

9. Promovarea siguranţei în aviaţia civilă la nivel naţional

9.1. Pregătirea internă, comunicarea şi diseminarea informaţiilor privind siguranţa în aviaţia civilă

9.2. Pregătirea externă, comunicarea şi diseminarea informaţiilor privind siguranţa în aviaţia civilă Anexa

 

1.Scop

Programul naţional de siguranţă în aviaţia civilă stabileşte cadrul de reglementare necesar pentru elaborarea şi aprobarea Strategiilor şi a politicilor în domeniul siguranţei, precum şi pentru stabilirea, aprobarea şi monitorizarea unui nivel minim de siguranţă la nivel naţional.

Cu toate că cerinţele cuprinse în PNSAC decurg din prevederile OACI şi, în consecinţă, se referă la aviaţia civilă, este o realitate faptul că activitatea din spaţiul aerian al României include atât aviaţia civilă, cât şi pe cea militară. Din acest motiv, PNSAC abordează şi aspecte ale colaborării civilo-militare pentru buna desfăşurare a activităţilor specifice.

2. Aplicabilitate

Prevederile prezentului document se aplică tuturor compartimentelor implicate în reglementarea şi supervizarea siguranţei zborului din cadrul MT, AACR, precum şi tuturor agenţilor aeronautici civili autorizaţi/certificaţi în conformitate cu prevederile aplicabile ale reglementărilor naţionale, internaţionale şi ale UE.

3. Referinţe

(i) Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944 şi ratificată de România la data de 30 aprilie 1965 (anexa 1 OACI “Licenţierea personalului”, anexa 6 OACI “Operarea aeronavelor”, anexa 11 OACI “Serviciile de trafic aerian”, anexa 13 OACI “Investigarea accidentelor şi incidentelor”, anexa 14 OACI “Aerodromuri” şi anexa 19 OACI “Managementul siguranţei*);

(ii) Doc 9859 OACI “Safety Management Manual (SMM)”, ediţia curentă.

4. Definiţii şi abrevieri

4.1. Definiţii

Definiţiile utilizate în prezentul document sunt cele menţionate în cadrul secţiunii a II-a “Termeni şi definiţii”, capitolul I “Prevederi generale” din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Codul aerian civil).

În completarea definiţiilor enumerate în cadrul secţiunii a II-a “Termeni şi definiţii”, capitolul I “Prevederi generale” din Codul aerian civil, atunci când sunt folosiţi în prezentul document, termenii de mai jos au următoarele înţelesuri:

Convenţie - Convenţia privind aviaţia civilă  internaţională, semnată la Chicago, la data de 7 decembrie 1944;

indicator de performanţă a siguranţei - parametrul de siguranţă folosit pentru monitorizarea şi evaluarea performanţei siguranţei;

nivelul acceptabil de performanţă a siguranţei - nivelul minim de performanţă a siguranţei în aviaţia civilă la nivel naţional, definit în PNSAC, sau al unui furnizor de servicii, definit în SMS-ul acestuia, exprimat în ţinte de performanţă şi indicatori de performanţă a siguranţei;

probabilitatea riscului asupra siguranţei - posibilitatea apariţiei unui eveniment sau a unei condiţii nesigure;

Program naţional de siguranţă - un set integrat de reglementări şi activităţi ce au ca scop creşterea siguranţei zborurilor în aviaţia civilă (în cazul României - PNSAC);

risc asupra siguranţei - evaluarea consecinţelor unui pericol, exprimată în termeni de probabilitate predictibilă şi severitate, având ca referinţă cea mai gravă situaţie previzibilă;

 

NOTĂ:

În mod normal, riscurile asupra siguranţei sunt desemnate printr-o convenţie alfanumerică ce permite cuantificarea lor.

severitatea riscului asupra siguranţei - posibilele consecinţe ale unui eveniment sau ale unor condiţii nesigure, având ca referinţă cea mai gravă situaţie previzibilă;

siguranţa în aviaţia civilă - capacitate a activităţii aeronautice constând în evitarea afectării sănătăţii sau pierderii de vieţi omeneşti, precum şi a producerii de pagube materiale;

sistem de management al siguranţei - o abordare sistematică pentru managementul siguranţei, inclusiv a structurilor organizaţionale necesare, a responsabilităţilor, politicilor şi procedurilor;

- un termen generic ce cuprinde evaluarea şi minimalizarea riscurilor asupra siguranţei, al consecinţelor pericolelor ce ameninţă capabilităţile unei organizaţii, la un nivel cât de scăzut posibil (ALARP);

ţinte de performanţă a siguranţei - obiective concrete de performanţă a siguranţei ce sunt propuse a fi realizate.

4.2. Abrevieri

AACR - Regia Autonomă Autoritatea Aeronautică Civilă Română;

AAMN - Autoritatea Aeronautică Militară Naţională;

ACC - Unitate de trafic aerian de dirijare şi control regional al zborurilor;

AOC - Centrul de Operaţiuni Aeriene (Air Operation Center);

ADREP - Sistemul OACI de raportare a accidentelor/incidentelor (ICAO Accident/ Incident Data Reporting System);

ALoSP - nivelul acceptabil de performanţă a siguranţei (acceptable level of safety performance);

APP - Unitate de trafic aerian pentru controlul de apropiere;

CES - Comitetul de Evaluare a Siguranţei (State Safety Review Board);

CIAS - Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile;

CTS - Comitetul Tehnic de Siguranţă (State Safety Action Group);

EASA - Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei (European Aviation Safety Agency);

ECAC - Conferinţa Europeană a Aviaţiei Civile (European Civil Aviation Conference);

ECCAIRS - Centrul European de Coordonare a Sistemului de Raportare a Incidentelor şi Accidentelor (European Co-ordination Center for Accident and Incident Reporting Systems);

EUROCONTROL - Organizaţia Europeană pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene (The European Organisation for the Safety of Air Navigation);

GAT - trafic aerian general (General Air Traffic);

MApN - Ministerul Apărării Naţionale;

MT - Ministerul Transporturilor;

OACI - Organizaţia Internaţională a Aviaţiei

Civile; OAT - trafic aerian operaţional (Operaţional Air Traffic);

PANS - proceduri pentru serviciile de navigaţie aeriană (Procedures for Air Navigation Services);

PNSAC - Programul naţional de siguranţă în aviaţia civilă;

RACR - reglementare aeronautica civilă română;

SACA - evaluarea siguranţei la aeronavele operatorilor aflaţi, în ceea ce priveşte supravegherea siguranţei, sub jurisdicţia altui stat membru (Safety Assessmment of Community Aircraft);

SAFA - evaluarea siguranţei la aeronavele operatorilor aflaţi, în ceea ce priveşte supravegherea siguranţei, sub jurisdicţia unei ţări terţe (Safety Assessmment of Foreign Aircraft);

SMFA - Statul Major al Forţelor Aeriene;

SMM - manual de management al siguranţei (Safety Management Manual);

SMS - Sistemul de management al siguranţei (Safety Management System);

SSP - Programul naţional de siguranţă (State Safety Programme);

UE - Uniunea Europeană.

5. Sistemul aviaţiei din România

5.1. Sistemul aviaţiei civile din România (fig. 1)*)

 

Fig. 1 - Sistemul aviaţiei civile din România

 


*) Figura 1 este reprodusă în facsimil.

 

5.1.1. Autorităţile naţionale competente în domeniul aviaţiei civile sunt:

- autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile - MT;

- autoritatea naţională de supervizare a siguranţei şi securităţii zborului - AACR;

- autoritatea naţională de investigare a accidentelor/ incidentelor grave - CIAS.

5.1.2. MT, în calitatea sa de autoritate naţională în domeniul aviaţiei civile, are următoarele atribuţii principale:

- implementează politica Guvernului referitoare la aviaţia civilă şi reprezintă Guvernul României în organizaţiile internaţionale de aviaţie civilă;

- elaborează strategia de dezvoltare a aviaţiei civile şi monitorizează implementarea acesteia;

- reprezintă autoritatea de reglementare în aviaţia civilă;

- negociază acordurile internaţionale în domeniul aviaţiei civile;

- coordonează activitatea agenţilor aeronautici civili care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea sa.

5.1.3. AACR are statut de regie autonomă de interes public naţional şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, sub autoritatea MT.

În calitatea sa de autoritate naţională de supervizare şi organism tehnic specializat, AACR îndeplineşte, la nivel naţional, următoarele funcţii generice:

- supervizare a siguranţei zborului;

- asigurare a aplicării şi respectării reglementărilor aeronautice civile;

- supraveghere a menţinerii conformării cu reglementările aeronautice civile;

- exercită competenţele delegate de MT în domeniul securităţii aviaţiei civile, potrivit reglementărilor în vigoare.

5.1.4. CIAS este organismul tehnic specializat să execute investigaţiile privind siguranţa aviaţiei civile. CIAS a fost înfiinţat în anul 2010 ca instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea MT, prin reorganizarea Serviciului Investigaţii Transport Aerian, conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 55/2010.

CIAS este desemnat să organizeze, să conducă, să coordoneze, să controleze şi să execute investigaţiile privind evenimentele de aviaţie civilă, cu scopul de a determina faptele, cauzele şi împrejurările care au dus la producerea acestora, şi să emită recomandări pentru siguranţa în aviaţia civilă, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind investigarea şi prevenirea accidentelor şi incidentelor survenite în aviaţia civilă şi de abrogare a Directivei 94/56/CE, cu modificările ulterioare, şi ale art. 2 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1999 privind investigaţia tehnică a accidentelor şi incidentelor din aviaţia civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 794/2001.

În activitatea sa, CIAS este independent în raport cu orice structură juridică, autoritate de reglementare sau de siguranţă aeronautică, operator aerian, agent aeronautic civil, precum şi în raport cu orice parte ale cărei interese ar putea intra în conflict cu sarcinile încredinţate.

CIAS desfăşoară investigaţii privind siguranţa aviaţiei civile, independent de orice altă anchetă sau investigaţii, şi nu are atribuţii în stabilirea responsabilităţilor ori a răspunderii juridice.

5.1.5. Agenţii aeronautici civili, respectiv orice persoană fizică sau juridică certificată să desfăşoare activităţi aeronautice civile, acoperă o plajă diversă de modalităţi de organizare, respectiv:

- îşi desfăşoară activitatea în regim privat;

- Îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea unor consilii judeţene;

- îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea MT.

5.2. Sistemul aviaţiei militare din România

5.2.1. MApN reprezintă autoritatea de stat pentru Forţele Aeriene şi, în cooperare cu MT, asigură serviciile de trafic aerian şi managementul spaţiului aerian naţional pe nivelurile 1,2 şi 3.

5.2.2. SMFA reprezintă atât organismul principal de reglementare, cât şi AAMN. În 2011 SMFA a fost desemnat ca AAMN şi îndeplineşte sarcinile care îi revin în conformitate cu legile naţionale, regulamentele militare, acordurile civil-militare naţionale, precum şi acordurile şi convenţiile internaţionale de aviaţie la care România este parte semnatară.

Principalul obiectiv al AAMN îl reprezintă aplicarea regulamentelor militare naţionale de aviaţie şi monitorizarea respectării acestora de către toţi utilizatorii de spaţiu aerian care deţin aeronave de stat înmatriculate în România sau în alte state şi desfăşoară activităţi aeronautice, altele decât operaţii aeriene civile.

5.2.3. AOC reprezintă furnizorul de servicii de trafic aerian pentru zborurile militare OAT şi este responsabil pentru furnizarea informaţiilor privind separarea între zborurile OAT şi GAT între Celula de management al spaţiului aerian din AOC şi ROMATSA se desfăşoară o coordonare continuă de nivel 2 (pretactic) pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian şi a managementului spaţiului aerian.

Coordonarea tactică este furnizată de birourile de coordonare militare asociate cu unităţile ACC civile. AOC include Apărarea Antiaeriană şi facilităţile de management ai traficului aerian. AOC furnizează servicii de trafic aerian doar pentru traficul aerian operaţional şi coordonează participarea militară la acţiunile de căutare/salvare. Aeronavele militare străine pot opera în spaţiul aerian al României, dar nu în mod regulat şi doar în scopuri de antrenament, pe baza unor acorduri bilaterale.

Unităţile militare de control al traficului aerian furnizează servicii de control doar zborurilor OAT militare şi coordonarea între zborurile OAT şi GAT şi nu furnizează servicii de dirijare a zborurilor GAT.

5.2.4. Coordonarea civil/militară este organizată astfel:

- nivel strategic - Consiliul de Management al Spaţiului Aerian (CMSA);

- nivel pretactic - Celula de management al spaţiului aerian (AMC);

- nivel tactic - prin birourile de coordonare militare asociate cu unităţile ACC/APP civile.

 

Fig. 2*) - Organigrama forţelor aeriene

 


*) Figura 2 este reprodusă în facsimil.

 

6. Obiectivele şi politica de siguranţă în aviaţia civilă

6.1. Cadrul legislativ naţional privind siguranţa în aviaţia civilă

(fig. 3)

6.1.1. Legislaţia primară Legislaţia primară se compune din:

- Codul aerian civil;

- alte legi specifice, aprobate de Parlamentul României şi promulgate de Preşedintele României;

- regulamente ale Parlamentului European şi ale Consiliului Europei;

- regulamente ale Comisiei Europene.

6.1.2. Legislaţie secundară

Cadrul legislativ secundar privind siguranţa în aviaţia civilă este alcătuit din hotărâri şi ordonanţe ale Guvernului României şi din RACR-uri, aprobate prin ordine ale autorităţii de stat în domeniul transporturilor. Lista completă a actelor normative aplicabile se publică de AACR pe site-ul propriu, fiind actualizată permanent.

La acestea se adaugă cadrul legislativ al UE privind siguranţa în aviaţia civilă, aplicabil în România, care este format din regulamente aprobate de Parlamentul European şi Consiliul Europei, regulamente aprobate de Comisia Europeană, directive ale Consiliului Europei şi Parlamentului European şi directive, decizii sau dispoziţii ale Comisiei Europene.

 

Fig. 3 - Cadrul legislativ naţional

 

- Legi privind aviaţia civilă/legi specifice

- Legi generale aplicabile în domeniul aviaţiei civile adoptate de Parlament

- Regulamente ale Parlamentului European şi Consiliului Europei

- Regulamente ale Comisiei Europene

………………………………………………

- Hotărâri ale Guvernului României

- Ordonanţe ale Guvernului României

acte de reglementare specifice sau documente dle reglementare aplicabile pentru domeniul aeronautic civil, emise de Guvern

………………………………………………

- Reglementări aeronautice civile române (RACR)

aprobate prin ordine ale ministrului transporturilor

- Ordine ale ministrului transporturilor

………………………………………………

- Proceduri şi instrucţiuni de aviaţie civilă (PIAC)

aprobate prin decizii ala directorului general al AACR

- Directive şi circulare ale AACR

- Publicaţii aeronautice emise de AACR

 

 

Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile asigură implementarea standardelor şi practicilor recomandate ale OACI (SARP’s) cuprinse în anexele la Convenţie prin acte normative care au caracter de ordin.

AACR asigură implementarea procedurilor de navigaţie aeriană ale OACI (PANS), emise în baza Convenţiei, prin ordin al ministrului transporturilor sau decizii ale directorului general al AACR, după caz.

Actele normative cu caracter de directivă emise la nivel european se transpun în legislaţia naţională.

În baza Convenţiei Eurocontrol, în România se transpun, după caz, reglementările de siguranţă emise de EUROCONTROL, prin ordine ale autorităţii de stat în domeniul aviaţiei civile.

În situaţii care presupun colaborarea civilo-militară, se pot emite ordine comune ale autorităţilor de stat în domeniul aviaţiei civile şi militare.

Cerinţele operaţionale se stabilesc, de regulă, prin RACR-uri, aprobate prin ordine ale ministrului transporturilor.

În aplicarea actelor normative de nivel superior sau pentru clarificarea unor aspecte cuprinse în acestea, AACR poate emite proceduri şi instrucţiuni de aviaţie civilă, directive şi circulare, alte publicaţii aeronautice.

6.1.3. Cadrul legislativ privind funcţionarea AACR

AACR îşi desfăşoară activitatea în baza Hotărârii Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.185/2006 privind desemnarea Regiei Autonome “Autoritatea Aeronautică Civilă Română” ca autoritate naţională de supervizare, organism tehnic specializat pentru îndeplinirea funcţiei de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă, la nivel naţional.

Obiectul de activitate al AACR îl constituie asigurarea aplicării reglementărilor naţionale şi supravegherea respectării lor de către persoanele juridice şi fizice, române sau străine, care desfăşoară activităţi aeronautice civile ori proiectează sau execută produse şi servicii pentru aviaţia civilă pe teritoriul României, precum şi aplicarea prevederilor, înţelegerilor şi acordurilor aeronautice internaţionale la care statul român este parte. De asemenea, AACR are competenţe şi exercită atribuţii ce revin unei autorităţi naţionale de supervizare, conform cerinţelor armonizate, introduse la nivel european prin adoptarea legislaţiei Cer european unic.

În calitatea sa de autoritate naţională de supervizare şi organism tehnic specializat, AACR îndeplineşte, la nivel naţional, următoarele funcţii generice:

- supervizare a siguranţei zborului;

- asigurarea aplicării şi respectării reglementărilor aeronautice civile;

- supravegherea menţinerii conformării cu reglementările aeronautice civile;

- propune proiecte de reglementări sau amendamente la reglementări în scopul menţinerii sau ridicării nivelului de siguranţă.

6.2. Cadrul legislativ internaţional privind siguranţa în aviaţia civilă

6.2.1. Planul global pentru siguranţa aviaţiei (The Global Aviation Safety Plan - GASP)

GASP este un document OACI prin care a fost stabilită politica la nivel înalt pentru progresul transportului aerian global, fiind un material complementar Planului global pentru navigaţie aeriană (ICAO Global Air Navigation Plan - GANP).

GASP stabileşte, pentru statele membre OACI, strategia de îmbunătăţire continuă a implementării, pe parcursul următorilor 15 ani, a sistemelor de siguranţă în aviaţia civilă.

GASP este instrumentul OACI de analiză, dezvoltat pentru măsurarea progresului realizat în domeniul siguranţei, mijloc care pune în evidenţă trei aspecte importante: menţinerea continuităţii iniţiativelor dedicate siguranţei; recunoaşterea diferenţelor dintre statele membre, diferenţe legate de maturitatea procesului de supraveghere a siguranţei, volumul şi dezvoltarea traficului aerian şi diferite aspecte operaţionale; asigurarea mijloacelor de prioritizare a iniţiativelor de siguranţă.

GASP stabileşte obiectivele şi iniţiativele specifice siguranţei, asigurând în acelaşi timp o coordonare efectivă şi eficientă a activităţilor dedicate siguranţei, desfăşurate de toate părţile interesate. GASP este revizuit din trei în trei ani şi este înaintat Consiliului OACI pentru aprobare, având la bază următoarele principii: reafirmă prioritatea siguranţei aeronautice; asigură implementarea obiectivelor de siguranţă stabilite; reprezintă etalonul pentru stabilirea, la nivel regional şi de stat, a priorităţilor în domeniul siguranţei, inclusiv a politicilor de management al siguranţei.

6.2.2. Programul european de siguranţă în aviaţia civilă (European Aviation Safety Programme - EASP)

EASP are ca obiectiv asigurarea la nivelul UE a celei mai înalte performanţe a siguranţei în aviaţia civilă, de care să beneficieze întreaga uniune şi care, pe parcursul timpului, să se afle într-un proces de îmbunătăţire continuă. La nivel european, acest obiectiv se realizează prin intermediul SMS.

Unul din elementele cheie ale managementului siguranţei este obligaţia de a asigura managementul riscurilor cu impact asupra siguranţei, ceea ce presupune identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor şi luarea unor decizii de acţiune care să conducă la diminuarea acestora, obligaţie care intră atât în competenţa organizaţiilor ce desfăşoară activităţi în domeniul aviaţiei civile (industrie/agenţi aeronautici), cât şi în competenţa statelor membre.

EASP se prezintă sub forma unui document de lucru al Comisiei Europene, conţinând un set integrat de regulamente aplicabile la nivel european şi descriind activităţile şi procesele utilizate pentru un management unitar al siguranţei la nivel european.

6.2.3. Planul european pentru siguranţă în aviaţia civilă (European Aviation Safety Plan - EASp)

EASp identifică acele zone în care coordonarea activităţilor/acţiunilor este elementul care conduce către ţinta fundamentală a managementului siguranţei: evitarea accidentelor şi a incidentelor grave.

EASp tratează trei zone de interes, respectiv aspectele sistemice, cele operaţionale şi aspectele emergente. Pe lângă acestea, având în vedere că factorul uman şi performanţa acestuia pot afecta toate cele trei aspecte, EASp include un capitol aparte care este dedicat ultimelor două elemente.

Două dintre aspectele sistemice importante ale EASp sunt: obligaţia statelor membre şi a industriei de a implementa principiile fundamentale şi specifice aferente managementului siguranţei şi asigurarea competenţei personalului implicat în desfăşurarea activităţilor în sfera aviaţiei civile.

Aspectele operaţionale acoperă zonele principale de risc care afectează operaţiunile de transport aerian comercial efectuate de aeronave cu aripă fixă, având în vedere monitorizarea diferitelor categorii de incidente de siguranţă raportate (de exemplu: ieşiri din pistă, pătrunderi neautorizate pe pistă, coliziuni în zbor, pierderi ale controlului comenzilor în timpul zborului, incidente petrecute în timpul operaţiunilor de la sol ş.a.).

Aspectele emergente tratate de EASp se referă la aspectele aflate în curs de apariţie, printre care: introducerea unor noi sisteme/tipuri de operaţiuni aeriene, modificarea factorilor de mediu, schimbarea modului de abordare a reglementărilor şi a

activităţilor de supraveghere, noua generaţie de profesionişti în domeniul aviaţiei civile.

EASp are asociat un mecanism de raportare, de tip feedback, cu ajutorul căruia este evaluat şi documentat progresul acţiunilor/activităţilor întreprinse de statele membre în domeniul managementului siguranţei, asigurându-se în acest fel o îmbunătăţire continuă a procesului de management al riscurilor cu impact asupra siguranţei.

EASp acoperă o perioadă de 4 ani, fiind actualizat anual.

6.3. Revizuirea cadrului legislativ

Pentru a asigura conformitatea legislaţiei naţionale cu prevederile legislaţiei UE şi a standardelor internaţionale în domeniul siguranţei în aviaţia civilă, actele normative la nivel naţional sunt elaborate, modificate sau completate ori de câte ori este necesar.

6.4. Aprobarea PNSAC

PNSAC şi amendamentele acestuia se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi se constituie ca anexă la acesta.

La PNSAC se adaugă ALoSP stabiliţi la nivel naţional şi modul de monitorizare a acestora, conform anexei care face parte integrantă din prezentul PNSAC.

6.5. Atribuţii şi responsabilităţi în dezvoltarea şi implementarea PNSAC

6.5.1. Dezvoltarea PNSAC

Responsabilitatea privind dezvoltarea PNSAC revine managerului responsabil pentru implementarea şi monitorizarea funcţionării programului de siguranţă în aviaţia civilă, care este numit prin ordin al autorităţii de stat în domeniul aviaţiei civile,

6.5.2. Responsabilităţi şi resurse necesare dezvoltării şi implementării PNSAC

în baza atribuţiilor ce îi revin ca autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile, MT exercită următoarele atribuţii:

a) nominalizează managerul responsabil pentru implementarea şi funcţionarea PNSAC;

b) aprobă amendamentele şi modificările la PNSAC;

c) aprobă ALoSP;

d) aprobă bugetul necesar implementării şi funcţionării PNSAC.

În baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 55/2010, CIAS are următoarele atribuţii:

a) investigarea accidentelor şi incidentelor grave de aviaţie civilă;

b) emiterea de recomandări de siguranţă în vederea prevenirii accidentelor şi incidentelor grave.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 405/1993, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.185/2006, AACR are următoarele atribuţii principale:

a) planificarea activităţilor de implementare a PNSAC;

b) monitorizarea implementării şi aplicării PNSAC;

c) elaborarea de analize şi identificarea zonelor de risc din aviaţia civilă;

d) monitorizarea zonelor din aviaţia civilă identificate a avea un risc peste valorile acceptate pentru ALoSP;

e) facilitarea organizării cursurilor de instruire în domeniul PNSAC şi SMS.

Managerul responsabil pentru implementarea şi monitorizarea funcţionării programului de siguranţă în aviaţia civilă este numit prin ordin al ministrului transporturilor şi are următoarele responsabilităţi:

a) responsabilitatea pentru implementarea PNSAC;

b) responsabilitatea privind coordonarea alocării resurselor umane şi financiare în ceea ce priveşte funcţionarea PNSAC;

c) responsabilitatea privind supervizarea organizaţiilor de aviaţie civilă;

d) responsabilitatea pentru emiterea deciziilor privind siguranţa aviaţiei civile la nivel naţional şi pentru monitorizarea procesului de elaborare a actelor normative privind siguranţa.

6.5.3. Comitetul de Evaluare a Siguranţei (CES)

CES funcţionează în coordonarea AACR şi este format din 9 membri, având următoarea componenţă:

a) preşedinte: managerul responsabil al PNSAC;

b) un reprezentant al MT din cadrul structurii responsabile cu aviaţia civilă;

c) 2 reprezentanţi ai AACR (dintre care unul este directorul executiv responsabil cu siguranţa în aviaţia civilă);

d) coordonatorul CTS;

e) 4 reprezentanţi ai industriei, manageri responsabili ai agenţilor aeronautici civili, după cum urmează:

- un reprezentant al operatorilor aerieni autorizaţi/certificaţi;

- un reprezentant al furnizorilor de servicii de navigaţie aeriană;

- un reprezentant al aerodromurilor certificate/autorizate;

- un reprezentant al organizaţiilor de producţie/ întreţinere/distribuitorilor autorizaţi de produse aeronautice.

La şedinţele CES participă în calitate de invitat permanent, cu statut de observator, un reprezentant al MApN. De asemenea, pot fi invitaţi ca observatori şi alţi reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale sau ai asociaţiilor naţionale din domeniul aviaţiei civile.

Atribuţiile principale ale CES sunt următoarele:

a) avizează strategiile şi politicile în domeniile siguranţei şi instruirii personalului direct implicat în activităţi cu impact asupra siguranţei;

b) avizează, în vederea aprobării de către managerul responsabil, ALoSP propuşi de CTS;

c) monitorizează şi dispune măsuri privind implementarea strategiilor şi a politicilor din domeniul siguranţei;

d) adoptă, în vederea aprobării de către managerul responsabil, documentele propuse de CTS.

Componenţa nominală a CES se stabileşte prin decizie a managerului responsabil.

CES îşi adoptă propriul regulament de organizare şi funcţionare.

6.5.4. Comitetul Tehnic de Siguranţă CTS

în scopul furnizării de consultanţă de specialitate CES, în cadrul procesului de management al siguranţei se înfiinţează, în subordinea CES, CTS, format din 11 membri şi având următoarea componenţă:

a) coordonator: o persoană numită de CES din cadrul AACR;

b) 6 persoane din cadrul AACR;

c) 4 reprezentanţi ai industriei, după cum urmează:

- un reprezentant al operatorilor aerieni autorizaţi/certificaţi;

- un reprezentant al furnizorilor de servicii de navigaţie aeriană;

- un reprezentant al aerodromurilor certificate/autorizate;

- un reprezentant al organizaţiilor de producţie/întreţinere/ distribuitorilor autorizaţi de produse aeronautice.

La şedinţele CTS participă în calitate de invitat permanent, cu statut de observator, un reprezentant al MApN. De asemenea, pot fi invitaţi, ca observatori, şi alţi reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale sau ai asociaţiilor naţionale din domeniul aviaţiei civile.

Atribuţiile principale ale CTS sunt următoarele:

- identificarea riscurilor prin utilizarea metodelor specifice;

- evaluarea riscurilor identificate şi a informaţiilor-suport;

- identificarea unor noi potenţiale surse de informaţii şi metodele de folosire a informaţiilor;

- identificarea, analiza şi propunerea ALoSP;

- evaluarea rezultatelor acţiunilor ce au avut ca scop reducerea nivelului riscurilor;

- coordonarea diseminării informaţiilor privind siguranţa în cadrul industriei;

- organizarea sesiunilor de informare;

- elaborarea şi transmiterea spre avizare/aprobare, după caz, către CES, managerul responsabil sau MT a documentelor stabilite prin PNSAC;

- analizarea informaţiilor disponibile privind raportarea voluntară şi obligatorie a accidentelor/incidentelor de aviaţie civilă;

- analizarea şi raportarea către CES a modului în care au fost respectaţi ALoSP aprobaţi.

Componenţa nominală a CTS se stabileşte prin decizie a managerului responsabil.

CTS îşi adoptă propriul regulament de organizare şi funcţionare.

În baza unei analize comparative faţă de cerinţele OACI privind implementarea PNSAC, CTS elaborează şi transmite spre avizarea CES şi spre aprobarea managerului responsabil planificarea implementării PNSAC cu intervalele de timp asociate fiecărei activităţi, organizaţiile şi persoanele responsabile.

6.5.5. Politica de siguranţă la nivel naţional

Politica de siguranţă în domeniul aviaţiei civile din România se elaborează de CTS, se avizează de CES şi se aprobă de managerul responsabil.

După aprobare, politica de siguranţă în domeniul aviaţiei civile din România se publică pe pagina de internet a AACR.

Politica de siguranţă în domeniul aviaţiei civile din România va fi referită, iar elementele stabilite urmărite, pentru a fi transpuse în politicile de siguranţă ale agenţilor aeronautici.

6.5.6. ALoSP

ALoSP se elaborează de CTS, se avizează de CES şi se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, ca anexă la PNSAC.

După aprobare, ALoSP se publică pe pagina de internet a AACR.

6.5.7. Revizuirea PNSAC

PNSAC şi documentele asociate acestuia, cum ar fi Politica de Siguranţă în domeniul aviaţiei civile din România, Politica naţională de impunere în domeniul siguranţei în aviaţia civilă şi ALoSP se revizuiesc prin grija CTS, anual sau ori de câte ori este necesar.

De asemenea, PNSAC se revizuieşte ori de câte ori este necesar pentru a respecta prevederile legislaţiei europene şi internaţionale aplicabile, precum şi ţinând cont de bunele practici în domeniu.

6.6. Investigarea accidentelor şi incidentelor grave din aviaţia civilă

6.6.1. În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 55/2010, a fost înfiinţat CIAS, instituţie publică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea MT, desemnată să organizeze, să conducă, să coordoneze, să controleze şi să execute investigaţii privind siguranţa aviaţiei civile.

6.6.2. Regulamentul (UE) nr. 996/2010r cu modificările ulterioare, document care include principiile fundamentale ce guvernează investigaţiile accidentelor de aviaţie civilă, menţionează faptul că “Statele membre trebuie să definească în cadrul sistemului legal intern statutul legal al investigaţiilor care permit investigatorului desemnat să îşi exercite atribuţiile în cel mai eficient mod şi în cel mai scurt timp”. Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 55/2010, asigură CIAS puterile legale necesare pentru investigarea accidentelor, asigurând totodată, împreună cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.480/2008 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind investigaţia tehnică a accidentelor şi incidentelor de aviaţie civilă - RACR-IAC, ediţia curentă, faptul că România îndeplineşte obligaţiile ce îi revin în conformitate cu anexa 13 OACI şi Regulamentul (UE) nr. 996/2010.

6.6.3. Conform domeniului de activitate, CIAS desfăşoară investigarea independentă a accidentelor şi incidentelor grave, cu scopul de a contribui la managementul siguranţei. Investigarea nu are scopul de a stabili vinovăţii sau răspunderi juridice. CIAS este înfiinţat în subordinea MT, separat faţă de structura responsabilă cu aviaţia civilă din cadrul MT şi AACR. Directorul general al CIAS raportează problemele privind siguranţa direct ministrului transporturilor.

6.7. Politica naţională do Impunere în domeniul siguranţei în aviaţia civilă

6.7.1. Politica de impunere în domeniul siguranţei în aviaţia civilă descrie acţiunile aflate în responsabilitatea statului român de a efectua supravegherea siguranţei la operatorii care funcţionează sub jurisdicţia sa şi de a promova creşterea siguranţei inclusiv prin încurajarea conformării voluntare cu legislaţia aeronautică din domeniul siguranţei.

6.7.2. Politica naţională de impunere în domeniul siguranţei în aviaţia civilă se elaborează de CTS, se avizează de CES şi se aprobă de managerul responsabil.

6.7.3. După aprobare, politica naţională de impunere în domeniul siguranţei în aviaţia civilă se publică pe pagina de internet a AACR.

6.8. Biblioteca electronică

AACR are obligaţia de a stabili şi dezvolta o bibliotecă electronică pentru documentare, la nivel naţional, disponibilă cu titlu gratuit tuturor reprezentanţilor industriei aeronautice. Biblioteca va pune la dispoziţia celor interesaţi documente privind:

a) cadrul legislativ naţional din domeniul siguranţei aviaţiei civile;

b) politica de siguranţă în domeniul aviaţiei civile din România şi politica naţională de impunere în domeniul siguranţei în aviaţia civilă;

c) PNSAC;

d) ALoSP.

7. Managementul riscului la nivel naţional

7.1. Cerinţele de implementare a SMS în organizaţiile de aviaţie civilă

7.1.1. Operatori aerieni certificaţi/autorizaţi şi organizaţii de întreţinere

Cerinţele pentru reglementarea şi implementarea SMS la nivelul operatorilor aerieni sunt stabilite de Regulamentul (UE) nr. 965/2012 al Comisiei din 5 octombrie 2012 de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la operaţiunile aeriene în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, cu toate amendamentele ulterioare.

7.1.2. Organizaţii de producţie/proiectare

La nivelul UE nu au fost încă stabilite cerinţe de SMS pentru organizaţiile de producţie/cercetare.

Până la stabilirea acestor cerinţe la nivel european, AACR încurajează organizaţiile de producţie/cercetare să îşi implementeze propriile SMS-uri.

7.1.3. Operatori de aerodrom

Cerinţele pentru reglementarea şi implementarea SMS la nivelul aerodromurilor sunt stabilite prin RACR - AD - AADC “Autorizarea aerodromurilor civile”, şi RACR - AD - PETA “Proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor”.

7.1.4. Furnizori de servicii de trafic aerian

Cerinţele pentru reglementarea şi implementarea SMS la nivelul furnizorilor de servicii de trafic aerian sunt stabilite prin Regulamentul de punere în aplicare nr. (CE) 1.035/2011 al

Comisiei din 17 octombrie 2011 de stabilire a cerinţelor comune pentru furnizarea de servicii de navigaţie aeriană şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 482/2008 şi (UE) nr. 691/2010 (Text cu relevanţă pentru SEE).

7.1.5. Organizaţii de pregătire şi centre de medicină aeronautică

Cerinţele pentru reglementarea şi implementarea SMS la nivelul organizaţiilor de pregătire şi a centrelor de medicină aeronautică sunt stabilite de Regulamentul (UE) nr. 1.178/2011 al Comisiei din 3 noiembrie 2011 de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviaţia civilă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, cu toate amendamentele ulterioare, anexa VII.

7.1.6. Alţi agenţi aeronautici autorizaţi/certificaţi

Pentru organizaţiile de întreţinere care nu fac parte din structura operatorului aerian, la nivelul UE nu au fost încă stabilite cerinţe de SMS. Până la stabilirea acestor cerinţe la nivel european, AACR încurajează aceste organizaţii să îşi implementeze propriile SMS-uri.

7.2. Performanţele organizaţiilor de aviaţie civilă în domeniul siguranţei

7.2.1. Conform calendarului de implementare al PNSAC, CTS analizează şi propune CES şi managerului responsabil actualizarea sau, după caz, elaborarea legislaţiei referitoare la implementarea SMS de către agenţii aeronautici civili.

7.2.2. Procedurile de acceptare şi monitorizare a SMS întocmite de agenţii aeronautici civili menţionate mai sus sunt elaborate în consultare cu aceştia şi sunt aprobate prin decizie a managerului responsabil.

7.2.3. Acceptarea SMS şi monitorizarea continuă a performanţelor privind siguranţa activităţilor desfăşurate de agenţii aeronautici civili români este realizată cu fiecare agent aeronautic civil în parte.

7.2.4. La acceptarea indicatorilor şi a ţintelor de performanţă a siguranţei se au în vedere specificul şi complexitatea activităţii organizaţiilor de aviaţie civilă.

7.2.5. După aprobarea lor, cerinţele de acceptare a SMS, precum şi procedurile mai sus menţionate se publică de AACR, pe pagina proprie de internet.

8. Asigurarea siguranţei în aviaţia civilă la nivel naţional

8.1. Monitorizarea siguranţei

8.1.1. Sistemul de certificare, aprobare şi licenţiere Sistemul de certificare, aprobare şi licenţiere în domeniul

aviaţiei civile se stabileşte prin Codul aerian civil, prin acte normative subsecvente şi respectă legislaţia europeană în domeniu.

8.1.2. Monitorizarea siguranţei la furnizorii de servicii şi produse

Sistemul de monitorizare a siguranţei în aviaţia civilă dezvoltat şi implementat la nivel naţional are la bază recomandările OACI privind elementele critice, identificarea şi monitorizarea continuă a componentelor acestora.

În ultimii ani, OACI a dezvoltat Programul universal de auditare a siguranţei aeronautice, desfăşurat în baza conceptului de monitorizare continuă. Monitorizarea continuă include măsurarea în timp real a progreselor în toate ariile de specialitate, în legătură directă cu planurile globale de siguranţă (GASP) şi navigaţie aeriană (GANP). Prin utilizarea unui sistem de 8 elemente critice se poate asigura în mod permanent un management al siguranţei proactiv şi predictiv, cu micşorarea factorilor de risc şi menţinerea acestora la un nivel acceptabil.

Cele 8 elemente critice menţionate mai sus sunt:

- legislaţia primară în domeniul aviaţiei civile;

- reglementări specifice de funcţionare;

- sistemul şi funcţiile de supraveghere a siguranţei de către stat;

- calificarea şi formarea profesională a personalului tehnic;

- ghid uri tehnice, instrumente şi modul în care este furnizată informaţia critică pentru siguranţă;

- obligaţiile/cerinţele privind licenţierea, certificarea, autorizarea şi omologarea;

- obligaţiile privind supravegherea siguranţei;

- soluţionarea problemelor de siguranţă.

Controlul modului în care a fost realizată identificarea componentelor elementelor critice, precum şi a modului în care este realizată monitorizarea continuă a acestora la nivel naţional este asigurată de organismele de aviaţie civilă internaţională (OACI, EASA, Eurocontrol etc.) prin audituri periodice.

Prin audituri le şi inspecţiile desfăşurate la agenţii aeronautici civili autorizaţi/certificaţi se asigură inclusiv controlul modului în care aceştia identifică şi gestionează riscurile la adresa siguranţei.

8.2. Colectarea, analiza şl schimbul datelor privind siguranţa în aviaţia civilă

8.2.1. Raportarea obligatorie/voluntară a evenimentelor de aviaţie civilă la nivel naţional este realizată în conformitate cu prevederile RACR - REAC “Raportarea evenimentelor de aviaţie civilă”, ediţia curentă, aprobată prin ordin al ministrului transporturilor.

Reglementarea stabileşte, la nivel naţional, un sistem de raportare a evenimentelor de aviaţiei civilă care are ca obiectiv îmbunătăţirea nivelului de siguranţă, asigurând totodată faptul că informaţii relevante privind siguranţa sunt raportate, colectate, depozitate, protejate, analizate şi diseminate. Obiectivul principal al raportărilor este acela de a preveni accidentele sau incidentele grave, şi nu de a determina vinovăţii ori vinovaţi.

8.2.2. Sistemul de raportare obligatorie a incidentelor respectă cerinţele alin. 8.1 al anexei 13 OACI şi pe cele ale Directivei 2003/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iunie 2003 privind raportarea evenimentelor în aviaţia civilă. Directiva menţionată anterior solicită statelor membre ale UE implementarea unui sistem de_ stocare, protejare şi diseminare a rapoartelor de siguranţă. În România, acest lucru este realizat cu ajutorul unui soft specializat, furnizat de ECCAIRS.

8.2.3. În completarea datelor privind siguranţa furnizate prin sistemul de raportare obligatorie/voluntară, datele privind siguranţa sunt colectate şi stocate prin intermediul auditurilor, inspecţiilor şi al altor activităţi de supraveghere continuă a agenţilor aeronautici civili autorizaţi/certificaţi.

8.2.4. În urma analizării datelor privind siguranţa, colectate, CTS elaborează rapoarte privind analize de risc care sunt prezentate CES-ului împreună cu propuneri privind planuri de măsuri corective (elaborarea de noi reglementări sau actualizarea unor reglementări existente, orientarea auditurilor şi a inspecţiilor către zonele de risc identificate etc.).

8.3. Monitorizarea zonelor de risc identificate în urma analizei datelor privind siguranţa în aviaţia civilă

8.3.1. În vederea eficientizării activităţilor de supraveghere a siguranţei la nivel naţional atât datele privind siguranţa stocate în baze de date constituite la nivel naţional sau internaţional, cât şi date privind siguranţa provenind din alte surse (rapoarte de incidente/accidente, rapoarte de analiză elaborata de organizaţiile sau organismele de aviaţie civilă, analize de risc elaborate în cadrul compartimentelor specializate ale agenţilor aeronautici civili etc.) sunt analizate în scopul identificării şi monitorizării eficiente a zonelor de risc.

8.3.2. Bazele de date privind siguranţa în aviaţia civilă, constituite la nivel internaţional şi la care specialiştii din aviaţia civilă au acces, includ:

a) baza de date a programului OACI de monitorizare a nivelului de siguranţă la nivelul statului “OACI Universal Safety Oversight Audit Programme” (USOAP);

b) baza de date a programului OACI “Line operations safety audit (LOSA);

c) baza de date a programului IATĂ “IATĂ Operaţional Safety Audit (IOSA);

d) baza de date a programului IATĂ “IATĂ Safety Audit for Ground Operations” (ISAGO);

e) baza de date a programului IATĂ “Safety Trend Evaluation, Analysis & Data Excnange System” (STEADES)

f) baza de date a programului SAFA.

8.3.3. În urma analizelor elaborate şi prezentate de CTS, CES poate decide:

a) prioritizarea inspecţiilor şi auditurilor către zone/domenii ale aviaţiei civile ce au fost identificate ca reprezentând un risc sporit la adresa siguranţei aviaţiei civile;

b) elaborarea şi promovarea spre aprobare a unor noi reglementări sau propuneri de amendare a prevederilor unor reglementări existente;

c) elaborarea unor materiale de informare şi ghidare etc.

9. Promovarea siguranţei în aviaţia civilă la nivel naţional

9.1. Pregătirea internă, comunicarea şi diseminarea informaţiilor privind siguranţa în aviaţia civilă

9.1.1. Instruirea personalului autorităţilor naţionale competente în domeniul aviaţiei civile, personal a cărui activitate are impact direct asupra siguranţei, este asigurată atât prin cursuri interne, cât şi prin cursuri organizate în cadrul organizaţiilor de instruire aprobate/acceptate la nivel internaţional.

9.1.2. Programul individual de instruire a personalului autorităţilor naţionale competente în domeniul aviaţiei civile, personal a cărui activitate are impact direct asupra siguranţei, cu privire la implementarea SSP şi SMS include cursuri de instruire iniţială/recurentă, instruirea la locul de muncă, precum şi instruirea specifică în cadrul agenţilor aeronautici civili care deţin sau implementează sisteme de management al siguranţei,

9.1.3. Cursurile de instruire necesare personalului autorităţilor naţionale competente a cărui activitate are impact direct asupra siguranţei în aviaţia civilă sunt alocate în conformitate cu prevederile procedurilor de instruire elaborate şi aprobate la nivelul fiecărei organizaţii.

9.1.4. Diseminarea informaţiilor, precum şi comunicarea internă pe probleme privind siguranţa în aviaţia civilă se realizează prin publicarea în format hard copy sau electronic pe pagina proprie de internet a buletinelor de informare, a rapoartelor privind siguranţa elaborate şi publicate de CTS etc.

9.2. Pregătirea externă, comunicarea şl diseminarea informaţiilor privind siguranţa în aviaţia civilă

9.2.1. În vederea asigurării unei comunicări cât mai eficiente în industria aeronautică civilă naţională, periodic sunt organizate întâlniri ce au ca scop analizarea diferitelor aspecte privind siguranţa în aviaţia civilă.

9.2.2. În scopul asigurării unei bune înţelegeri şi uniformizări a procesului de implementare a SMS în cadrul organizaţiilor de aviaţie civilă, AACR facilitează organizarea de cursuri de instruire adresate personalului organizaţiilor de aviaţie civilă şi publică materiale privind cerinţele de implementare şi funcţionare a SMS.

9.2.3. Cursurile de instruire necesare personalului agenţilor aeronautici civili sunt parte a condiţiei de acceptare a SMS-ului implementat la nivelul organizaţiei.

9.2.4. Evaluarea eficienţei instruirii furnizate personalului a cărui activitate are impact direct asupra siguranţei în aviaţia civilă este efectuată prin analiza rezultatelor auditurilor în domeniul siguranţei efectuate la agenţii aeronautici civili de inspectorii AACR.

9.2.5. Având în vedere importanţa comunicării şi a diseminării informaţiilor privind siguranţa în cadrul industriei aeronautice naţionale, AACR elaborează şi publică pe pagina proprie de internet, buletine politici şi proceduri privind siguranţa.

 

ANEXĂ

la program

 

Niveluri acceptabile de performanţă a siguranţei

 

1. Accidente de aviaţie

Definiţii

Regulamentul (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind investigarea şi prevenirea accidentelor şi incidentelor survenite în aviaţia civilă şi de abrogare a Directivei 94/56/CE:

“Accident” înseamnă un eveniment asociat cu operarea unei aeronave, care, în cazul unei aeronave cu pilot uman, are loc între momentul în care o persoană se îmbarcă la bordul aeronavei cu intenţia de a efectua un zbor şi momentul în care toate persoanele au fost debarcate sau care, în cazul unei aeronave fără pilot, are loc între momentul în care aeronava este gata de a se pune în mişcare în scopul efectuării unui zbor şi momentul în care aceasta intră în repaus la finalul zborului şi sistemul principal de propulsie este oprit, în cursul căruia:

a) o persoană este rănită mortal sau grav, ca urmare a faptului că:

- se afla în aeronavă; sau

- a intrat în contact direct cu o parte a aeronavei, inclusiv cu părţi care s-au desprins din aceasta; sau

- a fost expusă direct suflului reactoarelor, cu excepţia cazului în care rănile se datorează unor cauze naturale, sunt autoprovocate sau provocate de alte persoane sau când persoanele rănite sunt pasageri clandestini care se ascund în afara zonelor disponibile în mod normal pasagerilor şi echipajului; sau

b) aeronava suferă o avarie sau o defecţiune structurală care afectează caracteristicile de rezistenţă structurală, de performanţă ori de zbor ale aeronavei şi care, în mod normal, ar necesita reparaţii majore sau înlocuirea componentei afectate, cu excepţia unei defecţiuni ori avarii a motorului, atunci când avaria se limitează la un singur motor (inclusiv capota metalică sau accesoriile sale), la elice, extremităţile aripii, antene, sonde, senzori, pneuri, frâne, roţi, carenaje, panouri, trapele trenului de aterizare, parbrize, învelişul aeronavei (precum urme mici de lovituri ori perforaţii) sau la avarii minore la palele rotorului principal, la palele de rotor de coadă, trenul de aterizare şi cele cauzate de grindină sau de impactul cu păsările (inclusiv a perforaţiilor radomului); sau

c) aeronava a dispărut sau este total inaccesibilă.

“Rănire mortală” înseamnă rănirea unei persoane într-un accident care are ca urmare decesul acesteia în decurs de 30 de zile de la data producerii accidentului.

“Rănire gravă” înseamnă rănirea unei persoane implicate într-un accident şi care presupune una dintre următoarele:

a) spitalizare pe o perioadă mai mare de 48 de ore, care începe în termen de 7 zile de la data la care s-a produs rănirea;

b) o fractură de os (cu excepţia fracturilor superficiale la degete sau la nas);

c) ruperi sau sfâşieri ale ţesuturilor care produc hemoragii grave, leziuni ale nervilor, muşchilor sau tendoanelor;

d) leziunea oricărui organ intern;

e) arsuri de gradul doi sau trei sau orice arsuri care afectează mai mult de 5% din suprafaţa corpului;

f) expunerea verificată la substanţe infecţioase sau la radiaţii periculoase.

Surea datelor

Principalele surse de informaţii privind datele utilizate sunt:

- formularele de raportare a evenimentelor de aviaţie civilă, transmise AACR;

- fişierul european centralizat pentru stocarea tuturor rapoartelor de evenimente colectate în UE;

- rapoartele anuale privind siguranţa, emise de CIAS.

Măsurare

Pentru operaţiunile de transport aerian public, se monitorizează numărul de accidente produse cu implicarea unui agent aeronautic civil român, raportat la numărul de mişcări din spaţiul aerian al României.

Pentru operaţiunile de aviaţie generală şi lucru aerian, se monitorizează numărul de accidente produse cu implicarea unui agent aeronautic civil român, a unei aeronave înmatriculate în România sau a unui pilot deţinător de licenţă emisă în România, raportat la numărul de ore de zbor.

 

Ţinta de siguranţă

 

Operaţiuni de transport aerian public Operaţiuni de aviaţie generală şi lucru aerian

0 accidente datorate unui agent aeronautic civil român

Nivel de alertă

Tendinţă de scădere a numărului de accidente/10.000 ore de zbor, faţă de media pe ultimii 5 ani

Oricând are loc un accident.

 

Evoluţia indicatorului de performanţă1 2009

 

Operaţiuni de transport aerian public

0

Operaţiuni de aviaţie generală şi lucru aerian 2010

2,75 accidente/10.000 ore zbor

Operaţiuni de transport aerian public

1

Operaţiuni de aviaţie generală şi lucru aerian 2011

0,976 accidente/10.000 ore zbor

Operaţiuni de transport aerian public

0

Operaţiuni de aviaţie generală şi lucru aerian 2012

1,31 accidente/10.000 ore zbor

Operaţiuni de transport aerian public

0

Operaţiuni de aviaţie generală şi lucru aerian 2013

6,665 accidente/10.000 ore zbor

Operaţiuni de transport aerian public

2

Operaţiuni de aviaţie generală şi lucru aerian

2,967 accidente/10.000 ore zbor

Media accidentelor pentru operaţiuni de aviaţie generală şi lucru aerian, pe ultimii 5 ani: 2,934 accidente/10.000 ore zbor.

 

1 Sursa - rapoartele anuale privind siguranţa, emise de CIAS.

 

Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Supervizarea continuă a agenţilor aeronautici civili români

2. Prioritizarea inspecţii lor/audituri lor AACR pe baza datelor de siguranţă

3. Elaborarea de ghiduri şi materiale de îndrumare

4. Încurajarea implementării voluntare a SMS de către organizaţiile pentru care nu au fost încă stabilite cerinţe de SMS la nivel european

2. Incidente grave (IG)

Definiţie

Regulamentul (UE) nr. 996/2010:

“Incident grav” înseamnă un incident produs în circumstanţe care arată că a existat o probabilitate mare de producere a unui accident şi este asociat cu operarea unei aeronave care, în cazul unei aeronave cu pilot uman, are loc între momentul în care o persoană se îmbarcă la bordul aeronavei cu intenţia de a efectua un zbor şi momentul în care toate persoanele au fost debarcate sau, în cazul unei aeronave fără pilot, are loc între momentul în care aeronava este gata de a se pune în mişcare în scopul efectuării unui zbor şi momentul în care aceasta intră în repaus la finalul zborului şi sistemul principal de propulsie este oprit.

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 996/2010 cuprinde o listă cu exemple de incidente grave.

Sursa datelor

Principalele surse de informaţii privind datele utilizate sunt:

- formularele de raportare a evenimentelor de aviaţie civilă, transmise AACR;

- fişierul european centralizat pentru stocarea tuturor rapoartelor de evenimente colectate în UE;

- rapoartele anuale privind siguranţa, emise de CIAS.

Măsurare

Pentru operaţiunile de transport aerian public, se monitorizează numărul de incidente grave produse cu implicarea unui agent aeronautic civil român, raportat la numărul de mişcări din spaţiul aerian al României.

Pentru operaţiunile de aviaţie generală şi lucru aerian, se monitorizează numărul de incidente grave produse cu implicarea unui agent aeronautic civil român, a unei aeronave înmatriculate în România sau a unui pilot deţinător de licenţă emisă de AACR, raportat la numărul de ore de zbor.

Ţinta de siguranţă

Operaţiuni de transport aerian public

Tendinţă de scădere a numărului de incidente grave/100.000 total mişcări faţă de media pe ultimii 5 ani

Operaţiuni de aviaţie generală şi lucru aerian

Tendinţă de scădere a numărului de incidente grave/10.000 ore de zbor faţă de media pe ultimii 5 ani

Nivel de alertă

 

Oricând are loc un incident grav.

 

Evoluţia Indicatorului de performanţă2 2009

 

Operaţiuni de transport aerian public

0,922 IG la 100.000 mişcări

Operaţiuni de aviaţie generală şi lucru aerian2010

1,25 IG la 10.000 ore zbor

Operaţiuni de transport aerian public

1,065 IG la 100.000 mişcări

Operaţiuni de aviaţie generală şi lucru aerian2011

0,976 IG la 10.000 ore zbor

Operaţiuni de transport aerian public

1,231 IG la 100.000 mişcări

Operaţiuni de aviaţie generală şi lucru aerian2012

1,643 IG la 10.000 ore zbor

Operaţiuni de transport aerian public

0,821 IG la 100.000 mişcări

Operaţiuni de aviaţie generală şi lucru aerian2013

0,351 IG la 10.000 ore zbor

Operaţiuni de transport aerian public

0IG ta 100.000 mişcări

Operaţiuni de aviaţie generală şi lucru aerian

0,33 IG la 10.000 ore zbor

 

2 Sursa - rapoartele anuale privind siguranţa, emise de CIAS.

 

Media incidentelor grave pentru operaţiuni de transport aerian public, pe ultimii 5 ani: 0.808 incidente grave/100.000 mişcări. Media incidentelor grave pentru operaţiuni de aviaţie generală şi lucru aerian, pe ultimii 5 ani: 0.91 incidente grave/10.000 ore zbor.

 

Masuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Supervizarea continuă a agenţilor aeronautici civili români

2. Prioritizarea inspecţiilor/auditurilor AACR pe baza datelor de siguranţă

3. Elaborarea de ghiduri şi materiale de îndrumare

4. Încurajarea implementării voluntare a SMS de către organizaţiile pentru care nu au fost încă stabilite cerinţe de SMS la nivel european

3. Incursiunea pe pistă (Runway incursion - RI)

Definiţie

(OACÎ Doc 4444 - PANS- ATM):

“Incursiunea pe pistă” (RI) este orice incident ce are loc pe aerodrom şi implică prezenţa incorectă a unei aeronave sau persoane într-o zonă protejată/restricţionată desemnată pentru aterizarea sau decolarea aeronavelor.

“Prezenţă incorectă poate fi consecinţa unei greşeli a pilotului de a se supune unei aprobări/degajări valide a controlului de trafic (ATC) sau conformarea cu o aprobare/degajare incorectă a controlului de trafic.

Cele mai comune evenimente de acest tip sunt3:

- devierea aeronavelor la intrarea pe pistă contrar aprobării/degajării ATC;

- traversarea pistei de aeronave după aterizare contrar aprobării/degajării ATC;

- autorizarea de rulare ATC în conflict cu altă autorizare ATC;

- autorizarea ATC eronată de ocupare a pistei;

- tractarea aeronavei pentru traversarea pistei contrar autorizării ATC.

Sursa datelor

Principalele surse de informaţii privind datele utilizate sunt:

- formularele de raportare a evenimentelor de aviaţie civilă, transmise AACR;

- sinteza anuală a rapoartelor privind siguranţa, transmisă de agenţii aeronautici civili;

- fişierul european centralizat pentru stocarea tuturor rapoartelor de evenimente colectate în UE;

- rapoartele anuale privind siguranţa, emise de CIAS.

 

3 Sursa: Eurocontrol Skybrary.

 

Măsurare

Se monitorizează numărul de RI produse cu implicarea unui agent aeronautic civil român, raportat la numărul de mişcări (aterizare/decolare) pe aeroporturile din România în regim de transport aerian public.

Ţinta de siguranţă

Tendinţă de scădere a numărului de RI/100.000 mişcări pe aeroporturi, faţă de media pe ultimii 5 ani.

Nivel de alertă

Oricând are loc un RI.

Evoluţia indicatorului de performanţă4

2009

 

Operaţiuni de transport aerian public

5,319 RI la 100.000 mişcări pe aeroport

2010

 

Operaţiuni de transport aerian public

2,572 RI la 100.000 mişcări pe aeroport

2011

 

Operaţiuni de transport aerian public

4,272 RI la 100.000 mişcări pe aeroport

2012

 

Operaţiuni de transport aerian public

5,438 RI la 100.000 mişcări pe aeroport

20135

 

Operaţiuni de transport aerian public

3,8 RI la 100.000 mişcări pe aeroport.

 

4 Sursa - rapoartele anuale privind siguranţa, emise de CIAS.

5 Sursa - baza de date internă AACR.

 

            Media RI pe ultimii 5 ani: 4,28/100,000 mişcări pe aeroport,

 

Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Supervizarea continuă a agenţilor aeronautici civili români

2. Prioritizarea inspecţiilor/auditurilor AACR pe baza datelor de siguranţă

3. Promovarea aplicării prevederilor:

- Doc 9870: Manual de prevenire a incursiunilor pe pistă (Manual of the Prevention of Runway Incursion)

- Planul european de acţiune pentru prevenirea incursiunilor pe pistă (European Action Plan for the Prevention of Runway Incursion)

- altor documente EUROCONTROL privind implementarea siguranţei pistei

4. Ieşirea de pe pistă (Runway excursion - RE)

Definiţie

“Ieşirea de pe pistă” (RE) înseamnă depăşirea suprafeţei pistei, în axul acesteia sau în lateral. (OACI) Ieşirea de pe pistă are loc atunci când o aeronavă deviază de la pistă în mod necontrolat în timpul decolării sau aterizării. Devierea poate fi intenţionată sau nu.

Tipuri de ieşiri de pe pistă pot fi6:

- o aeronavă care decolează nu reuşeşte să se ridice în aer sau să întrerupă cu succes decolarea înainte de atingerea capătului pistei desemnate;

- o aeronavă care aterizează este incapabilă să se oprească înainte de atingerea capătului pistei desemnate;

- o aeronavă care decolează, întrerupe decolarea sau care la aterizare deviază lateral.

Următoarele categorii de evenimente nu se încadrează în definiţiile ICAO ADREP pentru ieşirea de pe pistă, totuşi sunt considerate suficient de apropiate pentru a fi incluse în această categorie, datorită similitudinii numărului de factori cauzali şi contributivi sau metodelor de diminuare a riscurilor:

- aeronavă ce încearcă să aterizeze şi atinge solul înaintea pistei în perimetrul aerodromului;

- pista sau calea de rulare, alta decât cea desemnată, este folosită pentru decolare sau aterizare.

Sursa datelor

Principalele surse de informaţii privind datele utilizate sunt:

- formularele de raportare a evenimentelor de aviaţie civilă, transmise AACR;

- sinteza anuală a rapoartelor privind siguranţa, transmisă de agenţii aeronautici;

- fişierul european centralizat pentru stocarea tuturor rapoartelor de evenimente colectate în UE;

- rapoartele anuale privind siguranţa, emise de CIAS.

Măsurare

Se monitorizează numărul de RE produse cu implicarea unui agent aeronautic civil român, raportat la numărul de mişcări (aterizare/decolare) pe aeroporturile din România.

Ţinta de siguranţă

Tendinţă de scădere a numărului de RE la 100.000 mişcări pe aeroporturi, faţă de media pe ultimii 5 ani.

 

6 Sursa: Eurocontrol Skybrary.

 

Nivel de alertă

Oricând are loc un RE.

Evoluţia indicatorului de performanţă7

2009

 

Operaţiuni de transport aerian public

1,773 RE la 100.000 mişcări pe aeroport

2010

 

Operaţiuni de transport aerian public

0,857 RE la 100.000 mişcări pe aeroport

2011

 

Operaţiuni de transport aerian public

0 RE la 100.000 mişcări pe aeroport

2012

 

Operaţiuni de transport aerian public

3,626 RE la 100.000 mişcări pe aeroport

2013

 

Operaţiuni de transport aerian public

1,9 RE la 100.000 mişcări pe aeroport

 

7 Sursa - Fişierul european centralizat.

 

Media RE pe ultimii 5 ani: 1,631/100.000 mişcări pe aeroport

 

Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Supervizarea continuă a agenţilor aeronautici civili români

2. Prioritizarea inspecţiilor/auditurilor AACR pe baza datelor de siguranţă

5. Rata de apariţie a neconformităţilor ca urmare a inspecţiilor la platformă

Definiţie

“Inspecţia la platformă”, aşa cum este definită în ari 4 din Regulamentul (UE) nr. 965/2012 al Comisiei din 5 octombrie 2012 de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la operaţiunile aeriene în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, reprezintă mijlocul de evaluare a nivelului de siguranţă atins de un operator aerian care operează pe aeroporturile naţionale, în urma inspecţiilor la platformă pot fi constatate neconformităţi (abateri de la standardele OACI sau cele europene). Rata de apariţie a neconformităţilor este un parametru calculat prin metoda stabilită de EASA şi care reprezintă un indicator al nivelului de siguranţă al zborurilor la nivelul operatorilor aerieni români şi, implicit, al nivelului de siguranţă la nivel naţional. Modalitatea de calcul al acestui parametru este dată în cele ce urmează,

Sursa datelor

Principalele surse de informaţii privind datele utilizate sunt:

- inspecţiile la platformă efectuate de autorităţile naţionale de supraveghere ale statelor membre fa aeronavele operatorilor aerieni români;

- analizele regulate ale EASA;

- rapoartele standard;

- baza de date EASA- SAFA.

Măsurare

Pentru o aeronavă:

 

Ra = [(C1*0,25)+(C2*1) + (C3*2) ] / Ni

 

C1 - număr de neconformităţi de categoria 1;

C2 - număr de neconformităţi de categoria 2;

C3 - număr de neconformităţi de categoria 3;

Ni - număr de inspecţii efectuate la o aeronavă;

Ra - rata de apariţie a neconformităţilor pentru o aeronavă într-un an.

Pentru un operator:

 

Unde:

- Rai este rata de apariţie a neconformităţilor la fiecare din aeronavele incluse în AOC;

- n este numărul de aeronave din AOC inspectate.

Pentru AACR (şi, respectiv, pentru ţară)

 

 

Unde:

- m este numărul de operatori aerieni români inspectaţi.

 

Ţinta de siguranţă

Rata de ţară trebuie să nu depăşească cu mai mult de 10% valoarea medie europeană.

Nivel de alertă

- când rata unui operator român depăşeşte 1,5;

- când rata de ţară are o tendinţă crescătoare de la o măsurare la alta.

Evoluţia indicatorului de performanţă

Septembrie 2012                     1,81

Ianuarie 2013              1,63

Mai 2013                     1,36

Septembrie 2013                     0,95

Ianuarie 2014              0,95

Mai 2014                     0,87

Septembrie 2014                     0,79

 

Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Grupul de lucru SAFA, instituit în cadrul AACR

2. Introducerea în SMS-ul fiecărui operator aerian a procedurii specifice de răspuns şi de rezolvare a neconformităţilor relevate de inspecţiile SAFA/SACA

3. Elaborarea unei proceduri specifice de evaluare şi analiză a rezultatelor inspecţiilor SAFA

4. Prioritizarea inspecţiilor şi auditurilor AACR

5. Organizarea de ateliere de lucru

 

RECTIFICĂRI

 

La Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului finanţelor publice nr. 2.396/2014/103/2015 privind aprobarea Procedurii de efectuarea plăţii restituirilor prevăzute de Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, precum şi a instrucţiunilor de aplicare a prevederilor art. II-IV din Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 30 ianuarie 2015, se face următoarea rectificare:

- în anexă, la art. 4 alin. (3), în loc de: “... prevăzute la art. 2 lit. a) şi b)...”se va citi: “... prevăzute la art. 3 lit. a) şi b)...”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.